Dokumen - Tips - Ed Eco Ghid Prescolari 0 PDF

5/20/2018 EdEco-GhidPrescolari0-slidepdf.
com
http://slidepdf.com/reader/full/ed-eco-ghid-prescolari-0 1/90
5/20/2018 EdEco-GhidPrescolari0-slidepdf.com
Material finanţat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

prin Ordin de Ministru nr. 2730/03.12.2007.
Se distribuie gratuit, în regim de bibliotec ă.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Coordonator prof.: Maria Ivănescu
Educaţie ecologică
şi de protecţie a mediului
GHID METODIC PENTRU CADRELE DIDACTICE
ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR - NIVELUL II ( 5 – 6/7 ANI )
Disciplina op ţ ional ă “Educa ţ ie ecologică şi de protec ţ ie a mediului” este aprobat ă

de Ministerul Educa ţ iei, Cercet ării şi Tineretului cu Ordinul nr.1862/30.08.2007.
Autori :
• instit. Samica Boghiu , C.Ş.E.I.S. Oradea;
• educ. Marinela Bodea, G.P.P. Nr. 25, Oradea;
• instit. Lucia Caciora, G.P.P. Nr. 44 Oradea;
• instit. Mărioara Ile, G.P.P. Nr. 25, Oradea;
• prof. Maria Iv[nescu , C.Ş.E.I.S. Oradea;
• instit. Cosmina Maliţa , G.P.P. Aleşd;
•
educ. Anica Mărcuţ, G.P.P. Nr. 44 Oradea;
• instit. Ioana Moldovan, G.P.P. Nr. 25, Oradea;
• educ. Mariana Vereş, G.P.P. Nr. 44, Oradea;
• educ. Florica Vesa , G.P.P. Aleşd;
• educ. Viorica Toia, G.P.P. Nr.44 Oradea;
Referent ştiinţific :
• prof. dr. Daniela Călugăru – inspector general M.E.C.T..

CUPRINS
Argument ................................................................................................................... .....5
Educa ţ ia ecologică şi de protec ţ ie a mediului în învăţământul
preuniversitar ............................................................................................................ .....7
Nota de prezentare........................................................................................................11
Programa pentru învăţământul pre şcolar: obiective cadru, obiective
de referinţă, exemple de comportament.................................................................... ...12
1. „Natura - casa mea” ................... ............................................................................16
2. „Detectivii cur ăţ eniei” - Ziua Mondială a Cur ăţeniei ...... .......................................18
3. „Pe jos circul ăm, mediul îl protejăm”- Să ptămâna Mobilităţii............................. ..20
4. „De vorbă cu animalul preferat” - Ziua Mondială a Animalelor............................22
5. „Mâncând sănătos, cre ştem sănăto şi - Ziua Internaţională a Alimentaţiei .......... ..24
6. „Delfinul ne poveste şte” - Ziua Internaţională a Mării Negre .................................26
7. „Ora şul/satul copil ăriei mele” - Ziua Internaţională a Zonelor Urbane..................29
8. „Azi mic, mâine copac voinic” . ...............................................................................31
9. „Prietenii mei, ecologi ştii” (Evaluare – concurs) . ..................................................33
10. „De ce Ozonel este îngrijorat?” (Deşeurile) .........................................................35
11. „Din nimic fac un joc mic” (Activitate practică de valorificare a deşeurilor)...... .37
12. „Bradul, frumuse ţ e şi risipă” ................................................................................39
13. „Ocrote şte-mă” (În ajutorul necuvântătoarelor – păsări)..................................... .41
14. „Din tainele apei” (Stările de agregare ale apei) ...................................................44
15. „Ne jucăm cu aerul” (Experimente) .....................................................................46
16. „Micii colec ţ ionari” ..............................................................................................48
18. „Carnavalul
17. ecologice”- activitate integrată ...........................................50
măştilorecologice”-
„ Parada costumelor
(confecţionarea şi valorificarea costumelor ecologice) ................................................52
19. „Strada ecologistului” ...........................................................................................54
20. „Dar pentru mama” – activităţi practice din materiale refolosibile ......................57
21. „P ădurea – fereastr ă spre lume” - Luna Pădurii ..................................................59
22. „Înva ţă să cuno şti vremea” - Ziua Internaţională a Meteorologiei .......................61
23. „ Apa, prieten şi du şman” - Ziua Mondială a Apei ...............................................63
24. „Minte sănătoasă în corp sănătos” - Ziua Mondială a Sănătăţii...........................65
25. „P
26. „S ăă ascult
mântul,ămplaneta
pădurea” (Excursie
albastr ă” - Ziua – finalizare:
PământuluiLuna Pădurii) .............................67
…..............................................69
27. „Plante şi animale ocrotite de lege” - Ziua Păsărilor şi a Arborilor......................71
28. „Farmacia verde” (Plante medicinale) ..................................................................74
29. „Flori vesele şi flori triste” ....................................................................................77
30. „Cei mai buni ecologi şti” - Ziua Internaţională a Mediului –
evaluare finală) .............................................................................................................79
31. „Copiii soarelui” - Ziua Soarelui...........................................................................82
Termeni de mediu .........................................................................................................85
Bibliografie ...................................................................................................................87
ARGUMENT
În contextul societăţii cunoaşterii, şcoala de mâine se construieşte din transformări progresive

ce alimentează continuitatea în schimbare. Ea are pecetea democratizării prin adaptarea curriculum-
ului la specificul local şi asigur ă caracterul integrat conţinuturilor multidimensionale.
Registrul bogat al „noilor educaţii” permite deschiderea şcolii spre problematica lumii
contemporane.
Protecţia mediului, prioritate a lumii contemporane, regăsită în Strategia de la Lisabona şi
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene este însuşită de Guvernul României, exprimată
prin promovarea unor politici sustenabile în ceea ce priveşte capitalul uman şi natural şi asumată prin
acceptarea principiilor documentului UNESCO „Carta Pământului”, ca instrument educaţional în
contextul Decadei pentru Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă.
Educa ţ ia ecologică , sau educaţia relativă la mediu, r ăspunde acestei cerinţe, investind în
dezvoltarea gradului de conştiinţă şi a simţului responsabilităţii tuturor oamenilor faţă de mediu şi
problemele sale; vizează în egală măsur ă asimilarea de cunoştinţe, formarea de atitudini şi
comportamente dezirabile, clarificarea valorilor, precum şi un demers practic eficient.
În acest context, rolul educaţiei ecologice şi de protecţie a mediului înconjur ător este evident,
el se concentrează pe modelarea viitorului cetăţean capabil de a-şi forma un punct de vedere obiectiv
asupra realităţii înconjur ătoare, de a-l incita la participare, devenind astfel conştient de viitor şi de
faptul că viaţa generaţiilor de mâine depinde într-o mare măsur ă de opţiunile sale.
Educaţia ecologică este o educaţie prin şi pentru valori, care poate dobândi forme concrete de
realizare, la diferite nivele de şcolaritate, livrând conţinuturi informaţionale în modalitate
transdisciplinar ă, în context formal sau nonformal.
A promova în spaţiul şcolar o disciplină opţională care să transpună în practică obiectivele
educa ţ iei ecologice şi de protec ţ ie a mediului este un demers necesar, prezentat ca atare în Protocolul
încheiat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor în 2005.
În colaborare cu Comisariatul Bihor al G ărzii Naţionale de Mediu, Inspectoratul Şcolar Bihor
şi-a asumat responsabilitatea coordonării unor activităţi teoretice şi practice vizând promovarea
educaţiei pentru mediu şi formarea unor comportamente responsabile în rândul preşcolarilor, elevilor,
cadrelor didactice şi al comunităţii.
Demersul s-a concretizat în elaborarea unei oferte de disciplin ă opţională „Educaţie
ecologică şi de protecţie a mediului” ce se adresează nivelelor de şcolaritate preşcolar, primar şi
gimnazial (cls. V-VII), cuprinzând: programe şcolare şi materiale auxiliare (Ghiduri pentru cadrele
didactice, caiete pentru preşcolari şi elevi).
Prin conţinuturile diverse, cu înalt grad de aplicabilitate şi utilitate, care r ăspund intereselor
de cunoaştere ale elevilor, prin modalităţile de abordare a acestora, prin utilizarea unor strategii
didactice interactive, prin promovarea unor valori care ţin de şcoala comunitar ă cerută de societate,
disciplina opţională „ Educa ţ ie ecologică şi de protec ţ ie a mediului” constituie un element valoros al
curriculum-ului la decizia şcolii, un punct de întâlnire cu direcţii promovate de alte sisteme educative
europene.
Pilotarea disciplinei opţionale “Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului“ pe parcursul
anului şcolar 2006/7, în 47 de unităţi de învăţământ din judeţul Bihor a avut un impact pozitiv asupra
elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor, aspect relevat de chestionarele aplicate.
Pentru a veni în întâmpinarea dorinţei elevilor, cadrelor didactice şi a părinţilor de etnie
în limbaă maghiar
maghiar şi a asigura echitatea în educa ţie, Inspectoratul Şcolar Bihor s-a preocupat de traducerea
ă a suportului informativ aferent disciplinei opţionale „Educaţie ecologică şi de
protecţie a mediului“.
5
Aceste aspecte ne dau speranţa unei atitudini favorabile din partea d-voastr ă în sensul de a
studia oferta noastr ă şi a recomanda spre implementare cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor
disciplina opţională “Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului“.
Inspector şcolar general,

prof. LILIANA ANTONESCU
6
Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului

în învăţământul preuniversitar
Politica educaţională actuală acordă o atenţie deosebită educaţiei ecologice. Pentru atingerea
acestui obiectiv este necesar să-i facem pe elevi să conştientizeze că omul, ca specie biologică, este
dependent de natur ă şi că nu poate tr ăi în afara ei.
Educaţia ecologică şi de protecţie a mediului în învăţământul preuniversitar începe odată cu
învăţământul preşcolar şi se continuă în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, în şcoala de arte şi
meserii şi în învăţământul postliceal, în cadru instituţionalizat – în şcoală (curricular şi
extracurricular) şi extraşcolar prin cercurile de ecologie şi protecţia mediului ce se desf ăşoar ă în
Palatele şi Cluburile Copiilor, astfel:
A) În învăţământul pre şcolar programa cuprinde la capitolul activităţi complementare şi
educaţia ecologică, care are ca obiective generale:
- educarea conştientă faţă de mediul înconjur ător şi cunoaşterea concretă a locului pe care
îl ocupă omul în lumea vie;

- educarea copilului în spiritul responsabilităţii faţă de natur ă şi viaţă, pentru păstrarea
echilibrului natural.
Aceste obiective se regăsesc în obiective particulare ca:
- să înţeleagă ce înseamnă sănătatea;
- să ştie că planeta pe care locuim împreună cu milioane de oameni este un sistem viu;
- să conştientizeze că o sursă importantă de viaţă şi energie pentru tot ce este viu o
reprezintă aerul, care trebuie păstrat nepoluat;
- să ştie că deşeurile sunt nocive pentru viaţa oamenilor, animalelor şi plantelor;
- să-şi formeze şi s ă-şi consolideze deprinderi de a se apăra de zgomot, care îi poate afecta
sănătatea;
- să ştie că apa este un factor esenţial al vieţii.

B) În învăţăI-IV,
claselor mântul şcolar
prin ariile primar, domeniul
curriculare “Om şieduca ţiei ecologice
societate”, este şatins
“Consiliere pe parcursul
i orientare”, iar în
clasele III-IV prin aria “Ştiinţele naturii”. La acest nivel are loc o sensibilizare şi
conştientizare a elevilor cu privire la frumuseţile naturii, dezvoltându-se gustul pentru a
cerceta tainele naturii.
C) În învăţământul gimnazial şi liceal, educaţia ecologică se realizează interdisciplinar şi de
sine stătător în cadrul disciplinelor biologice, geografie, educaţie civică. Interdisciplinar
se desf ăşoar ă în cadrul multor discipline, astfel:
C1. În cadrul ariei curriculare “Matematică şi ştiinţe”:
C1.1. La disciplina Fizică, în noua programă obiectivul cadru este “Formarea atitudinii
critice faţă de efectele ştiinţei asupra dezvoltării tehnologice şi sociale, precum şi a interesului faţă de
protejarea mediului înconjur ător”.
 Pentru clasele VII-VIII, acest obiectiv cadru are ca obiective de referinţă:
- conştientizarea caracterului deschis şi contextual al
descoperirilor ştiinţifice;
- argumentarea avantajelor şi dezavantajelor actuale şi de
perspectivă pentru viaţa şi protecţia mediului;
Ex.:”Impactul pozitiv şi negativ al construirii unui lac
de acumulare”- temă cls. a VII-a.
Obiectivele de referinţă se regăsesc şi în programele de liceu.
C1.2. La disciplina Chimie, la fiecare temă de chimie organică şi anorganică se introduc
elemente de ecologie şi protecţia mediului prin semnalizarea acţiunii substanţelor chimice, în special
a celor nocive, unde se abordează şi acţiunea lor poluantă. De asemenea, sunt prezentate şi marile
combinate chimice şi influenţa lor asupra mediului. În actualele programe, la cls. VIII-IX şi XI-XII,
există capitole precum “Noţiuni de biochimie şi ecologie”.
7
C1.3. La disciplina Biologie, în clasele de gimnaziu, la “Botanică”, “Zoologie”, “Anatomia şi

Fiziologia Omului” (cls. V-VII), se fac observaţii asupra naturii, se studiază relaţia om-natur ă,
variaţii ale condiţiilor de mediu, adaptările plantelor şi animalelor, circuitul materiei în natur ă, rolul
omului în biosfer ă etc. La clasa a VIII-a se studiaz ă disciplina “Ecologie”, în care sunt incluse
noţiuni generale de ecologie (ce este ecologia, biotopul, biocenoza, lanţuri şi reţele trofice, relaţii
interspecifice şi rolul lor, ecosistemul şi tipuri de ecosisteme, biosfera, ecosfera, deteriorarea
mediului, principalele tipuri de poluare, efecte ale poluării asupra organismelor, protecţia şi
conservarea mediului, noţiuni generale despre evoluţionism etc.).
Dinorganisme,
celorlalte studiul botanicii,
inclusiv elevii
omul.cunosc diversele
Prin procesul de grupe de plante,
fotosintez careasigur
ă, plantele existen ţa necesar
permită oxigenul tuturor
respiraţiei şi, în parte, hrana, energia calorică etc. necesare vieţii omului. Prin temele de zoologie şi
anatomie comparată se dau informaţii cu privire la rolul animalelor în natur ă şi în viaţa omului. La
studiul insectelor, polenizarea arată că în lipsa acestora, polenizarea şi fructificarea plantelor
entomofile nu sunt posibile. De asemenea, animalele contribuie la transformarea şi circulaţia energiei
acumulate de plantele verzi, prin participarea lor la numeroasele re ţele şi lanţuri trofice. Prin
exploatarea abuzivă, unele specii animale şi-au redus substanţial efectivul sau au dispărut din fauna
Terrei.
Temele de anatomia şi fiziologia omului, precum şi cele de igienă sunt axate şi pe probleme
ecologice şi de ocrotire a naturii. Dezvoltarea armonioasă fizică şi intelectuală a omului este posibilă
numai
Viciereaîn mediului
mediul natural,
de viacurat,
ţă prinlipsit de poluare,
zgomote, în care ţnatura
praf, substan
ş
e toxicei societatea suntă în
etc. reprezint totdeplin
ă
atâtea armonie.
cauze de
creştere a frecvenţei unor boli. Prin temele de genetică şi evoluţionism, elevii sunt informaţi că toate
speciile de plante cultivate şi de animale domestice îşi au originea în flora şi fauna sălbatică. Crearea
de noi soiuri de plante şi rase de animale mai productive şi mai rezistente la diver şi factori abiotici şi
biotici este posibilă numai dacă vom proteja speciile sălbatice înrudite cu acestea.
Programele de biologie şi geografie pentru liceu şi gimnaziu includ noţiuni extinse de
ecologie şi protecţia mediului şi noţiuni mult mai detaliate pe acest domeniu în cadrul disciplinelor
opţionale.
În fiecare unitate de învăţământ se realizează activităţi de protecţia mediului în cadrul
disciplinelor opţionale.
şi C1.4. Lacalit
conservarea disciplina Geografie,
ăţii mediului. încă de laexist
La gimnaziu învăţă mântul
ă teme cuprimar se introduc
conţinut la ţiuni
referitor no de protec, ţia
conservarea şi
ocrotirea mediului înconjur ător. La clasa a VIII-a se studiază “Geografia României”, unde se fac
referiri cu privire la formele de ocrotire cele mai importante şi necesitatea protecţiei. La clasa a IX-a,
capitolul “Biogeografie” din cadrul” Geografiei Fizice Generale” se refer ă la vegetaţie şi faună ş la
problemele legate de acestea la nivel de glob. La clasa a X-a, la “Geografie Umană şi Economică
“mondială, există capitole legate de: “Impactul industriei asupra mediului” şi “Peisaje agrare”, ca
lecţie de sinteză la cap.” Geografia Agriculturii, Ecologie urbană şi rurală”. La clasa a XI-a, la
Geografia mediului înconjur ător, în totalitatea conţinutului se dezvoltă geoecologia la nivel terestru
(definirea noţiunilor cu care se operează sunt: mediu înconjur ător, mediu geografic, mediu ecologic,
mediu terestru, peisajul geografic, geosistem, peisaj urban, agrar, mediu antropic). Elementele
componente ale mediului terestru sunt grupate în primare, derivate, antropice, care definesc
unicitatea mediului terestru în sistemul solar. Se studiază tipuri de relaţii în alcătuirea mediului
înconjur ător, evoluţia mediului terestru de-a lungul timpului geologic, tipuri de medii geografice pe
glob, mediul antropic cu efecte la nivelul mediului urban şi rural, consecinţe, relaţia dintre
dezvoltarea industriei, exploatarea resurselor materiale, urbanizare şi extinderea aşezărilor urbane (în
relaţie cu componentele mediului, prin prisma efectelor). Cap.”Protecţia mediului” cuprinde
conservarea şi ocrotirea naturii (rezervaţiile bioseferei, Parcurile Naţionale, monumentele naturii).
C2. Din aria curricular ă “Om şi Societate” fac parte şi disciplinele socio-umane.
La nivelul învăţământului primar şi gimnazial, precum şi al şcolilor profesionale, disciplina
socio-umană inclusă în Curriculum-ul nucleu este Educaţia/Cultura civică.
Programa acestei discipline include obiective cadru şi de referinţă care vizează explicit sau
implicit – educaţia ecologică, cultivarea receptivităţii elevilor faţă de problematica ecologiei,
educarea sensibilităţii şi atenţiei lor pentru protejarea calităţii mediului în oricare din activităţile
private sau publice. La nivelul învăţământului liceal, disciplinele socio-umane incluse în Curriculum-
ul nucleu sunt: Logica şi argumentare, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie, Estetică,
Educaţie antreprenorială.
8
Programele acestor discipline conţin, printre altele, următoarea competenţă generală:

“Raportarea critică, adecvarea conştientă la mediul social şi întemeierea raţională a deciziilor”. În
mod explicit, programa de Economie conţine referiri la “Aspecte ecologice ale activităţii economice”.
De asemenea, toate celelalte discipline corelează abordarea raţionalităţii comportamentului
uman cu problematica ecologică, a protejării mediului şi păstr ării calităţii vieţii – sub toate aspecte
ei.
Pe lângă disciplinele incluse în Curriculum-ul nucleu, există numeroase discipline opţionale,
parte a Curriculum-ului la decizia şcolii, care, prin problematica şi modalităţile de realizare , vizează
obiective ale educa
omului, educa ţiei ecologice şi de protecţie a mediului, integrate în educa ţia pentru drepturile
ţia global ă, educaţia interculturală.
La liceele de profil: agricol, silvic, sportiv etc. se studiaz ă discipline de specialitate care
abordează şi aspecte ale educaţiei ecologice.
În învăţământul liceal, Ecologia este studiată obligatoriu în liceele teoretice, specializările
matematică-informatică şi ştiinţele naturii în clasa a XII-a, în liceele tehnice, specializările turism şi
alimentaţie publică, agricol, agromontan, veterinar, silvic şi prelucrarea lemnului şi în liceele
vocaţionale cu program sportiv şi militare, cu specializarea matematică-informatică. În aria
curricular ă tehnologii, ecologia este obiect de studiu în liceele tehnologice, specializ ările industrie
alimentar ă, chimie industrială şi protecţia mediului, agricol, agromontan şi veterinar, silvic şi
prelucrarea lemnului, însă acest obiect nu este obligatoriu decât maxim trei ani, din cei patru ani de
liceu. Tot cu conţinut ecologic este şi opţionalul dezvoltat în cadrul Programului „GLOBE”,
prevăzut a se desf ăşura din clasa a V-a până în clasa a XII-a, şi care încă din anul şcolar 1999-2000
a început să se desf ăşoare în centrele „Globe” din judeţele Cluj, Prahova, Constanţa şi Bucureşti.
D). În şcolile de arte şi meserii care pregătesc meseriaşi şi şcolile postliceale care pregătesc
specialişti, există la profilul agricol specializ ările: pentru anul I de studiu tehnician „Conservarea
cerealelor şi prepararea nutreţurilor combinate”, „Controlul calităţii produselor agricole”, iar pentru
anul II„Protecţia plantelor”, „Ecologia şi Protecţia Mediului”,sunt obiecte de sine stătătoare, care se
studiază în 90 de ore/an. Aceste activităţi se derulează prin programul Phare Vet.
E). În cadrul orelor de dirigenţie, componenta educaţională de mediu este abordată pe
parcursul a 3-4 ore/an, alături de alte componente educaţionale, distribuirea orelor r ămânând la
aprecierea dirigintelui.
F). Extracurricular şi extraşcolar, în cadrul activităţilor cercurilor de ecologie şi protecţia
mediului din unităţile de învăţământ şi din Palatele şi Cluburile elevilor din toată ţara, se desf ăşoar ă
o intensă activitate de educaţie ecologică, concretizată prin proiecte şi acţiuni de prevenire a
degradării mediului.
Anual, se organizează tabere de ecologie în cadrul c ărora se desf ăşoar ă concursuri pe teme
ecologice, unde elevii sunt supuşi unor testări teoretice şi practice. Anual, cu ocazia “Zilei
Internaţionale de Protecţie a Mediului”, “Zilei Emisiilor de CO2” “Ziua Apei” etc. se organizează
concursuri de afişe, mese rotunde, simpozioane şi concursuri de proiecte de mediu cu particip ări
naţionale şi internaţionale, de ex. Olimpiada Internaţională de Proiecte de Mediu de la Istanbul,
unde România a avut 10 participări din cele 14 ediţii şi unde proiectele s-au bucurat de un larg
interes, fiind recompensate cu numeroase premii şi medalii.
În foarte multe şcoli, cluburi şi palate ale elevilor există numeroase reviste editate de c ătre
aceştia, care au caracter ecologic: “Eco,”Univers Ecologic”, “Prietenii naturii” etc.
De asemenea, o serie de acţiuni cu caracter educativ în spirit ecologic sunt realizate în
colaborare cu Organizaţii Nonguvernamentale, ex.”Şcoala naturii în natur ă”,”Oamenii şi mediul
înconjur ător”, “Scutul Verde”, Centrul de Informare, Educare şi Resurse pentru Marea Neagr ă etc.
Aceste ONG-uri, pe lângă acţiuni educative, editează reviste în care se popularizează
rezultatele obţinute de elevi în domeniul ecologic, precum şi preocupările lor concrete în vederea
protejării mediului înconjur ător (ex. de publicaţii: “Atlas Supermagazin”, “Perspective”,
“Rhododendron” etc.).
DinCercet
Educaţiei, anul 1999 ş până în prezent, cu ocazia “Zilei Internaţionale a Mediului”, Ministerului
ării şi iTineretului a organizat prima ediţie a “Concursului Naţional de Proiecte de
Mediu” în tabăra Muncelul din judeţul Iaşi. Acest concurs s-a bucurat de un real succes, aici fiind
9
prezentate cele mai bune lucr ări din fiecare judeţ , care au surprins problemele locale legate de
conservarea şi protecţia mediului.
Acest concurs şi-a propus implicarea elevilor în găsirea unor soluţii pentru protejarea
mediului la nivel local şi chiar naţional. Elevii au fost capabili s ă prezinte cazuri de poluare a
mediului sau de degradare a acestuia din localit ăţile lor, reuşind să facă distincţie între poluarea şi
degradarea mediului, identificând factorii care au contribuit la degradarea mediului.
De asemenea, s-au desf ăşurat schimburi de experienţă pe problematica mediului cu exper ţi
din Olanda, realizându-se prin cercurile de ecologie din cadrul şcolilor şi cluburile copiilor din
jude
Educaţele Covasna, Mureş, Cluj, activităţi concrete de cunoaştere, conservare şi protecţie a mediului.
ţia ecologică în Olanda acoper ă în propor ţie de 70% educaţia adulţilor, copiilor şi tinerilor.
Din proiectele prezentate şi în special din cele premiate, a rezultat faptul că elevii înţeleg
responsabilitatea omului faţă de natur ă. Varietatea temelor abordate, precum şi modul de abordare şi
soluţionarea a dus la concluzia că rolul educaţiei în rândul elevilor (în special) şi a întregii societăţi
(în general ), este esenţial.
Pentru a se eficientiza educaţia pentru mediu – educaţie pentru o dezvoltare durabilă - se are
în vedere extinderea legăturilor Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (a învăţământului
preuniversitar cu cel universitar) cu alte ministere, cu organizaţii guvernamentale şi
nonguvernamentale din ţar ă şi din str ăinătate.
Inspector general M.E.C.T.,

prof.dr.Daniela Călugăru
10

NOTĂ DE PREZENTARE
Curriculum-ul la decizia şcolii/gr ădini ţ ei reprezintă un prim pas al procesului de

descentralizare
unui segment alaCurriculumului naţăţă
sistemului de înv mânt, prin dreptul conferit unităţii şcolare de a decide asupra
ional.
Libertatea de decizie la nivelul şcolii/ gr ădiniţei reprezintă şansa de adecvare la un sistem
deschis, cu opţiuni multiple, flexibile, în funcţie de aşteptările copiilor/ elevilor şi priorităţile
sistemului educaţional şi permite crearea unui etos propriu.
Integrat comandamentului actual, de responsabilizare a tuturor actorilor domeniului educativ
faţă de problemele de mediu, opţionalul ” Educa ţ ie ecologică şi de protec ţ ie a mediului” are un
caracter interdisciplinar, adresându-se unui segment educaţional generos, de la preşcolar la gimnazial.
Proiectat pentru o or ă pe să ptămână, se adresează elevilor din învăţământul preşcolar, primar
şi gimnazial, cadrul didactic având posibilitatea organiz ării conţinuturilor în unităţi de învăţare, în
concordanţă cu specificul local şi particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor.
Întregul demers al instruirii este generat de sistemul: obiective – con ţinuturi – activităţi de
învăţare care converg spre formarea de capacităţi.
Obiectivele generale şi obiectivele de referinţă conduc la formarea unor deprinderi şi atitudini
referitoare la problemele ecologice şi de protecţie a mediului. Prin strategii interactive, copiii şi
elevii sunt puşi în situaţia de a observa, analiza, investiga fenomene şi procese din mediu, exersând
deprinderile de muncă intelectuală, concomitent cu formarea unui comportament responsabil,
implicat, în relaţiile cu mediul înconjur ător.
Pledoaria pentru “bune practici”, în viaţa cotidiană, creşte gradul de aplicabilitate a
conţinuturilor propuse şi ofer ă copiilor/elevilor posibilitatea implicării efective în efortul de protecţie
a mediului.
Activităţile propuse valorizează creativitatea, imaginaţia, spiritul de echipă, competiţia,
oferind copiilor/ elevilor oportunitatea de a-şi asuma roluri şi responsabilităţi în comunitate, de a
oferi soluţii viabile pentru păstrarea unui mediu de viaţă optim.
Evaluarea autentică este un deziderat a cărui împlinire depinde de direcţionarea acestui
proces către afirmarea performanţelor copiilor/ elevilor în contexte cât mai apropiate de via ţa
cotidiană, dobândite prin sarcini de lucru complexe.
Pentru atingerea finalităţilor propuse, a schimbărilor comportamentale ca urmare a asumării
rolului participativ de către copil/ elev în procesul de predare – învăţare - evaluare, autorii propun un
set de materiale auxiliare: Ghiduri metodologice şi caiete ale pre şcolarului/ elevului (formă tip ărit ă
şi electronică ), pentru fiecare nivel de învăţământ, ce ofer ă posibilitatea unei abordări personalizate,
selective, în funcţie de expertiza cadrului didactic, receptivitatea copiilor/elevilor, baza materială şi
oportunităţile unităţii şcolare.
Sugestiile metodologice sunt orientative, iar prezentarea unor posibile unit ăţi de învăţare şi a
unor metode/ tehnici instrumente de evaluare facilitează adecvarea la realităţile concrete ale grupei/
clasei şi unităţii de învăţământ.
11

