Sunteți pe pagina 1din 34

Disciplina KINETOLOGIE MEDICALA

Nr. Subiect
1. Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte:
a. imobilizarea de punere în repaus
b. imobilizarea activă
c. imobilizarea de contenţie
d. imobilizarea de corecţie
2. Care din următoarele tehnici apartin imobilizării:
a. relaxarea musculară
b. punerea în repaus
c. posturile de facilitare
d. contractia izometrică
3. Imobilizarea generală de punere în repaus se aplică pacienţilor cu:
a. boli grave cardio-pulmonare
b. traumatisme uşoare
c. tendinite
d. flebite
4. Imobilizarea segmentară de punere în repaus se aplică:
a. traumatismelor cranio-cerebrale grave
b. arsuri întinse
c. procese inflamatorii localizate
d. traumatisme toracice
5. Imobilizarea de contenţie nu se utilizează pentru:
a. consolidarea fracturilor
b. în luxaţii
c. artrite specifice
d. arsuri
6. Care afirmaţie nu se regăseşte printre regulile imobilizării:
a. aparatul să nu jeneze circulaţia
b. sub aparat, să se menţină tonusul musculaturii prin contracţii izometrice
c. segmentele să fie poziţionate în timpul imobilizării în poziţii funcţionale
d. este normal să creeze disconfort fizic şi psihic pacientului
7. Dezavantajele imobilizărilor pe termen lung:
a. favorizează circulaţia venoasă
b. ameliorează mobilitatea articulară
c. induce hipotrofii musculare de inactivitate
d. crează confort fizic şi psihic pacientului

8. Posturile pot fi:


a. active şi cu rezistenţă
b. active şi de facilitare
c. corective şi cu rezistenţă
d. corective şi de facilitare
9. Posturile corective pot fi:
a. liberă, liber-ajutată, fixată
b. fixată, atârnată, liberă
c. sprijinită, liber-ajutată, fixată
d. liberă, liber-ajutată, atârnată

Pagina 1 din 13
10. Posturile de facilitare nu se referă la:
a. drenaj bronşic
b. mişcări active
c. facilitare respiratorie sau cardiacă
d. drenaj biliar
11. Tehnicile anakinetice sunt:
a. mişcări active cu rezistenţă
b. mişcări pasive
c. relaxarea musculară
d. imobilizarea, posturarea
12. Mobilizarea pasivă îndeplineşte următoarele condiţii:
a. o articulaţie se mobilizează prin intermediul a două articulaţii
b. se va executa pe mai multe direcţii de mişcare, fără pauză
c. se va pregăti prin aplicaţii de căldură, masaj sau electroterapie antialgică
d. este o tehnică globală, deci nu se va mobiliza articulaţie după articulaţie şi fiecare direcţie de mişcare
13. Care dintre tehnici nu aparţin mobilizătorilor pasive:
a. tracţiuni
b. autopasivă
c. contracţia izometrică
d. prin manipulare
14. Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a. tehnicilor anakinetice
b. mobilizărilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobilizărilor pasive
15. Care din următoarele modalităţi tehnice nu aparţine mobilizărilor active voluntare:
a. mobilizarea activă liberă
b. mobilizarea activo-pasivă
c. mobilizarea pasivo-activă
d. mobilizarea activă cu rezistenţă
16. Mobilizarea pasivă pură asistată se încadrează în tehnicile:
a. anakinetice de posturare
b. kinetice statice
c. anakinetice dinamice
d. kinetice dinamice
17. Mobilizarea autopasivă o realizează:
a. pacientul
b. kinetoterapeutul
c. kinetoterapeutul împreună cu pacientul
d. cu ajutorul ortezelor
18. Mobilizarea autopasivă nu poate fi realizată prin:
a. presiunea corpului
b. imobilizare de corecţie
c. acţiunea membrului sănătos
d. intermediul unor instalaţii (scripeţi)
19. Care sunt parametrii ce nu se regăsesc în cadrul mobilizării pasivă pură asistată:
a. posturarea pacientului în instalaţii
b. poziţia, prizele şi contraprizele kinetoterapeutului
c. manevrele, forţa şi ritmul de mobilizare
d. poziţia pacientului
Pagina 2 din 13
20. Modalităţile tehnice de mobilizare activă voluntară sunt:
a. activă asistată, activă cu rezistenţă, pasivo-activă
b. activă cu rezistenţă, contracţia izometrică, activă asistată
c. pasivo-activă, activo-pasivă, activă cu rezistenţă
d. activă asistată, activă cu rezistenţă, activă liberă
21. Care obiective nu sunt specifice mobilizărilor active voluntare:
a. creşterea sau menţinerea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii
b. menţinerea unei poziţii corectoare cu ajutorul unor instalaţii
c. creşterea sau menţinerea forţei musculare
d. dezvoltarea coordonării neuro-musculare
22. Mobilizarea activă reflexă este realizată de:
a. contracţii izometrice executate voluntar de pacient
b. contracţii musculare reflexe necontrolate şi necomandate voluntar de pacient
c. contracţii izotonice executate voluntar de pacient
d. contracţii musculare controlate de pacient
23. Contracţia musculară, fără să determine mişcarea segmentului reprezintă o tehnică:
a. kinetică activă cu rezistenţă
b. kinetică dinamică
c. kinetică statică
d. kinetică activă asistată

24. Tehnicile kinetice statice constau în:


a. contracţie izometrică, relaxare musculară
b. contracţie izotonică, relaxare musculară
c. contracţie izometrică, imobilizare
d. contracţie izotonică, posturare
25. Principii de bază ale exerciţiului fizic terapeutic:
a. exerciţiile se execută rapid
b. progresivitate lentă, poziţii de start stabile
c. la contracţii intense pauze mici
d. etapizarea programului de exerciţii nu este obligatoriu
26. Ultimul nivel al controlului motor este:
a. mobilitatea
b. abilitatea
c. stabilitatea
d. mobilitatea controlată
27. Bilanţul muscular are un sistem de cotare pe o scală de la:
a. 0-1
b. 0-5
c. 0-10
d. 0-100

28. Dintre mişcările articulare elementare, abducţia este:


a. mişcarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului
b. mişcarea de îndepărtare a membrului sau segmentului de axul corpului
c. mişcarea de răsucire a membrului în jurul axului longitudinal
d. mişcarea de circumducţie

29. Mişcările active se execută la comanda examinatorului şi nu implică:


a. înţelegerea (exemplificare mişcării cerute de către pacient
Pagina 3 din 13
b. cooperare din partea pacientului
c. manevrarea de către examinator a segmentului
d. comunicare între pacient şi examinator
30. Bilanţul muscular este un proces:
a. activ
b. pasiv
c. efectuat cu ajutorul aparaturii medicale
d. static
31. Datele obţinute de bilanţul muscular nu sunt necesare pentru:
a. elaborarea, controlul şi modificarea programului de recuperare
b. orientarea tipului de intervenţie medico-chirurgicală
c. conturează deseori prognosticul funcţional al pacientului
d. măsurarea indicilor cardio-vasculari
32. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:
a. o contracţie de 12 sec/zi
b. 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi
c. serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii
d. o contracţie de 6 sec/zi
33. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:
a. -2, -3
b. 5 şi 4
c. nici un raspuns corect
d. 0, 1
34. Pe scala numerică adaptată, rezultatele testing-ului muscular sunt:
a. 4 (bună) – muşchiul poate executa mişcarea pe toată amplitudinea contra unei forţe exterioare
b. 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează complet segmentul contra gravitaţiei (fără altă
contrarezistenţă)
c. 4 (bună) – muşchiul deplasează antigravitaţional, complet, segmentul contra unei rezistenţe medii
d. 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează segmentul, dar cu eliminarea gravitaţiei

35. La examinarea din spate se pot aprecia:


a. linia tendoanelor ahiliene
b. bolta longitudinală a piciorului
c. bolta orizontală a piciorului
d. relieful genunchiului
36. Linia gravitaţiei întregului corp se apreciază prin utilizarea:
a. scalei de la 0 la 5
b. firului de plumb
c. ADL-ului
d. testing-ului muscular
37. Ciclul Krebs este întâlnit în metabolismul:
a. anaerob lactacid
b. aerob
c. anaerob lactacid
d. aerob alactacid
38. Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:
a. deficit cardio-vascular
b. rezistenţa la efort
c. deficitul respirator
d. hipotonii sau hipertrofii musculare
Pagina 4 din 13
39. Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:
a. intensitate, complexitate
b. durată, volum
c. complexitate, durată
d. intensitate, durată
40. Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă doar:
a. 4 şi 3
b. 2 şi 3
c. 3+, 2
d. nici un raspuns corect

41. Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:


a. regula mişcării contrare, cu durere
b. manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere
c. să nu provoace durere, regula mişcării contrare
d. manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere
42. Progresivitatea pentru tonifierea musculară nu se realizează prin:
a. creşterea progresivă a lungimii sau greutăţii braţului pârghiei (rezistenţei)
b. scoaterea treptată a ajutorului dat unei mişcări de musculatură accesorie
c. adăugarea unei serii de mici şi ritmice mişcări la limitele sectorului de mobilitate articulară
d. creşterea amplitudinii unei mişcări executate contra gravitaţiei sau cu o greutate adăugată
43. Suprafaţa bazei de susţinere a corpului în timpul exerciţiului fizic:
a. cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia va fi mai stabilă
b. cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi mai stabilă
c. cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia nu va fi mai stabilă
d. cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi în echilibru

44. Poziţiile iniţiale (de start) pot fi:


a. numai fundamentale
b. numai derivate
c. fundamentale şi derivate
d. nici un răspuns nu este corect
45. La examinarea din profil nu se poate aprecia:
a. prezenţa cifozei
b. relaxarea sau slăbirea musculaturii abdominale
c. genu varum
d. genu recurvatum
46. Evaluare ADL nu constă în:
a. igienă, îmbrăcare
b. utilităţi, alimentare
c. comunicare, locomoţie
d. efectuare de exerciţii de forţă

47. Poziţiile derivate din postura ortostatică se realizează prin:


a. doar schimbarea poziţiei membrelor superioare şi a trunchiului
b. doar schimbarea poziţiei membrelor inferioare şi a trunchiului
c. schimbarea poziţiei trunchiului şi a membrelor superioare şi inferioare
d. doar schimbarea poziţiei trunchiului

Pagina 5 din 13
48. Tehnici pentru promovarea mobilităţii controlului motor, în iniţierea mişcării:
a. relaxare-opunere, circuit, iniţierea ritmică
b. iniţiere ritmică, mişcare activă de relaxare-opunere
c. progresia cu rezistenţă, iniţierea ritmică
d. relaxare-contracţie, contracţia izometrică în zona scurtată
49. Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:
a. Văzul
b. Auzul
c. Stimularea sinusului carotidian
d. Olfacţia

50. Pentru redredarea scoliozelor se utilizează metoda:


a. Klapp
b. Schultz
c. Kabat
d. De Lorme-Watkins
51. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:
a. 5, -5, 4, 4+
b. 2+, 3+, -4, 4, 4+
c. 4+, 4, -4, 3, +3
d. -2, 2+, -3, 3+, 4
52. Fitness-ul este dependent de:
a. de o foarte bună flexibilitate musculară
b. detentă
c. de o foarte bună viteză de deplasare
d. rezistenţa generală a organismului

53. Componentele mişcării ce nu se regăsesc pentru fiecare schemă în spirală sau diagonală, din
metoda Kabat:
a. flexie sau extensie
b. abducţie sau adducţie
c. circumducţie
d. rotaţie externă sau internă
54. La examinarea din faţă se pot aprecia:
a. lordoza
b. linia tendoanelor ahiliene
c. cifoza
d. genu valgum
55. Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:
a. pasiv sau activ
b. activo-pasiv
c. prin imobilizare
d. activ, cu rezistenţă

56. Din cadrul metodelor “speciale” în kinetologie nu fac parte:


a. scripetoterapia
b. mecanoterapia
c. sistemul Guthrie-Smith
d. Bobath

Pagina 6 din 13
57. Scripetoterapia se realizează prin intermediul sistemelor:
a. scripete-greutate, scripete reciproc
b. scripete reciproc, aparate ortopedice
c. scripete-greutate, benzi elastice
d. scripete-greutate, aparate pentru masaj
58. Identificaţi afirmaţiile false pentru testarea forţei musculare:
a. 3, muşchiul mobilizează segmentar, dar cu eliminarea gravitaţiei
b. 0, muşchiul nu realizează nici un fel de contracţie
c. -3, mişcare contra gravitaţiei, dar incompletă faţă de amplitudinea maximă
d. 1, schţată, nu există mişcare, dar se simte contracţie la nivelul tendonului

59. ATP, CP semnifică:


a. acidtrifosforic, citrin-fosfat
b. adenozintrifosfat, creatin-fosfat
c. adenozinfosfat, fosfo-citrin
d. acidfosforic, creatin-fosfat
60. Tehnici de promovare a abilităţii controlului motor:
a. izometria alternată, relaxare-opunere
b. progresia cu rezistenţă, secvenţialitatea normală
c. relaxare-contracţie, stabilizarea ritmică
d. iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-opunere
61. Creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenţă progresivă se realizează cu ajutorul
metodei:
a. Jacobson
b. Kabat
c. De Lorme-Watkins
d. Williams

62. Sistemul Guthrie-Smith constă în utilizarea:


a. instalaţii pentru imobilizare
b. resorturi, cordoane elastice
c. aparaturii pentru masaj mecanic
d. scripeţilor
63. Terapia ocupaţională este metoda care face legătura dintre:
a. refacerea forţei şi reeducarea mersului
b. recuperarea medicală şi recuperarea socio-profesională
c. efort fizic şi refacerea după efort
d. refacerea deficitului respirator şi amplitudinea de mişcare
64. Momentele manipulărilor nu constau în:
a. punerea în tensiune
b. punerea în poziţie
c. suspendarea excentrică
d. impulsul manipulativ

65. Identificaţi afirmaţiile false în aplicarea tracţiunilor vertebrale:


a. sistemele de fixare să nu lezeze ţesuturile şi să nu jeneze circulaţia
b. poziţia pacientului trebuie să fie cât mai flexată
c. forţa de tracţiune este progresivă
d. durata şedinţei nu depăşeşte 10-15 minute pentru coloana cervical
Pagina 7 din 13
66. Sportul terapeutic nu are efecte:
a. nefiziologice
b. psihice
c. de reorientare profesională
d. sociale
67. Hidroterapia parţială pentru creşterea mobilităţii articulare nu se realizează prin:
a. imobilizări
b. mobilizări pasive
c. mobilizări active
d. mobilizări pasivo-active

68. Mişcarea completă contra gravitaţiei, cu rezistenţă uşoară, unde oboseala apare repede, este
evaluată pe scala testing-ului muscular cu:
a. 3
b. 3+
c. 4
d. -3
69. Tehnici de promovare a stabilităţii controlului motor:
a. relaxare-contracţie
b. relaxare-opunere
c. progresia cu rezistenţă
d. contracţia izometrică în zona scurtată
70. Schemele antagoniste pe flexie şi extensie, din metoda Kabat sunt în număr de:
a. 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
b. 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c. 2 pentru flexie şi 2 pentru extensie
d. 1 pentru flexie, 1 pentru extensie

71. Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-Smith) nu este utilizat pentru:


a. creşterea forţei musculare
b. suspendarea unui membru în sistem elastic pe verticală
c. creşterea indicilor respiratori la efort
d. creşterea amplitudinii unei mişcări
72. Relaxarea generală se poate obţine prin:
a. exerciţii active, cu rezistenţă
b. masaj
c. contracţii izometrice între 12-30 secunde
d. mobilizări active executate rapid
73. Identificaţi gradul, în testing-ul muscular pentru calificativ – slabă, cu mişcare completă, dar cu
gravitaţia exclusă:
a. 1
b. 2+
c. 3-
d. 2

