nimicuri

Nr. 479/22 iun. 2013

Sânzienele
După „Amuțitul cucului” care ar fi trebuit să fie la solstițiul de vară, ziua a început să
scadă și vin Sânzienele sau Drăgaicele, piază rea de care trebuie să ne fetim toți, altfel
suntem pociți de Sânziene. Mai târziu, biserica a hotărât ca în ziua de Sânziene, 24 iunie, să
se sărbătorească cu cruce roșie în calendar Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Se zice că
după ce au fost omorâți toți sfinții romani de atunci, au rămas în viață numai Maica
Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul. Nu se spală, nu se merge la câmp și nu se fac nici un fel
de treburi casnice, nu se fac nici un fel de împrumuturi, nici bani, nici bunuri. Cine lucrează în
ziua de Sânziene, 24 iunie, ori va fi pocit, ori va înnebuni și va fi jucat de Drăgaice.
Sânzienele marchează apropierea de mijlocul verii, și reprezintă momentul de
cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea pentru recoltat. Ziua de
Sânziene e și ziua în care păsările încep pregătirile pentru sezonul rece. Cucul este primul
care dă semnalul, dacă la Blagoveștenii a început să cânte, acum, la Sânziene cucul se îneacă
cu spice de orz, răgușește și nu mai poate cânta.

Sânziana (Galium Verum) e o plantă perenă răspândită în toată partea de nord a

globului pământesc. În unele locuri e considerată plantă nocivă. În trecut plantele uscate
erau folosite pentru a salva saltelele deoarece aroma de cumarină a sânzienelor acționează
pentru a respinge puricii. Și astăzi femeile pun la fereastră sânziene pentru a nu intra în casă
muștele și țânțarii. Florile erau folosite pe vremuri și pentru coagularea laptelui și pentru a
colora brânza.

1
 Conform legendelor în noaptea de Sânziene, Sânzienele care sunt niște fete
frumoase, ies de pe porțile cerului și încep a juca dansul ielelor în locuri ferite de ochii lumii.
Dansul Sânzienelor sau Drăgaicelor nu poate să fie observat de nimeni fiindcă cel sau
cea care va îndrăzni să-l privească se va îmbolnăvi fără vindecare.

Drăgaica e o ființă sfântă care e mai mare peste o ceată de bărbați numiți Circovi.
În noaptea de Sânziene, acestea se prind într-o horă, cântă, dansează, și conferă buruienilor
și plantelor pe care le ating întrebuințări deosebite folosite apoi pentru tratarea diferitelor
boli. Mai mult, Sânzienele apără holdele de grindină, aduc rod semănăturilor, ursesc fetele
de măritat și înmulțesc plantele și animalele.

2
 Dacă nu respecți cum se cuvine ziua lor, Sânzienele te pot pedepsi și îți aduc boală și
neputință. Sânzienele pot stârni vârtejuri și vijelii, pot aduce grindină și pot lăsa plantele și
florile fără leac și fără miros.

La răsăritul zilei de Sânziene, Soarele se spală pe față; cine se uită cu atenție la el

vede curgând apă în jos sub forma unor raze lungi și luminoase. La prânz, Soarele se oprește
un moment, apoi își reia mersul lui solar pe cer.
Sânziana sau Drăgaica mai este numită și Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina
Holdelor, Mireasa, în funcție de zona geografică a țării.
Tot în funcție de zona geografică a țării există fel de fel de tradiții și obiceiuri legate de
ziua de Sânziene. Aceste obiceiuri se practică fie pentru bunul mers al treburilor, fie pentru a
atrage norocul și belșugul, fie pentru aflarea ursitei, dar și pentru grăbirea măritișului.
Dimineața, până la răsăritul Soarelui, prin unele sate fetele merg la cules de sânziene
din care împletesc coronițe pe care le aruncă, apoi, peste casă. Dacă coronița rămâne
agățată, e semn că acolo va avea loc o nuntă. Unele fete își pun câteva sânziene sub pernă
pentru a-și visa ursitul.
De altfel, în ziua de Sânziene, se joacă Drăgaica. Se vor costuma două fete, una în
costum bărbătesc, numită Drăgan, iar cealaltă în costum femeiesc, zisă Drăgaica. Ele merg și
joacă pe la case, întocmai ca și călușarii. Jocul constă în mai multe sărituri în formă de cruce
și în îmbrățișări. Oamenii care primesc Drăgaica în curte se crede că vor atrage norocul, și vor
alunga ghinionul, se vor însănătoși, vor avea recolte bogate și spor la muncile câmpului.
De Drăgaică se împart mere verzi, cireșe coapte, castraveți verzi și pui de găină, ca
semn de spor a ceea ce a putut face omul în curtea lui până la acest timp.
E bine ca de Sânziene să fie scoase din pământ ceapa și usturoiul, singura muncă
admisă, pentru a nu le strica ploile.

3
 Un alt obicei specific zilei de Sânziene e scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în
roua dimineții. Până la răsăritul Soarelui, femeile se scaldă într-un râu iar mai apoi se
tăvălesc în iarba plină de rouă. În acest fel, vor rămâne curate și sănătoase, se vor spăla de
boli și de necazuri. Orice neîmplinire se va rezolva, iar cele care nu au copii, vor rămâne
însărcinate.

De Sânziene se organiza cândva și bâlciul de fete unde veneau fetele care vroiau să se
mărite și băieții care doreau să se însoare; ori se înțelegeau ‘ăi bătrâni pe lada de zestre, ori
fugeau ‘ăi tineri de pe tiribombă drept în pădure și se înapoiau peste câteva luni cu un copil
mic în brațe și cu altul în pântecele mamei.
Se spune că dacă plouă în ziua de Sânziene, e semn de belșug; se vor face porumbul,
vinul și o seamă de bucate de toamnă.
Dacă cucul va înceta să cânte cu mult înainte de Sânziene, e semn că vara va fi la
început călduroasă, apoi secetoasă. Dacă însă cucul continuă să cânte și după Sânziene, e
semn de an secetos, va fi foamete, războaie și alte nenorociri. Mai mult, se zice că dacă
Sânzienele îl apucă pe om cu porumbul necopăit, se zice că la toamnă nu va avea o recoltă
bună.

4
 În România, Năsăud a fost omologată cea mai mare horă din lume, iar din anul 2013,
24 iunie, ziua de Naștere a Sfântului Ioan Botezătorul s-a stabilit să fie și Ziua Universală a Iei.
Gheorghe Atanasescu/22 iun. 2019