PROGRAMA ŞCOLAR Ă
ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR
NIVELUL II
( 5 – 6 / 7 ani )
EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ŞI DE PROTECŢIE A MEDIULUI

(Disciplină op ţ ional ă )
12

OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaşterea mediului prin stimularea curiozităţii pentru investigarea realităţii

înconjurătoare.
2. Formarea şi exersarea unor abilităţi practice în scopul realizării unor obiecte

funcţionale, practic-utilitare, din materiale reciclabile sau refolosibile.
3. Formarea unei atitudini pozitive faţă de natură prin realizarea unor activit ăţi de
educaţie ecologică.
13
1. Cunoaşterea mediului prin stimularea curiozităţii pentru

investigarea realităţii înconjurătoare.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE COMPORTAMENT
Obiectiv de referinţă: S ă descopere principalele componente ale mediului natural.
Exemple de comportamente:
◊ Să perceapă vizual, auditiv, olfactiv şi tactil mediul natural;
◊ Să identifice cât mai multe elemente ale mediului;
◊ Să discute despre cele observate în mediul apropiat;
◊ Să efectueze experienţe simple privind apa, aerul, solul, plantele;
◊ Să reprezinte prin desene modificări ale vremii;
◊
Să exprime verbal sau plastic ideile şi impresiile acumulate.
Obiectiv de referinţă: S ă identifice surse de poluare şi posibilit ăţ i de eliminare a lor.
◊ Să participe la plimbări, vizite şi excursii pentru a observa consecinţele poluării;
◊ Să recunoască deşeurile;
◊ Să participe direct la acţiuni de igienizare a mediului;
◊ Să grupeze imagini după modelul: „Aşa DA”, „Aşa NU”.
Obiectiv de referinţă: S ă în ţ eleag ă no ţ iunile de refolosire şi reciclare învăţ ând să
economiseasc ă.
◊ Să recunoască pe diferite ambalaje semnele convenţionale ale recicl ării;
◊ Să colecţioneze obiecte din natur ă pe care ar putea s ă le folosească, învăţând
astfel să economisească;
◊ Să sorteze corect deşeurile;
◊ Să valorifice deşeurile prin depunerea acestora la centrele de colectare.
2. Formarea
func şi exersarea unor
ţionale, practic-utilitare abilit
din ăţi practice
materiale în scopul
reciclabile sau realiz ării unor
refolosibile. produse

Obiectiv de referinţă: S ă prelucreze materiale din natur ă în scopul realizării unor produse.
◊ Să adune diferite materiale din natur ă;
◊ Să observe caracteristici ale materialelor din natur ă;
◊ Să sorteze materialele după diferite criterii;
◊
Să realizeze produse funcţionale (jucării, ornamente, obiecte de decor).
14

Obiectiv de referinţă: S ă observe frumosul din natur ă şi să simt ă dorin ţ a de a-l crea.
◊ Să desf ăşoare jocuri şi activităţi în natur ă;
◊ Să exprime frumosul din natur ă prin activităţile artistico-plastice;
◊ Să realizeze expoziţii cu lucr ările realizate;
◊ Să creeze poveşti despre natur ă;
◊ Să utilizeze tehnici variate de lucru în realizarea unor lucr ări originale, măşti şi
costume ecologice.
3. Formarea unor atitudini pozitive faţă de natură prin realizarea unor

activităţi de educaţie ecologică.
Obiectiv de referinţă: S ă- şi manifeste grija fa ţă de mediu şi să fie capabili să ia atitudine.
◊ Să antreneze părinţii în acţiunile lor;
◊ Să lucreze în echipă;
◊ Să participe la acţiuni ecologice desf ăşurate la nivelul comunităţii;
◊ Să exprime atitudine critic ă faţă de cei care poluează mediul.
◊ Să manifeste grijă faţă de natur ă.
Obiectiv de referinţă: S ă exprime gânduri şi sentimente fa ţă de mediu.
◊ Să povestească fapte pozitive din experienţa proprie cu privire la mediul său de
viaţă;
◊ Să aprecieze atitudinea pozitivă faţă de mediu.
Obiectiv de referinţă: S ă aplice în contexte reale, de via ţă , regulile şi normele

însu şite privind protec ţ ia mediului.
◊ Să respecte indicatoarele/simbolurile întâlnite în mediu;
◊ Să planteze pomi şi flori şi să îngrijească spaţiile verzi;
◊ Să protejeze orice vietate, oricât de mică ar fi ea.
15
1. „NATURA, CASA MEA”

„Omul nu poate să supravieţuiască f ăr ă natur ă,
pe când natura poate exista şi f ăr ă prezenţa
oamenilor!”
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Mediul ambiant sau mediul înconjur ător
reprezintă o unitate, un sistem care acţionează ca
un organism cu structur ă, funcţionalitate,
dinamică şi evoluţie în timp şi spaţiu. Când se
deteriorează una dintre componente, sufer ă
modificări şi altele cu care se află în strânsă
interdependenţă. Cauzele deterior ării
echilibrului nu sunt după cum ne-am fi aşteptat
cele naturale, ci, mai degrabă omul cu o serie de
Eaţiuni
ac ărută buite,
a apnes odatahaotice,
cu cele de multe
dintâi ori f ăr ăăţ
colectivit sens. Problema
i omene şti şi adintre
evoluat şi mediul
omparalel cu ambiant este nouăă,.
revoluţianuindustrial
tehnico-ştiinţifică, cu dorinţa omului de a şti cât mai mult, de a fi stă pân, de a domina.
Chiar dacă este prezent prin creaţia sa, omul uită că Pământul este adevărata sa locuinţă, cu
tot ceea ce are el mai bun: apă, aer, sol, plante şi animale. Mediul pe Terra este un unicat. Suntem
atât de obişnuiţi cu natura Terrei încât, întreaga ei alc ătuire ni se pare cu totul firească. Planeta
noastr ă a ajuns la o excepţională armonizare a elementelor propice vieţii, cum nu se mai afl ă nicăieri
in Sistemul solar. Să profităm de acest lucru, încercând să nu deranjăm acest echilibru, pentru noi,
cât mai ales, pentru generaţiile viitoare. Ca să p ăstrezi ceva ce ai, trebuie s ă cunoşti cât mai bine tot
ceea ce te înconjoar ă, să depistezi cauze, să sesizezi efecte. Nu este însă important doar să tragi
concluzii, ci mai de preţ este să oferi soluţii. Pământul a tras un semnal de alarmă. E în alertă
maxim ă. Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Suntem oare pregătiţi să cunoaştem şi să protejăm
mediul înconjur ător? Dacă r ăspunsul este da, să o facem până nu este prea târziu: pentru voi, pentru
natur ă, pentru viaţă.
STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:
Activitate integrată
 În introducere se recit ă poezia „Prietenă ne e natura” de M.Peneş, subliniindu-se elementele
componente ale mediului;
 Joc didactic : S ă alcătuim un tablou, pentru a identifica ce ştiu copiii despre natur ă. Jocul se
desf ăşoar ă pe grupe, fiecare grupă având un lider. El extrage o siluet ă care reprezenta
tematica grupului respectiv: nor pentru aer, o picătur ă de apă, o plantă etc. După aceea
educatoarea va distribui ecusoane mai mici conform siluetei alese;
Copiilor li se precizează tema şi modul de lucru: „Astăzi ne vom reaminti tot ce ştim despre
mediul înconjur ător şi vom lucra pe grupuri, ne vom juca şi ne vom ajuta între noi, iar
uneori ne vom întrece”. În desf ăşurarea jocului fiecare grup va primi un plic cu siluete
corespunzătoare simbolului grupei, care sunt denumite şi aşezate de către copii pe panoul
mare din faţa grupei, urmărindu-se aşezarea corectă a fiecărui element .Se subliniează că în
natura fiecare are o casă.
Joc de rol: La îndemnul educatoarei câte 2 copii îşi aleg un personaj cunoscut de la teatrul
de pă puşi şi realizează un scurt dialog (norişori, soare, floare, picături de ploaie, albinuţe,
iepuraşi, păsări, etc)
Alte strategii didactice :

1. povestiri
2. create detablouri,
activităţi practice: educatoare sau copii
machete O zi în
: În:poieni ţăp ,ăAd
dure, Ce mi-a
ă posturi povestit
pentru o frunz
animale ă !;
,etc.;
3. activităţi artistico plastice: desen, pictur ă, modelaj;
4. Plimbări şi drumeţii: Pe malul Cri şului Repede, La Pe ţ a, etc.
16
VALENŢE EDUCATIVE:
Experienţa dobândită prin desf ăşurarea acestor activităţi ajută copilul în reactualizarea,

sistematizarea cunoştinţelor despre mediul înconjur ător, cunoscând şi utilizând corect, permanent
regulile de comportare ecologică. De asemenea, permite copilului să realizeze conexiuni
intredisciplinare între cunoştinţele acumulate din experienţa cotidiană sau dobândită prin mass-
media. Sentimentele şi tr ăirile sale sunt mai puternice, în ţelegând că viaţa şi mediul înseamnă
mai mult decât ceea ce tr ăieşte fiecare. Copiii înţeleg că munca în grupuri, în perechi nu exclude
spiritul competiţional, dorinţa de a lupta cu greutăţile, de a învinge.
Învăţând să ajute, să ocrotească, să iubească, să fie atent, receptiv şi grijuliu cu tot ce îl
înconjoar ă, copilul învaţă că mediul este însăşi viaţa şi aceasta merită tr ăită frumos, curat şi liniştit.
? pământul este singura planetă care are îndeajuns oxigen pentru menţinerea vieţii?
? apa condiţionează întreaga existenţă a vieţii, dar dintre toate este cea mai eronat
Curiozităţi
gospodărită?
? pe lângă faptul că i-a trebuit foarte mult timp să se formeze, solul este într-o
continu
? iarba pare verde, ă schimbare?
deoarece toate culorile din lumină în afar ă de verde?
absoarbe
? animalele simt mişcările pământului înainte ca noi să ne dăm seama de ele?
REALITATEA AZI:
o mare parte din locuitorii planetei, adic ă un sfert din total, nu au acces la apa
potabilă;
prin activităţile lor, oamenii influenţează creşterea temperaturii atmosferei
pământului până la niveluri periculoase pentru toate vieţuitoarele;
omul face totul doar pentru el. Uit ă însă de sănătatea şi chiar de viaţa solului (pierderea
fertilităţii, eroziuni avansate etc);
astăzi, dacă unele dintre animale ar putea vorbi ar spune c ă prefer ă gr ădinile zoologice tocmai
pentru a-şi salva viaţa de cei care le vânează.
APLICAŢII:
ϕ observarea, cunoaşterea nemijlocită a tuturor componentelor mediului;
ϕ realizarea, sub directa supraveghere a educatoarei, a unor experienţe simple;
ϕ participarea la acţiuni de cur ăţenie, ecologizare a mediului ambiant;
ϕ colectarea unor materiale din natur ă;
ϕ vizite la Agen ţ ia de Protec ţ ie a Mediului, la R.E.R., Gr ădina Zoologică ,
Muzeul Ţării Cri şurilor;
ϕ ϕ excursii: Băile Felix, Pe ştera Ur şilor.
∼ rezolvarea fişelor de lucru din caietul ,, Micii Ecologişti”;

∼ finalizarea şi prezentarea unor albume cu poze sau alte
materiale culese de copii, educatoare, părinţi;
∼ realizarea unor casete video, a unor D.V.D.-uri.
17
2. „DETECTIVII CURĂŢ ENIEI”
ZIUA MONDIALĂ A CURĂŢ ENIEI
Modificarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale

ale mediului, reducerea diversităţii, afectarea echilibrului şi a
calităţii vieţii, cauzate în principal de poluare, exploatarea la
maxim a resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitar ă,
amenajarea necorespunzătoare a teritoriului, mizeria ce ne
invadează atât în exterior cât şi în interior, fac din om, duşmanul
cel mai de temut al mediului.
Care ar fi soluţia? Un om curat, într-un mediu curat.
Cur ăţenia este calitatea de a fi curat, este starea, înf ăţişarea unei fiinţe curate sau a unui lucru
curat. În condiţiile în care privim nepăsători sau cu o anume doză de indulgenţă c ă mediul cu tot ce
are el mai frumos, mai bun, mai pur, este înghi ţit de gunoaie, de resturi, de deşeuri, se impune
retorica întrebare
R ăspunsul : OareCu
se impune: ce se poate ţă ,face?
siguran da! sau
OmulSe este
mai poate
o fiinţăface
raţceva
ionalăpân
ă nu va fi prea târziu?
, dăruit de Dumnezeu cu
sentimente, cu afectivitate. Deci prin îns ăşi constituţia sa nu poate sta deoparte, simplu spectator. În
caz contrar, deşeurile fie că sunt animale, furajere, industriale, menajere, radioactive, stradale,
urbane,vor face din viaţa noastr ă şi în special a urmaşilor noştri, un calvar. Iată deci, de ce cur ăţenia
trebuie să fie o problemă a conştiinţei individuale, comune, naţionale şi internaţionale. Fiecare prin
puţinul său poate să fac ă mult pentru omenire. Dacă te bazezi pe putere, performanţă şi pasiune, tu,
comunitatea în care tr ăieşti şi mediul au doar de câştigat. Un om cu suflet curat va educa un copil cu
suflet curat, pentru un mediu curat.
STRATEGII ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

Activitate
Pregătirea activit ăţii: interactivă - CONGRESUL
Într-o activitate anterioar ă (într-o altă zi) se vor realiza: invitaţii, pliante, afişe care vor conţine,
pe lângă informaţiile tehnoredactate de educatoare (data, locul desf ăşur ării, tema, invitaţia propriu-
zisă, câteva date orientative, îndemnuri pro cur ăţenie etc.) şi produse ale muncii copiilor realizate
prin tăiere, aplicaţie, confecţie, pictur ă. Acestea se vor adresa: colegilor din celelalte grupe, şcolarilor,
cadrelor didactice, părinţilor, specialiştilor (profesori de biologie), invitaţi de la Agenţia de Protecţie
a Mediului, R.E.R., Fundaţia Ecotop, etc.
Copiii îşi vor solicita părinţii pentru a prezenta cazuri concrete, poze, situaţii din propriile
familii sau din evenimentele la care au fost martori.
Desf ăşurarea activităţii:
• Toţi copiii vor fi speciali şti şi vor purta ecusoane, şepci, banderole etc., ce vor fi oferite şi
• celorlalţi participanţi (confecţionate din deşeuri ).

Educatoarea va deschide congresul urând bun venit invitaţilor şi totodată anunţând şi tema
acestuia: Copil curat în mediu curat ; va propune vizionarea unui film video „ O zi în parc” sau
comentarea unei întâmplări din parc pe baza unor ilustra ţii.
• Un copil va prelua rolul conducător propunând următoarea temă: Ce înseamnă cuvântul curat?
Se vor alege r ăspunsurile corecte sinonime, iar educatoarea va interveni punând la dispoziţia
copiilor o serie de imagini gen: A şa da, a şa nu! pe care aceştia vor trebui să le sorteze, să
motiveze alegerea f ăcută, s ă le descrie. Pot fi chiar completate prin aplicarea unor elemente noi,
prin desen, pictur ă etc. De asemenea se pot aşeza pe panouri colorate diferit.
• În continuare se va propune copiilor s ă discute despre întâmplarea din parc prin care s-a călcat
iarba, s-au rupt flori, s-a r ăsturnat tomberonul. Se vor accepta discuţii, păreri contradictorii,
analizându-se fiecare în parte şi tr ăgându-se concluzia în final: Nu vom face niciodat ă ca el! .
18
• Se va realiza un exerciţiu de imaginaţie, constând într-o poveste cu început dat. Educatoarea va

cere copiilor să completeze povestea începută cu câte o propoziţie. Spre exemplu: povestea poate
descrie o zi la iarbă verde şi va parcurge drumul, acţiunea persoanelor implicate de la plecare
până la întoarcere. Se va preciza la începerea pove ştii că atenţia trebuie să fie atribuită cur ăţeniei
în toate locurile prin care se trece.
• Ca varianta, participanţii la congres pot întocmi împreună cu adulţii prezenţi o scrisoare deschisă
copiilor dintr-o altă gr ădiniţă cu care sunt înfr ăţiţi, sau din alt mediu diferit de cel în care locuiesc:
urban, rural sau chiar autorităţii locale, în care î ţi vor exprima îngrijorarea faţă de starea precar ă
de cur ăţenie, solicitând ajutor, sprijin, colaborare pentru rezolvarea acestei situaţii.
• În
iar final se organizeaz ă o conferin ţă de presă în care mass-media poate fi interpretată de şcolari,
intervieva ţ ii vor fi reprezentan ţi ai copiilor care au fost cei mai activi la congres.
VALENŢE EDUCATIVE:
Prin activitatea desf ăşurată copilul va avea o nou ă perspectivă asupra mediului înconjur ător,
asupra necesităţii păstr ării cur ăţeniei acestuia.
Va înţelege că s ănătatea şi viaţa acestuia vor influenţa viaţa lui, a întregii familii şi a tuturor
celorlalţi oameni. De asemenea va putea face diferen ţa între efectul pozitiv al cur ăţeniei şi cel nociv
al mizeriei asupra a tot ce îl înconjoar ă, cunoscând deşeurile şi influenţa acestora asupra sănătăţii
planetei. Dobândind un comportament ecologic va participa direct şi nemijlocit la păstrarea
cur ăţeniei şi nu va uita că o minte isteaţă poate folosi mizeriile dacă ştie cum să le utilizeze.
REALITATEA AZI:
ϕ este un miracol că Pământul mai rezistă sub greutatea deşeurilor şi gunoaielor produse de
om;
ϕ mizeriile, deşeurile de tot felul duc la îmbolnăviri, epidemii sau chiar la o serie de mutaţii
genetice, dispariţia unor specii de plante sau animale.
ŞI TU POŢI:
să arunci resturile, deşeurile direct în coş, nu pe jos;
să păstrezi cur ăţenia în sala de grupă, acasă şi pe stradă;
să participi
spune celor lacare
acţau deşitcur
iunigre căă nu
ţenie
e bine
a spaceea
ţiuluicede
fac;
joacă, a str ăzii,
gr ădiniţei, parcului din apropiere.
APLICAŢII:
 acţiuni concrete de cur ăţire a sălii de grupă, cur ţii şi str ăzii gr ădiniţei, a
parcului din apropiere;
 sensibilizarea opiniei publice prin distribuirea unor fluturaşi amplasând
indicatoare gen: P ă stra ţ i cur ăţ enia!, Aten ţ ie unde mă arunci!
 refolosirea în activităţi practice a unor de şeuri în vederea realizării unor
jucării, lucruri utile etc.;
 colectarea deşeurilor şi valorificarea lor .
EVALUARE:
? prezentarea şi vernisarea unei expoziţii de fotografii sub
genericul:
Gunoiul îmbolnăve şte mediul, S ă tr ăim curat într-o lume
curat ă;
? realizarea unui desen în care să se demonstreze păstrarea
cur ăţeniei acasă;
? rezolvarea fişei de lucru din caietul ,, Micii Ecologişti „.
19
3. „PE JOS CIRCULĂM,

MEDIUL ÎL PROTEJĂM”

SĂPT ĂMÂNA MOBILIT ĂŢ II
Legenda spune că omul a devenit stă pânul lumii,
pentru că a fost singurul dintre toate vieţuitoarele care a reuşit să ajungă pe vârful cel mai înalt al
unui munte. Prin evoluţia sa de-a lungul istoriei, omul a dovedit c ă este singura fiinţă ra ţională care
nu numai că a adoptat mersul biped, dar a fost şi este capabilă să stă pânească o bună parte din
univers. Şi totuşi... El, omul este acela care cuprins de febra exploziei informaţionale, doritor de mai
mult, uită că acest univers îi ofer ă viaţă, lumină, căldur ă, bucurie. Trece în grabă şi cu mare viteză pe
lângă tot ce îl înconjoar ă pentru că totul este automatizat, motorizat. Fascinaţia maşinii este mult prea
mare pentru
constitu ţia saa fizic
merge pe josa la
ă omul serviciu
fost saucu
conceput pentru
oase,omu
plimbare în natur
şchi care ă ori la
să-l ajute o drume ţie peiar
deplasare, munte.
aceştiaPrin
se
vor dezvolta numai dacă sunt folosiţi cât mai des. Altfel va ap ărea sedentarismul şi întreg sistemul
fiziologic va fi dat peste cap. Tocmai de aceea ştiinţa recomandă mişcarea şi în special mersul pe jos
atât vârstelor fragede, dar şi adulţilor până la cele mai înaintate vârste. Pl ămânii se vor oxigena mai
bine, inima va avea un ritm normal, creierul va funcţiona rapid şi cu eficienţă în cazul unei persoane
care se mişcă: merge, aleargă, se dă pe rolele sau pe bicicleta.
De asemenea, mersul pe jos face bine nu numai organismului ci şi naturii, mediului ambiant.
S-a dovedit prin experimente şi teste ştiinţifice că în zonele şi localităţile în care mersul pe jos sau cu
bicicleta reprezintă o activitate zilnică, rata mortalităţii este scăzută, iar poluarea aproape că nu există
(excepţie f ăcând acele localităţi unde există alţi factori poluanţi).