74. Realizează mişcare completă contra gravitaţiei şi a unei rezistenţe puternice:


a. 4
b. 3+
c. 5
d. 2+
Pagina 8 din 13
75. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată, indiferent de
schema de mişcare:
a. flexie cu rotaţie externă, totdeauna la membrul superior
b. extensie cu rotaţie internă, totdeauna la membrul superior
c. adducţie cu rotaţie externă, totdeauna, la membrul inferior
d. abducţia cu rotaţie externă, totdeauna la membrul inferior
76. Suspensoterapia constă în:
a. mişcări active cu cordonul elastic
b. scoaterea corpului sau a membrului de sub influenţa gravitaţiei
c. mişcări active, cu rezistenţă
d. mişcări active cu ajutorul resorturilor
77. Mişcarea parţială în condiţii de excludere a gravităţii este evaluată pe scala testing-ului
muscular cu:
a. 2+
b. 3
c. -3
d. -2
78. Un element definitoiu în realizarea relaxării ca obiectiv al kinetologiei îl constituie:
a. respiraţia controlată
b. creşterea forţei
c. mobilitatea coloanei vertebrale
d. creşterea rezistenţei la efort
79. Schemele de facilitare Kabat sunt utilizate:
a. pasiv, prin mişcare liberă, fără rezistenţă
b. activ, de către kinetoterapeut determinându-se limitele de mişcare
c. activo-pasiv de către kinetoterapeut
d. activ, cu rezistenţă pentru creşterea forţei
80. În corectarea posturii şi aliniamentului corpului nu se utilizează următoarele tehnici:
a. mişcări pasive, active, active asistate
b. posturi corectate sau hipercorectate
c. posturi cu greutăţi mari pe umeri
d. contracţii izometrice
81. Care dintre următoarele obiective de kinetoterapie nu se aplică în S.A.:
a. menţinerea posturii şi aliniamentului corect al corpului
b. menţinerea supleţei articulare
c. menţinerea tonusului muscular paravertebral
d. corectarea anchilozelor
82. Tehnici comune de promovare a stabilităţii, mobilităţii controlate şi abilităţii controlului
motor:
a. iniţiere ritmică
b. inversare lentă cu opunere
c. progresie cu rezistenţă
d. relaxare-opunere

83. În cadrul „posturilor corectoare” adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre următoarele este
incorectă:
a. decubit dorsal fără pernă sub cap, cu o perniţă sub coloana dorsală, membrele superioare sub ceafă,
coatele ating patul
b. decubit dorsal pe pat tare fără pernă, cu şoldurile şi genunchii flectate
c. decubit dorsal cu perniţă sub coloana toracală, săculeţi de nisip pe umeri şi genunchi
d. poziţia „Sfinxului”
Pagina 9 din 13
84. Care obiective generale în programele de kinetoprofilaxie pentru adulţi nu se regăsesc:
a. menţinerea forţei şi rezistenţei musculare
b. menţinerea capacităţii de efort
c. creşterea şi dezvoltarea armonioasă
d. menţinerea unei posturi corecte
85. Sistemele de testare globală a aparatului MNAK sunt:
a. Hettinger, Klapp
b. Richter, Hettinger
c. Guthrie-Smith
d. Smith, Richter
86. Care dintre programele de gimnastică nu aparţin profilaxiei primare:
a. programul de 11 minute ale Forţelor Aeriene Canadiene
b. programul gimnasticii aerobice
c. programul de exerciţii Kabat
d. programul de 10 minute Hettinger

87. Tehnica exerciţiilor repetitive scurte izometrice zilnice (ERSIZ) constă în:
a. repetarea de 20 de ori a unor scurte contracţii izometrice, în aceeaşi şedinţă
b. repetarea de 30 de ori a unor scurte contracţii izometrice, în şedinţe diferite
c. repetarea de 20 de ori a unor scurte contracţii izotonice, în aceeaşi şedinţă
d. repetarea de 30 de ori a unor scurte contracţii izotonice, în şedinţe diferite
88. O contracţie de 6 secunde pe zi reprezintă:
a. ERSIZ
b. EUSIZ
c. ADL
d. ILO
89. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă pentru creşterea forţei sunt:
a. exerciţiile cu 10 r m
b. EUSIZ
c. MARO
d. ERSIZ

90. Metodele specifice relaxării sunt:


a. Bobath, Schultz
b. Jacobson, Williams
c. Schultz, Jacobson
d. Jacobson, Muler-Hettinger
91. Corectarea deficitului respirator nu se realizează prin:
a. posturi relaxante
b. posturi de drenaj bronşic
c. posturi corective cu imobilizare
d. posturi facilitorii
92. Antrenamentul la efort nu se adresează:
a. bolnavilor cardio-vasculari
b. bolnavilor cu fracturi incomplete calusate
c. bolnavilor respiratori
d. sedentarilor
93. Metode ce nu se regăsesc în antrenamentul la efort:
a. alergare, covorul rulant
b. urcatul scărilor, înot
Pagina 10 din 13
c. mişcare activă de relaxare-opunere
d. bicicleta ergometrică, mersul

94. Metodele de antrenament la efort pentru pacienţii cu deficienţe funcţionale cardio-pulmonare şi


locomotorii severe sunt:
a. urcatul şi coborâtul scărilor şi pantelor într-un ritm susţinut
b. bicicleta ergometrică
c. alergarea pe teren variat
d. pregatire pentru activităţile de autoîngrijire şi casnice
95. Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:
a. tipul articulaţiei
b. capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa
c. abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)
d. elasticitatea musculară
96. Evaluarea amplitudinii de mişcare trebuie să aprecieze:
a. numai mişcarea pasivă
b. mişcarea autopasivă
c. numai mişcarea activă
d. atât mişcarea pasivă, cât şi cea activă
97. Inhibiţia activă (I se aplică:
a. în paralizii
b. numai muşchiului normal inervat şi sub control voluntar normal
c. în refacerea mobilităţii articulare
d. în refacerea sinovialei
98. Testingul articular apreciază:
a. end-fell-ul
b. excitabilitatea neuro-musculară
c. nivelul calcemiei
d. tonusul endocrin
99. Sistemul Hettinger, de testare globală a aparatului MNAK, nu presupune testarea:
a. mobilităţii articulare şi a echilibrului
b. elasticităţii toracice şi tonicităţii abdominale
c. forţei musculare
d. capacitîţii de efort
100. Redoarea articulară (după T. Sbenghe) se refera la:
a. tixotropie
b. retractură
c. afectarea jocului articular
d. procese de scurtare adaptativă

101. Stretching-ul nu este contraindicat în urmatoarele situatii:


a. când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară
b. cînd limitarea este de cauză osoasă
c. după o fractură recentă neconsolidată
d. în prezenţa unui proces inflamator acut sau infecţios intra- sau periarticular
102. Care din următoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate?
a. încălzirea prealabilă a ţesutului
b. aplicarea unor tehnici de relaxare
c. poziţionarea corectă a pacientului
d. forţarea întinderii în prezenţa persistenţei unei dureri la orice mişcare articulară
Pagina 11 din 13
103. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte:
a. gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare
b. gradul 3: mişcari ample spre excursia maximă, la nivelul rezistenţei tisulare
c. gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii
d. gradul 5: mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching)
104. În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se bazează pe
principiile:
a. accesibilităţii şi continuităţii
b. tratării diferenţiate şi continuităţii
c. legăturii dintre teorie şi practică
d. încărcării (overloo şi specificităţii

105. Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina deficit
funcţional, cu excepţia:
a. redorilor
b. deficitului respirator
c. limitării mobilităţii articulare
d. anchilozelor
106. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:
a. manipulările
b. stretching-ul
c. mobilizări
d. exerciţii cu rezistenţă

107. Tehnici comune de promovare a mobilităţii controlate şi abilităţii controlului motor:


a. IL, SI, MARO, IR
b. RO, RR, IL, ILO
c. IL, ILO, CR, SI , IA
d. CIS, ILO, IA, IL
108. Mişcările jocului articular sunt:
a. rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune
b. rulare, alunecare, răsucire, rotaţie, compresie
c. rulare, alunecare, circumducţie, compresie, tracţiune
d. rulare, alunecare, rotaţie, compresie, tracţiune
109. Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii:
a. elasticitatea musculară, a tendoanelor şi ligamentelor
b. momentul zilei
c. temperatura mediului
d. restricţia sau lejeritatea hainelor

110. Reflexul miotatic este reflex de :


a. reflex de tendon
b. reflex flexor
c. întindere
d. nici una
111. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
a. rotare spre interior
b. orientare a palmei în jos
c. rotaţie internă a pumnului
d. orientare a palmei în sus

