Sunteți pe pagina 1din 12

CURRICULUM PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

ETIMOLOGIA

-În sens figurat- termenul a apărut pentru prima dată la sf. sec 16 și începutul sec.17 și se referea
la conținutul instructiv-educativ.

-În sens restrâns- Curriculum se referă la ansamblul documentelor școlare care fac referire la
conținutul activităților de predare-învățare: planuri-cadru de învățământ, programa școlară,
manuale, ghiduri de utilizare a acestor documente școlare.

-În sens larg – Curriculum se referă la ansamblul proceselor educative și al experiențelor de


învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar.

Definiție – Curriculum reprezintă ansamblul documentelor școlare care fac referire la


conținuturile activităților de predare-învățare

-Integrează totalitatea proceselor educative și experiențele de învățare prin care trece


elevul pe durata parcursului său școlar

- Presupune abordarea sistemică a procesului de învățământ prin crearea unui ansamblu


funcțional al componentelor sale: -continuitate în interiorul aceluiași ciclu curricular

- interdependența dintre disciplinele școlare (cl. I-II) și tipurile


de activități de învățare specifice învățământului preșcolar

- deschidere spre module opționale de instruire

Curriculum reprezintă ansamblul experiențelor de învățare directe și indirecte ale elevilor


implicați în situații educaționale formale și nonformale.

În pedagogia preșcolară, apare foarte frecvent termenul de abordare curriculară ce se referă la


luarea în considerare, în plan teoretic și practic a întregii complexități aprocesului educațional la
vârsta preșcolară (desfășurarea demersului educativ).

-Pentru preșcolari, fiecare din secvențele de învățarese transformă în experiență de formare.


-La modul în care procesul didactic e influențat de componentele sale esențiale (precizarea și
folosirea mijloacelor de învățământ, formele și modurile de organizare a învățării), modul de
stabilire a interdependențelor dintre componente

- presupune măsura în care conținuturile de predare-învățare corespund cerințelor de integrare


socială a celui ce învață.

-posibilitatea de adaptare a sarcinilor de învățare la experiența de viață și la experiențele de


învățare ale copilului; utilizarea feedbackului în scopul optimizarii procesului didactic.

Caracteristici ale Curriculumului

- extensie –implică preșcolarii, prin experiențe de învățare în cât mai multe domenii experiențiale
(DLC, DS, DOS, DPM, DEC)

- echilibru- asigură abordarea fiecărui domeniu experiențial atât în relație cu celelalte, cât și cu
curriculum ca întreg.

- relevanță – este adecvat nevoilor prezente și viitoare ale celor care învață contribuind la
înțelegerea de către aceștia a lumii în care trăiesc și a propriei persoane, la echiparea lor
progresivă cu concepte, atitudini, cunoștințe, abilități necesare în viață.

-diferențiere- permite dezvoltarea și manifestarea unor caracteristici individuale chiar la


preșcolarii de aceeași vârstă (pondrea jocurilor și activităților alese și activităților de dezvoltare
personală)

-progresie și continuitate-permite trecerea optimă de la un nivel de studiu la altul și de la un ciclu


de învățământ la altul sau de la o instituție de învățământ la alta.

Componentele Curriculumului: - finalități

- conținuturi

- timp de instruire

- sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele 2


niveluri (3-5 și 5-6 ani)
- Punctul central al Curriculumului este copilul, nu materia iar conținutul învățământului nu se
referă la materii de învățat, ci în scopuri exprimate în competențe, moduri de a acționa sau de a
ști în general ale elevului.

-Curriculum pentru învățământ preșcolar insistă pe ideea dezvoltării globale a copilului,


formarea la copii a competențelor ce se intenționează a fi formate: capacități intelectuale, soci-
emoționale, psihomotrice.

-Noul Curriculum scoate în evidență relația biunivocă conținut-metodă și pune accent deosebit
pe rolul educatoarei în procesul de activizare a funcțiilor mintale constructive și creative ale
copiilor.

-Copiii și educatoarea se află într-o interacțiune și acomodare reciprocă, subtilă și continuă

-Accent pe ideea de cadru didactic care joacă rol de persoană- resursă care informează
preșcolarul, îi facilitează accesul la informații, diagnostichează dificultățile preșcolarului, sprijină
și orientează preșcolarul fără să-l contrazică sau să-l eticheteze, care lucrează cu preșcolarii
individual sau în grupuri mici respectând ritmul lor propriu de învățare.