Pentru sensibilizarea copiilor, a cadrelor didactice, a părinţilor
şi a opiniei publice, pot fi organizate activităţi atât în cadrul gr ădiniţei
cât şi în afara acesteia: pe stradă, în parcul cel mai apropiat, în faţa
unor instituţii (Agenţia de Protecţie a Mediului, Primărie, Poliţie, etc.).
Iată câteva exemple de astfel de activităţi:
 Afişe multicolore vor anunţa declanşarea acţiunii S ă pt ămâna mobilit ăţ ii;
 Sub sloganul Nimeni nu mai vine la gr ădini ţă cu ma şina, copiilor şi părinţilor li se va
propune ca în această să ptămână să renunţe la utilizarea automobilelor. O patrulă comună
(copii, educatoare, părinţi) va monitoriza această activitate. Dacă se va realiza sub formă de
concurs, va câştiga grupa ai cărei copii au venit în totalitate (sau în cea mai mare măsur ă) pe
jos la gr ădiniţă. Ca premii pot fi oferite: acvarii cu peşti, broaşte ţestoase, ghivece cu flori,
căr ţi, fructe, ecusoane, etc;
 Patrulele ecologice pot oferi în fa ţa gr ădiniţei flutura şi, prin care se va propune renun ţarea la
automobil, precum şi câteva informaţii referitoare la beneficiile mersului pe jos;
 Vernisarea unor expoziţii cu lucr ări ale copiilor realizate în cea mai mare parte din materiale
reciclabile;
 În curtea gr ădiniţei sau în parcuri se pot organiza concursuri de biciclete, trotinete, dans pe
patine cu rotile sau plimbări şi drumeţii;
 Pot fi invitaţi în gr ădiniţă, pentru a purta un dialog constructiv, diferi ţi specialişti: medici,
inspectori de mediu, poliţişti, sportivi.
20

VALENŢE EDUCATIVE:
Copiii participă cu bucurie şi plăcere la aceste tipuri de activităţi pentru că se regăsesc în ele,
îi caracterizează, fiind specifice vârstei. Vor înv ăţa însă, să o facă în mod organizat, antrenând şi
alte persoane. Având sarcini şi responsabilităţi precise, îşi vor dezvolta simţul responsabilităţii,
îmbogăţindu-şi sau sistematizându-şi cunoştinţe, priceperi, deprinderi cunoscute. Vor înv ăţa cât
de importantă este păstrarea sănătăţii, vor fi atenţi, sensibili, receptivi la tot ce-i înconjoar ă.
Prin aceste activităţi pot învăţa s ă fie o echipă, să fie buni prieteni învingându-şi egoismul. Vor
realiza să le pese de lucruri mărunte care aduc bucurii mari.
? când ne naştem avem în jur de 350 de oase dar până când Curiozităţi

devenim adulţi numărul acestora se reduce la 206. Oasele nu
dispar, ci se unesc între ele pentru a forma oase mai mari, prin mişcare;
? cel mai mare muşchi al corpului este acela pe care te a şezi;
? când s-a inventat bicicleta acum vreo 200 de ani, aceasta nu funcţiona cu pedale ci prin
împingerea cu ajutorul picioarelor;
? un automobil, parcurgând 1000 km, consumă o cantitate de oxigen suficient ă unui om pe timp
de un an.
REALITATEA AZI:
ς smogul (amestecul de fum şi ceaţă, de culoare albăstruie, toxic, rezultat din
combinarea noxelor emise de motoarele în condiţii de aer saturat în vapori de
apă) provoacă la oameni şi animale iritaţii ale mucoaselor, leziuni şi arsuri ale
frunzelor plantelor şi stagnare în formarea clorofilei;
ς poluarea fonică deranjează atât în marile localităţi urbane dar şi în lumea vie
sălbatică.
ŞI TU POŢI:
ϕ să mergi pe jos, renunţând la mijloacele de transport;
ϕ să-i faci şi pe alţii să facă acelaşi lucru, urmându-ţi exemplul;
ϕ să mergi pe bicicletă, să te dai pe tricicletă ori cu rolele;
ϕ să sensibilizezi pe cei din jur împ ăr ţind pliante, fluturaşi.
APLICAŢII:
σ se vor confecţiona afişe, pliante, fluturaşi;
σ din banii colectaţi la expoziţii pot fi cumpărate o pereche de role sau o
trotinet ă
σ se pot pentru
realizaunalbume
copil care
fotoaresau
o situa ţie materială precar ă;
casete video, CD-uri cu activităţile
desf ăşurate.
EVALUARE:
& monitorizarea tuturor acţiunilor din S ă pt ămâna
mersului pe jos; rezolvarea fişei de lucru din caietul
,,Micii Ecologişti’’;
& prezentarea unor acţiuni la care să fie invitată mass-
media locală;
& prezentarea tuturor rezultatelor acţiunilor celor interesaţi: cadre didactice, părinţi etc.
21
4. „DE VORBĂ CU
ANIMALUL PREFERAT”
ZIUA MONDIALĂ A ANIMALELOR
Dicţionarele ne spun că numele «animal» vine din latinescul « anima », cuvânt care înseamnă
suflet-viaţă. Un «cuvânt-izvor» nespus de potrivit pentru fiinţele negr ăitoare care ne înconjoar ă cu
dragoste şi recunoştinţă. Animalele ne atrag atenţia, ne pun pe gânduri şi ne înmoaie inima devenind
o componentă esenţială a vieţii noastre. Multe animale sunt iubite, altele sunt admirate, iar altele sunt
preferate de majoritatea oamenilor.
Considerând că respectul omului faţa de animale este inseparabil fa ţă de respectul oamenilor
între ei putem cita din « Declaraţia universală a drepturilor animalelor », declaraţie proclamată şi
acceptată sub tutela U.N.E.S.C.O în anul 1988 la Paris, prin care «oamenii sunt obligaţi s ă respecte
toate creaturile vii» considerându-le foarte importante datorită contribuţiei care o aduc la calitatea
vieţii.
Trebuie să respectăm «legile omeniei» faţă de animalele alături de care tr ăim şi pe care în
calitate de fiinţe superioare trebuie să le protejăm. Dacă educaţia în spiritul dragostei şi respectului
pentru Natur ă şi Animale începe încă din copilărie, atunci generaţiile viitoare nu vor mai asista
neputiincioase la dispariţia unui număr atât de mare de specii de animale.
Depinde numai de noi cei care iubim si respect ăm lumea animalelor să ne bucur ăm ochii
sufletului cu tot ceea ce înseamnă Natur ă şi Animale iar steluţa numită Speran ţă să ne lumineze
calea spre a schimba în bine viaţa tuturor necuvântătoarelor.
STRATEGII DIDACTICE ŞIintegrat

Activitate MIJLOACE DE ăREALIZARE:
ă «De vorb cu animalul preferat»
1. Povestire cu început dat : «Ursul şi vulpea». Educatoarea pregăteşte cu o zi înainte în sala de
grupă un decor reprezentând pădurea unde se găsesc animale sălbatice (iepuraşi, ur şi, vulpi,
că prioare, etc). Copacii sunt confecţionaţi din poliester, iar animalele sunt juc ării de pluş. Dimineaţa
când sosesc copiii în sala de grupă educatoarea începe povestea «Ursul şi vulpea», spunându-le
copiilor să fie foarte atenţi deoarece, la un moment dat ea se va opri, iar ei va trebui s ă continue să
povestească. Educatoarea începe povestea : «A fost o dată un pui de urs pe care-l chema Martinel şi
care din zori până în sear ă bătea pădurile în căutare de hrană. Martinel era prieten cu Vulpea cea
Roşcată, pe care încerca să o convingă să nu mai mănânce păsări şi iepuri . Într-o zi Martinel a c ălcat
din greşeală într-un spin care i-a intrat adânc în picior. Rana s-a infectat şi… «. Copiii sunt invitaţi să
continue povestea şi să-i găsească un final.
2. Activitate
materiale practic
(cartoane,
ă- confec ţ ie : « Masca animalului preferat ». Se pun la dispoziţia copiilor
deşeuri textile, lână, foarfecă, lipici) cu ajutorul cărora vor confecţiona masca
animalului preferat.
3. Joc didactic : « De vorbă cu animalul preferat ». Se desf ăşoar ă după următoarele reguli: se
pun la dispoziţia copiilor măştile confecţionate anterior, în cadrul activităţilor practice, iar câte doi
copii vin şi îşi aleg fiecare câte o mască, interpretând rolul animalului ales. Ei realizează un dialog
imaginar între cele două animale, descriind păr ţile componente ale corpului animalului respectiv,
mediul în care tr ăieşte, cu ce se hr ăneşte, unde hibernează iarna, ce duşmani are, cu cine este prieten,
foloasele pe care le aduce omului, precum şi unele curiozităţi referitoare la fiecare animal în parte.
VALENŢE FORMATIVE:
Aceast
referitoare ă activitate
la animale a leăaplica
şi de ofer copiilor posibilitatea
în diverse situaţii de a-şi verifica
practice. şi îmbog
De asemenea, ăţi cuno
fiecare copilştin
învaţele
ţă
să-şi asume responsabilitatea pentru propriile fapte, s ă manifeste grijă faţă de animale, având o
22
atitudine pozitivă şi o sensibilitate deosebită la problemele urgente cu care se confruntă

necuvânt ătoarele Pământului.
(Ursul este cel mai puternic animal s ălbatic din ţara noastr ă, la muzeul Bruckenthal din Sibiu este
expusă o armă de vânătoare cu ţeava strânsă de dinţii unui urs);
(Lupul este considerat «agent sanitar şi bun gospodar al pădurii», deoarece
mănâncă cadavrele din pădure care sunt adevărate focare de infecţii);
(Cel mai înalt animal din lume este girafa. Cu gâtul ei lung, ea măsoar ă mai Curiozităţi
mult de 5 m înălţime;
În fiecare zi un elefant trebuie s m nânce mai mult de 200 kg de hran
ş(i să bea 200 de litri de apă). ă ă ă
ŞI TU POŢI:
3 să iubeşti animalele şi să te compor ţi frumos cu ele;
3 să îngrijeşti un animal atunci când este bolnav şi să povesteşti
prietenilor tăi faptele bune;
3 să ajuţi pădurarul să hr ănească animalele sălbatice în timpul iernii;
3 să adopţi un căţeluş sau o pisică f ăr ă stă pân.
REALITATEA AZI:
∋ datorită influenţei omului în natur ă şi datorită schimbărilor climaterice multe animale au disp ărut
sau sunt pe cale de dispariţie;
∋ în urma vânării nechibzuite au dispărut din fauna ţării noastre bourul şi zimbrul. Din pricina
intervenţiei omului în scopuri “civilizatoare”, melcul de gr ădină va deveni în curând o piesă de
muzeu, la fel şi crapul autohton, prezent mai mult în crescătorii. Printre animalele dispărute sau pe
cale de dispariţie din fauna noastr ă se număr ă: vulturul negru, broasca ţestoasă dobrogeană, şoimul
dunărean, pelicanul creţ, cega şi toţi sturionii, nurca, râsul şi alte animale.
Animale în Legende, Credinţe şi Superstiţii :
Oamenii le-au atribuit animalelor diverse semnificaţii, simboluri ce s-au transmis de-a lungul
anilor sub formă de legende, credinţe şi superstiţii.
ARICIUL era, în folclorul daco-roman, un moşneag
înţelept, care a urzit şi a măsurat Pământul;
CERBUL, în mitologia diferitelor popoare, era cunoscut ca
zeitate primordială, animal-solar, animal-călăuză, un
simbol al purităţii şi vieţii veşnice.
EVALUARE :
Test : De vorbă cu animalul preferat
1. Sunt alb şi am multe pete negre, împreună cu cei 100 de fra ţi
ai mei am jucat într-un film de desene animate. Ce sunt eu?
(ciob
2. ănesc,
Dac german,
ă te-ai plictisitdalma ţian, doberman)
de ceasul deşteptător pot să te trezesc eu în
fiecare dimineaţă. Cine sunt eu?
(găina, raţa, cocoşul)
3. Tr ăiesc în Australia şi îmi ţin puii într-un săculeţ până se fac mari. Care este numele meu?
(hamster, cangur, leu)
4. În specia mea masculul este cel care naşte puii, nu femela. Ştii cine sunt?
(căluţ de mare, somn, rechin)
5. Nu-mi place deloc apa, în schimb îmi place să stau la căldur ă şi să torc. Cum mă cheamă?
(iepurele, ursul, pisica)
R ăspunsuri corecte:1.b; 2.c; 3.b; 4.a; 5.c
APLICA ŢII:de adă posturi pentru vieţuitoare şi hranirea lor;

7 construirea
7 realizarea unui colţ viu în gr ădiniţa ta sau acasă şi îngrijirea lui;
7 confecţionarea unor machete/tablouri cu animale şi mediul lor de viaţă .
23
5. „MÂNCÂND
SĂNĂTOS, CREŞTEM
SĂNĂTOŞI”
ZIUA INTERNAŢ IONALĂ A
ALIMENTAŢ IEI
O alimentaţie corectă asigur ă o dezvoltare
normală armonioasă a organismului în creştere,
sănătate şi rezistenţă la factorii nocivi ai mediului, o
înaltă capacitate intelectuală şi fizică, o longevitate activă. Sănătatea bazată pe o bună nutriţie începe
din primele clipe şi durează toată viaţa. Dezvoltarea oaselor, a dinţilor, a minţii precum şi creşterea
rapidă necesită un aport suplimentar de vitamine şi minerale.
Vitaminele sunt factori nutriţionali esenţiali obligatoriu furnizaţi de hrană. Atunci când
lipsescnutri
buna începe ţdin
dinţiealimenta ia copilului pot genera
primele clipe şi durează toatăţ
dificult i metabolice
ă via specifice.
ţa. Sănătatea ănătateade
şi boalaSpornesc bazat ă pe în
la felul o
care ne hr ănim. Zarurile vieţii se află în mâinile noastre.

Activitate integrată:
1. Art ă -Pictur ă prin diferite tehnici (dactilopictur ă , pictur ă pe gri ş , ştampilare)
Se pun la dispoziţia copiilor materiale necesare pentru a realiza pictura unor alimente bogate
în vitamine după preferinţă (fructe, legume, lapte, cereale) precum şi simbolurile vitaminelor pe
acestea le conţin. După ce pictura va fi realizată, se decupează şi apoi se lipeşte pe litera ce
reprezintă vitamina care predomină ;
2. Joc de rol - „ Parada vitaminelor ”
Fiecare copil după ce a realizat şablonul cu alimentul preferat îl prezintă celorlalţi colegi
enumerându-i caracteristicile observate cu ajutorul tuturor analizatorilor (formă, culoare, mărime,
gust, miros, duritate) precizează ce vitamine conţine, cum se consumă şi cum influenţează
sănătatea copiilor ;
3. Activitatea gospod ărească - „Mâncând sănătos cre ştem sănăto şi”
Cu ajutorul părinţilor facem rost de fructe şi legume din care prepar ăm o salată de crudităţi şi
suc proaspăt din fucte şi legume.
Un grup de copii, sub îndrumarea educatoarei, echipaţi corespunzător pregătesc o salată de
crudităţi. Întâi se spală bine pe mâini apoi spal ă legumele le trec prin r ăzătoare apoi le amestecă
punând ingredientele necesare.
Un alt grup de copii supravegheaţi de o mămică, respectând condiţiile igienice, taie legumele
şi fructele le introduc în robot obţinând un suc de fructe pe care-l vor combina în păr ţi
preferenţiale cu sucul de legume obţinut în acelaşi mod.
Salata de cruditaţi este consumată la masa de prânz, iar la desert se bea sucul proaspăt obţinut.
VALENŢE FORMATIVE:
În urma acestei activităţi copiii au înţeles necesitatea consumării unor alimente sănătoase cum
ar fi : laptele, cerealele, fructele, şi legumele ce conţin vitamine de care avem nevoie pentru a cre şte
„ sănătoşi, voioşi, voinici”. De asemenea au constatat c ă pentru a se menţine într-o formă cât mai
24
bună este necesar ca aportul de vitamine să fie cât mai complet; au aflat curiozit ăţi şi date ştiinţifice
despre proteine şi importanţa acestora în alimentaţie precum şi faptul că hr ănindu-se sănătos vor
reduce vizibil riscul îmbolnăvirii .
APLICAŢII:
∀ conceperea şi realizarea împreună cu colegii tăi de grupă o
reclamă cu titlul: „Mâncăm sănătos, creştem sănătoşi”,
prezentarea ei şi celorlalţi copii din gr ădiniţă;
∀ realizarea piramidei alimentelor sănătoase şi afişarea ei în
loc vizibil în sala de grup ă.
EVALUARE:
9 vizita la cabinetul medicului care se ocupă de dietă;
9 joc de masă „Piramida alimentelor” (copilul trebuie să lipească
cartonaşe reprezentând alimente, pe o forma piramidală în
ordinea importanţei lor în alimentaţia noastr ă);
9 joc de mişcare „Salată de fructe”;
realizarea fişei de lucru din caietul ,, Micii Ecologişti”;
9 concurs de ghicitori cu tema „Vitaminele şi sănătatea”.
ŞI TU POŢI:
% să consumi zilnic alimente bogate în vitamine (fructe, legume, lactate);

% să te prezinţi regulat la medic pentru a efectua controlul periodic;
% să participi împreună cu adulţii la campanii pentru r ăspândirea ideii de
alimentaţie sănătoasă.
REALITATEA AZI:
# în următorii 15 ani în Europa, O.M.S va efectua un studiu pe 400.000 de persoane din 7 ţări,
sângele lor fiind testat continuu în ceea ce priveşte vitaminele şi gr ăsimile;
# locuitorii din sudul Europei se îmbolnăvesc mult mai rar decât cei din nordul Europei pentru
că ei consumă în mod regulat fructe şi legume;
# în S.U.A foarte mulţi oameni sufer ă de îmbolnăviri, din cauză că americanii consumă foarte
multă carne şi puţine legume.
ŞTIAŢI CĂ …
8 vitamina „C” în cantităţi mari neutralizează substanţele nocive
din organism; este deci sănătos să consumăm, pe lângă gr ătar, o

salată de crudităţi;
8 ultimele cercetări ar ătă că S.V.S-urile (substanţe vegetale
secundare, colorante şi aromatizante naturale) care se găsesc în
legume şi fructe, fortifică sistemul imunitar, omoar ă viruşii şi
bacteriile;
8 nutriţioniştii consider ă că preparatele industriale pe bază de
vitamine sunt absolut inutile, deoarece conţin o cantitate foarte
mică de substanţă activă care protejează organismul împotriva
îmbolnăvirilor.
25
6. „DELFINUL NE
POVESTEŞTE”
Ziua Internaţională a Mării Negre – 31
Octombrie
Marea Neagr ă (sau Pontus Euxinus, conform denumirii antice), este o mare continental ă între
Europa de sud-est şi Asia Mică, care scaldă ţărmurile României (pe o distanţă de 244 km), Rusiei,
Turciei
adâncimeaşi Bulgariei. Are o suprafaţă de 413 mii de km pătraţi. Adâncimea medie este de 1.271 m, iar
maximă este de 2.245 m. Marea Neagr ă comunică prin strâmtoarea Bosfor cu Marea
Marmara, iar prin strâmtoarea Kerci cu Marea de Azov. Are o form ă ovală cu ţărmuri puţin crestate
în nord-vest şi cu numeroase limane.
În Marea Neagr ă se varsă fluviile: Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul ş.a.
Salinitatea este scăzută: 20-22%. Flora este săracă, de origine mediteraneană şi este
reprezentată prin alge şi iarbă de mare. Fauna este bogată (circa 1.500 specii), litorală (moluşte,
crustacei amfipozi, acul de mare, căluţul de mare), bentonică (calcan, limbă de mare), pelagică
(hamsii, heringi, scrumbii, sturioni, delfini). Sub 200 m, datorit ă lipsei oxigenului, tr ăiesc doar
bacterii sulfuroase.
Litoralul Mării Negre constituie o importantă zonă balneoclimaterică, de-a lungul căreia s-au
dezvoltat staţiunile: Mamaia, Eforie, Costineşti, Constanţa, Olimp, Neptun, Jupiter, Năvodari,
Mangalia. Când omul intervine brutal şi distruge mediul natural al mării, riscă să strice echilibrul
ecologic. În acest caz, Terra şi locuitorii ei sunt ameninţaţi. Noi oamenii, trebuie şi putem să luăm
măsuri pentru a ocroti marea şi organismele vii care tr ăiesc în ea.

◊ Povestea „ Delfinul povesteşte” sau „Copiii şi marea”, autoare Edit Marinela Bodea,
◊ Lectur ă după imagini: „La Marea Neagr ă”;
◊ Vizionare „La Delfinariu”;
◊ Convorbire: „Să cunoaştem lumea tăcerii!” Se va discuta pe bază de imagini despre vietăţile care
tr ăiesc în apele Mării Negre;
◊ Observare: Produse alimentare obţinute din bogăţiile mării (peşte, pastă de peşte, icre).
Se va finaliza cu creare de propoziţii, iar apoi se vor gusta alimentele.
VALENŢE FORMATIVE:
Înbogăţirea cunoştinţelor despre Marea Neagr ă şi vietăţile care tr ăiesc în adâncurile ei.
Înţelegerea rolului mării în viaţa noastr ă: sursă inepuizabilă de hrană sănătoasă; curele
heliomarine – mijloc de vindecare şi păstrare a sănătăţii; poartă de ieşire la alte mări, oceane şi la alte
lumi; mijloc eficient de realizare a comer ţului cu toate ţările lumii.
Cunoaşterea unor factori poluanţi ai apelor şi efectele acestora.
Înţelegerea responsabilităţii pe care o au şi ei pentru ca lumea tăcerii din mare să aibă condiţii
de viaţă.
Sensibilizarea copiilor cu privire la problemele legate de mediu;
Respectarea normelor şi relulilor de comportare privind mediul acvatic;
Formarea spiritului de echipă.
26