Pagina 12 din 13
112. Precizaţi care categorie a ADL-urile nu este corectă:
a. de autoîngrijire
b. de mobilitate în pat
c. de extensie
d. de comunicare
113. Structura programul de antrenament aerobic:
a. parte de exerciţii, parte de respiraţie şi relaxare
b. perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)
c. perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d. perioadă de încălzire, de relaxare şi încheiere
114. Spasticitatea poate fi definită ca fiind:
a. hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare
b. atrofie musculară
c. rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă
d. leziune articulară
115. Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în evaluarea
posturii:
a. atitudinea corpului
b. creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta şi sexul)
c. rezistenţa la eforturi aerobice
d. dezvoltarea globală în raport cu vârsta
116. Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:
a. balistic, izometric
b. dinamic, static (pasiv)
c. lung, închis
d. activ (sau stato-activ)
117. Metabolismul glucozei pe calea aerobă se realizează:
a. în lipsa O2
b. în prezenţa acidului lactic în exces
c. în prezenţa H2O
d. în prezenţa O2
118. Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu prevăd:
a. poziţia comodă şi relaxată a pacientului
b. respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine
c. poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului
d. forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă
119. Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:
a. tehnica fracţionată Oxford
b. tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c. tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie
d. tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins
120. Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:
a. exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic
b. body-building
c. tehnica formării corpului
d. ridicării greutăţilor

Pagina 13 din 13
Disciplina BALNEOLOGIE
Nr. Subiect
1. Care din urmatoarele NU reprezinta modalitati de peloidoterapie :
a. Impachetari calde cu namol
b. Bai calde cu namol diluat in apa
c. Bai galvanice
d. Cataplasme cu namol cald
2. Helioterapia se defineste prin :
a. Aplicarea pe tot corpul a unui strat subtire de namol onctuos
b. Expunerea organismului la radiatia solara in scop profilactic sau terapeutic
c. Utilizarea apelor sulfuroase in scop terapeutic
d. Aplicarea cataplasmelor cu namol cald
3. Talasoterapia presupune utilizarea in scop preventiv si curativ a urmatoarelor component cu
EXCEPTIA :
a. Apa marii
b. Nisipul
c. Radiatiile solare
d. Gazele mofetariene
4. Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei cuprind urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Spondilita ankilozanta
b. Artroza
c. Artropatia psoriazica
d. Hipertensiunea arteriala
5. Care din urmatoarele tipuri de namoluri terapeutice este sapropelic de liman :
a. Namolul din lacul Techirghiol
b. Namolurile de la baile Govora
c. Namolurile de la Vatra Dornei
d. Namolurile de la Lacul Sarat
6. Indicatori reprezentativi de calitate ai namolurilor sunt urmatorii cu EXCEPTIA:
a. Plasticitatea
b. Termopexia
c. Elasticitatea
d. Continutul de hidrogen sulfurat
7. Namolurile sapropelice se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Au continut de substante organice mai mare de 10% in namolul uscat
b. Se formeaza in zone mlastinoase prin transformarea incomplete a materialului vegetal in conditii de
umiditate mare
c. Au plasticitate buna
d. Se aplica sub forma de impachetari partiale, generale sau cataplasme
8. Care din urmatoarele NU reprezinta o contraindicatie a peloidoterapiei :
a. Hipertensiunea arterial
b. Astmul bronsic
c. Boala artrozica
d. Insuficienta respiratorie
9. Efectele fiziologice ale peloidoterapiei sunt reprezentate de urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Efectele miorelaxante
b. Efectele antiinflamatorii
c. Efectele vasocostrictoare periferice
d. Cresterea flexibilitatii tesuturilor articulare si periarticulare
Pagina 1 din 8
10. Urmatoarele afirmatii despre peloidoterapie sunt adevarate :
a. Este indicata in formele acute ale bolilor reumatice
b. Este indicata in litiaza renala
c. Se poate aplica in patologia posttraumatica si neurologica periferica
d. Modalitatile de aplicare nu difera in functie de indicatorii de calitate ai namolurilor
11. In functie de compozitia lor fizico-chimica exista urmatoarele tipuri de namoluri cu EXCEPTIA :
a. Namoluri sapropelice
b. Namoluri radioactive
c. Namoluri de turba
d. Namoluri minerale
12. Efectele favorizate de efectele termopexice ale namolului sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Efecte de scadere a flexibilitatii tesuturilor articulare
b. Efecte hipertermizante
c. Efecte antiinflamatorii
d. Efecte vasodilatatoare
13. Urmatoarele saline sunt folosite in scop terapeutic cu EXCEPTIA :
a. Slanic Prahova
b. Praid
c. Targu Ocna
d. Covasna
14. Apele sulfuroase contin :
a. minim 10 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
b. minim 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
c. minim 1 mg Hg la litru
d. minim 1 mg H2O la litru

15. Crenoterapia cu ape sulfuroase :


a. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie mare
b. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie mica
c. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie foarte mare
d. Se folosesc ape sulfuroase de orice concentratie
16. Apele radioactive :
a. Contin sare de bucatarie in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
b. Contin iod in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
c. Contin sare de uraniu in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
d. Contin sare de uraniu in orice concentratii
17. Apele sulfatate :
a. Au un continut de peste 10g/l de sulf oxidat
b. Au un continut sub 1g/l de sulf oxidat
c. Au un continut de peste 1g/l de sulf oxidat
d. Au un continut de peste 1g/l de zinc oxidat
18. Cura externa cu ape sulfuroase :
a. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie mica a H2S
b. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie foarte mica a H2S
c. Se folosesc ape sulfuroase cu orice concentratie a H2S
d. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie crescuta a H2S (uneori peste 200 g/l)

19. Cura externa cu ape sulfuroase se bazeaza pe urmatoarele efecte ale H2S cu EXCEPTIA :
a. efect vasoconstrictor cutanat

Pagina 2 din 8
b. efect metabolic
c. efect keratolitic
d. efecte asupra cartilajului articular

20. Statiuni in care se poate practica crenoterapia cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Strunga
b. Calimanesti Caciulata
c. Baile Herculane
d. Mangalia
21. Indicatiile crenoterapiei cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA:
a. Afectiuni hepato-biliare (diskinezii biliare, litiaza biliara, colecistite cronice)
b. Constipatii cronice atone si colite
c. Cura de diureza in litiaza urica si infectii ale cailor urinare
d. Diaree acuta
22. Crenoterapia cu ape sulfuroase are urmatoarele efecte terapeutice cu EXCEPTIA:
a. Stimuleaza secretia gastrica (cele bicarbonatate tamponeaza acest efect)
b. Inhiba peristaltica intestinala
c. Efecte coleretice si colagoge
d. Efecte hipoglicemiante la diabetici
23. Forme de aplicare ale curei externe cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Bai la cada sau in bazine cu ape sulfuroase termale sau incalzite
b. Irigatii vaginale
c. Instilatii oculare
d. Inhalatii
24. Care din urmatoarele NU reprezinta obiective ale curei profilactice active pentru afectiunile
respiratorii:
a. scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat, repetata periodic
b. invatarea gimnasticii respiratorii corecte
c. corectarea tulburarilor musculo-scheletice identificate
d. cresterea flexibilitatii articulare
25. Cura de reconfortare : presupune utilizarea urmatoarelor metode cu EXCEPTIA:
a. climatoterapie
b. kinetoprofilaxie – exercitii de relaxare, antrenamente aerobice
c. hidroterapie cu factori termici contrastanti
d. diete bazate pe consum excesiv de lipide de origine animala si glucide concentrate
26. NU reprezinta obiectiv al curei profilactice active pentru afectiunile degenerative:
a. cresterea ponderala
b. corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare
c. cresterea flexibilitatii articulare
d. antrenament aerobic
27. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile respiratorii alegeti cea mai indicata statiune :
a. Baile Felix
b. Neptun
c. Lacu Sarat
d. Praid
28. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare cea mai indicata statiune este :
a. Techirghiol
b. Covasna
c. Baile Felix
d. Eforie Nord
Pagina 3 din 8
29. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile degenerative cea mai indicata statiune este :
a. Baile Felix
b. Praid
c. Covasna
d. Balvanyos
30. Care din urmatoarele NU reprezinta contraindicatii pentru cura balneo-climatica :
a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite periferice
b. spondilita ankilozanta cu gonartroza
c. disfunctie ventilatorie restrictiva
d. lupus eritematos sistemic

31. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii ale curei balneo-climaterice :
a. lupus eritematos sistemic
b. spondilita ankilozanta – forma axiala
c. cifoscolioza
d. boala artrozica
32. Reprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
a. poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii
b. discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice
c. coxartroza in stadiile incipiente
d. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare
33. Cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare se poate realiza in urmatoarele statiuni cu
EXCEPTIA :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Eforie Nord
d. Baile Tusnad
34. Pentru afectiunile articulare reumatismale degenerative sunt indicate urmatoarele statiuni cu
EXCEPTIA :
a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b. statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie
c. statiuni cu gaze mofetariene
d. statiuni balneare cu ape termale oligominerale
35. Apele oligominerale se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. mineralizare totala sub 1 g/l
b. sunt indicate in cura externa
c. nu sunt indicate pentru afectiuni degenerative
d. sunt indicate pentru tratamentul sechelelor posttraumatice
36. Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni :
a. polimiozita
b. epicondilita
c. sindrom de tunel carpian
d. periartrita coxo-femurala
37. Cura balneara este indicata in :
a. dermatomiozita
b. poliartrita reumatoida cu manifestari sistemice
c. lupusul eritematos sistemic
d. periartrita scapulohumerala

Pagina 4 din 8
38. Obiectivele recuperarii in sechelele posttraumatice sunt :
a. ameliorarea stabilitatii articulare
b. scaderea flexibilitatii articulare
c. accentuarea tulburarilor circulatorii
d. agravarea durerii si a inflamatiei
39. Urmatoarele tipuri de ape sunt indicate in tratamentul sechelelor posttraumatice cu EXCEPTIA :
a. ape clorurate sodice concentrate
b. apa plata
c. ape sulfuroase
d. ape carbogazoase
40. Indicatiile curei balneare in bolile ortopedico-traumatice sunt :
a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luxatii
b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d. bolnavi cu osteomielita
41. Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni ortopedico-traumatice:
a. artroze postraumatice
b. fracturi recente, fara calus
c. laxitati articulare
d. leziuni ligamentare sau de menisc
42. Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de :
a. crenoterapie
b. terapie inhalatorie
c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d. toate cele de mai sus
43. Apele alcalin-teroase au urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA :
a. sunt ape bicarbonatate pure
b. sunt ape mixte alcalin-carbogazoase
c. sunt ape mixte alcalin-sulfuroase
d. sunt ape mixte alcalin-feruginoase
44. Apele alcalin –teroase sunt indicate in :
a. irigatii vaginale in afectiuni ginecologice
b. boli dermatologice
c. inhalatii in boli bronho-pulmonare
d. toate cele de mai sus
45. Urmatoarele statiuni au apa sarata cu EXCEPTIA :
a. Lacu Sarat
b. Sarata Monteoru
c. Baile Nicolina
d. Ocna Sibiului
46. Apele minerale din grupa A (concentratii peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase
b. apele clorurate sodice
c. apele carbogazoase
d. apele oligominerale

47. Apele minerale sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :


a. apele sulfuroase
b. apele clorurate

Pagina 5 din 8
c. apele iodurate
d. apele feruginoase

48. Apele carbogazoase si mofetele de la Covasna au urmatoarele efecte cu EXCEPTIA:


a. cresterea debitului circulator cerebral prin inhalarea de CO2
b. vasoconstrictie periferica cutanata
c. vasodilatatie periferica cutanata
d. efecte usor hipotermizante ale bailor racoroase
49. Urmatorele tipuri de afectiuni pot fi tratate prin cure balneo-climaterice cu EXCEPTIA :
a. afectiuni reumatismale
b. afectiuni neurologice
c. sindroame paraneoplazice
d. afectiuni ortopedico-traumatice
50. Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice in perioada de denervare sunt :
a. facilitarea procesului de reinervare
b. accentuarea posturilor neadecvate
c. ankiloza articulara
d. agravarea tulburarilor de troficitate

51. Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice dupa primele semne de reinervare sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. agravarea durerilor si fenomenelor inflamatorii reziduale
b. refacerea sesnsibilitatii kinestezice a muschilor reinervati
c. reeducarea sesnsibilitatii
d. tonifierea musculara progresiva
52. Factorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie la accelerarea procesului de reinervare
in tratarea afectiunilor neurologice sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a. bazine cu apa termala
b. bioclimatul
c. helioterapia
d. aromoterapia
53. Curele de recuperare in statiuni balneoclimaterice sunt indicate in urmatoarele afectiuni neurologice cu
EXCEPTIA :
a. boala parkinson
b. nevralgii
c. polinevrite
d. pareze si paralizii de nervi periferici
54. Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator in urmatoarele statiuni :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Baile Tusnad
d. Toate cele de mai sus
55. Apele sulfatate contin :
a. peste un gram de sulfat la litru
b. peste un gram de fier la litru
c. peste un gram de clorura de sodiu la litru
d. peste un gram de iod la litru

56. Apele sulfuroase contin :


a. minimum 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru

Pagina 6 din 8
b. minimum 1 mg cupru la litru
c. minimum 1 mg fosfati la litru
d. minimum 1 mg magneziu la litru
57. Apele minerale carbogazoase contin peste 1g/l de :
a. CO2
b. SO2
c. FeO2
d. SiO2
58. Apele iodurate cel putin 1mg/l de :
a. zinc
b. mercur
c. iod
d. fluor
59. Apele feruginoase au un continut de peste 10 mg/l de :
a. Cu
b. Fe
c. S
d. Na
60. Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :
a. xenon
b. radon
c. arsen
d. tungsten

61. Terapia prin irigatii vaginale cu ape sulfuroase este indicata in :


a. cancer de col uterin
b. afectiuni ginecologice inflamatorii cronice
c. sarcina extrauterina
d. menopauza
62. Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
a. astm bronsic
b. bronhopneumopatie cronica obstructiva
c. sinuzite
d. cancer pulmonar
63. Apele sulfuroase in cura externa au urmatoarele actiuni cu EXCEPTIA :
a. vasodilatatie cutanata
b. scad tensiunea arteriala
c. deterioreaza cartilajul articular
d. scad glicemia
64. Apele iodurate :
a. sunt indicate in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene
b. nu au efecte antimicotice
c. nu au efectvasodilatatoare periferice
d. nu au efecte de stimulare a secretiei mucoasei gastrice
65. Apele alcalin-teroase au indicatie de crenoterapie in :
a. cancer gastric
b. cancer de prostata
c. cancer de pancreas
d. cura de diureza in afectiunile renale si ale cailor urinare

Pagina 7 din 8
66. Urmatoarele sunt oligoelemente intalnite in apele minerale cu EXCEPTIA :
a. platina
b. mangan
c. molibden
d. cupru
67. Dioxidl de carbon din apele carbogazoase administrate in crenoterapie are urmatoarele efecte:
a. stimuleaza secretia salivara
b. stimuleaza secretia gastrica
c. stimuleaza motilitatea intestinala
d. toate cele de mai sus
68. Indicatia majora a curei externe cu ape carbogazoase o reprezinta :
a. neoplaziile
b. bolile infectioase
c. bolile cardiovasculare (efecte vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei periferice si a activitatii
cordului)
d. bolile psihice

69. Crenoterapia cu ape carbogazoase este indicata in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA :


a. dispepsii gastrice
b. afectiuni ale rinichiului
c. afectiuni inflamatorii ale cailor urinare
d. sindroame paraneoplazice
70. Terapia inhalatorie cu ape clorurate-sodice :
a. nu are efecte benefice
b. are efecte osmotice asupra mucoasei cailor respiratorii
c. agraveaza afectiunile ORL
d. agraveaza afectiunile bronho-pulmonare