-Deschiderea grădiniței către comunitate ( învățarea realizată de către persoane din alte instituții
este foarte valoroasă)

-Utilizarea în mod cât mai flexibil a spațiului, mobilierului, materialelor și echipamentelor.


PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT- DOCUMENT CURRICULAR PRINCIPAL

(vezi planul de invatamant din curriculum pt inv prescolar)

Planul de învățământ este un document oficial, obligatoriu la nivel național elaborat de


Ministerul Educației.

- are o structură pe două niveluri de vârstă: 3,1-5 ani (treapta socializării) și 5,1-7 ani (treapta
pregătirii pentru școală)

-stabilește categoriile de activități de învățare (activități pe domenii experiențiale, jocuri și


activități didactice alese, activități de dezvoltare personală, stabilește succesiunea acestora,
distribuția lor săptămânală pe categorii de activități și nivel de vârstă, numărul maxim și minim
al extinderilor dar și activitățile opționale precum și numărul de ore din norma cadrului didactic
alocate categoriilor de activități din planul de învățământ.

Este specific în contextul unei învățări centrate pe copil, încurajează eterogenitatea( renunțarea la
formarea grupelor de copii după criteriul cronologic)

-Prezintă construcție diferită în funcție de tipul de program al grădiniței( program normal,


prelungit sau săptămânal) și o delimitare pe tipuri de activități de învățare: ADE, ALA, ADP.

-Permite parcurgerea interdisciplinară, integrată a conținuturilor propuse

-Asigură libertate cadrului didactic în planificarea activităților zilnice cu copiii.

METODOLOGIA DE APLICARE A PLANULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1. Planul de învățământ prezintă o abordare sistemică (continuitate în cadrul aceluiași


ciclu curricular, interdependența între disciplinele școlare și tipurile de activități din
grădiniță, deschidere spre modulele opționale).
2. Intervalele de vârstă: 37-60 de luni și 61-84 luni și categoriile și numărul de activități
sunt rezultatul corelării realităților din sistem cu repere fundamentale în învățarea și
dezvoltarea timpurie a copilululi de la naștere la 7 ani și cu tendințele la nivel mondial
din domeniu.
3. Dezvoltarea copilului se realizează în funcție de: - ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică
- interacțiunile cu ceilalți
- organizarea mediului
- activitățile și situațiile de învățare create

4. Activitățile de învățare:

– sunt ansamblu de acțiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic și intensiv

- sunt organizate și conduse de cadrul didactic cu scopul atingerii finalităților prevăzute în


curriculum

- implică coordonarea eforturilor comune ale celor 3 parteneri: părinți , cadre didactice, copii

- pun accent pe încurajarea inițiativei copilului, luării deciziilor, experimente, exersări


individuale

-se desfășoara cu intreaga grupa, pe grupuri mici sau individual

- se desfășoară pe discipline de sine statătoare sau integrate sub forma activităților liber-alese sau
sub forma activităților de dezvoltare personală

-se desfățoară prin intermediul mijloacelor didactice ca: jocul liber, discuțiile libere, jocul
didactic, povestirea, exerciții cu material individual, experimente, constructii, lectura după
imagini, observare, convorbire, povestiri create de copii, memorizari.

5. Categoriile de activități de învățare

-activități pe domenii experiențiale(integrate sau pe discipline) ADE

-jocuri și activități didactice alese ALA

-activități de dezvoltare personală ADP

A) Activitățile pe domenii experiențiale ADE


-sunt activități integrate ( îmbinarea cunoștințelor din cadrul mai multor discipline) sau pe
discipline: activități de educare a limbajului, activități matematice, activități de cunoașterea
mediului, activități de educație pentru societate, activități de educație fizică, activități practice,
muzicale, activități artistico-plastice,etc.

- se desfășoară cu copiii în cadrul unor proiecte planificate și în funcție de cele 6 teme anuale de
studiu impuse de curriculum, de nivelul de vîrstă, de nevoile și interesele copiilor.

- numărul acestora se referă la numărul maxim de discipline ce pot fi parcurse/săpt.