ŞI TU POŢI:
∴ să nu poluezi râurile cu tot felul de deşeuri, pentru că ele le pot
duce în mare, periclitând viaţa organismelor vii;
∴ să recuperezi deşeurile de hârtie, aluminiu, sticlă, de pe plajă;
∴ să te bucuri de binefacerile soarelui cu măsur ă ca să nu îţi facă r ău;
∴ să te interesezi ca s ă cunoşti cât mai multe despre vietăţile marine;
∴ să mănânci alimente preparate din peşte deoarece sunt foarte
sănătoase;
∴
să poveste
importan şti prietenilor
ţa protej tăi, marin.
ării mediului tot ce ai învăţat ca să înţeleagă şi ei
APLICAŢII:
∗ album cu poze f ăcute de copiii care au fost la mare;
∗ desen din imaginaţie: Marea Neagr ă, mijloc de agrement;
∗ aplicaţii: Locuitorii mării: delfini, balene, căluţi şi stele de
mare, peşti de diverse mărimi;
∗ joc de creaţie: „Micii bucătari” - Pastă de peşte;
∗ aplicaţie: Harta României - relieful şi Marea Neagr ă. Se
poate realiza din diverse deşeuri, seminţe pictate etc.;
∗album cu imagini de peşti, decupate de copii din diverse
reviste;
∗ acvariu confecţionat din pânză albastr ă. Materialele folosite:
nisip, scoici, hârtie glasată (pentru plante), seminţe (pentru solzi).
EVALUARE:
Ω expoziţie permanentă cu lucr ările copiilor;
Ω prezentarea colecţiilor copiilor de scoici, melci, etc. şi a
albumelor cu imagini din vacanţa la mare ;
realizarea fişei de lucru din caietul ,, Micii Ecologişti ”.
REALITATEA AZI:
[ primele vieţuitoare au apărut, cu mult timp în urmă, în mări. Nenumărate plante şi animale
populează şi acum imensităţile marine. Cele mai multe dintre ele tr ăiesc la adâncimi de
până la 100 de metri. Totu şi, chiar la adâncimi foarte mari, într-o obscuritate totală, tr ăiesc
animale ciudate;
[ pentru a se deplasa, peştii se împing cu coada, cu înot ătoarele sau se unduiesc cu tot corpul;
[ rechinii pot detecta o urmă de sânge în ap ă de la sute de metri distanţă;
[ peştii recunosc apa în care înoată datorită mirosurilor;
[ peştii respir ă în apă datorită branhiilor, care captează oxigenul din apă. Mamiferele
(balenele, delfinii) trebuie să respire aerul la suprafaţa apei;
[ există aproximativ 23.000 de specii de peşti. Cel mai mare, rechinul-balenă, poate atinge 18
m lungime;
[ expunerea îndelungată la razele solare, cre şte riscul apariţiei unor afecţiuni ale pielii şi ale
ochilor.
27
DELFINUL

de Marinela Bodea
De câteva zile, Ionuţ era tare bucuros. Tata i-a

promis că la var ă vor pleca la mare împreun ă cu Andrei,
prietenul lui. Copiii a şteptau cu ner ă bdare ziua plecării. Şi-
au f ăcut multe planuri: se vor plimba cu barca, cu vaporul,
vor face excursii, vor merge la Delfinariu s ă vadă delfinii,
la Acvariu să vadă peştii care tr ăiesc în Marea Neagr ă, iar
Andrei i-a promis lui Ionuţ că are pentru el o mare surpriz ă. Îl va cunoaşte pe Delfi, un prieten pe
care Andrei şi l-a f ăcut la mare, vara trecută. Cine nu şi-ar dori aşa o vacanţă?
Când au ajuns la hotel, copiii au fugit pe plaj ă să salute marea, care deloc nu era neagr ă, ci
albastr ă şi curată. Marea, în semn de salut, şi-a trimis valurile spre ei:
- Haideţi să vă jucaţi cu valurile mele!
Unele valuri mai îndr ăzneţe îi stropeau, iar copiii, gustând apa sărată, râdeau fericiţi.
Neastâmpăraţii pescăruşi erau şi ei prezenţi şi zburau veseli când pe valurile line, înhăţând câte un
peşte, cînd pe plajamcurat
În valurile
ă, căutând resturi de mâncare.
ării, Andrei ner ă bdător, îl căuta cu privirea pe Delfi.
- Să ştii Ionuţ, că prietenul meu este aici în apa m ării şi-o să apar ă imediat.
- De unde ştii tu? Poate că a plecat în altă mare, sau poate că s-a îmbolnăvit, sau a murit, zise
Ionuţ. Îmi amintesc ce mi-ai povestit anul trecut, cum era s ă moar ă delfinul din cauza neglijenţei
oamenilor.
Andrei i-a spus că delfinul nu avea nici un motiv să-şi caute altă casă, deoarece acum marea
fiind curată îşi găsea destulă mâncare, atât el cât şi celelalte vietăţi care tr ăiesc în mare. În acest timp,
în apa mării, nu foarte departe de plaj ă, o mamă delfin îşi chema puiul:
- Delfi, trezeşte-te şi vino repede să vezi că deja au sosit copiii pe plajă. Poate îţi faci iar un
prieten, sau mai mulţi. Dar Delfi nu avea curaj s ă se apropie de plajă. El nu putea să uite cum odată,
era să moar
mâncare, ă din
a vrut cauza
să le unor oameni
mănânce. carenuaumai
Se sufoca, aruncat apa m ării
puteaînsă respire. pungi de
Salvarea lui aplastic.
venit de ăutând
El,lacAndrei
şi tatăl său care se plimbau pe acolo cu barca. De atunci, el a fost mult mai atent la ce mânca, iar
Andrei a devenit prietenul lui.
- Mamă, dar este chiar prietenul meu! strig ă fericit delfinul.
Bucuria revederii a fost mare. Jucăuşii delfini au înnotat fericiţi prin apă, f ăcând salturi graţioase.
În zilele care au urmat, copiii şi delfinii s-au întâlnit bucuroşi. Apoi, Delfi le-a spus copiilor
ce viaţă minunată au delfinii în apa curată a mării, le-a povestit despre vietăţile din adâncuri: micuţul
căluţ de mare, gustoasele hamsii, deliciosul hering, scrumbiile cu solzii albi argintii şi carnea cea
bună, balena uriaşă, steaua de mare, pisica de mare, periculosul şi temutul rechin.
Într-o zi, Andrei i-a propus lui Delfi să-i însoţească la o plimbare pe mare cu vaporul.
- Aş vrea să fie întotdeauna atât de veseli şi jucăuşi delfinii! zise Andrei .
- Sunt aşa, pentru că noi toţi avem grijă s ă nu murdărim marea cu tot felul de deşeuri. La fel
trebuie să avem grijă şi de plajă pentru că albatroşii şi pescăruşii mănâncă tot ce găsesc, iar briza
mării duce în apă tot ce-i stă în cale, r ăspunse tatăl său..
- Hei, delfinilor, tare mult îmi place casa voastr ă! spuse Ionuţ vesel.
Apoi, delfinul le-a povestit despre priveli ştea minunată oferită de r ăsăritul soarelui, văzut
dimineaţa de pe plajă, le-a spus copiilor c ă marea poate să fie şi periculoasă nu numai prietenoasă.
Furtuna nu e bine s ă-i găsească pe oameni în larg pentru că se pot îneca. În mare să nu înoate prea
departe. Dacă to ţi respectăm legile mării, atunci şi ea ne respectă pe noi, iar ca r ăsplalată ea ne va
da mult peşte, care pentru noi toţi este o hrană foarte sănătoasă. Marea ne mai poate oferi plimbări cu
vaporul sau cu barca dar şi prietenia şi respectul delfinilor. În ziua desp ăr ţirii, pentru că frumoasa
vacanţă era pe sfâr şite, copiii le-au spus delfinilor :
vom lăsa
ă mulţumim că ne-aţi primit în casa voastr ă şi vă promitem că vom avea grijă de ea şi nu
-Vpe nimeni să vă facă r ău.
28
7. "ORAŞUL/SATUL
COPILĂRIEI MELE"
ZIUA INTERNAŢ IONALĂ A ZONELOR URBANE:
Primele aşezări urbane de pe teritoriul României datează din sec. al VII-lea î.Hr. Ora şul –
port Histria a fost construit de grecii originari din Milet. Au apărut apoi alte oraşe port: Callatis
(Mangalia de azi) şi Tomis (Constanţa). Sunt cunoscute vestigii ale aşezărilor urbane dacice din sec.
I î.Hr. şi I d.Hr.: Sarmizegetusa Regia, Ziridava, Argedava. Cucerirea Daciei de c ătre romani a adus
la o dezvoltare puternică a oraşelor. În evul mediu există şi aşezări fortificate cu aspect urban:
Biharia (lângă Oradea), Mănăştur (Cluj) ş.a. În sec. XIV-XV apar ora şele de tip feudal cum ar fi:
Oradea, Arad, Timişoara, Braşov, Sibiu, Mediaş, Sighişoara. În perioada modernă şi contemporană
au apărut noi oraşe în zonele miniere, industriale sau agricole. În prezent reţeaua de localităţi din ţara
noastr ă cuprinde 263 oraşe (ultimul declarat oraş fiind Baia de Arieş) şi aproape 2.700 comune (cu
un număr total de peste 11.000 de sate).
Oraşele sunt diferite prin întindere, aspect, localizare, activităţi economice, vechime, număr
de locuitori ş.a.

Ă :
ACTIVITATE INTEGRAT
1. Cunoaşterea mediului înconjur ător- lectur ă după imagini: „Oraşul meu”;
2. Activitate artistico-plastică: Desen - „Oraş curat, oraş frumos ”;
SCENARIUL ZILEI : La sosirea în gr ădiniţă copiii vor găsi la măsuţa cu surprize imagini cu
obiective culturale şi administrative din oraşul/satul natal sau din oraşul apropiat. I-am întrebat dacă
recunosc imaginile şi le spun: „Dacă sunteţi curioşi, / Toţi cu mic cu mare, / Cumin ţei să mă-nsoţiţi /
Astăzi la plimbare.”
,, Miniexcursia”
Primăria, oraşuldenatal
Teatrul de Stat,înTeatrul pă puvizeaz ă o căcu
şi, Biserica lătorie
Lunăspre centrul
şi alte oraşului
obiective unde cultural
de interes vor vizita
şi
administrativ ale municipiului; copiii vor fi pozaţi (filmaţi) alături de obiectivele vizitate; se va
urmări starea de cur ăţenie a str ăzilor, aspectul spaţiilor verzi, precum şi a modului în care oamenii
înţeleg să păstreze oraşul curat.
La întoarcerea în clasă copiii vor discuta pe marginea celor v ăzute, dar şi a diapozitivelor
prezentate, ori a materialelor video/ CD despre oraşul natal. Se va insista pe formarea spiritului civic
al preşcolarilor şi a atitudinii dezaprobatoare faţă de cei care nu p ăstrează curat oraşul.
Se va realiza un desen din memorie şi imaginaţie cu tema: „Oraş curat, oraş frumos”. Cele
mai reuşite lucr ări vor fi premiate de reprezentanţi ai Primăriei sau ai APM Bihor.
29
VALENŢE EDUCATIVE:
Prin intermediul activităţii integrate, copiii cunosc efectele acţiunii oamenilor asupra
mediului înconjur ător, îşi formează o atitudine dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele
specifice de păstrare a igienei zonelor urbane. În acest scop, acţiunea educativă va urmări însuşirea
unor norme de comportare civilizată pe stradă, în locurile publice, conştientizând totodată că există
un echilibru între sănătatea populaţiei şi a mediului urban în care tr ăiesc.
ϕ În ţara noastr ă, singurul oraş foarte mare, cu peste 2 milioane de locuitori şi care concentrează
aproximativ 1/10 din populaţia ţării este Bucureşti – capitala ţării noastre;
ϕ România are 22 oraşe de mărime mijlocie (cu 50-100.000 locuitori), 63 oraşe
mici (20-50.000 locuitori) şi 155 oraşe foarte mici (sub 20.000 de Curiozităţi
locuitori);
ϕ În sec al XV-lea este men ţionat la Oradea primul observator astronomic
din această parte a Europei;
ϕ Cetatea Oradiei este cel mai însemnat monument de arhitectur ă popular ă din partea de vest
a ţării care a fost distrus de tătari în 1241.
REALITATEA AZI:
Municipiul Oradea are peste 220.000 de locuitori fiind unul dintre cele 23 ora şe mari ale ţării;
Alături de municipiul reşedinţă de judeţ – Oradea – în judeţul Bihor se mai găsesc 7 oraşe de
dimensiune mai mică şi 3 municipii: Marghita, Salonta şi Beiuş.
Expo Varadinum organizează anual în data de 1 aprilie o acţiune de cur ăţenie intitulată: „Oradea,
un oraş mai curat f ăr ă PET-uri” (în colaborare cu Primăria, APM şi ISJ Bihor).
ŞI TU POŢI!
 să participi la acţiuni de cur ăţire şi întreţinere a spaţiilor verzi din
oraşul tău;
 să arunci întotdeauna ambalajele în coşul de gunoi şi nu pe jos.
Cur ăţenia oraşului depinde şi de tine!;
 să faci economii colectând deşeurile şi valorificându – le la centrele de
colectare;
 să treci strada numai prin locurile marcate. Vei evita astfel nu numai să
fii accidentat, dar şi să calci iarba sau rondurile de flori care ne înfrumuseţează oraşul;
 să aplici împreună cu colegii şi educatoarea ta afişe de genul: „Protejaţi spaţiul verde!”, „Nu
călcaţi iarba!” , „Nu aruncaţi gunoaie pe jos!”.
APLICAŢII:
7 construirea unei machete cu tema „Cartierul nostru” sau „Ora şul meu”
(poţi utiliza cutii de chibrituri goale, sârmă colorată, dopuri de plută,
deşeuri de hârtie , materiale textile etc.);
7 organizarea în gr ădiniţă cu colegii a unei patrule de ecologişti care să
vegheze la păstrarea cur ăţeniei în spaţiul gr ădiniţei.
EVALUARE:
aplicarea din loc în loc pe stradă afişe cu înscrisul
„Păstraţi oraşul curat!”;
realizarea unui album foto cu imagini sugestive ale
principalelor obiective economice, turistice, arhitecturale ale
localităţii în care tr ăiesc sau pe care le-au vizitat;
concurs de desene pe asfalt cu tema: „Vreau s ă
tr ăiesc într-un oraş curat”;
realizarea fişelor de lucru din caietul ,,Micii
Ecologişti „.
30
8. „AZI MIC, MÂINE

COPAC VOINIC”
Pădurile sunt numite „plămânii verzi ai planetei noastre”, deoarece acestea absorb două
treimi din cele 14-16 tone de dioxid de carbon lansate anual în atmosfer ă prin arderea combustibililor
la care se adaugă şi cele provenite din respiraţia oamenilor şi animalelor. În locul noxelor, copacii
eliberează în atmosfer ă oxigenul atât de necesar vieţii pe pământ.
STRATEGII
Activitate DIDACTICE
integrat ă ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:
1. Educarea limbajului : lectura educatoarei „Am sădit un pomişor” de Gica Iuteş;
2. Activitate matematică: „Ecologiştii harnici”– verificarea numeraţiei şi socotitului în limita
1-10;
3. Activităţi pe arii de stimulare:
Bibliotecă:- Lectura poeziei: „ Pădurea –i ca familia mea” de Florica Serac, sau
-R ăsfoim căr ţi, atlase botanice şi vorbim despre arborii pe care îi cunoaştem;
Art ă: -Color ăm şiruri de copaci, sau
-Activitate practică: Aplicaţie din deşeuri textile sau resturi de hârtie colorată:
„Pădurea ca o casă”;
Ş tiin ţă: - Joc de perspicacitate: „Recunoaşte copacul după frunza din imagine. Selectează din
jetoanele primite în coşuleţ copacul caruia i se potriveşte frunza şi lipeşte-o în dreptul acestuia”;
Joc de rol : „Prietenii pădurii”(vezi Ghidul metodic de educaţie ecologică, pag.188, 2005)
La sfâr şitul zilei ,copiii, ajutaţi de părinţi şi lucr ători forestieri, participă la plantarea unor
pomişori în curtea gr ădiniţei.
VALENŢE FORMATIVE:
pomişorAcpân
ţiunea educativă vizează asimilarea şi fixarea unor cunoştinţe despre evoluţia unui
ă la maturitate, formarea deprinderii practice de plantare corectă a pomişorilor şi
educarea unei atitudini pozitive fa ţă de mediul ambiant, în special faţă de copaci.
 Un hectar de pădure de conifere captează anual 50 tone de

Curiozităţi dioxid de carbon şi eliberează în schimb 25-30 de tone de
oxigen;
 Pădurile ocupă aproximativ 1/3 din suprafaţa Pământului;
 Bradul are nevoie de 60-80 de ani ca s ă crească, să ajungă la
maturitate;
 Din 8000 de puieţi utilizaţi în plantarea unui hectar de p ădure
ajung la vârsta de exploatare doar 600 de exemplare.
31

ŞI TU POŢI:
 să sădeşti copăcei;
 să îngrijeşti copacii din curtea gr ădiniţei tale;
 să nu rupi crengile copacilor;
 să povesteşti prietenilor tăi cât de folositori sunt copacii şi să-i
ocrotească.
REALITATEA AZI:
 pentru a obţine o tonă de hârtie se taie 15 copaci;
 pentru fabricarea unui kilogram de hârtie se consumă foarte multă energie şi apă, 6kwh şi 300 l
apă;
 ploile acide, provenite ca urmare a poluării aerului, distrug o bună parte din fondul forestier al
Terrei;
defrişările masive f ăcute cu nesă buinţă în ultimele decenii sunt adevărate catastrofe ecologice
(se produc alunecări de teren, sunt distruse ecosisteme întregi).
APLICAŢII:
ϕ participarea la plantarea de puieţi în localitatea natală;
ϕ realizarea unor postere cu ecosistemele pădurii;
ϕ realizarea unor jocuri de creaţie cu tema: “Prietenii pădurii”;
ϕ adunarea de deşeuri de hârtie şi valorificarea acestora în
centrele de colectare. Evitarea risipei de hârtiei prin scrierea pe
ambele păr ţi.
EVALUARE:
ρ povestire creată de copii: „Ce mi-a povestit copăcelul?”
ρ drumeţie la păduricea de pe malul Peţei ori din apropierea
gr ădiniţei tale;
ρ concurs pe teme de educaţie ecolgică: „Cei mai activi
ecologişti”;
realizarea fişelor de lucru din caietul ,, Micii Ecologişti ”.
32
9. ,,PRIETENII MEI
ECOLOGIŞTI”
(EVALUARE - CONCURS)
CONŢINUT STIINŢIFIC :
într-un Evaluarea cunoştinde
anumit interval ţelortimp
şi priceperilor
sub formădobândite
de joc
concurs stimulează şi antrenează foarte mult copiii.
Folosind principiul interdisciplinarităţii se verifică
cunoştinţele despre mediu, poluare şi acţiuni de protecţie a
mediului, se consolidează comportamente şi se exersează
atitudini, prin povestiri ghicitori, întrecere, parcurs
aplicativ etc.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, întrecerea, problematizarea;
Materiale didactice: saci menajeri (10), deşeuri din hârtie, lemn, plastic (crenguţe şi frunze uscate,
beţişoare, sticle de plastic, cutii de medicamente), baloane, ghivece cu flori de camer ă, ap ă, pahare
de unică folosinţă.
VALENŢE FORMATIVE:
Formarea unei atitudini pozitive de implicare conştientă a copiilor în protejarea mediului şi
manifestarea unei atitudini civice;
Dezvoltarea spiritului de competiţie, a simţului estetic, a pasiunii pentru natur ă;
Crearea bunei dispoziţii, dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi fair–play între copii.
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CONCURSULUI:

gr ădiniţJocul se organizeaz
e diferite ă între fiecare
. Sunt 6 probe, două grupe
probăsau echipe de copii
evaluându-se cu puncte la 1şi launitate
de ladeaceea sau de
10. Juriul va la
fi
alcătuit din educatoare, părinţi, elevi ai şcolii generale şi alte persoane implicate în educaţia
pentru mediu.
PROBA DE CUNOŞTINŢE:
- participă cinci copii pentru fiecare grup ă / echipă;
- se adresează câte trei întrebări pentru fiecare echipă şi se notează cu trei puncte fiecare
r ăspuns corect, un punct se va primi pentru coerenţă , iar în total vor fi 10 puncte;
Întrebarea nr. 1.
- Ce este natura?
( r ăspuns: tot ceea ce ne înconjoar ă, pământul cu flori, plante, animale , apa şi aerul .)
- Cum se numesc cei ce iubesc şi protejează natura.?
(r ăspuns: ecologişti )
Întrebare nr. 2
-Când este poluată apa?
( r ăspuns: când se aruncă în apă gunoaie, când speli maşina cu detergenţi în râuri şi când
se varsă în apele râurilor substanţe chimice);
- Numeşte câteva lucruri care poluează aerul.
(r ăspuns: fumul, zgomotul, gazele de eşapament, alimentele alterate, spray-urile) ;
Întrebare nr.3
- De ce are nevoie o plant ă ca să tr ăiască ?
(r ăspuns : pământ , apă , aer, soare : lumină şi căldur ă) ;
- Câţi ani îi trebuie unui brad ca s ă crească înalt de 1 m ?
(r spuns: 10 ani);
PROBA:ă „GHICI GHICITOAREA MEA”.
- se adresează fiecărei echipe câte 2 ghicitori. Fiecare r ăspuns corect se apreciază cu
câte 5 puncte, totalizând astfel 10 puncte.
33

Primăvara înfrunzeşte, Între nori şi-ntre pământ
Vara ne umbreşte, Stropi de apă cad pe rând !
Toamna desfrunzeşte, (ploaia)
Iarna ne-n călzeşte.
Vă mai spun încă ceva, Peste ape şi pământ
Are mulţi copaci în ea, Plutesc munţi purtaţi de vânt!
(Pădurea) (norii)
Am un bulgăre de unt, cu el toată lumea ung. (soarele)
PROBĂ DE ÎNDEMÂNARE:
Participă cinci copii într-o echipă. Punctajul acordat este de la 1-10. Fiecare copil va primi
un balon. Baloanele vor fi viu colorate. La semnalul educatoarei, copiii aruncă baloanele în sus
după care se str ăduiesc să le menţină cât mai mult în aer, fiecare lovindu-şi balonul uşor cu
palmele ca la volei. Dacă balonul unui copil cade şi atinge pământul, acel copil este eliminat
din joc. Câştigă echipa care are cei mai mul ţi copiii care au menţinut un timp de 15 secunde
balonul în aer.
PROBĂ DE PERSPICACITATE:
participă cinci copii şi se notează cu puncte de la 1-10;
Fiecare copil va primi câte un sac menejer. În faţa fiecărei echipe se va amenaja un traseu în
parcurgerea căruia vor avea câteva sarcini de îndeplinit (să aleagă toate deşeurile de acelaşi
fel din gr ămada de deşeuri şi să le pună în sac, să sorteze corect cartonaşul reprezentând puiul
pentru unul din animalele afişate pe tablă, să îngrijească o floare în ghiveci, să afâneze pământul
cu un beţişor şi să o ude). La comanda start, primul copil pleacă, rezolvă sarcinile şi la întoarcere
ia sacul cu deşeurile. Câştigă echipa care a terminat prima.
PROBA ARTISTICĂ :
participă reprezentanţi ai celor două echipe cu câte un dans pe teme ecologice;
punctajul de la 1-10.
PROBA: CEA MAI INGENIOASĂ JUCĂRIE DIN MATERIALE REFOLOSIBILE:
la această probă participă cinci copii, fiecare având câte o jucărie confecţionată
din materiale refolosibile, pe care şi-o va prezenta singur, spunând cum i-a venit
ideea şi ce materiale a folosit. Se puncteaz ă cu puncte de la 1-10 echipa care are
cele mai reuşite jucării.
APLICAŢII:
confecţionarea unor lucruri din materiale refolosibile (cantină
pentru păsărele, suporturi de creioane, vaze pentru flori, măşti, etc.).
EVALUARE:
premierea
realizarea
echipei ştigătoare;
unei câexpozi ţii cu toate jucăriile realizate în
gr ădiniţă;
realizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii Ecologişti ”;
organizarea unui spectacol pentru grupele mici şi
mijlocii.
ŞI TU POŢI:
σ să ocroteşti şi să îngrijeşti plantele şi spaţiile verzi
din jurul tău;
σ să cauţi şi să decupezi din reviste imagini ce
reprezintă poluarea naturii;
σ să protejezi orice vietate oricât de mic ă ar fi ea;
σ să protejezi florile din parcuri şi gr ădini;
σ să te joci mult în aer liber f ăr ă ca să distrugi ceea ce
este în jurul tău.
34
10. „DE CE OZONEL ESTE

ÎNGRIJORAT?”
(DEŞEURILE)
Este bine ca oamenii să ştie, că trebuie să ne protejăm pe noi şi
natura din care suntem parte integrantă, pentru că viaţa noastr ă
depinde de aceasta.
În stratul superior al atmosferei (între 10 si 15 km) se g ăseşte un gaz numit Ozon, care are
proprietatea de a absoarbe radiaţiile emise de soare, având rolul unui filtru. Sub ţierea stratului de
ozon prin poluarea aerului cu diferiţi compuşi chimici reduce protecţia naturală şi este un pericol
pentru planeta noastr ă.
Aerul, apa şi solul sunt intens poluate de către oamenii care produc cantităţi enorme de
deşeuri de tot felul. Întâlnim deşeuri în poienile munţilor, pe malul râurilor şi al mărilor, peste tot
unde oamenii evadează în mijlocul naturii, f ăr ă a renunţa la gestul reflex de a arunca resturile de tot
felul.
Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Împreună putem să avem o planetă curată!
Nu uitaţi: Omul nu poate să supravieţuiască f ără natură, pe când natura poate exista şi f ără
prezenţa oamenilor!
STRATEGII DIDACTICE SI MIJLOACE DE REALIZARE:
Concurs cu tema „De ce Ozonel este îngrijorat ?”
1. Captarea atenţiei: se realizează prin prezentarea personajului Ozonel (poate fi interpretat de
educatoarea grupei, o altă educatoare sau un copil mai mare) care le poveste şte copiilor că a
cutreierat Pământul în lung şi-n lat şi a v ăzut că acesta sufer ă din cauza neglijenţei unor oameni care
poluează mediul. Ozonel le mai spune c ă ar dori ca el s ă-i ajute pe aceşti oameni să conştientizeze
r ăul pe care-l fac naturii, s ă-i înveţe legile acesteia, să-i înveţe să protejeze şi să ocrotească mediul;
2. Pentru a fi mai convingător Ozonel le prezintă copiilor filmul de desene animate „Colectarea şi
depozitarea deşeurilor” (pus la dispoziţie de A.P.M. Bihor);
3. Copiii sunt împăr ţiţi în două grupe (care se pot numi „apăr ătorii mediului” şi „micii ecologişti”)
adresându-li-se întrebări de către Ozonel. Pentru fiecare r ăspuns corect grupa din care face parte
copilul va primi câte o bulin ă roşie. Câştigă echipa care acumulează cele mai multe buline roşii.
Întrebări ce pot fii adresate copiilor:
a. Din ce este alcătuit mediul? (aer, apa, sol, plante şi animale, om, clădiri şi mijloace de
locomoţie etc.);
b. Care sunt elementele din mediu pe care omul le poluează? (apă, aer, sol);
c. Cum protejăm apele? (nu aruncăm deşeuri în apă, nu spălăm maşina şi covoarele la râu);
d. Cum protejăm solul? (colectăm deşeuri în recipiente speciale);
e. Ce tipuri de deşeuri cunoaştem? (menajere, industriale, zootehnice);
f. Rezolvarea fişei cu sarcina de lucru „încercuieşte cu roşu acţiunile cu care nu eşti de acord” şi
descrie-le.
În încheierea activităţii copiilor li se pun la dispozi ţie materiale cu care realizează macheta
cu titlul „Să ocrotim planeta Pământ”.
VALENŢE FORMATIVE:
Prin intermediul acestei activităţi, copiii au fost ajutaţi să-şi Curiozităţi
îmbogăţească experienţa, capacitatea de a folosi cunoştinţele şi
abilităţile formate, să ia decizii pozitive pentru rezolvarea problemelor de
mediu. De asemenea sunt încurajaţi pentru a deveni factori activi în protejarea
mediului acţionând conştient, responsabil la acţiuni de depoluare şi reconstrucţie ecologică.
în cursul anului trecut, de pe Everest au fost recuperate doar trei tone de deşeuri,
întreaga cantitate de resturi abandonate pe „acoperişul lumii” fiind apreciată la 100 de
tone;
la scara planetei sunt înregistrate anual mai mult de două miliarde tone deşeuri industriale
solide, 350 milioane tone deşeuri periculoase şi 7000 tone reziduri nucleare;
un
cel grup de biologi
mai apropiat marini afla
continent,
ţi pe coasta de sud a Pacificului la 3000 de mile dep ărtare de
au scos la iveală într-o singur ă zi: 171 de recipiente de sticlă şi 71
de plastic, 25 de pantofi, şase tuburi fluorescente, un soldăţel de jucărie şi jumătate din
caroseria unei maşini.
35