Pagina 8 din 8
Disciplina FIZIOTERAPIE
Nr. Subiect
1. Ultrasunetele utilizate in domeniul terapeutic reprezinta:
a. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz
b. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz
c. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de 500kHz- 3MHz
d. Unde electromagnetice de 50 Hz
2. Urmatoarea afirmatie despre ionoforeza este falsa:
a. Este o metodă specială de aplicarea a curentului galvanic
b. Aplicarea unor forţe electrice modifică permeabilitatea cutanată ceea ce influenţează migrarea
substanţelor transepidermic
c. Fenomenul de migrare a ionilor este concretizat de deplasarea acestora către polul de semn electric
contrar
d. Transportul activ iontoforetic depinde de cantitatea locala de endorfine
3. Prin fenomenul de ultrasonoforeza se inteleg urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Cuplajul direct a traductorului aparatului de ultrasunet in zona de tratament
b. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de diferite marimi
c. Introducerea unor substante medicamentoase in tegument prin inglobarea in solutia de contact
d. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul membranei celulare datorita fortelor mecanice
4. Principalul efect la polul pozitiv (anodul) in stimularea galvanica este:
a. Vasodilatator
b. Antialgic
c. Excitomotor
d. Vasoconstrictor
5. Efectele biologice ale electroterapiei sunt urmatoarele:
a. Anti-algic
b. Excitomotor
c. Vasodilatator
d. Toate raspunsurile corecte
6. Contraindicatii aplicatiei curentilor de joasa frecventa sunt:
a. Artroze
b. Algodistrofii
c. Pacemaker cardia
d. Mialgii
7. Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri :
a. Numarul de impulsuri pe secunda
b. Amplitudinea impulsului
c. Numarul de trenuri de impulsuri
d. Distanta dintre doua unde
8. Forma impulsului in curentul Trabert este:
a. triunghiulara
b. dreptunghiulara
c. sinusoidala
d. exponentiala
9. In stimularea musculaturii denervate se folosesc curenti electrici :
a. Rectangulari
b. Exponentiali
c. Sinusoidali
d. Galvanici
Pagina 1 din 6
10. Urmatoarele sunt forme de curent diadinamic, cu exceptia:
a. Monofazat fix
b. Trifazat fix
c. Perioada scurta
d. Ritm sincopat

11. Care dintre formele de curent electric este cel mai frecvent utilizat pentru stimularea electrica
neuromusculara :
a. Galvanic
b. Unde scurte
c. Joasa frecventa
d. Inalta frecventa
12. Curentul de joasa frecventa are frecventa cuprinsa intre:
a. 1 – 1000 Hz
b. 2000 – 20000 Hz
c. 3000 – 30000 Hz
d. 1000 – 10000 Hz
13. Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de inalta frecventa:
a. Laser
b. Curent diadinamic
c. Curent Trabert
d. Unde scurte
14. Efectul terapeutic de incalzire a tesuturilor profunde fara a influenta tegumentul se numeste:
a. Vasodilatatie
b. Spasmoliza
c. Inductie
d. Diatermie
15. Urmatoarele variante reprezinta modalitati de aplicare a bailor galvanice CU EXCEPTIA:
a. Unicelulara
b. Tricelulara
c. Patrucelulara
d. Cincicelulara

16. Indicatiile electroterapiei TENS sunt urmatoarele:


a. Nevralgia
b. Metroragia
c. Artroplastia de sold
d. Nici un raspuns corect
17. Radiatiile infrarosii:
a. Au lungimea de unda cuprinsa intre 1mm si 50 microni
b. Sunt radiatii acalorice
c. Sunt contraindicate in tulburari circulatorii periferice
d. Aplicatiile pot fi realizate numai in spatiu inchis
18. Actinoterapia este:
a. Terapia cu unde scurte
b. Terapia cu infrarosii
c. Terapia cu ultrasunet pulsat
d. Terapia cu ultraviolete

Pagina 2 din 6
19. Perioada scurta este o forma de curent diadinamic:
a. Monofazat cu pauze de o secunda
b. Monofazat alternat cu difazat cate o secunda
c. Monofazat alternat cu difazat in 12 secunde
d. Cu efect predominant analgezic
20. Urmatoarea NU reprezinta modalitate de aplicare a curentilor de joasa frecventa:
a. Transversal
b. Longitudinal
c. Cu polul pozitiv pe punctul dureros
d. Cu polul negativ pe punctul dureros

21. TENS este o forma de electroterapie:


a. De medie frecventa
b. Ce utilizeaza curenti exponentiali
c. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz
d. Indicata in durerile nevralgice
22. Modularea:
a. Este un fenomen fizic prin care se variaza parametrii curentului electric pe timpul duratei unui tren
de impulsuri cu scopul de a îndepărta fenomenul de acomodare
b. Accentueaza oboseala musculara
c. Se realizeaza numai pentru frecventa
d. Se realizeaza numai in amplitudine
23. Electrodul terapeutic:
a. Se aplica numai la distanta de zona dureroasa
b. Este fabricat dintr-un material bun conducător de electricitate
c. Are o dimensiune fixa
d. Electrodul mic este indiferent
24. Urmatoarea afirmatie despre procesul de acomodare este falsa:
a. Acomodarea este proprietatea unui stimul cu pantă lină (triunghiular, exponenţial, trapezoidal) de
a nu declanşa o stimulare
b. In cursul acomodării fenomenul de transport ionic prin activarea pompei de sodiu nu se mai
produce
c. Fibrele nervoase motorii şi muşchi striaţi, perfect inervaţi nu se acomodează la impulsurile cu
pantă lină
d. Fibrele musculare denervate nu se acomodează la impulsurile cu pantă lină
25. Efectele termice ale ultrasunetului se caracterizeaza prin:
a. Reprezinta fenomenul de conversie a energiei mecanice in caldura
b. Nu depind de intensitatea ultrasunetului
c. Depinde doar de frecventa ultrasunetului
d. Predomina in ultrasunetul pulsat

26. Printre indicatiile ultrasonoterapiei NU se enumera:


a. Contractura Dupuytren
b. Exostozele calcaneene
c. Miozita osifianta
d. Algoneurodistrofia
27. Urmatoarea afirmatie despre terapia cu ultraviolete este falsa:
a. Efectele celulare au la baza reactia fotochimica
b. Efectele cutanate tardive nu includ fotoimbatranirea
c. Determina fotosensibilitatea din LES
d. Au efect imunomodulator
Pagina 3 din 6
28. Urmatoarea afirmatie despre curentul interferential este adevarata:
a. Se obtine prin aplicarea a doi curenti cu amplitudine constanta si frecvente diferite, orientati
perpendicular
b. Curentul interferential obtinut are frecventa egala cu suma frecventelor celor doi curenti
c. Modalitatea de aplicare este numai plana
d. Efectul excitomotor se obtine la un spectru de frecvente inalte 90-100 Hz
29. Reobaza este:
a. Durata minima a unui stimul pentru a produce o contractie
b. Intensitatea maxima a unui stimul pentru a produce o contractie
c. Intensitatea minima a unui impuls pentru a produce o contractie
d. Singurul parametru calculat in curba I/t
30. Efectul antialgic al curentului electric are la baza urmatoarele mecanisme, cu exceptia:
a. Blocarea conducerii impulsului nervos prin fibrele nervoase senzitive
b. Acţiunea ionizantă
c. Neurostimulare periferică, controlul de poartă
d. Diminuarea producţiei de peptide opioide (GABA şi serotonină )

31. Urmatoarea afirmatie despre tehnica de aplicare a curentului galvanic este falsa:
a. Forma şi dimensiunile electrozilor se adaptează zonei dar şi scopului terapeutic
b. Dimensiunile catodului trebuie să fie egale cu ale anodului, sau puţin mai mari pentru a se evita
arsura chimică
c. Interpunerea între electrod şi tegument a unui strat hidrofil (la ambii poli) care se umectează
favorizeaza conducerea curentului si evita arsurile
d. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai mici cu 1 cm faţă de cele ale electrodului
32. Baia generala Stanger se caracterizeaza prin:
a. Este un aparat special alcătuit dintr-o parte principală cu aspect de cadă de baie, prevăzută cu 3
electrozi mari, în care se face imersia completă a pacientului pană la nivel cefalic
b. Sensul curentului se stabileşte descendent, dinspre extremitatea cefalică spre membrele inferioare,
sau ascendent
c. Apa din cadă are temperatura de 28 grade
d. Durata şedinţei este de 2 ore
33. Urmatoarele substante sunt folosite in ionoforeza, cu exceptia:
a. clorura de calciu
b. iodura de potasiu
c. hidroxiclorochina
d. novocaina
34. Urmatorii sunt parametri caracteristici ai curentului electric, cu exceptia:
a. impedanta
b. amplitudinea
c. intensitatea
d. durata impulsului
35. Urmatoarea afirmatie despre curentul Trabert este falsa:
a. Este un curent de joasa frecventa de tip rectangular
b. Principalul efecteste este efect excitomotor
c. Aplicarea electrozilor se face pe zona afectată, pe puncte trigger
d. Parametrii impulsului se mentin constanti pe parcursul aplicatiei (durata impulsului de 2 ms şi a
pauzei 5ms)