-se pot desfășura maxim 5 și min 3 activități integrate/ săpt. Indiferent de nivelul de vârstă al
copiilor

-educatoarea poate planifica activități de sine stătătoare, pe discipline sau activități integrate
(cunoștințe din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate pe parcursul unei zile, intrând aici și
JADA sau cunoștințele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experiențiale iar
JADA se desfășoară în afara acesteia.

- ordinea desfășurării etapelor de activități nu este obligatorie

B) JADA (jocuri și activități didactice alese)

-acestea sunt alese de copii

-îi ajută să socializeze, să cunoască lumea fizică, mediul social și cultural, lumea matematicii,
comunicării, a limbajului citit și scris

- se desfășoară pe grupuri mici, în perechi și individual

- pe parcursul unei zile și în funcție de program (normal, prelungit, săptămânal) se desfășoară 2


sau 3 etape de JALA – ETAPA 1- dimineața înainte de AI (activ. Integrate)

- ETAPA3 – dupa ADE (activ. Pe domenii experiențiale și înainte de masa


de prânz/plecarea copiilor acasă)

- ETAPA4 – între somn și plecarea copiilor acasa

- se mai pot regăsi și ca elemente ale activităților integrate


-reușita JADA depinde de organizarea mediuluieducațional care trebuie să stimuleze copilul, sa-l
ajute să se orienteze, sa-l invite la acțiune.

-dacă JADA se desfășoară în sala de grupă, eductoarea trebuie să acorde o importanță deosebită
organizării spațiului în centre ca: Bibliotecă, Artă, Construcții, Știință, Joc de masă, Nisip și apă.
Organizarea acestora se va face în funcție de resursele materiale, spațiu și nivel de vârstă.

- sala de clasă poate cuprinde toate centrele sau cel puțin două dintre ele în care educatoarea va
pregăti ,,oferta,, zilnic pt copii iar aceștia vor alege locul de învățare și joc.

-materialele ce se vor regăsi zilnic în centrele de interes vor fi atent alese și in corelație cu tema
saptamanii/proiectului ce se află in derulare.

-dacă etapa JADA se va desfășura în curte, se acordă atenție organizării și amenajării curții și
siguranței copiilor.

C) ADP (activitati de dezvoltare personala)

-includ: - rutine

- tranziții

- activități din perioada după-amiezii( la program prelungit sau program săptămânal)

- activitățile opționale

Rutinele- sunt activități reper după care se derulează întreaga activitate a zilei

- acoperă nevoile de bază ale copiilor și contribuie la dezvoltarea globală a lor

- se referă la următoarele activități: sosirea copiilor, întâlnirea de dimineață, micul


dejun, igiena-spălatul și toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după- amiaza,
gustările și plecarea acasa a copiilor.

- se repetă zilnic, la intervale aprox. stabile cu aproape aceleși conținuturi

La întâlnirea de dimineață, accentul va cădea pe:

1. Autocunoaștere (stimă de sine, imagine de sine, etichete bune, rele)


Cine sunt eu/tu?
Sunt creativ
Fluturașul
2. Dezvoltarea abilităților de comunicare
-comunicarea asertivă (Învăț să spun ,,nu,, fără să-i deranjez pe cei din jur)
- comunicarea cu colegii/părinții/educatoarea : Cum salut?/Cum spun mulțumesc?/ Cum
cer iertare?

3.Managementul învățării prin joc

- motivarea copilului pentru a deveni școlar: Vreau să fiu școlar/Continuă


povestea/Meseria de elev.

4. Dezvoltarea empatiei ,,Dacă tu ești bine și eu sunt bine,,/ Cum să-mi fac prieteni/ Cum să-mi
aleg prietenii?/ Suntem toleranți/ Cum să fac surprize celor dragi?

5. Luarea deciziilor – încurajarea alegerilor și găsirea soluțiilor la situațiile apărute: ,, Hei, am și


eu o opinie! / M-am certat cu prietenul meu. Ce trebuie să fac?

6. Medierea conflictelor –Învăț să lucrez în echipă/ Singur sau in grup / Fara violență/Fotograful

Momentele obligatorii ale întâlnirii de dimineață

- Salutul

- Prezența

- Calendarul naturii

- Împărtășirea cu ceilalți

- O activitate de grup

- Noutățile zilei

Tranzițiile
- sunt activități de scurtă durată ce fac trecerea de la momentele de rutină la activitățile de
învățare sau de la o activitate de învățare la alta

- se realizează prin mijloace ce variază foarte mult în funcție de vârsta copilului, de contextul
momentului, de calitățile cadrului didactic.