SI TU POŢI:
să arunci doar în spaţiile special amenajate deşeuri precum:
sticle, plastic, cutii de aluminiu. Ele pot fi reciclate!;
să colectezi hârtie împreună cu colegii tăi! Salvezi astfel
arbori care produc oxigenul de care avem mare nevoie;
să strângi resturile menajere din locurile unde ai poposit;
Aruncă-le în locurile special amenajate;
să doneazi altor copii căr ţile tale, în stare bună.
REALITATEA AZI:
? în ţara noastr ă, industria contribuie la poluarea aerului în propor ţie de 33%, a apei de 62% iara
solului de 45%;
? în unele state dezvoltate s-a ajuns la un control asupra deşeurilor în sensul că ele sunt colectate,
presate, arse şi folosite ca fertilizator în agricultur ă sub denumirea de compost;
? în Marea Nordului se aruncă zilnic 7,3 milioane metri pătraţi de ape uzate şi 4,9 milioane metri
cubi de deşeuri industriale.
APLICAŢII:
∗ sf ătuieşte-ţi prietenii să păstreze cur ăţenia în mediul înconjur ător;
∗
∗ lipeşţte
aten afişeă-i
ioneaz cupe cei din
titlul: ”Păjurul ău ăsăţenia
straţi tcur nu arunce şeuri
în juruldegr
ădinipe jos;
ţei!”;
∗ adună deşeurile din parcul gr ădiniţei în pubele speciale;
∗ tu şi colegii tăi colecţionaţi hârtie, sticle, fier vechi şi valorificaţi-le la
centrele de colectare.
EVALUARE:
7 realizarea machetei cu titlul „Să ocrotim planeta Pământ”;
7 concurs de desene pe asfalt ”De ce Ozonel este îngrijorat”;
7 vizită la R.E.R. Ecologic Bihor;
relizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii Ecologişti ”;
7 expozi ţie cu fotografii de la acţiunile de depoluare realizate de
copii.
36

11. „DIN NIMIC FAC UN JOC MIC”
(ACTIVITATE PRACTICĂ DE VALORIFICARE A DEŞEURILOR)
CONŢINUT STIINŢIFIC:
Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea generaţiilor umane prezente
şomul
i viitoare,
îşi reduce şi menţinerea
dar impactul vieţiiasupra
distructiv pe Pănaturii.
mânt sunt
Deşposibile numai
eurile sunt dacună
numai
aspect al acestui fenomen. În acest sens, s-au g ăsit unele soluţii de
gestionare a deşeurilor: reciclarea şi refolosirea deşeurilor. De ce este o
ideee bună să reciclezi? Reciclarea conduce la scăderea cantităţii de
deşeuri, economiseşte energie şi reduce încălzirea globală. Copiii, şi nu
numai, trebuie sensibilizaţi privind păstrarea unui mediu ecologic,
implicaţi în acţiuni de colectare a deşeurilor, sortare a lor şi învăţaţi să le
găsească întrebuinţări noi. Toate acestea, după ce au înţeles efectul nociv
al deşeurilor şi faptul că prin reciclare şi refolosire, se reduce poluarea aerului, solului şi a apei.
-VALEN ŢE FORMATIVE:
Formarea unei atitudini ecologice active şi responsabile, care să permită manifestarea unei
conduite adecvate în relaţia cu mediul, prin acţiuni concrete de refolosire a deşeurilor
colectate;
- Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a problemelor legate de reciclarea,
recondiţionarea şi refolosirea deşeurilor din mediul înconjur ător, stimularea curiozităţii
pentru investigarea şi descoperirea soluţiilor practice de utilizare a acestora;
- Dezvoltarea creativităţii copiilor prin refolosirea deşeurilor –hârtie, textile, materiale plastice,
etc.- în activităţi practice, utilizând tehnici variate de lucru.
STRATEGII DIDACTICE:
Strategiile didactice sunt: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca pe grupuri,
munca în echipă.
LUCRĂRI REALIZATE DIN MATERIALE REFOLOSIBILE

A. PISICA
Materiale necesare: carton, foarfecă,
bucăţi de piele sau de material textil de culori
diferite, nasturi, lipici. Pe şablonul dat se
lipesc bucăţile de piele după contur, pănă se
formează pisica. Ochii pisicii vor fi nasturii,
iar mustăţile se desenează cu carioca sau se
realizează din bucăţi de piele.
B. PEŞTIŞORUL
Materiale necesare: carton colorat, resturi
de la ascuţit creioane, lipici. Pe un carton
albastru format A4 se conturează peştele
cu creionul. Apoi se lipesc resturile de la
ascuţit creioane, care ţin locul solzilor,se
deseneaza gura, ochişorii şi înotătoarele şi
peştişorul este gata...!
37
C. ANIMALE DIN COFRAJE DE OUĂ:
a) Omida
Mod de lucru: se taie cu ajutorul
cutterului 4, 5 sau 6 cupe din cartonul
pentru ouă. Folosind capătul unei foarfeci
se
Antenele potă fi gdin
fac dou ăuri mici pentru antene.
sârmă sau din pai de
plastic. Adaugă ochi, o guriţă şi decorează
omida cu tempera sau carioca.
b) Liliacul
Mod de lucru: se separ ă 3 cupe din
cartonul pentru ouă. Cu ajutorul cutterului
taie două cupe cum îţi arată desenul,
pentru aripi. Adaugă ochi, guriţă şi
decorează-l! Pune-i o sârmuliţă sau un fir
de aţă şi poţi să-l atârni în diverse locuri.
D. PĂPUŞI-ANIMALE DIN PUNGI DE HÂRTIE:

BROSCUŢA
Materiale necesare: pungi de hârtie, lungi şi se decorează broscuţa cu bucăţi de

carton colorat verde, ochi mişcători, carton verde.
foarfecă, lipici, creioane sau carioci. Vezi etapele de lucru în caietul copilului,
Mod de lucru: ochii broscuţei se unde vor fi prezentate şi alte tipuri de
realizează din 2 bucăţi de hârtie verde, animale din pungi de hârtie.
rotunjute într-o parte şi drepte în cealaltă
parte. Se pliază capătul la partea dreaptă a
hârtiei şi se lipeşte pe ea ochiul (realizat
din hârtie, conturat cu marker-ul sau ochi
mişcători). Se lipesc ochişorii pe fundul
unei pungi de hârtie. Apoi se taie o limbă
lungă dintr-o bucată de carton colorat şi se
lipeşte în gura broscuţei. Se prind pe hârtie
două mâini mai scurte şi două picioare
APLICAŢII:
copiii decorează animalele din cofraje;
personalizează animalele din pungi de hârtie (le fac vesele sau
triste), cu ajutorul marker-ului;
decupează, lipesc, pictează animalele propuse.
EVALUARE:
ϒ se organizează o expozitie cu lucr ările realizate;
38
12. „BRADUL – FRUMUSEŢ E ŞI RISIPĂ”


Una din cele mai însemnate bogăţii ale patriei noastre
o constituie
pe ădurile, care împodobesc munţii şi dealurile
suprafeţe pîntinse. Pădurile adă postesc 300 milioane de
persoane iar 1,6 miliarde de oameni depind de păduri
pentru existenţa zilnică (combustibil, plante medicinale,
hrană). Pădurile de conifere sunt formate din brazi, pini şi
molizi şi la fel ca şi celelalte tipuri de păduri, au rolul de a
atrage precipitaţiile, de a apăra pământul împotriva
eroziunii provocate de vânt şi ap ă, fixează şi susţine solul,
purifică aerul, asigur ă un climat mai blând, ofer ă fructe de
pădure, plante medicinale, adă posteşte animale, plante şi
sunt apăr ătoare împotriva poluării. De aceea datoria
noastr ă este să le protejăm fiindcă sănătatea planetei
depinde de sănătatea pădurii.
Bradul face parte din familia coniferelor, adică a
plantelor cu flori grupate în conuri. Conurile sunt flori
femeieşti (cu vârful în sus), sau b ărbăteşti (cu vârful în jos).
Bradul este o plantă lemnoasă, bogată în r ăşină, datorită
căreia rezistă la frig şi la atacul dăunătorilor; este un arbore falnic, cu coroana conică. Frunzele au
formă de ace şi sunt dispuse de jur împrejurul ramurilor.
Bradul împodobit figurează în datinile româneşti ca un simbol ce însoţeşte evenimente
importante din viaţa omului: nunta, Cr ăciunul, Anul Nou, înalţarea unei case. Fiind un pom mereu
verde, oamenii l-au asociat cu viaţa, tr ăinicia, siguranţa, prietenia şi l-au inclus în toate evenimentele
importante ale vieţii. Trebuie să ţinem cont că frumuseţea adevărată a bradului este în mediul lui
natrural. Pentru a păstra obiceiul împodobirii bradului, putem cumpăra brazi în ghivece sau cei
crescuţi în pepiniere speciale; putem folosi brazi artificiali. Un acru de brazi produce în fiecare zi
oxigen pentru 18 oameni.
În fiecare minut se pierde un areal împ ădurit de mărimea a 20 de stadioane de fotbal.
Consecinţele tăierii f ăr ă milă sunt imense şi acest lucru ar trebui să ne dea un semnal de alarmă.

Activitate integrată:
Captarea
brazilor”, le ţva
careaten iei prezenta
se poate face cu ajutorul
imagini privind unui personaj
distrugerea durii şiă „Zâna
păsurpriz ădurii”copiilor.
va cerepajutor sau „Îngera şul
Copiii
propun solu ţii, care vor fi legate de importanţa ocrotirii pădurii şi care vor constitui un exemplu de
comportare ecologică.
- Ş tiin ţă: Citire de imagini „Curiozităţi din împăr ăţia coniferelor” sau observare – „Bradul”;
Matematică: Probleme ilustrate – de exemplu „În curtea bunicii eu am s ădit un brad,
fratele meu mai mare a s ădit trei brazi. Câţi brazi sunt acum în curtea bunicii?”;
- Art ă: Desen „Cum arată bradul meu?”; Confecţie „Pădurea de brazi” (cartoane, hârtie
creponată), iar apoi „copiii pădurari” vor formula mesaje ecologice care vor fi plantate în
pădure.
- Bibliotecă: Se poate propune spre învăţare poezia „Copilul şi bradul”
39
- Bradule înalt, frumos,

Te ridici spre nori f ălos
Şi de-aici din piept de munte
Tu vezi multe şi ştii multe.
Şi oricine mi te vede
Vara verde, iarna verde
Vrea, desigur, a-ntreba:
Haina când ţi-o schimbi, mata?
-CaPăsiăo nu fiu golaşnicicând.
schimb a, pe rând,
Şi cu haina mea frumoasă
Intru şi la tine-n casă.
De eşti harnic şi eşti bun,
Iarna, vin cu Moş Cr ăciun.
Alte strategii didactice :

- Art ă: pictur ă „Bradul prietenul meu”; activitate practică „Un br ăduţ pentru sănătatea noastr ă”.
- Alfabetizare: lectura educatoarei „Povestea pomului de iarn ă” de Victor Eftimiu.
- Activitate practic – gospod ărească: colectarea brazilor de către copii (după terminarea sărbătorii)
ajutaţi de adulţi şi ducerea lor la unităţi specializate pentru a fi folosiţi în prepararea celulozei pentru
hârtie, în construcţii şi pentru fabricarea instrumentelor muzicale. Astfel, vor fi salvaţi alţi brazi.
VALENŢE FORMATIVE:
• să înţeleagă necesitatea protejării pădurilor;
• să conştientizeze faptul că frumuseţea bradului este în mediul lui natural şi că doborârea unui
brad se face cu condiţia replantării altuia;
• să respecte şi să se bucure de obiceiul împodobirii bradului de Cr ăciun, dar acest obicei să se
realizeze cu ajutorul brazilor artificiali, al celor crescuţi în pepiniere special pentru această
tradiţie sau ai brazilor în ghivece, care mai apoi pot fi replantaţi;

• să-şi formeze atitudini şi comportamente corecte faţă de mediu.
APLICAŢII:
∋ pictur ă „Bradul - prietenul meu”;
∋ activitate practică – confecţie „Pădurea de brazi”;
∋ jucării din conuri de brad;
∋ album foto intitulat „Ce frumoasă e pădurea” care să conţină şi
poze din activitatea de observare a bradului în natur ă;
∋ decupare şi lipire „Bradul de Cr ăciun”;
∋ „povestea Pomului de iarnă”, poezie: „Copilul şi bradul”.
CE NU ŞTIAŢI DESPRE BRADUL DE CRĂCIUN?
υ bradul face parte din sărbătorile de iarnă încă înainte de naşterea lui Isus;
υ primul brad a fost împodobit la Riga, iar primul om care a avut în casă un brad împodobit a fost
Martin Luther;
υ str ămoşul instalaţiei electrice de brad este lumânarea aprinsă, care a împodobit bradul;
υ în Spania, mai există o variantă a pomului de Cr ăciun, un pom natural în care sunt puse diferite
cadouri şi dulciuri, iar copiii trebuie să arunce cu pietricele pentru a le determina s ă cadă.
ŞTIAŢI CĂ:
& în Pădurea Neagr ă a fost doborât în secolul trecut cel mai uriaş brad cunoscut în literatura de
specialitate. Cifrele vorbesc de la sine: înalţime 68 metri, diametru 380 metri şi volum 140 m3.
EVALUARE :
◊ amenajarea unei expoziţii pe perioada sărbătorilor;
◊ realizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii Ecologi şti ”.
40
13. „OCROTEŞTE-MĂ!”
(ÎN AJUTORUL NECUVÂNT ĂTOARELOR – PĂSĂRI)
împartPăcu
sănoi găsesc înOrdinul
rile Pseământul. păţsurile
toate col lumii,
ărelelor estemiliarde
cel maide exemplare
variat,
incluzând aproape 60% din speciile de p ăsări cunoscute, acest succes datorându-se faptului că au cucerit o
varietate largă de habitate, de la p ădurile tropicale la deşerturi şi munţi înalţi, precum şi medii create de om,
de la ferme la oraşe. Una din cheile succesului lor este capacitatea de a se adapta la o gamă largă de
alimente şi metode de hr ănire, majoritatea hr ănindu-se cu insecte, lucru folositor naturii şi omului. Pentru
păstrarea echilibrului ecologic, păsările care iernează la noi trebuie ajutate deoarece sunt în neputinţa de a-
şi găsi hrană.
-Păsări călătoare:
Barza Lebăda Pelican ul Prepeliţa Rândunica
-Păsări care iernează în ţar ă:
Piţigoiul Bufniţa Cioara Ciocănitoarea Vrabia

- conversaţia jocul de rol, bulgărele de ză padă , exerciţiul.
Activitate integrată: educaţie ecologică, cunoştinţe despre
natur ă, activitate practică, activitate matematică.
1. Se creează un moment psihologic prin recitarea pe roluri a unui
fragment din poezia“Vr ă biuţa”, cu ajutorul a două siluete: vr ă biuţă
şi copil.
„Iarna aspr ă, iarna grea - Vin să-ţi cer puţin mălai

A întins covor de nea Şi firimituri de pâine.
Că nu poţi vedea deloc -Am să-ţi dau şi azi şi mâine
Cine bate-n geam Până ce-ntr-o bună zi,
Cioc, cioc. Primăvara va veni“.
-Vr ă biuţă, tu erai?
2. Educatoarea împarte clasa în două grupe, jetoanele-păsări- sunt pe masă. Fiecare grupă prin doi
reprezentanţi vor grupa păsările după mărime, după lungimea ciocului, iar apoi le vor prinde pe
flanelografderespectând
zgribulite frig şi careanumite
aşteaptăcerin ţe: de
ajutor ăsările călătoare, jos păsările care iernează la noi în ţar ă
suslapnoi.
3. Copiii desf ăşoar ă jocul de rol - “Vr ă biuţa şi copilul”-dialog .
41
4. Se confecţionează căsuţe pentru păsărele. Grupa se împarte în trei subgrupe şi fiecare va lucra cu

un alt fel de material: dovlecei usca ţi; căsuţe din deşeuri de lemn; căsuţe din flacoane de plastic şi
farfurii de unică folosinţă.
• Se decupează în dovleac un orificiu care s ă permită intrarea unei păsări mici unde se introduce şi
un beţişor pe care se vor aşeza păsările; se cur ăţă interiorul; se dau două
găuri în partea de jos a dovleacului şi două în partea de sus; se trece aţă
prin găurile de jos şi se prinde o farfurie de unică folosinţă pe care va fi
pusă mâncarea pentru păsări; prin găurile de sus se trece altă aţă mai
lung ă care va lega o altă farfurie aşezată invers, drept acoperiş, sau un con
realizat din film radiologic; se pictează, după care se pune fân sau paie şi
se prinde în pom.
• Se taie un dovlecel mai sus de jumătate; se
scobeşte; se dă o gaur ă în partea de jos prin care se
introduce un şnur mai gros, căruia i se face un nod
mare pentru a ţine dovleacul; apoi se face un nod
pe şnur la o distanţă care să permită intrarea unei
păsări între cele două păr ţi ale dovleacului, iar
capătul şnurului se introduce printr-un orificiu în
că păcelul de sus şi se leagă în pom.
• Se taie un flacon de plastic în două, se decupează

un orificiu pentru accesul păsărilor în jumătatea de
jos a flaconului; se realizează două orificii diametral
opuse în por ţiunea filetată a gâtului sticlei prin care
se introduce un băţ care permite eliberarea
seminţelor în funcţie de consumarea lor; flaconul tăiat se aşază cu gâtul în
jos in interiorul celeilalte jumătăţi de flacon în care se practică două găuri
pentru băţ şi pentru fixarea”rezervorului”.
VARIANT Ă: o excursie la munte sau în p ădure unde împreună cu pădurarii, în locurile

Se poate organiza
special amenajate pentru hrana animalelor, copiii să depună mâncare venind în ajutorul animalelor
iarna.
VALENŢE FORMATIVE :
Activitatea vizează două direcţii prioritare: sensibilizarea

copiilor prin activităţi informative, iar pe de alt ă parte realizarea
unei educaţii ecologice prin activităţi practice care să asigure un
contact nemijlocit cu natura în scopul form ării unor deprinderi de
conservare a naturii. Activitatea formează şi dezvoltă spiritul de
echipă, responsabilitatea participanţilor, atitudinea dezaprobatoare
faţă cei ce distrug
ţă de comunitate, habitatul
vecini, vieprieteni.
colegi, ţuitoarelor,
dar şi deschiderea lor
ŞI TU POŢI:
să observi păsările r ămase peste iarnă în faţa blocului tău,
relaţiile ce se stabilesc între indivizii aceleiaşi specii;
să-ţi aduni prietenii şi părinţii şi să ajutaţi micile păsări;
să le adă posteşti şi să le hr ăneşti;
să observi ce păsări s-au apropiat de casa lor;
să observi câte s-au apropiat în prima zi, în a doua zi…număr ă-le şi povesteşte ce ai
observat;
să continui şi vei vedea că locul acesta va deveni locul lor preferat;
te vor recompensa cu cântecul, coloritul şi prietenia lor.
42

ŞTIAŢI CĂ….
piţigoii scot sunete stridente când observă o bufniţă;

privighetoarea, ciocârlia tr ăieşte aproximativ 16 ani;
piţigoiul are ciocul puternic cu care poate sparge nuci;
rândunica se hr ăneşte cu insecte în timpul zborului;
oasele păsărilor sunt pline cu aer, pentru a fi cât mai u şoare;
penele de la coadă ţin direcţia.
BULETIN METEOROLOGIC
Păsările ciripesc vesele dimineaţa Păsările stau pe sârmele electrice.
APLICAŢII:
activitate pe echipe – realizarea de ”Acadele pentru păsări”:

se amestecă resturi de mămăligă, paste, orez, se dă o formă
rotundă sau ovală, se rostogoleşte prin seminţe, firimituri de
chipsuri, se înfige un băţ ,se agaţă în pom, sau se pune pe
farfurie;
alcătuirea cu ajutorul educatoarei a panoului Ocrote şte-mă
– ce va fi colorat de copii;
confecţionearea vr ă biuţelor din hârtie glasată, prinderea lor e pe “ram” şi aşezarea lor într-o
vază.
EVALUARE:
Alcătuiţi o poveste cu început dat : “Vr ă biuţa”;

Decupaţi din reviste şi ziare vechi imagini cu păsări c ălătoare
şi păsări care iernează la noi, lipeşte-le pe un fruct al arborelui;
Catalpa (vanilină), sau pe degetele unei m ănuşi şi realizează
siluete pentru teatru. Joacă-te cu ele;
Alcătuiţi o problemă de adunare sau scădere despre păsări;
A bătut o vr ă biuţă în fereastra ta. Ce i-ai spune?
Povestiţi poezia: “Rugămintea unei vr ă bii iarna” - Maria Jor
43
14. „DIN TAINELE APEI”

(ST ĂRILE DE AGREGARE A APEI)
Apa din natur ă se găseşte în stare lichidă, solidă şi

gazoasă. În anumite condiţii ea trece dintr-o stare în alta.
Norii, ceaţa, ploaia, grindina, roua, bruma, z ă pada, poleiul sunt forme diferite sub care se
prezintă în natur ă apa. Evaporarea, fierberea, condensarea şi îngheţarea sunt fenomene prin care
apa trece dintr-o stare în alta. Evaporarea, ca şi fierberea, este trecerea apei din stare lichid ă în
stare gazoasă. Evaporarea are loc numai la suprafaţa lichidului în timp ce fierberea cuprinde toata
apa din vas. Condensarea este trecerea apei din stare gazoas ă în stare lichidă. Îngheţarea este
trecerea apei din stare lichidă în stare solidă.
Experimente:
a. Puneţi puţină apă într-o farfurioar ă întinsă. Lăsaţi-o la căldur ă. Ce observaţi a
doua zi ? – evaporarea.
b. Aduceţi zapadă sau gheaţă de afar ă şi l ăsaţi-o la caldur ă. Ce observaţi ? (topirea).
Puneţi vasul cu apă astfel rezultată pe foc să fiarbă. Observaţi evaporarea apei.
Pentru întelegerea condensării – transformarea vaporilor în apă, aşezaţi deasupra
vasului, pe o parte, un capac rece şi observaţi/colectaţi picăturile care se formează.
c. Alegeţi un borcan care să se închidă cu capac. Pe fundul borcanului a şezaţi un
strat de pietriş, apoi un strat de nisip, iar peste acesta un strat de p ământ cu o
plantă. Planta trebuie aşezată într-o parte iar în cealaltă un vas mic cu apă.
Borcanul se închide şi se pune la caldur ă. Copii pot observa astfel circuitul apei în
natura, pot constata evaporarea şi condensarea apei şi faptul că planta îşi ia
necesarul de apă.
d. Ce se întâmplă cu o sticlă de apă umplută cu vârf, dacă îngheaţă ? Se sparge! De
ce ? Pentru că gheaţa ocupă mai mult loc decât apa lichidă.
Activităţi de observare spontană a apei în diferite stări de agregare:

Vara: roua,
- Toamna: bruma, caldărece
ploaiaploaia deătoamn
de var , grindina,
ă; curcubeul;
- Iarna: ză pada, gheaţa, fulgii de ză padă, chiciura;
- Primăvara: topirea ză pezilor.
VALENŢE FORMATIVE:
Copiii sunt familiarizaţi cu noţiunea de apă în toate sările ei de agregare, prin efectuarea de
experienţe simple şi prin analizarea rezultatelor obţinute. Prin activitatea nemijlocită cu mediul
înconjur ător, copiilor li se dezvolta capacitatea perceptivă, prin antrenarea tuturor analizatorii
posibili : vizual,auditiv, olfactiv, tactil, haptic şi kinestezic.
44

APLICAŢII:
σ decupează din reviste imagini cu ap ă în diferitele ei stări de
agregare: nori, cascade, lacuri, ză padă şi realizează un album al apei;
- ţine în mână un ţur ţur de gheaţă şi povesteşte ce
simţi;
- ne jucăm cu apa folosind diferite recipiente pentru
măsurare;
- activităţi practic-aplicative pentru determinarea
caracteristicilor apei..
EVALUARE:
experienţele pot fi înregistrate pe casetă video şi reluate

ori de câte ori se dore şte sau este necesar;
poveste creată : «Călătoria unei picături», «Roua».
ŞI TU POŢI:
În serile senine de primăvar ă să aşterni peste rondul de flori,

câteva foi de ziar sau plastic. S-ar putea s ă cadă bruma.
Foile de ziar sau plastic împiedică formarea brumei pe
plantele tinere, salvându-le de la distrugere;
Să economiseşti apa ! Să păstrezi cur ăţenia apelor din
fântâni şi a apelor curgătoare şi stătătoare.
Curiozităţi
∗ sub stratul de gheaţă, care se formează iarna la suprafaţa lacurilor şi
râurilor, apa păstrează o temperatur ă care permite plantelor şi animalelor de
apă să reziste în acest anotimp. Deci stratul de gheaţă apăr ă vieţuitoarele de
gerul de afar ă.
45
15. „NE JUCAM CU AERUL”

(EXPERIMENTE)
Unica soluţie pentru supravieţuirea omului pe Terra este
asigurarea unui parteneriat
condiţiile fundamentale înţeleptţei pe
ale existen cu Pământ
natura.o Una dintre
constituie
echilibrul cantitativ şi calitativ al componenţilor aerului. Aerul
pe care-l inspir ăm, amestecul de gaze, care constituie atmosfera,
este un element vital pentru existenţa omului. Făr ă alimente şi
apă omul ar putea supraveţui câteva zile; f ăr ă aer, doar câteva zeci de secunde. Aerul, una din
componentele mediului, nu este uşor de perceput de către copiii preşcolari, dar poate fi
perceput, folosind o metodă de învăţare atractivă – experimentul.