36. Impedanta este:


a. Fenomenul fizic prin care amplitudinea, frecventa, durata impulsului pot sa fie schimbate pe
perioda unui tren de impulsuri cu scopul de a indeparta acomodarea

Pagina 4 din 6
b. Este capacitatea conductorului de a se opune trecerii fluxului de electroni (unitatea de masura este
ohm–ul )
c. Este capacitatea tesuturilor vii de a opune rezistenta la trecerea curentului electric
d. Este abilitatea tesuturilor de a stoca sarcini electrice

37. Urmatoarea afirmatie despre activitatea bioelectrica a celulei este falsa:


a. Potentialul de repaus este de 70 mV pentru celula nervoasa
b. Rolul determinant pentru potentialul de repaus il au ionii de Na+ si Mg2+
c. Excitatia reprezinta un stimul ce atinge membrane celulara si care produce modificari ce se petrec
in miimi de secunda
d. In faza de depolarizare fata externa a celulei devine negativa
38. Efectele terapeutice ale laserului sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Vasodilatatie
b. Vasoconstrictie
c. Analgezie
d. Biotrofic
39. LLLT (low level laser therapy) inseamna :
a. Emisie de radiatie electromagnetica monocromatica
b. Emisie de energie electromagnetica bicromatica
c. Lumina cu lungime de unda in spectru vizibil
d. Laser cu energie peste 1000 mW
40. Parametri de stimulare a laseroterapiei NU cuprind:
a. intensitatea
b. durata
c. lumgimea de unda
d. densitatea energiei

41. Contraiindicatiile laseroterapiei sunt:


a. algoneurodistrofia
b. tumori maligne
c. pintenii calcaneeni
d. fibromialgia
42. Tehnica de aplicare a laserului poate fi:
a. punctuala (spot)
b. nu necesita ochelari de protectie
c. necesita mediul de contact
d. nici un raspuns corect
43. Indicatiile laseroterapiei sunt:
a. retinopatia degenerativa
b. tumori maligne cutanate
c. artrozele
d. implantul cohlear
44. Laserterapia are aplicatii in :
a. reumatologie
b. stomatologie
c. neurologie
d. toate raspunsurile corecte

Pagina 5 din 6
45. Urmatoarele afirmatii despre laseroterapie sunt adevarate CU EXCEPTIA:
a. In domeniu medical se utilizeaza lasere de mare si mica putere
b. In reumatologie se utilizeaza laser de mica putere
c. Laserul de mare putere se numeste lase rece
d. Se pot utiliza tehnici de laserpunctura
46. Efectul luminii laser este:
a. termic
b. biostimulativ
c. degenerare walleriana
d. crestere a edemului local
47. Radiatia laser NU este:
a. de intensitate mica
b. monocroma
c. coerenta
d. polarizata
48. Contraindicatiile terapiei cu infrarosii sunt:
a. inflamatiile acute
b. tendinite
c. degeraturi
d. cicatrici vicioase
49. Baia de lumina partiala :
a. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
b. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial, fara
extremitatea cefalica
c. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
d. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial, fara
extremitatea cefalica
50. Baia de lumina generala:
a. este un dispozitiv din lemn cu usi in care pacientul este introdus total, inclusiv extremitatea
cefalica
b. reprezinta o metoda activa de stimulare a proceselor de termoreglare
c. reprezinta procedura de terapie cu infrarosii in spatiu inchis
d. este indicata pacientilor cu afectiuni cardiovasculare

Pagina 6 din 6
Disciplina MASAJ. TEHNICI COMPLEMENTARE
Nr. Subiect
1. Dintre procedeele de bază ale masajului cele mai indicate pentru piele sunt:
a. netezirea,frămîntatul şi baterea
b. netezirea,fricţiunile,tapotamentul
c. netezirea,vibraţiile şi rulatul
d. netezirea , baterea şi vibraţiile
2. În sechelele după fractură,pentru un tratament cît mai eficient, masajul se efectuează
după:
a. kinetoterapie
b. o procedură de termoterapie
c. curent interferenţial
d. ultrasonoterapie
3. Combinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă
a. o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat
b. o formă intermediară de trecere spre vibraţii
c. o formă intermediară de trecere spre tapotament
d. o asociere interzisă
4. Contracţia izometrică
a. determină:deplasarea segmentului de corp în sens antero-posterior
b. determină:deplasarea segmentului de corp în sens rotator
c. determină:deplasarea segmentului de corp în plan transvers
d. nu determină mişcare
5. Fibrele roşii musculare au:
a. contracţie lentă
b. puţine mitocondrii
c. puţine capilare
d. contracţie rapidă
6. Masajul general:
a. începe cu regiunea ventrală
b. începe cu regiunea cefalică
c. începe cu regiunea dorsala
d. nu are importanţă regiunea cu care se începe ci faptul de a se masa toate regiunile
7. În sechelele articulare posttraumatice ,fricţiunile
a. mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele
b. sunt manevre ce se aplică la inceputul şedinţei de masaj
c. sunt manevre ce se aplică la sfîrşitul şedinţei de masaj
d. sunt manevre ce se aplică la inceputul şi la sfîrşitul şedinţei de masaj
8. În torticolisul à frigore în fază acută, nu este indicat tapotamentul pentru că:
a. accentuează durerea şi contractura musculară.
b. accentuează doar durerea
c. accentuează doar contractura musculară
d. accentuează edemul local
9. Contracţia musculară se realizează prin:
a. cuplarea troponinei cu tropomiozina
b. cuplarea actinei cu miozina
c. acţiunea ionilor de magneziu

Pagina 1 din 7
d. cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina

10. Manevrele de apel din cadrul drenajului limfatic favorizează


a. contracţia colectorilor
b. aspirarea lichidului interstiţial în vase
c. contracţia colectorilor şi aspirarea lichidului interstiţial în vase
d. întinderea cutanată
11. Durata masajului general extins este de :
a. 30-40 minute
b. 40-60 minute
c. 50-70 minute
d. 60-70 minute
12. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult:
a. masajul general
b. masajul general extins
c. masajul segmentar şi cel regional
d. doar masajul regional
13. Dintre tipurile de rupturi musculare, cea care beneficiază de pe urma masajului la
distanţă de leziune este cea:
a. fasciculară
b. totală
c. fibrilară
d. mai dureroasă
14. Fricţiunea constituie manevra principală prin care se acţionează asupra muschilor în
regiunile unde aceştia sunt situaţi :
a. în profunzime
b. superficial
c. în stratul hipodermic foarte gros
d. în regiunea fesieră
15. Pentru realizarea contracţiei musculare este indispensabil:
a. ionul de calciu
b. ionul de fier
c. ionul de hidrogen
d. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina
16. În faza acută a afecţiunilor tendinoase, este indicat:
a. doar netezirea
b. frictiunea cu gheaţă
c. vibraţiile cu gheaţă
d. netezirea cu gheaţă
17. Pe escară direct:
a. nu se execută masaj
b. se execută netezire cu gheaţă sterilă
c. se face netezire instrumentală
d. se fac presiuni cu instrumente sterile
18. Manevrele specifice masajului nervilor sunt:
a. fricţiunile
b. netezirile
c. loviturile ritmice
d. presiunile