-se pot desfășura sub forma: - activităților desfășurate în mers ritmat

- activ. ce se desfășoară pe muzică/ ritmul dat de recitarea unei


numărători sau frământări de limbă.

- joc cu text și cânt cu anumite mișcări pe care copiii le cunosc

Activitățile opționale

-intră în categoria activităților de învățare, a celor de Dezvoltare personală.

-sunt incluse în programul zilnic al copilului

-sunt alese de către părinți din oferta prezentată de către unitatea de învățământ

- se pot desfășura de către educatoare sau de către profesor specialist iar programa opționalului
poate fi elaborată de către educatoare /profesor specialit și va fi avizată de către inspectorul de
specialitate sau poate fi aleasă din oferta de programe avizate deja de MECT sau ISJ.

-se va desfășura cel mult 1 opț/ săpt la nivelul I (3-5 ani) și cel mult 2 opț/săpt la nivelul II (5-6
ani)

- se desfățoară cu maxim 10-15 copii

-scopul lor este de a descoperi și dezvolta înclinațiile copiilor/abilitățile lor.

Activitățile desfășurate în perioada după-amiezii

-sunt activități recuperatorii pe domenii de învățare, recreative, de cultivare și dezvoltare a


înclinațiilor

- respectă ritmul propriu, de învățare al copilului dar și aptitudinile individuale


- sunt corelate cu tema săptămânală sau a proiectului dar și cu celelalte activități din programul
zilei

Jocul – este activitatea fundamentală a copilului

- pe acesta se sprijină rutinele, tranzițiile, activitățile de învățare

- mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreșcolar și


preșcolar sunt: a) - jocurile: - dirijate

- libere

- didactice

b) - activitățile didactice de învățare

Programul anual de studiu se organizează în jurul a 6 teme mari:

1. Cine sunt/suntem?
2. Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
3. Cum este, a fost și va fi pe Pământ?
4. Cum planificăm/ organizăm o activitate?
5. Ce și cum vreau să fiu?
6. Când/cum și de ce se întâmplă?

- aceste teme nu trebuie să se desfășoare într-o anumită ordine iar pentru nivelul I (3-5 ani) nu
trebuie atinse obligatoriu toate într-un an școlar

- pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă se stabilesc proiectele ce urmează a se


desfășura cu copiii

- într-un an școlar se pot desfășura max 7 proiecte cu o durată de max 5 săpt/ proiect sau un
număr mai mare de proiecte cu o durată de 1-3 săpt/proiect în funcție de complexitatea temei și
interesul copiilor pentru proiect

-pot exista săptămâni în care copiii nu se vor implica în niciun proiect, dar în care sunt stabilite
teme săptămânale independente de interes pt copii
-pot exista și proiecte de 1 zi sau proiecte transsemestriale

O activitate cu copiii durează între 15 și 45 min, 15 min la gr. Mică și 30-45 la gr mare. Timpul
alocat fiecărei activități se va decide de către educatoare în funcție de:

- nivelul grupei

- particularitățile individuale ale copiilor

- conținuturile și obiectivele propuse

Numărul de activități zilnice desfășurate cu copiii variază în funcție de tipul de program al


grădiniței: PP (program normal- 5 ore sau program prelungit- 10 ore) iar numărul de activități
variază în funcție de nivelul de vârstă al preșcolarilor:

- la 3-5 ani – 7 activ. integrate/săpt sau pe discipline de sine stătătore

- se sugerează alternarea activităților artistico-plastice și muzicale ce fac parte din același DE cu


activitățile practice din DOS.

Pentru grupele de vârstă de 3-5 ani, categoriile de activități vor viza:

- socializarea copiilor(cooperare, colaborare, luarea deciziilor)

- obținerea unei autonomii personale

-iar la grupele de vârsta de 5-6 ani, accentul va cădea pe : pregătirea pt școală și pentru viața
socială a acestuia

Educatoarea va respecta programul zilnic cu reperele orare stabilit de MECT

- în intervalul 15-30 sept are loc obs. copiilor (evaluarea inițială)

- se realizează caracterizarea grupei pe baza evaluării resurselor umane și materiale

- se vor aproba opționalele