Experiment I:ţia,
-explica demonsraţia, activitate pe grupuri şi experimentul.
Şarpele
O grupă de copii va confecţiona suportul pentru şarpe din f ăină sare şi oţet pe care le
fr ământă bine, după care din bucăţi cât pumnul lor (puţin mai mici) vor modela suportul în
care se infige un creion sau un beţişor de lemn, iar la celălalt capăt al beţişorului se înfige un
ac de gămălie. O altă grupă de copii va decupa din coală de hârtie colorată un cerc cu
diametrul de 10 cm. Vom marca centrul exact al cercului pliind cercul pe o diagonal ă şi presând
doar centrul cercului, apoi pe o altă diagonală la fel presând doar centrul Acest cerc va fi
tăiat într-o fâşie de 1.5 cm. lăţime de jur împrejur din exterior către interior, astfel ca mijlocul
cercului să r ămână un cerc cu diametrul de 3 cm.
Atârnând şarpele pe suport cu mijlocul pe acul de g ămălie şi aşezându-l pe calorifer
sau deasupra
de unde unei surse de căldur ă, acesta se va roti astfel încât va părea un şarpe în mişcare
şi numele.
În concluzie, copiii vor descoperi că aerul cald se mişcă şi poate pune în mişcare
obiecte .
46
Experiment II: Descoperă cum circulă aerul

Pentru acest experiment avem nevoie de o lumânare. Dac ă ne aflăm
într-o camer ă în prealabil încălzită vom aprinde lumânarea şi o vom ţine
în partea de sus a uşii deschise, vom observa că flacăra lumânării se înclină
spre exteriorul camerei. Mutând lumânarea în partea de jos a uşii, vom
observa că flacăra se înclină spre interiorul camerei. Experimentul ne
demonstrează că aerul rece de afar ă fiind mai greu intr ă în camer ă prin
partea de jos a u şii formându-se un curent de aer, care împinge aerul cald,
iar acesta uşor cum este se ridică şi continuă circuitul ieşind din camer ă prin
partea de sus, în felul acesta camera se şi aeriseşte.

Alte experimente interesante:
Dacă în faţa unui perete luminat puternic de soare ţinem o flacăr ă a
unui chibrit vom observa mici dâre de umbr ă ale aerului cald care se ridică, ca urmare a
faptului că aerul încălzit se mişcă şi se ridică deasupra aerului rece.
Să ne facem vânt cu evantaiul. Simţim pe faţă o r ăcoare, ne flutur ă părul, acesta e
aerul de care avem nevoie s ă respir ăm.
Să umflăm baloane.
Împinge paharul în apă, cu gura în jos, se observă că paharul nu se umple cu ap ă, de
ce? Fiindcă e plin cu aer. Înclină-l puţin, paharul se umple cu apă, în locul aerului a intrat apa.
Pânăă rişiunflac ăra unei lumânări are nevoie de oxigen. Experimentează: pune peste flacăra
unei lumân balon de sticlă, după câteva minute se stinge.
Atârnă la uşă pe aţă câteva foi de hârtie; de câte ori deschizi uşa ele se mişcă. Ce crezi?
Împinge sub apă o minge, las-o acolo sub ap ă. Ai reuşit?
VALENŢE FORMATIVE:
Aceste experimente urmăresc dezvoltarea tridimensională a personalităţii copilului:
Cognitivă – prin experiment copilul învaţă mult mai uşor despre aer şi mediul
înconjur ător, despre poluare şi poluatori şi ce pot face ei pentru a proteja aerul.
Afectivă - copiii doresc să participe la astfel de activităţi, precum şi la cele de protejare
a aerului implicândă ş–i observ
Participativ alţi membri ai înconjur
ă mediul familiei.ător şi fenomenele poluatoare, strâng deşeuri şi se
implică în refolosirea lor şi protejează mediul după posibilităţi.
APLICAŢII:
observă vremea şi vântul, desenează apoi ce ai observat;
înalţă un zmeu împreună cu familia;
confecţionează o giruetă şi pune-o la poarta casei sau a
gr ădiniţei;
plantează sau sădeşte o plantă, un pom.
EVALUARE: povestire cu început dat:

,, Focul –când folositor, când dezastru !”
POŢI ŞI TU:
ϕ să aeriseşti zilnic camera în care
stai;
ϕ să faci mişcare în aer liber, să
participi la drumeţii, excursii şi la organizarea unui picnic;
ϕ să foloseşti mai puţine spray-uri şi alte substanţe poluante ale aerului,
chiar dacă au miros frumos;
ϕ să asculţi muzică mai încet, să strigi şi să urli mai puţin acasă şi la
gr ădiniţă evitând poluarea fonică.
47
16. „MICII
COLECŢ IONARI”

CONsŢă INUT
mici încep adune Ş TIIN
câte ŢIFIC
ceva: bile,: Copiii de
şerveţele,
pietricele colorate, timbre etc. Dorinţa aceasta
trebuie exploatată şi canalizată atât de părinţi cât şi
de educatoare care trebuie să-i stimuleze, să-i
îndrume atent şi competent ce, cum şi de ce să
colecţioneze, deoarece prin intermediul colecţiei copiii se apropie şi mai mult de natur ă, învaţă s ă o
preţuiască.
VALENŢE FORMATIVE: Activităţile de realizare a colecţiilor au valenţe educative

multiple prin intermediul pieselor colecţionate, care favorizează însuşirea şi fixarea unor cunoştinţe
din mediul înconjur ător, prin care copiii realizează conexiuni interdisciplinare, îşi dezvoltă
capacităţile perceptive, simţul estetic, dorinţa de a proteja natura. Acest gen de activităţi permite
realizarea unui bun parteneriat pentru educaţie, implicând specialişti, membrii familiei, elevi, cadre
didactice, reprezentanţi ai comunităţii, etc.
CE POT SĂ COLECŢIONEZE COPIII?

- şerveţele, depozitate în cutii, în folii, în dosare;
- frunze de diferite forme, culori (toamna), pentru a fi presate sau conservate, prinse pe coli de
desen şi etichetate cu denumirea plantei sau copacilor cărora le apar ţin;
- fructe uscate şi seminţe, în pungi mici de celofan sau polietilen ă, legate bine şi prinse pe un cerc
- de
sârmăde tare şi pe fiecare pungă notată denumirea plantei;
cochilii melci, în cutii mici de lemn, carton, polistiren sau plastic;
- timbre cu tematică, în funcţie de preferinţa copiilor, fiind încurajate realizarea colecţiilor de
timbre reprezentând plante, animale, portul popular, etc;
- pietre mici, de diferite forme şi culori, depozitate în borcane, cutii de s ă pun sau chibrituri;
- scoici, aranjate in cofraje de ciocolată sau cofraje de ouă învelite în folie transparentă sau deşeuri
textile;
- medalioane cu animale, plante, etc.- din pungile de dulciuri.
DE CE COLECŢIONĂM?
- copiii să facă ceva util şi plăcut în timpul liber;
- participarea la expoziţii ofer ă satisfacţii pe plan spiritual;
- îi obişnuieşte cu munca şi ordinea în gândire şi acţiune;
- îi obişnuieşte să caute, să se documenteze, să utilizeze atlase, colecţii de reviste de specialitate şi
alte căr ţi pentru identificarea pieselor din colecţie;
- ele sunt primele realizări concrete pentru care copii simt responsabilitate şi mândrie;
- îşi formează noi prieteni.
CE NU POŢI COLECŢIONA?
- nici o specie ocrotită de lege;
- echilibrul ecosistemului să nu fie afectat (r ădăcina să r ămână în pământ).
48

ŞI TU POŢI:
să speli bine pietricelele, scoicile, bilele şi cochiliile cu o periuţă de
dinţi, uzată;
să aranjezi timbrele pe tematici;
să nu distrugi marginile zimţate ale timbrelor;
să nu îndoi obiectele colecţionate;
să completezi continuu colecţia prin schimburi între colecţionari,
directe sau prin corespondenţă (educatorii şi părinţii îi vor iniţia,
îndemna şi susţine pe copii în aceste schimburi).
APLICAŢII:
σ completează continuu colecţia ;
σ schimb de experienţă cu alţi colecţionari-şcolari;
σ aranjează colecţia ţinând cont şi de estetica culorilor;
σ realizează pliculeţe, cutii, dosare, clasoare pentru depozitarea
colecţiilor.
EVALUARE:
scrie în căsuţe colecţia respectând ordinea;

expoziţie la nivelul gr ădiniţei sau comunitate;
acordarea de diplome.
Colecţii - variante
49
17. „CARNAVALUL
MĂŞTILOR
ECOLOGICE”
(ACTIVITATE INTEGRATĂ)
CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC:
Carnavalul este o petrecere popular ă cu jocuri
mimice, deghizări, care alegorice, focuri de
artificii într-o perioadă care precede postul. El
se desf ăşoar ă la sfâr şitul lunii februarie când
iarna cea lungă şi grea este alungată şi speriată
de oameni mascaţi.
Masca se poate realiza din materiale diverse: materiale din natur ă, dar şi din deşeuri. Principalele
surse de deşeuri menajere sunt: ambalajele din hârtie, sticlă, plastic, metal.
Hârtia
Milioane de tone de hârtie sunt folosite anual pentru diverse activităţi. Fabricarea ei însă
prezintă două inconveniente: este produsă din materie lemnoasă ce se obţine din tăierea copacilor, iar
pentru fabricarea ei se foloseşte o mare cantitate de energie, cu efecte ecologice deja cunoscute, la
care se adaugă poluarea surselor de apă cu deşeurile rezultate din procesul de fabricare. Reciclarea
hârtiei are un efect benefic asupra protecţiei mediului înconjur ător, cât şi asupra economiei.
Sticla
Este fabricată în mare parte din nisip şi necesită o cantitate enormă de energie, mult mai
puţină fiind folosită pentru reciclarea ei.
Plasticul
În lume există peste 50 de tipuri de materiale plastice ce sunt fabricate din materii prime
epuizabile, cum ar fi petrolul, cărbunele şi gazul metan. Ele nu sunt biodegradabile, rezistând în
mediu perioade foarte lungi-mii de ani.
Metalele
Ele se obţin prin prelucrarea minereurilor, ceea ce determină o mare poluare nu numai prin
cantitatea de energie utilizată, ci si prin emanaţiile şi deşeurile rezultate din aceste procese. Deci
reciclarea şi refolosirea metalelor are efecte pozitive asupra mediului.
Materiale textile
Hainele vechi şi alte materiale textile pot fi refolosite, date celor mai mici sau pot fi create
altele noi.
Toate aceste deşeuri pot fi utilizate în realizarea unor măşti ecologice.
STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE: explicaţia,
demonstraţia, problematizarea, munca pe grupuri mici, munca în echipă.
ACTIVITATE INTEGRATĂ: activitate ecologică, activitate practică, activitate muzicală,

activitate plastică.
Introducerea în activitate - variante:
1. cântec: Carnavalul din pădure;
2. scurtă dramatizare : Puf alb şi Puf gri ;
3. joc de mimic
4. vizionarea
ă: Ursul ;
unor secvenţe de film: Carnavalul de la Rio.
50

VARIANTE DE CONFECŢIONARE:
1. Filme radiologice, cartoane, decupate în forma dorită. Se
decupeaz ă ochi, gur ă, iar apoi se lipesc fâşii de hârtie colorată în diferite poziţii
sau pănuşi şi boabe de fasole colorate;
2. În echipă unii vor rupe hârtie de ziar în bucăţi mic, o
vor înmuia în apă c ălduţă după care alţii o vor stoarce şi
amesteca cu aracet
aplică pe mulajul obţinând
învelit o past
în folie ă mai groasă care se
de aluminiu. Se lasă trei-
patru zile pentru a se usca, se decupează ochii şi gura, se
aplică ciocul şi creasta din hârtie creponată roşie, după
care se pictează sau se lipesc pene mici colorate;
3. Mască realizată din fâşii înguste de pansament gipsat
care înmuiat se aplică rapid pe mulajul învelit în folie. După cinci minute se
desprinde se decupează ochii, gura şi se pictează;
4. Măşti realizate din cutii de carton, aplicându-li-se
pănuşi de porumb, fire de lân ă, seminţe,
boabe de fasole, deşeuri textile etc;
5. Mască confecţionată din carton învelită
în deşeuri textile, ornată cu paiete, mărgele,
fie de aţă, deşeuri din piele etc.
VALENŢE FORMATIVE: Activitatea

fixează noţiunile de refolosire şi reciclare, îi învaţă să
economisească, exersează deprinderi practice şi tehnici de
lucru cu materiale variate şi le ofer ă copiilor o şansă de manifestare
a creativităţii.
ŞI TU POŢI:
să aduni conuri de brad, hârtii de la ambalajul florilor,
flacoane de plastic, dopuri, mătase de porumb, paie, spice de
grâu, dovleci, pene, seminţe etc.;
să sortezi deşeurile punându-le în containere speciale;
să refoloseşti ce se poate refolosi.
APLICAŢII:
β înlocuieşte simbolurile cu litere (jetoane) şi apoi citeşte;
β decorează masca, citeşte expresia măştilor;
β decupează din reviste imagini cu măşti de carnaval,
lipeşte-le şi alcătuieşte o expoziţie.
EVALUARE:
Ωexpoziţie “Măşti ecologice”;
Ωserbare “Carnavalul măştilor”,
dans pe melodie de samba.
51

18. „PARADA
COSTUMELOR
ECOLOGICE”
(CONFECŢ IONAREA ŞI VALORIFICAREA
COSTUMELOR ECOLOGICE)
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC : Lupta împotriva poluării
trebuie să devină o problemă de conştiinţă comună care să solicite o colaborare şi cooperare
între toţi factorii poluatori şi fiecare persoană în parte, deoarece de noi depinde dacă vom tr ăi
într-un mediu curat, sănătos şi nepoluat. Omul poate să ia măsuri eficiente şi să găsească
soluţii pentru a opri acest proces dăunător, doar dacă se informează, observă şi participă la
acest proces de protejare a mediului. În acest sens am conceput acest ă activitate în parteneriat
cu părinţii deoarece am considerat că este imperios necesar ca aceştia să cunoască şi să
dobândeasc ă şi ei un comportament
atitudini şi comportamente pozitive faecologic pentru a-i sprijini pe copiii lor în formarea unor
ţă de mediu.
STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE: conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, munca pe grupuri, munca în echipă, problematizarea, exerciţiul.
Paşi în derularea activităţii : cu două să ptămâni înainte de lecţie, educatoarele grupei
anunţă copiii şi părinţii că la grupa lor va avea loc o paradă a modei. După ce momentul a fost
anunţat se face specificarea, o parad ă a costumelor ecologice. În acest moment se declanşează
campania de colectare a deşeurilor şi conceperea virtuală a celor mai ingenioase costume. Se
precizează că toate costumele vor fi executate în gr ădiniţă, muncind împreună cu copiii lor, în
echipă şi pe grupuri. Educatoarei îi reviene rolul de a selecta materialele, de a pune la dispoziţia
participanţilor, aţă lipici, acuarele, foarfeci şi alte ustensile pentru ca întreaga creaţie să se
desăvâr şească cât mai complet. Din acest efort creativ comun au rezultat lucruri deosebit
de frumoase şi ingenioase:
1. Rochiţă publicitară: realizată din etichete de la sticle de suc şi
apă minerală, de la biscuiţi şi alte ambalaje, aplicate pe un sac de
plastic transparent. Pe cap o togă, confecţionată din cartonul unei
cutii de pantofi, la care se atârnă
un şnur galben cu pompon.
2. Rochiţa „Cerul înstelat”

confecţionată din două pungi de
plastic albastre,
aplică stelu una pentru bluză şi una pentru fustă pe care se
ţe argintii sau galbene decupate din ambalaje de la
flori şi de la ciocolată. Pe cap, din
pungi mai subţiri se face o perucă,
fiind astfel şi coafura în ton cu
ţinuta.
3. Rochiţa „XENA” din deşeuri din piele ecologică de diferite

culori se croieşte o rochiţă scurtă şi dreaptă pe care s-a aplicat,
tot din deşeuri de piele, flori şi alte motive decorative. La fel, pe
cap s-a aplicat o meşă confecţionată din pungi de culoare galbenă
pentru a reda părul, în ton cu ţinuta.
52
4. Rochiţă de vară confecţionată dintr-un sac de rafie pe care-l
franjur ăm şi pe care-l decor ăm cu fire de aţă, nasturi coloraţi, capace de
la sticlele de suc, resturi de hârtie şi orice alte deşeuri viu colorate. Pe
cap se confecţionează o coroniţă din flori.
5. Zâna din vis poartă o rochiţă din
sac de plastic transparent care a fost
decorată cu o ghirlandă din hârtie
creponată roz şi roşie, pe cap are o
coroniţă din flori de plastic, iar în
mână o oglindă din carton şi ambalaj
de la flori sau staniol de la ciocolat ă.
6. Rochiţă de primăvară este realizată din sac de hârtie pe care

s-au aplicat motive florale realizate cu acuarelele.
VALENŢE FORMATIVE :
Lărgirea sferei de influenţare a copiilor în spirit
ecologic, îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor şi părinţilor cu o
gamă variată de alte ocupaţii, cu caracter practic aplicativ
ca mijloc de manifestare a creativităţii. Dezvoltarea spiritului
de echipă, stimularea, implicarea şi susţinerea nemijlocită de
către părinţi a ideilor şi acţiunilor ecologice manifestate în
gr ădiniţă.
APLICAŢII:
7 decupează din deşeurile adunate, diferite forme şi decorează

rochi ţa albă din imagine;
- alege materiale de acelaşi fel şi confecţionează accesorii
pentru o rochiţă pentru ocazii festive;
- încercuieşte grupele de deşeuri.
EVALUARE:
σ parada costumelor create de către copii şi părinţi prezentată de un părinte şi vizionată de
către toţi copiii din gr ădiniţă. Aceasta se va prezenta pe
un premierea
σ fond muzical
celoradecvat;
mai reuşite costume şi realizarea unei
şedinţe foto cu acestea;
σ realizarea unei expoziţii în gr ădiniţă cu toate costumele
confecţionate şi cu fişele din caietul ,, Micii Ecologişti ”;
σ valorificarea mesajului educativ şi a produselor realizate,
prin organizarea şi desf ăşurarea serbarilor şcolare.
ŞI TU POŢI:
Ω să colecţionezi deşeurile din gospodăria ta, să le sortezi şi din cele
Ω să-i înveţisăpe
refolosibile iţi confecţionezi
prietenii să ării
tăi juc respecte ă cu părin
împreunregulile deţii;depozitare a
deşeurilor.
Ω să găseşti soluţii de a refolosi orice deşeu de hârtie.
53
19. „STRADA ECOLOGISTULUI”

CONŢ INUT ŞTIINŢ IFIC: Mediul
înconjur ător înseamnă mediu natural, apă, aer, sol,
dar şi mediu antropic, creat de om în cadrul căruia
intr ă şi strada. Încetul cu încetul, mizeria invadează
str ăzile noastre şi nu avem dreptul să trecem
nepăsători. Oraşul reprezintă casa în care tr ăim şi
este necesar să-l păstr ăm curat. Gunoaiele risipite
peste tot poluează solul distrugând vegetaţia
ajungând chiar şi în apele subterane, poluează aerul
cu gaze toxice, iar apele în cursul lor antrenează
cantităţi uriaşe de gunoaie, ceea ce duce la
distrugerea vieţii acvatice. Se înmulţesc insectele şi
rozătoarele care transmit boli acestea toate ducând la îmbolnăvirea oamenilor.
Menţinerea cur ăţeniei e o sarcină elementar ă, iar evitarea poluării prin gunoaie se face printr-o
educaţie adecvată, prin dezvoltarea conştiinţei civice. Există o mulţime de materiale recuperabile, ele
trebuiesc sortate, apoi reciclate.
VALENŢ E FORMATIVE: Prin antrenarea copiilor, elevilor şi adulţilor în activităţi de
îngrijire a str ăzii, a oraşului, se educă respectul faţă de valorile umane, se dezvolt ă abilităţile de
comunicare, exprimând gânduri, sentimente, opinii faţă de realitatea obiectivă, se dobândeşte
încrederea în sine, prin asumarea de responsabilităţi. Se conştientizarea nevoia şi eficienţa muncii în
echipă şi faptul că nu sunt singuri în această ”luptă” pentru natur ă.

1. Primul pas: observarea str ăzii şi a împrejurimilor gr ădiniţei (benzile de circulaţie,
trecerea de pietoni, semaforul şi alte indicatoare de circulaţie,coşuri de gunoi, containere,
spaţii verzi, etc.);
2. Pasul al II-lea: educatoarea discută cu copiii aspectele relevante şi defineşte senzaţiile şi
sentimentele dobândite în urma observării str ăzii;
3. Pasul al III-lea: implicarea personală şi asumarea responsabilităţii. Se „adoptă” strada,
parcul, sau curtea gr ădiniţei de către copii şi se anunţă primăria;

4. Pasul al IV-lea: stabilirea strategiei de acţiune. Se semnalează disfuncţiile sau
problemele existente la nivelul str ăzii
„adoptate”şi se stabileşte cu copiii o
listă de necesităţi;
5. Pasul al V-lea: ac ţiunea propriu-zisă. Se
plantează copăcei, flori, se pun plăcuţe cu
denumirea arborilor, se pun plăcuţe de interzicere,
de tipul : “Nu călcaţi iarba!”, se afişează pancardă
cu numele celor care au adoptat strada.
54

ŞI TU POŢ I:
ϕ să nu arunci nimic pe jos, ci la coşul de gunoi;

ϕ să traversezi strada doar prin locurile marcate;
ϕ să nu calci pe spaţiile verzi;
ϕ să aduni apă de ploaie în curtea gr ădiniţei şi să stropeşti

trotuarul şi florile;
ϕ să nu rupi flori şi ramuri din copaci;
ϕ să-ţi aduci prietenii pe strada gr ădiniţei şi să le ar ăţi strada curată;
ϕ să anunţi educatoarea dacă observi nereguli pe stradă.
PARTENERI POSIBILI:
? părinţi, şcoală, comunitate, Agenţia de Protecţie a Mediului, Inspectoratul Silvic, Primăria,
Fundaţia Ecotop etc.
APLICAŢ II:
σ găsirea coşurilor de gunoi de pe strad ă - fişă de lucru;

σ colorarea imaginilor care se potrivesc cu strada adoptată de
copil;
σ observă coşurile de gunoi de pe strada pe care locuie şti -
număr ă-le.
EVALUARE:
Ω concurs între gr ădiniţe “Cea mai curată stradă”;

Ω scenet ă “VISUL” , personaje : Crainici, Tatăl,
Copilul, pomul, coşul de gunoi;

Ω alcătuirea unui poster cu poze din munca celor mici pe tema “Strada” şi expunerea lui
pentru a fi văzut de locuitorii str ăzii;

Ω joc “Reporterul str ăzii”.
VISUL
(după poezia „Ce e bine şi ce-i r ău” de V. Maiakovski)
de Samica Boghiu
CRAINIC I: Un copil micuţ odată
A-ntrebat pe tatăl său:
COPILUL: - Spune-mi mie, dragă tată,
Ce e bine, ce e r ău?
TATĂL: - Culcă - mi-te dragul meu,
CRAINIC II : I-a spus duios tatăl său.
TATĂL: -Vei visa un vis frumos
De bine şi cu folos.
55
56
20. „DAR
PENTRU
MAMA”
(ACTIVIT ĂŢ I PRACTICE
DIN MATERIALE
REFOLOSIBILE)
Multe zile din viaţa noastr ă par să aibe o importanţă deosebită. Totuşi, o zi din an este cu
adevărat specială întrucât ea este dedicată celei mai dragi fiinţe din viaţa noastr ă – MAMA.
Ziua de 8 Martie a fost s ărbătorită pentru prima dată în anul 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a
recunoscut atunci oficial ziua de 8 Martie drept Ziua Internaţională a Femeii.
a. Activitate ecologică: Sortarea deşeurilor reciclabile „Deşeuri la îndemâna oricui”

b. Activitate practică: tăiere, lipire – „Dar de ziua mamei”
Iniţierea copiilor
12..Organizarea uneiîncampanii
reguli de de
colectare a deaşeurilor;
colectare deşeurilor refolosibile pe perioada unei să ptămâni
(premergător activităţii propriu-zise);
3. Muncă în work – shop- uri: sortarea de şeurilor colectate şi evaluarea posibilităţilor de utilizare a
acestora în activitatea practică de confecţionare a darului pentru mama. Copiii vor identifica
materialele de care au nevoie în realizarea felicitărilor ori a altor obiecte ce pot fi dăruite mamei;
4. Derularea activităţii practice valorificând creativ materialele aflate la dispoziţia copiilor;
5. Serbarea Zilei Femeii în gr ădiniţă cu invitarea mămicilor şi prezentarea unui spectacol literar
muzical „De ziua ta, mămico” la finalul căruia copiii vor oferi darul confecţionat de ei mamelor.
VALENŢE EDUCATIVE:
În urma campaniei de colectare a deşeurilor copiii au avut ocazia să cunoască varietatea mare de

deşeuri, modul corect de selectare a lor, precum şi reguli de protecţie personală în acţiunile
practice de manipulare a acestora.
Au învăţat că din ambalaje, resturi textile, pene, de şeuri de hârtie, tăvi sau cutii de unică
folosinţă, ori din PET-uri pe care alţii le aruncă în grabă cu inconştienţă pe stradă, în curtea
gr ădiniţei, ori în parcuri se pot face lucruri frumoase pe care le pot oferi cu drag mamei. Prin
intermediul acestui gen de activităţi educatoarea va dezvolta copiilor creativitatea, spiritul practic,
atât de necesar zilelor noastre, iniţiativa şi spiritul civic.
57
 Ziua Femeii a fost marcată pentru prima oar ă în anul