Pagina 2 din 7
19. Polinevritele beneficiază de efectele masajului în faza :
a. de convalescenţă
b. iniţială
c. terapiei medicamentoase
d. manifestă a afecţiunii
20. Fricţiunea este manevră electivă pentru :
a. epiderm
b. derm
c. hipoderm
d. epiderm şi derm
21. În masajul muşchilor,manevrele excitante sunt:
a. cernutul şi rulatul
b. tocatul şi bătătoritul
c. cernutul şi bătătoritul
d. alunecările şi rulatul
22. Straturile pielii care sunt puternic inervate sunt:
a. epidermul si dermul
b. epidermul şi hipodermul
c. epidermul
d. dermul şi hipodermul
23. Frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor
a. superficiale
b. profunde
c. nervoase periferice
d. glabre (fără păr)
24. Fibrele musculare albe:
a. sunt pentru efortul susţinut lung timp,fără perioade de recuperare
b. sunt pentru un efort intens, de scurtă durată cu perioade prelungite de recuperare
c. obosesc greu
d. au multe mitocondrii
25. Limfa membrelor inferioare este drenată printr-un sistem limfatic :
a. superficial
b. profund
c. care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicali
d. dublu, profund şi superficial
26. În entorsa unei articulaţii, direct pe aceasta, se execută:
a. neteziri şi fricţiuni
b. rulat şi tocat
c. neteziri si vibraţii
d. neteziri şi rulat
27. Pensările ţesutul conjunctiv şi ale pielii:
a. excită nervii senzitivi
b. excită nervii motori
c. determină scăderea excitabilităţii
d. produc anestezie
28. Vasele cutanate si subcutanate contin :
a. mai mult de un sfert din cantitatea de singe a intregului organism
b. mai mult de jumătate din cantitatea de singe a intregului organism
c. o treime din cantitatea de singe a intregului organism

Pagina 3 din 7
d. o zecime din cantitatea de singe a intregului organism

29. Sinapsa reprezintă:


a. legătura între un neuron şi ţesutul conjunctiv
b. comunicarea nerv-epiderm
c. legătura dintre 2 nervi
d. comunicarea nerv-derm
30. În limfedemul secundar, posibilităţile contractile ale vaselor, care sunt stimulate iniţial
prin hiperpresiune
a. sunt exacerbate
b. sunt depăşite
c. sunt normale
d. trec alternativ de la contracţie la dilatare
31. Aplicate pe nerv, vibraţiile :
a. cresc sensibilitatea nervului
b. determină scăderea sensibilităţii pînă la anestezie
c. nu au niciun efect
d. pot produce embolii, de aceea sunt contraindicate
32. Corpusculii Ruffini sunt implicaţi în :
a. percepţia presiunilor şi a tracţiunilor
b. percepţia alunecărilor
c. percepţia vibraţiilor
d. percepţia senzaţiei de rece
33. Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj respectă următoarea
succesiune:
a. netezirea (effleurage);fricţiunea;frământatul (petrissage);baterea
(tapotamentul);vibraţiile
b. netezirea (effleurage); fricţiunea; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul);
vibraţiile, netezirea (effleurage);
c. netezirea (effleurage); fricţiunea; vibraţiile; frământatul (petrissage); baterea
(tapotamentul); netezirea (effleurage);
d. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul
(petrissage)
34. Interacţiunea neuro-musculară se numeşte:
a. gap junction
b. desmozom
c. placă motorie
d. sinapsă inhibitorie
35. Manevrele utilizate în drenajul limfatic trebuie să fie de intensitate extrem de mică
a. pentru a evita creşterea permeabilităţii vaselor prin stimulare histaminică
b. iniţial, urmate de manevre mai dure
c. pentru a stimula trecerea lichidelor in spaţiul interstiţial
d. pentru a stimula schimbul lichidian cu ţesuturile adiacente
36. În masajul vaselor,:
a. manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în
sens centripet
b. manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în
sens centrifug
c. manevrele de alunecare umplu vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în

Pagina 4 din 7
sens centripet
d. manevrele de alunecare umplu vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în
sens centrifug

37. În masajul pielii, netezirea se face prin alunecări:


a. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin artere şi a limfei prin vasele limfatice
b. care vor urma direcţia de scurgere limfei prin vasele limfatice
c. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice
d. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a artere
38. Tipurile de muşchi cărora li se aplică de către maseur manevrele de masaj sunt:
a. numai striat
b. numai cardiac
c. numai neted
d. striat şi neted
39. Sarcomerul este:
a. unitatea motorie a muşchiului
b. unitatea morfo-funcţională a muşchiului
c. format dintr-un neuron motor si un miofilament
d. din fibele musculare inervate de acelaşi motoneuron
40. Scopul drenajului limfatic este
a. trecerea limfei în spaţiul interstiţial
b. crearea de colaterale limfatice
c. captarea macro-moleculelor proteice şi evacuarea lichidului limfatic resorbit
d. doar evacuarea lichidului limfatic resorbit
41. Manevrele excitante sunt:
a. mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuţie
b. mai fine şi prelungite
c. mai fine ţi scurte
d. mai energice şi de lungă durată
42. Corpusculii Pacini sunt stimulati de :
a. mişcări lente, de toate intensităţile
b. atingeri puternice,indiferent de durată
c. caldură
d. miscari rapide,chiar de intensitate slaba
43. Tromboflebitele şi flebotrombozele în primele faze :
a. reprezintă contraindicaţii pentru orice manevră de masaj
b. reprezintă contraindicaţii doar pentru vibraţii şi tapotament
c. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămîntat
d. permit doar netezirea
44. Drenajul limfatic este realizat prin:
a. masajul ganglionilor limfatici
b. manevra de apel (de evacuare)
c. manevra de resorbţie (de captaj)
d. Toate de mai sus
45. Masajul Cyriax se execută cu 2 degete
a. printr-o fricţiune profundă,transversală, perpendiculară pe fibrele musculare
b. printr-o fricţiune profundă,transversală, paralelă pe fibrele musculare
c. printr-o fricţiune superficială, longitudinală, perpendiculară pe fibrele musculare
d. printr-o fricţiune profundă,transversală, indiferent de direcţia fibrelor musculare
Pagina 5 din 7
46. Executat pe o suprafaţă întinsă, masajul pielii poate influenţa:
a. raportul somn-veghe
b. sistemul endocrin la femei
c. performanţa
d. repartiţia sângelui în organism
47. Manevra specifică ţesutului conjunctiv este:
a. tapotamentul
b. fricţiunea
c. vibraţia
d. cernutul
48. Vascularizarea pielii este realizată :
a. de plexul vascular profund
b. de plexul vascular superficial
c. de plexul epidermic şi de cel profund
d. de două plexuri vasculare,unul profund şi altul superficial
49. În cazul tumorilor maligne, masajul
a. este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii
b. se poate face , cu avizul medicului
c. se face cu acordul pacientului
d. este contraindicat numai în fazele terminale
50. Receptorii pielii asupra cărora acţionează masajul sunt:
a. doar cei tactili
b. de temperatură
c. cei ai durerii
d. tactili şi ai durerii
51. Sunt clasificate ca manevre secundare de masaj:
a. netezirea şi tapotamentul
b. vibraţiile
c. fricţiunile
d. rulatul, cernutul, presiunile şi ciupiturile
52. Masajul are ca efecte generale:
a. diminuarea metabolismului bazal
b. stimularea funcţiilor aparatelor cardiovascular şi respirator
c. insomnie
d. oboseală
53. Luxaţia
a. beneficiază de masaj instrumental
b. necesită masaj doar pentru sechele ca tulburări vasculo-trofice şi laxitate capsulo-
ligamentară
c. necesită doar repaus absolut
d. nu are nevoie de tratament ortopedic
54. În paralizia facială de tip periferic
a. se aplică neteziri, fricţiuni, ciupituri şi batere
b. nu se face masaj
c. se aplică neteziri şi fricţiuni
d. se aplică neteziri şi batere
55. În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate
a. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică
b. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi
Pagina 6 din 7
volumului muscular.
c. se aplică doar netezire
d. se aplică netezire şi vibraţii

56. Epidermul
a. este lipsit de vase sanguine
b. are o bogată reţea capilară
c. are atît vascularizaţie venoasă cît şi arterială
d. are doar artere mari şi mijlocii
57. Manevrele de tapotament sunt
a. cele mai excitante manevre de masaj
b. cele mai puţin excitante manevre de masaj
c. manevre de începere a masajului
d. manevre ce se aplică la începutul şi în finalul şedinţei
58. În miozitele de efort
a. nu se face diagnostic diferenţial cu ruptura musculară
b. se face masaj,dar, doar manevre blînde
c. se face masaj,dar, doar manevre energice
d. se face o alternanţă de manevre blînde şi energice
59. În stadiul mediu al arteritelor, masajul se face
a. in sens centripet
b. în sens centrifug
c. în ambele sensuri
d. doar subacval
60. Vibraţiile fine şi prelungite
a. reduc sensibilitatea pielii şi a tesuturilor subiacente
b. reduc stratul adipos
c. au efecte excitante pe sistemul nervos central
d. au efecte excitante la nivelul pielii

Pagina 7 din 7