1908, în ultima duminică a lunii februarie, de către femeile socialiste din Curiozităţi
SUA, care au organizat un mar ş de protest pentru apărarea drepturilor
femeilor.
 în 1975, ONU a proclamat Anul Internaţional al Femeilor, iar
– 1985 ca Deceniu ONU pentru condiţia femeii.
perioada 1976
 în cultul creştin ortodox, a treia duminică de la Paşte, când este
Să ptămâna Mironosiţelor, este sărbătoarea ortodoxă a femeilor.
CE POŢI FACE TU:
 să selectezi şi să colecţionezi deşeuri refolosibile;

 să faci din deşeuri care se află la îndemână în orice
gospodărie, o surpriză frumoasă mamei, ori de câte ori doreşti; cu
siguranţă vei reuşi să-i aduci zâmbetul pe buze;
 să creezi noi modele din materiale refolosibile cu care s ă
decorezi spaţiul tău de joacă de la gr ădiniţă sau de acasă.
APLICAŢII:
confecţionaţi din deşeuri textile tablouri cu flori de primăvar ă;

organizarea unor expoziţii cu cele mai reuşite creaţii ale
copiilor şi afişarea lor cu ajutorul educatoarei în vitrina unui
magazin din cartier; cu siguranţă mamele vor fi surprinse
plăcut să le vadă!
EVALUARE:
 decorarea sălii de grupă cu lucr ări realizate din

deşeuri refolosibile;
 premierea celor mai ingenioase lucr ări;
 realizarea fişelor de lucru din caietul ,, Micii

Ecologişti ”;
 organizarea cu sprijinul educatoarelor a unei
expoziţii cu vânzare, de lucr ări practice; banii vor fi donaţi
bunicuţelor de la Căminul de bătrâni.
58
21. „PĂDUREA –
FEREASTRĂ SPRE
LUME”
LUNA PĂDURII 15 MARTIE – 15 APRILIE
În zilele noastre, pădurile acoper ă
aproximativ 30% din suprafata totală a uscatului planetei noastre. Din păcate ultimii 50 de ani au fost
martorii unei administr ări defectuoase a fondului silvic. Au fost distruse multe păduri doar pentru a
obţine profituri imediate, far ă a ţine cont de viitor. Recent marii conducători ai lumii au subliniat
necesitatea stridentă a rezolvării problemei defrişărilor masive. Pădurile joacă un rol important în
controlul condiţiilor meteorologice şi climatice, prin adăugarea de oxigen în atmosfer ă şi absorbţia
de dioxid de carbon, care contribuie la încălzirea planetei prin aşa numitul efect de ser ă. Un alt rol al
pădurilor este de a fixa p ământul împiedicând astfel alunecările de teren.
STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE :

Activitate integrată : activitate ecologică, cunoaşterea mediului, joc de masă, activitate
artistico-plastică
1. Observarea pădurii (excursie în pădure) şi discutarea diferitelor aspecte legate de pădure.
Ce animale
importan ţă are pădureaă pentru
protejeaz pădurea?
om?Ce tipuri
(surs de păduri
ă de oxigen, menpot
ţinefi? (conifere ăş solul,
şi fertilizeaz i foioase) Ce
sursă de
hrană : fructe de pădure, ciuperci, plante ) Cum putem proteja p ădurea? Cum trebuie să se
comporte oamenii în pădure?
2. Activitate colectivă : Pădurea – confecţionarea unei machete. Pe o bucat ă de poliester se
vor aşeza bucăţi de material şi hârtie colorată în culorile pământului şi culoarea verde pe
care se vor aşeza copacii realizaţi din deşeuri. Trunchiul copacului va fi un rulou de la
hârtia igienică, coroana copacului va fi un capac de la o cutie de margarină pe care vor fi
lipite bucăţi de ziar mototolite. Pentru a fixa coroana de trunchi aceasta va fi crestat ă,
astfel încât să poată fi ataşată de trunchi. Copiii vor fi împ ăr ţiţi în mai multe grupe: o
grupă va mototoli bucăţele din ziare, o altă grupă le va lipi, o altă grupă le va picta în
verde, iar o altă grupă va decupa şi asambla copacii.
3. Joc de rol : Prietenii pădurii - Copiii vor selecta cartonaşele cu animalele care locuiesc în
pădure şi vor da exemple de alte animale pe care le cunosc, a şezându-le în mediul
corespunzător de viaţă ;
4. Activitate artistico-plastică : «Pădurea vesel » (desen, pictur ă).
Alte tipuri de strategii :
Memorizare – ,,Glasul păduri ” de Passionaria Stoicescu;
,,Pădurea-i ca familia mea” de Florica Serac;
Dramatizare - ,,În pădure “de Viorica Toia ;
Lectura educatoarei – ,,Să ocrotim pădurea,, de Loredana Miritescu
(vezi, Ghidul metodic de educa ţ ie ecologică pentru învăţământ pre şcolar , 2005,Oradea)
Joc de rol – «Sunt copacul din pădure»
59
VALENŢE FORMATIVE:
Activităţile propuse îmbogăţesc cunoştinţele copiilor cu privire la caracteristicile şi importanţa
pe care o are pădurea ca element component al naturii, le dezvoltă capacităţi de cunoaştere şi
înţelegere, de stimulare a curiozităţii pentru investigarea mediului inconjur ător. Copiii află despre
beneficiile pe care ni le aduce pădurea, despre rolul pe care aceasta îl are în natura şi în viaţa omului,
dar şi ăîn, ocrotitoare
pozitiv păstrarea echilibrului ecologic
faţă de pădure, în natur
în special
ă. Copilul trebuie stimulat s ă adopte o atitudine
şi pentru mediu în general.
Curiozităţi ϕ specia de arbore Sequoia giganta- este una din cele mai mari, depăşind
adesea 90 m în înalţime şi 20 m în diametru.
APLICAŢII:
β deseneaz ă copacul în cele patru anotimpuri;

β decupează din reviste vechi, calendare imagini cu arbori şi păduri;
β confecţionează cu ele un calendar al p ădurii, pe anotimpuri;
realizează o lucrare colectivă : P ădurea – fereastr ă spre lume- tablou ;
β modelează copaci din plastelină sau decupează-i din cartoane şi apoi realizează o machetă a
pădurii.
REALITATEA AZI:
ϖ în ciuda tuturor r ăşinilor sintetice, r ăşina naturală este încă în zilele noastre foarte des utilizată în
industria lacurilor şi a vopselelor şi reprezintă doar unul din multitudinea de produse pe care le ofer ă
pădurea şi este utilizat în lumea modernă.
EVALUARE:
υ expozi ţie cu lucr ările copiilor: machete, desene, picturi, poze
realizate în pădure;
υ alcătuiţi probleme de matematică cu copacii, foloseşte
cuvintele “s-au tăiat”, “s-au plantat”;
υ alcătuieşte o poveste cu titlul «Pădurea e casa mea».
realizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii Ecologişti”;
realizarea unui film didactic.
ŞI TU POŢI:
să nu consumi şerveţele din hârtie ci să foloseşti batiste

din material iar în buc ătărie prosoape din material;
să faci economie de hârtie, folosind ambele p ăr ţi ale
unei coli;
să plantezi alături de familia ta un pom în curtea casei
sau în faţa blocului şi apoi să-l îngrijeşti;
să strângi gunoaiele din pădure şi să le spui şi celor
apropiaţi să le strângă.
60
22. “ÎNVAŢĂ SĂ CUNOŞTI VREMEA”

ZIUA INTERNAŢ IONALĂ A METEOROLOGIEI
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC :
Poluarea în general şi poluarea aerului în special, la care se adaugă şi
defrişările masive, au dus la încălzirea globală a atmosferei - denumită şi
efect de ser ă. Datorită acestora clima planetei este modificată şi este
influenţată ciclicitatea sezoanelor. Evenimentele meteorologice au
devenit din ce în ce mai violente: secete, inundaţii, îngheţ, uragane, etc.
Cunoaşterea condiţiilor meteorologice şi a modalităţilor de a menţine
clima în limitele normale reprezintă un obiectiv al educaţiei ecologice.
Starea vremii face parte din procesele atmosferice, mulţumită cărora Planeta noastr ă poate fi
locuită. Datorită condiţiilor meteorologice, căldura şi umezeala sunt repartizate dintr-un loc în altul.

STRATEGII DIDACTICE, ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

Activitate integrată : Activitate ecologică, Activitate de cunoaşterea mediului, Activitate
ar tistico-plastică, Activitate practică, Activitate matematică, Joc de rol.
1. Observarea vremii în natur ă: dacă este soare, sau noros; dacă sunt precipitaţii: ploaie,
la poviţă, ză padă; cum este temperature; dacă bate sau nu vântul etc.;
2. Convorbire cu suport intuitiv cu ajutorul cărora educatoarea discută posibilele modalităţi
pr in care se poate manifesta vremea şi potenţialul distructiv al vremii datorat polu ării şi defrişărilor ;
3. Art ă : Copii se implică în realizarea calendarului naturii, fiind împăr ţiţi in 2 grupe :
-o grupă traseaz
meteorologice ă 2 tabele pe să ptămâna în curs: unul va fi cu desenele fenomenelor
din să ptămână iar în al doilea se vor lipi fenomenele realizate de grupa
a 2-a.
- a 2-a grupă va desena şi decupa: nori, soare, picuri de ploaie, fulgi de ză padă care
vor fi lipiţi în al 2-lea tabel.
4. Cu elementele decupate copiii vor alcătui probleme de matematică : «Dacă sunt 5 nori şi
mai vine unul - câ ţi nori sunt ?», «Am 7 fulgi de zapadă dar unul se topeşte –câţi mi-au mai r ămas?»
etc.
5. Joc de rol : « Buletinul meteorologic» Un copil va prezenta ştirile despre vreme având o
hartă a României în spate şi cartonaşe cu fenomenele meteo pe care le va lipi sau prinde pe hartă.
Alte tipuri de strategii :

◊ Memorizare: «Picătura » de Marioara Ile; «Ploile» de Marinele Bodea din «Ghid metodic de
educaţie ecologică pentru învaţământ preşcolar», 2005, Oradea;
◊ Lectura educatoarei : «Pic-pic şi Pica-pica»;
◊ Ghicitori despre fenomenele meteorologice;
◊ Activitate artistico-plastică: Norii – fuziune de culori; Flori de gheaţă pe geam – suflare cu
paiul; Fulgi de nea – pictur ă;
◊ Activitate psiho-motrică: “Dansul fulgilor de nea”.
61
VALENŢE FORMATIVE:
Copilul este ajutat în a cunoaşte vremea, a consemna schimb ările care se petrec, a cunoaşte
ciclurile anotimpurilor şi caracteristicile meteorologice ale fiecaruia. Accentul se pune pe
cunoaşterea importanţei şi rolului ploii, ză pezii, soarelui în viaţa omului şi a naturii, precum şi pe
poten ţialul distructiv al acestora în condiţiile poluării şi a tăierilor masive de păduri. Educarea unui
comportament adecvat al co piilor în funcţie de vreme şi de anotimp (îmbracăminte, umbrelă, consum
de luchide, protecţie solar ă, etc.).
APLICAŢII :
decupează din reviste imaginile cu nori, cer,
soare;
desenează cum ai vrea să fie vremea;
confecţionează mori de vânt, giruete;
conducerea zilnică a calendarului naturii;
să urmărească periodic buletinul meteo.
S-A ÎNTÂMPLAT ÎN LUME!

cea mai mare viteza a vântului a fost depistată în interiorul unei tornade şi a fost de 450
km/h;
în aprilie 1982 în Bangladesh, bucăţi de gheaţă în greutate de 1 kg, au omorât 92 oameni;
temper atura cea mai mare măsurată la umbr ă a fost de 58 grade Celsius, într-o localitate
libiană Al-Azizi; anul 2005 a fost unul din cele mai catastrofale: inunda ţiile au devastat ţări
din Europa de Est ( printre care si România), seceta a provocat incendii în Peninsula Iberica
(Spania şi Portugalia), uraganul Katrina a distrus oraşul New Orleans din S.U.A., frigul şi
îngheţul au omorât doar în decembrie în Japonia 100 de oameni, temperatura în aceeaşi lună
ajungând în Siberia la -50 C.
EVALUARE:
povestire
« Sunt un cu
micînceput datde: «Ce
fulguşor
ţ
ză padi-a
ă şpovestit
i vin de fulgul
sus dindecer,
neapentru
?», «Norul
copiii vesel
cumin–ţi.norul
Acolotrist».
sus
cândva era frumos şi curat, acum e plin de praf şi fum……… »;
elaborează probleme de matematică cu
fenomenele meteorologice;
dramatizare: “Ploaie pentru floarea cea mică” ;
realizarea unei expoziţii cu desenele, picturile
copiilor cu privire la fenomenele meteorologice;
realizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii
Ecologişti “.
62

23. „APA – PRIETEN ŞI
DUŞMAN”
ZIUA MONDIALĂ A APEI - 27 MARTIE
Apa este un element al mediului înconjur ător, alături de aer, sol, toate materiile organice şi
anorganice şi fiinţele vii. Apa pe pământ poate fi împăr ţită în cinci mari categorii: apa din mări şi
oceane, care se găseşte în cantitatea cea mai mare, aproximativ 97%, apa din calote glaciare 2%, iar
diferenţa o reprezintă a pa din lacuri sau râuri (apa folosită de om), apele subterane şi apa din vapori
(car e este foarte
puţină şi trebuie să învăţăm să o folosim).
În ultima perioadă se înregistrează o cerere crescută de apă, însă resursele de apă sunt
limitate. De aceea se impune gospodărirea ei cu multă grijă şi asigurarea unei bune calităţi a apei
potabile. Pentru a fi potabilă, apa nu trebuie să prezinte pericole asupra sănătăţii oamenilor. S-a
constatat că media europeană a consumului de apă este 4.800 m3/locuitor/an, iar în România este de
1.750 m3/ locuitor/an. Azi consumăm de şapte ori mai multă apă dulce decât acum 100 de ani.
Apa îndeplineşte mai multe funcţii: de întreţinere a vieţii, cale de navigaţie, materie primă,
de asigurare a confortului oamenilor. Prin urmare, apa poate fi considerat ă „un prieten” al omului,
deoarece oamenii folosesc apa pentru a bea, pentru a se spăla, pentru a-şi prepara hrana, pentru
tr ansport; apa a fost folosită la morile de apă, iar acum la hidrocentrale şi ofer ă omului resurse de
trai: peşti, mamifare, alge. În acelaşi timp, apa se poate întoarce împotriva omului: inunda ţii, unele
din ele foarte grave, având ca urmări pierderea vieţii, distrugerea gospodăriilor, a căilor de transport.
Pentru o planetă s ănătoasă trebuie să avem grijă de apă, apa înseamnă via ţă. Dacă o poluăm
cu tot felul de elemente biologice sau chimice, punem în pericol sănătatea noastr ă şi a vieţuitoarelor
este un mediu de viaţă. Prin urmare, trebuie să găsim metode de combatere a polu ării apei, să
înţelegem necesitatea epur ării ei şi să acţionăm pentru protejarea apei.
STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE

ACTIVITĂŢI INTEGRATE :
- Observarea apei în natur ă: se fotografiază diferite aspecte, f ăcând diferenţa dintre apă
curată şi ap ă p oluată şi se discută aceste aspecte la faţa locului iar ulterior pe baza pozelor - în
clasă, sub titlul „ AŞ A DA – AŞ A NU ”;
- Activit ăţ i practice- realizarea unor pliante cu mesaje pozitive, de exemplu: „ NU RISIPI Ţ I
APA”, „NU POLUA Ţ I RÂURILE” , pliante care vor fi împ ăr ţite părinţilor şi trecătorilor de pe strada
gr ădiniţei;
- Bibliotecă- poveste cu început dat: „ PE Ş TI Ş ORUL SUP Ă RAT ”sau „COPIII Ş I MAREA” sau se
poate discuta pe baza unei pove şti de genul „ POVE Ţ ELE IZVORULUI ”;
Doi călători poposir ă în drumul lor la un izvor şi îşi potolir ă setea cu apa lui limpede şi
curată. Deasupra izvorului, cineva scrise: „Faceţi şi voi ceea ce fac eu!”...
- Oare ce însemnă aceste cuvinte? se întreabă cei doi drumeţi.
- Eu cred, zise unul, că izvorul vrea să ne spună: „vedeţi, eu vă dau apa mea în dar, f ăr ă
bani. Fiţi şi voi la fel de darnici, dăruiţi din bogăţiile şi bunătăţile voastre!”
- Eu cred altceva, spuse al doilea c ălător. Parcă îl aud spunând: vedeţi cât de curată şi de
bună e apa mea? Dacă mă tulbur puţin, nu mai sunt bun de nimic; sau dac ă aruncaţi mizerii în
apele mele nu mai poate să bea nimeni din ea. Fiţi şi voi buni, cu inima netulburată şi aveţi
grijăTu ă.
decenatur
crezi? Care dintre cei doi c ălători avea dreptate?
63
- Joc didactic: „ AVENTURA APEI ”, se explică circuitul apei în natur ă: copiii primesc o planşă cu
o parte din circuitul apei, având o anumită „staţie de pornire”, staţie de la care apa ,,pleacă”în
mai multe direcţii. Copiii vor identifica aceste direcţii prin imagini pe care le primesc în plic.
- Experiment I: materiale necesare: eprubete sau vase cu probe de apă. Se iau mai multe probe
de apă de la robinet, dintr-un lac sau ap ă curgătoare din localitatea voastr ă. Dacă apa este
limpede, f ăr ă culoare, f ăr ă miros, ea este potabilă. Dacă este tulbure
înseamnă că în ea sunt
depuneri de diferite substanţe şi deci nu este potabilă. Dacă apa este de culoare roşie înseamnă
că ţevile sunt ruginite, iar dacă mâlul este negru şi apa are miros neplăcut, ea este puternic
poluată.
În finalul
insipidăacestei
(se explic ă şiăţse
activit i copiii
accesibilizează aceşatiţi termeni).
sunt îndrum să descopere calităţile
apei: incolor ă, inodor ă,
- Experiment II : ” APA ÎN CELE 3 ST Ă RI DE AGREGARE: LICHID Ă , SOLID Ă , GAZOAS Ă ”. În cadrul
acestui experiment se desf ăşoar ă un joc de tipul cauză-efect. De exemplu: dacă nu este
ză padă, atunci: plantele cultivate toamna îngheaţă în p ământ, pământul nu-şi ia rezerva de apă,
r ădăcina pomilor riscă să îngheţe, nu putem să practicăm sporturile de iarnă.
VALENŢE FORMATIVE:
o Să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre apă;
o Să înţeleagă de ce este necesar ă epurarea apei;
o Să cunoască factorii şi efectele poluării;
o
Să înţeleagă responsabilitatea lor de a păstra apa curată
o Să-şi formeze spiritul de echipă.
ŞI TU POŢI:
∗ să economiseşti apa potabilă!
∗ să nu laşi robinetul deschis atunci când nu ai nevoie!
∗ să uzi florile din sala de clasă şi de acasă!
∗ să nu arunci de şeuri în apă şi pe malurile râurilor!
∗să uzi cu apă de ploaie gr ădina!
APLICAŢII:
desen: apa în cele 3 stări de agregare;
pliante cu mesaje pozitive referitoare la apă;
pozele din activitatea de observare grupate într-un album, pe
anumite criterii;
puzzle: „Circuitul apei în natur ă”.

REALITATEA AZI:

σ 1,5 mld. locuitori ai planetei nu au acces la apa potabilă;
σ apa dulceîmboln
contaminat
ăvirilor din
ă şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10% din
totalul ţările sărace;
σ cele mai sensibile vieţuitoare la poluanţi sunt coralii, care din această cauză şi a creşterii
temperaturii apei ar putea dispărea.
EVALUARE:
◊ Realizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii
Ecologişti “;
◊ R ealizarea unor diapozitive cu imagini din timpul
ex perimentelor;
◊
Expoziţie cu lucr ările copiilor.
64
24. „MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP

SĂNĂTOS”
ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII – 17 APRILIE
Creşterea în înălţime şi dezvoltarea copilului de pind nu doar de
factorii genetici.
Alimentaţia echilibrată, odihna, mişcarea în aer liber, climatul
familial îl ajută pe copil să crească armonios. În plin proces de creştere,
copilul are nevoie de un meniu diversificat şi complex, care să cuprindă
alimente din toate grupele: produse lactate, ouă, carne, peşte, materii grase,
cereale, produse dulci, f ructe şi legume. Alimentaţia echilibrată este
esenţială nu doar pentru dezvoltarea fiz ică şi intelectuală, ci şi pentru
menţinerea stării de sănătate şi prevenirea unor boli. Printre factorii
nutritivi există câţiva responsabili într-o mai mare măsur ă de creşterea în
înălţime: proteinele, care sunt materialul de construcţie a ţesuturilor,
bioelementele (calciu, fosfor, iod, magneziu, fier, seleniu şi zinc) şi
vitaminele (mai ales vitaminele A, C, D şi cele din complexul B). Ele participă la producerea
hormonilor de creştere. Copiii nu trebuie for ţaţi să mănânce mult. Un copil durduliu nu este mai
sănătos sau mai rezistent la boli decât unul suplu.
Alimentele pe care le găsim acum în magazine sunt în foarte mică măsur ă naturale. Ele
conţin conservanţi, amelioratori de
gust, coloranţi naturali ş.a., fapt care dăunează sănătăţii.
Astfel, a apărut mâncarea organică, 100% naturală. Procesul de fabricaţie nu implică
ăşă
Gustu
îngr l minte
alimentelor
chimice, modalităţ
organice este
i demult
prelucrare
superior
tehnologic ă cu chim
celor tratate icale şStudiile
chimic. i nici modificare geneticcăă.
au demonstrat
produsele organice sunt mai bogate în vitamine şi m inerale. Acest fapt este explicabil prin faptul că
sunt obţinute într-un mediu ecologic controlat, f ăr ă aport de substanţe chimice.
Odihna şi mişcarea sunt alţi factori care contribuie la dezvoltarea armonioasă a copilului.
Cercetările au demonstrat faptul că pruncii mângâiaţi des, strânşi la piept şi purtaţi în braţe se
dezvoltă mai bine decât cei ai c ăror părinţi sunt mai rezervaţi în manifestări afectuoase.


Observare : Alimente din cele trei grupe: proteine, glucide, lipide. Li se va vorbi copiilor
des pre rolul şi importanţa alimentelor din cele trei grupe pentru s ănătatea lor;
„Sănătos, Voios, Voinic” – este invitat un medic care s ă le vorbească copiilor despre
importanţa alimentaţiei, a odihnei şi a sportului pentru a creşte sănătoşi;
Joc didactic: „Aşa da, aşa nu !”- desf ăşurat pe două echipe, prin care se urmăreşte
cunoaşterea de către copiii a regulilor de i gienă personală. Fiecare echipă va primi pe rând câte o
imagine din care va trebui să recunoască aspectele pozitive şi pe cele negative. Se va pune accen t pe
importanţa respectării cur ăţeniei, a ordinei şi a disciplinei în păstrarea sănătăţii;
Convorbire: „De ce şi cum ne spălăm pe dinţi?”. Fiecare copil va avea periuţă de dinţi şi va
învăţa să se spele corect;
Sceneta: „La doctor”;
Memorizare: „Pă puşa”; „Prietenii cur ăţeniei”; „Apa rece”;
Concurs de ghicitori, organizat pe două echipe despre igienă şi obiectele de uz personal.
Ambele echipe vor primi la sfâr şit câte o periuţă de dinţi şi câte un să pun.
65

VALENŢE FORMATIVE:
◊
Formarea unei atitudini corecte faţă de alimentele şi alimentaţia sănătoasă, prin
înţelegerea de către copii a rolului pe care îl au vitaminele în menţinerea sănătăţii;
◊ Acceptarea rolului medicului în menţinerea sănătăţii copiilor şi necesitatea formării şi
consolidării deprinderilor igienice;
◊ Înţelegerea şi acceptarea importanţei somnului pentru dezvoltarea fizică şi psihică;
◊ Înţelegerea necesităţii practicării sportului pentru dezvoltarea fizică şi psihică.
ŞI TU POŢI:
# să te speli în fiecare zi cu a pă şi să pun ca să îndepărtezi microbii de
pe corp;
# să mergi pe jos şi să faci mişcare multă ca să te dezvolţi armonios;
# să nu stai prea mult în fa ţa calculatorului şi a televizorului, pentru
că îţi dăunează sănătăţii;
# să mănânci zilnic fructe şi legume, pe care să le speli bine înainte;
# să dormi după amiază pentru ca să ţi se dezvolte creierul şi să se
formeze memoria;
# să fii bun şi prietenos.
APLICAŢII:
υ desen: „Fructele mele preferate”;
joc de creaţie : „Gospodine pricepute”;
activităţi practic gospogăreşti: - Salată de fructe;
- Salată de legume.
υ gimnastică zilnică şi jocuri sportive: „Prinde mingea”;
„Cine-i primul?”; „Aruncă la ţintă”;
vizită la cabinetul medicului de familie şi la medicul stomatolog.

EVALUARE:
9 lucrare colectivă : „Copiii şi sănătatea”. Toţi
copiii vor desena pe o coală mare câte un obiect
de uz personal;
9 „Prietenii sănătăţii”: Album cu imagini decupate
din diverse reviste, despre factori care contribuie
la păstrarea sănătăţii;
9 realizarea fişelor de lucru din caietul ,,Micii
Ecologişti ”.
REALITATEA AZI:
Χ fiecare sejur la munte sau la mare activează hormonul creşterii; de aceea este bine ca în fiecare an,
copiii să-şi petreacă vacanţa într-un asemenea loc;
Χ surplusul în greutate poate afecta negativ procesul de creştere deoarece copiii graşi fac mai puţină
mişcare;
Χ sunt contraindicate copiilor toate disciplinele sportive de for ţă, cum ar fi culturismul, ridicarea
greutăţilor, exerciţiile cu ganterele şi halterele, caiac-canoe (copiii care practică asemenea
sporturi pot suferi stoparea procesului de creştere, printre altele din cauza suprasolicitării
coloanei vertebrale);
Χ înotul,
sportive
alergatul,
caremersul
asigur ăcu
dezvoltarea
bicicleta, armonioas oaselor şşii agimnastica
jocurile cuă amingea muşchilor;sunt printre disciplinele
Χ stresul cronic din copilărie, datorat certurilor dintre părinţi, creşte riscul apariţiei unor boli psihice
care pot afecta şi statura copiilor.
66
25. „SĂ ASCULT ĂM
PĂDUREA”
(FINALIZARE - LUNA PĂDURII)

CONŢINUT ŞTIINŢIFIC :
Reducerea impactului negativ pe care

omul îl are asupra naturii în general şi a pădurii
în special este extrem de necesar pentru satisfacerea necesitaţilor generaţiei viitoare precum
şi pentru supravieţuirea speciilor ce tr ăiesc în pădure, plante şi animale). Pădurea ofer ă:
plante medicinale, hrană ( mure, fr ăguţe, afine, zmeur ă, alune, ciuperci), combustibil, materie
primă.
Excursia reprezintă o modalitate eficientă şi distractivă prin care se poate realiza atât
observarea cât şi fixarea şi consolidarea anumitor cunoştinţe despre caracteristicile, rolul,
animalele protejate de pădure, precum şi atitudinile şi comportamentele corecte faţă de
mediu.
joc sensorial : «Întinşi pe iarbă» - Întinşi pe iarbă copiii vor observa coroanele
co pacilor, formele şi culorile acestora ; culorile cerului şi ale norilor, şi posibilele
păsări sau insecte care pot fi zărite ( fluturi, albine, mămăruţe);
joc de mi şcare: “Clopoţeii liniştii” - O sfoar ă pe care sunt prinşi clopoţei se va lega între
doi copaci la joasă în ălţime. Co piii vor trebui să se târască pe sub sfoar ă f ăr ă a mişca
clopoţeii. Li se va explica necesitatea păstr ării liniştii în pădure, se va discuta în
prealabil despre poluarea fonică ;
convorbire : « Casa animalelor» - Ce animale tr ăiesc în pădure ?, Cum se numeşte casa
ursului? (bârlog), Dar a vulpii? (vizuină), Cu ce se hr ăneşte ursul din pădure? (fragi,
mure, miere), Dar celelalte animale cu ce se hr ănesc ?, Ar putea tr ăi aceste animale
dacă nu ar fi pădurea ?;
joc de relaxare : «Ascultă sunetele pădurii» - se vor asculta sunetele din pădure şi se vor
identifica : trilurile p s rilor, vâjâitul vântului, sursurul apei ;
De vorbă cu pădurarulă -ă acesta ne va oferi sfaturi pentru protecţia pădurii, ne va ar ăta
locurile unde se pune de mâncare la animale şi păsări, ne va povesti în ce constă
munca lui. Copiii vor fi încurajaţi să pună întrebări despre plantele şi animalele care
tr ăiesc în zona vizitată ;
joc de mi şcare : Ştafetă – Atinge 6 copaci şi întoarce-te !
educa ţ ie pentru societate : «Picnic în pădure» - se vor fixa cunoştinţele despre modul de
comportare în pădure : adunarea gunoaielor şi a resturilor menajere, focul se face
numai cu aprobarea pădurarului şi doar în locurile special amenajate, la sfâr şit se
stinge bine focul, păstrarea liniştii.
67
VALENŢE FORMATIVE:
Copiii conştientizează că se pot bucura de natur ă respectând-o pentru ceea ce ea ne ofer ă
precum şi pentru frumuseţea ei. Copiilor li se formează formeze atitudini şi comportamente corecte
faţă de mediu, înţeleg responsabilitatea pe care o au pentru a men ţine pădurea curată şi necesitatea de
a proteja plantele şi animalele care tr ăiesc în pădure. Prin organizarea şi desf ăşurarea activităţilor de
educaţie ecologică li se educă capacitatea de a-şi exprima gândurile şi sentimentele şi de a aprecia
valorile general umane.
APLICAŢII:
ϕ adună în saci menajeri deşeurile pe care le găseşti în pădure;
ϕ identifică şi alte locuri unde poate fi pus ă mâncare pentru animale
şi păsări;
ϕ colecţionează pietricele ce au forme şi culori inedite;
ϕ adună cât mai multe tipuri de frunze, compar ă-le cu ale colegilor,
pune-le la presat şi apoi realizează un catalog al frunzelor;
ϕ identifică copaci din specii diferite, observa asemănările şi
deosebirile dintre ele;
ϕ desenează 2-3 modele diferite de frunze pe care le-ai văzut în
pădure;
ϕ realizează un album foto “Vizită la pădure”, “Noi şi natura” .
ĂŢI :
CURIOZIT
În Australia există un arbore care pentru a rezista în perioadele de secetă atunci când plouă se
umflă ca o damigeană şi î şi pastrează apa în tulpină.
In Bucegi există anumite curiozităţi ale naturii, formaţiuni calcaroase despre care nu se ştie exact
dacă sunt numai opera naturii (vânturi, ploi, eroziune) sau şi a omului. Este vorba despre “Sfinx” şi
“Babe”. Sfinxul se găseşte la 2.216 metri altitudine şi seamănă cu un chip omenesc. Ca o curiozitate,
s-a constatat ca “Sfinxul” din Bucegi are aceea şi înălţime cu celebrul Sfinx de la Gizeh, din Egipt ( şi
acesta, tot cu chip omenesc), semănând şi cu o statuie a lui Zeus găsită în Italia.
EVALUARE:
β povestire creată sau cu început dat: «Ce povesteşte
pădurea» ;
β joc de rol : «Ursul şi vulpea», «Iepuraşul şi albina» ;
β dialoguri între animalele pădurii despre cum este viaţa
lor, ce le bucur ă şi ce le intristează ;
β jocuri în perechi: «Ce ţi-a plăcut în pădure ?».
ŞI TU POŢI :
υ să strângi gunoaiele şi resturile menajere din
pădure;
υ să realizezi pancarte pentru păstrarea
cur ăţeniei şi ocrotirea naturii şi să le înmânezi
pădurarului;
υ să spui familiei şi celor apropiaţi să nu facă
foc în pădure;
υ să faci economie la hârtie ;
υ să nu foloseşti în râul din p ădure detergenţi.
68
26. „PĂMÂNTUL,
PLANETA
ALBASTRĂ”
ZIUA PĂMÂNTULUI:
CONŢ INUT ŞTIIŢ IFIC:
Pământul este casa noastr ă, a oamenilor

de pretutindeni. El a luat fiin ţă cu mult timp în
urmă, aşa după cum aflăm de la oamenii de
ştiinţă. Despre frumuseţea pădurilor cu cerbi,
iepuraşi, ur şi, a întinderilor de ape cu peşti de
toate culorile şi formele, despre lanurile unduitoare de grâne, ori despre dealurile înc ărcate de pomi
cu roade
omul le-abogate
primit am
în dar, gr ădini
aflataulafost ţă zif ăde
folosite zi câte ceva
r ă chibzuin ţă denou. mulpţăicate,
c ătreDin neprePţăuitele
oameni. mântul,daruri pe care
planeta vie,
sufer ă din neglijenţa oamenilor care poluează mediul. Gunoaiele aruncate la întâmplare, murd ăresc
totul în jur; plantele dispar, animalele mor, iar oamenii se îmboln ăvesc şi sufer ă de foame. Stratul de
ozon care protejează Pământul de razele puternice ale soarelui se subţiază tot mai mult. Ultimul
deceniu a pus omenirea faţă în faţă cu probleme grave ce ţin de degradarea mediului natural şi care
genereaz ă la rândul lor boli grave datorate în special poluării.
1. Moment psihologic: Povestirea educatoarei evidenţiază ideea că Pământul, singura planetă vie,
are nevoie de măsuri de ocrotire deoarece altfel, din cauza poluării, viaţa pe Pământ este ameninţată;
2. Vizionarea materialului ilustrativ cu specii pe cale de dispariţie (de la A.P.M.) sau lecturarea unor
materiale ilustrate pe această temă;
3. Cu câteva zile înainte de activitatea op ţională se vor realiza dou ă experimente, al căror rezultat va
fi dezbătut ulterior în cadrul activităţii propriu-zise :
a) Se vor pune separat două flori în două recipiente. În primul recipient se va turna apă iar în
celălalt pe lângă apă se va turna o peliculă de ulei sau păcur ă care va împiedica pătrunderea aerului
în apă. Se va constata că plantele, deşi beneficiază de lumină şi căldur ă,numai una din flori are un
aspect sănătos, iar cealaltă se ofileşte repede datorită poluării.
b) Se vor acoperi cu staniol două-trei frunze ale unei muşcate. Planta va beneficia de lumină,
căldur ă, apă. La dezvelirea frunzelor de staniol(dup ă câteva zile), copiii vor afla c ă acestea sunt
diferite de celelalte frunze deoarece le-a lipsit lumina. Se concluzioneaz ă că lumina soarelui este
absolut
4 .Copiiinecesar ă vie
se aşeaz ţii m
ă la plantelor
ăsuţe şi pe pământ.;.
realizează desenul din memorie şi imaginaţie: „Ecologiştii, prietenii
planetei Pământ” ;
Variant ă: joc de perspicacitate: Copiilor li se prezintă informaţii referitoare la cantitatea de
apă sărată şi apă dulce de pe Terra, explicându-li-se totodată şi locul şi forma sub care se găseşte
(mări, oceane, râuri, gheţari, pământ). Pentru a înţelege mai uşor raportul în care se g ăsesc întinderile
de apă şi p ământ pe suprafaţa Terrei, acestea vor fi comparate în raport de dimensiune cu ni şte cutii
colorate în albastru şi maro.
Se distribuie cuburile colorate copiilor şi la indicaţia educatoarei copiii aduc pe rând
elemntele cerute (ex. Aduceţi cubul care reprezintă apa oceanelor) Copiii trag singuri concluzia că
Pământul se numeşte planeta albastr ă deoarece există multă apă pe suprafaţa acestuia. Totuşi apa
trebuie folosită cu economie deoarece cantitatea de ap ă potabilă a Terrei este limitată.
5. Încheiere: Copiii intonează cântecul: „Toţi copiii pământului” sau „Imnul ecologiştilor”.
69
VALENŢ E FORMATIVE:

Prin intermediul acţiunii educative copiii învaţă să preţuiască mediul natural în care
tr ăiesc, manifestă o atitudine pozitivă, de protecţie a acestuia. Prin experimente, copiii înţeleg mai
uşor c ă Pământul, planeta albastr ă trebuie ocrotit prin acţiuni de economisire a resurselor acestuia
şi viaţa se poate continua numai cu condi ţia păstr ării unui mediu ecologic nepoluat.
 Pământul e a treia planetă a Sistemului Solar aflată la aproximativ

150 milioane km de Soare;
 Pământul este singura planetă pe care există viaţă;
 Pământul are un singur satelit natural – Luna. Curiozităţi
REALITATEA AZI:
stratul de fum şi alte substanţe nocive din aer creşte zi de zi datorită

poluării industriale, dar şi datorită mijloacelor de transport neecologice (maşini);
gheţarii din Groenlanda şi Antarctica au început să se topească datorită efectului de ser ă;
din această cauză nivelul mărilor se ridică şi insulele joase sunt acoperite de apă pu ţin câte
puţin până la scufundare;
datorită poluării aerului stratul de ozon care protejează vieţuitoarele (plante, animale,
oameni) se distruge treptat; ca urmare, razele ultraviolete ajunse în cantitate mare la
suprafaţa planetei provoacă efecte negative asupra sănătăţii, cancer de piele sau alte boli şi
afecteaz ă diferite ecosisteme;
tot mai mulţi oameni sunt interesaţi să găsească rezolvare la problemele globale de mediu .
ŞI TU POŢ I:

 să mergi pe jos este nu numai sănătos, dar şi nepoluant, mergi
cât mai des pe jos;
 nu arunca gunoaie pe jos! p ăstrează curat locul unde te joci;
 participă şi tu la îngrijirea spaţiilor verzi, în nici un caz nu
distruge
oxigen a ceea ce nu poţi crea; nu uita: plantele sunt „fabrica de
Terrei”!;
 ajută-ţi prietenii să cunoască şi să protejeze frumuseţea şi
bogăţia naturii.
P ământul trebuie ocrotit, iar bog ăţ iile lui trebuie folosite cu chibzuin ţă!
APLICAŢ II:
 se pot realiza în parteneriat cu părinţii, reprezentanţi A.P.M.,

reprezentanţi ai comunităţii locale, acţiuni practice cu copiii preşcolari şi
şcolari de îngrijire a spaţiilor verzi din apropierea gr ădiniţei;
 se poate confecţiona un album cu poze decupate din reviste
vechi, având ca temă: „Terra – planeta vie” sau „Pământul –colţ de rai”

EVALUARE:
expunerea, analiza şi aprecierea lucr ărilor plastice:
„Pământul – casa noastr ă";
prezentarea programului literar – artistic: „De ziua
Pământului”;
realizarea fişelor din caietul ,,Micii Ecologi şti ”.
70
27. „PLANTE SI
ANIMALE OCROTITE
DE LEGE”
ZIUA PĂSĂRILOR ŞI ARBORILOR
CONŢ INUT ŞTIINŢ IFIC:
Toate plantele şi animalele trebuie protejate pentru c ă toate au locul lor bine determinat în
păstrarea echilibrului ecologic şi prezintă interes pentru ştiinţă. Ecosistemele naturale sunt izvoare
bogate de oxigen şi de material organic necesare existenţei omului, dar o exploatare ira ţională poate
determina uneori degradarea ireversibilă a acestora.
Pentru naturii au fost emise legi, decrete şi hotărâri care pun sub protecţie multe
specii de planteprotejarea
şi animale. Au fost create în acest scop numeroase rezerva ţii naturale, zone în care
biocenozele sunt bogate în animale şi plante rare. Speciile de plante şi animale rare sau periclitate,
arbori izolaţi au fost declarate monumente ale naturii. Printre susţinătorii principali ai ideii
ocrotirii naturii au fost biologii Emil Racoviţă şi Alexandru Borza, la iniţiativa căruia a luat fiinţă în
1930, Comisia Monumentelor Naturii.
În anul 1990 în zona Munţilor Bucegi a fost declarat Parcul Natural Piatra Craiului.
Judeţul Bihor este al doilea jude ţ din ţar ă ca şi capital al ariilor naturale protejate. Se găsesc
treisprezece rezervaţii naturale botanice, două rezervaţii naturale zoologice şi şaisprezece rezervaţii
naturale mixte.
Ş
CeaSTRATEGII DIDACTICE I MIJLOACE DE REALIZARE :
mai eficientă strategie de cunoaştere a plantelor şi animalelor protejate este vizitarea unei
gr ădini botanice şi a unei gr ădini zoologice datorită bogăţiei şi calităţii informaţiilor pe care le
dobândesc copiii.
Observarea unui singur obiectiv ca de exemplu : nuferii termali sau pădurea cu narcise (sau alt
obiectiv specific zonei) ofer ă posibilitatea unei cunoaşteri detaliate a acestora, a mediului lor natural,
a măsurilor care se iau pentru protejarea lor;
Lecturile după imagini – tablouri, diapozitive, CD-uri, enciclopedii ilustrate, etc. sunt activit ăţi
prin care se transmit sau se consolideaază cunoştinţe despre plante şi animale protejate şi sunt mai
accesibile pentru copii şi educatoare;
Observările sau lecturile după imagini au ca parte aplicativă realizarea unei fişe de lucru cu
diferite
în sarcini
culorile ca de num
specifice, exemplu : identificarea
ărarea, şi marcarea
descrierea sau alte sarciniplantelor
stabilitesau protejate, haşurarea
animaleloreducatoarei;
la latitudinea
Jocuri didactice ca :,,Alege şi grupează’’, ,,Ce ştii despre mine?’’, ,,Aşază plantele sau animalele
în mediul lor natural’’, ,,Alege plantele sau animalele protejate’’, ,,Ce e bine, ce e r ău?’’ etc. care au
ca sarcină didactică recunoaşterea, denumirea, sortarea, descrierea unor plante sau animale protejate
constituie un mijloc atractiv de consolidare şi verificare a cunoştinţelor copiilor;
Art ă - redarea prin desen, pictur ă, aplicaţii, confecţii a unor plante sau animale protejate sunt
utilizate cu succes pentru cunoaşterea acestora ;
Crea ţ iile literare pentru copii, cu conţinut adecvat temei ce pot fi g ăsite în ,,Ghid metodic de
educaţie ecologică, învăţământ preşcolar”, de exemplu, poeziile ,,Nuf ărul’’, ,,Floare de nuf ăr’’ de
M. .Ile, ,,Povestea unui nuf ărul alb’’ de R. Petru sau povestirea ,,Floarea de nuf ăr’’ de M. Ile sunt
utilizate de educatoare pentru sensibilizarea copiilor şi dezvoltarea unor sentimente de dragoste faţă
de natur ă.
71
Conştientizarea faptului că toate plantele şi animalele trebuie protejate, că frumuseţea şi
mediul lor natural este cel mai adecvat şi nu vaza cu flori, ierbarul sau insectarul;
Formarea unor atitudini şi comportamente corecte faţă de mediu prin cunoaşterea unor norme
generale de protecţie a acestuia;
Manifestarea unor atitudini critice faţă de cei care încalcă normele de protecţie a mediului.
REALITATEA AZI:
o pe glob, numărul speciilor de plante şi animale care dispar creşte vertiginos;
o pe teritoriul ţării noastre au dispărut din fauna spontană, în secolele trecute bourul , al cărui
cap a fost emblema şi stema ţinutului Moldovei şi zimbrul , al cărui nume este încă prezent în
denumiri date unor plante ce cresc în Carpaţii Meridionali;
o pentru protejarea zimbrului a fost creată rezervaţia naturală de zimbri din zona Haţegului;
o capra de munte a fost stârpită în prima jumătate a secolului al XIX – lea;
o există vânători care cred că trebuie distruşi toţi lupii şi toate păsările r ă pitoare. Datorită lor
vulturii sunt pe cale de dispariţie ;
o sunt adunate pentru comercializare plante ocrotite de lege.
ŞI TU POŢ I:
să nu calci în drumul tău iarba şi florile şi s ă nu ucizi
broscuţele, bondarii sau alte vietăţi mici;
să iubeşti şi să ocroteşti plantele şi animalele, pentru că
ele nu pot să vorbească şi să se apere;
să îngrijeşti zilnic colţul viu din grupa ta;
să cunoşti şi să protejezi plantele şi animalele pe cale
de dispariţie din zona în care tr ăieşti.
APLICAŢ II :
realizarea unui portofoliu :

− cu imagini ale animalelor din zonă sau din ţara noastr ă ;
− cu imagini ale unor plante sau animale declarate monumente ale
naturii (bujorul banatic, liliacul carpatin de pe Valea Iadului,
gladiola sălbatică, nuf ărul termal, floare de colţ, lopătarul, egreta
mare, stârcul cenuşiu, barza neagr ă, etc.) ;
elaborarea unor afişe, fluturaşi, pliante şi distribuirea lor trecătorilor
(,,Nu călcaţi iarba”, „Îngrijiţi animalele, viaţa e mai interesantă cu
ele’’, ,,Sădeşte un pom, e datoria ta”).
EVALUARE:
realizarea unui poster cu titlul ,,Plante şi

animale protejate’’;
expoziţie cu lucr ările realizate de
copii;
realizarea fişelor din caietul copiilor;
vizitarea unui obiectiv natural
protejat din zonă şi găsirea unor soluţii de protejare a acestuia (rezervaţia
naturală mixtă ,,Poiana Florilor’’, rezervaţia naturală botanică ,,Pădurea cu
narcise din Oşorhei’’, „Poiana cu narcise de la Goronişte”, lacul cu nuferi
de la Băile Felix, rezervaţia zoologică ,,Colonia de păsări de la Pădurea R ădvani);
realizarea unui album cu poze, film didactic cu activităţi specifice temei.
72
PRIETENELE LUI
SORINEL
de Mărioara Ile
Într-o dimineaţă însorită de var ă,

Capra Neagr ă s-a dus să-şi viziteze, pe
stâncile înalte, vechea pietenă – Floarea de Colţ.
- Bună dimineaţa, dragă prietenă! a salutat-o ea. Dar văd că nu e bună, pentru că tu eşti supărată.
- Bună dimineaţa! i-a r ăspuns Floarea de Colţ. E adevărat, sunt foarte supărată pentru prietenele
mele care sunt din ce în ce mai pu ţine.
- Dar ce s-a întâmplat cu ele? Unde sunt?
- Pe noi, Florile de Colţ ne culeg unii oameni pentru că suntem rare, pe Narcise, Gladiole,
Bujorul Banatic şi Liliacul de Munte le culeg pentru c ă sunt frumoase şi le pun în vaze, Florile de
Nuf ăr pier din cauza poluării apei, altele nefiind bine cunoscute sunt distruse din nepăsare şi
neatenţie. Dar şi în ochii tăi văd multă tristeţe. De ce eşti necă jită?
- Sunt şi eu tristă pentru că acelaşi lucru se întâmplă şi cu prietenele mele, animalele. Vânătorii
le vânează, pe Lupi şi Ur şi pentru că îi cred periculoşi, pe Că prioare şi Porcii mistreţi pentru carne,
pe Cerbi pentru coarnele frumoase din care îşi fac trofee, pe Vulturi, Cocostârci, Egrete, Berze de
dragul vânatului, iar unele pier pentru c ă oamenii au distrus pădurile şi ele au r ămas f ăr ă ad ă post şi
hrană.
- Ai dreptate, unii oameni găsesc tot felul de motive ca s ă ne distrugă. Trebuie să ne sf ătuim cu
toţii. Din vorbă în vorbă, toate plantele şi animalele rare au aflat şi au venit la adunarea din Poiana
Florilor. Poiana ar ăta minunat datorită frumuseţei şi culorilor florilor adunate aici: Narcise, Bujori,
Gladiole, Liliacul, Genţiana, Nuf ărul şi multe altele. Din grijă şi respect faţă de ele, animalele stăteau
la marginea poienii iar păsările ocupaser ă ramurile arborilor care înconjurau poiana. Era rumoare.
Toată lumea prezentă discuta.
Organizatorii – Floarea de Colţ şi Capra Neagr ă şi-au dat seama că lipseşte cineva. Cel care
trebuia să fie prezent era OMUL. Dar pe cine să invite? Toţi au fost de părere că cel mai potreivit
era prietenul lor – SORINEL.
Vulturul a fost trimis să-l invite şi să-l aducă în poiană. Odată ajuns Sorinel, a început
adunarea. Pe rând câte o floare şi un animal din fiecare specie şi-au spus necazurile. Sorinel a r ămas
puimit. aflat căă p

ăsările,A polueaz omul f ăr ăş idiscern
taie apa
ământul, aerul şăi mânt
că dacpăă nu
durile, distruge
se iau măsuri,plantele, vâneaz
în curând ă animalele
TERRA şi
nu va mai
putea fi numită atât de frumos, PLANETA ALBASTR Ă.
- Am înţeles şi-mi pare foarte r ău, a spus Sorinel. Dar ce pot face eu? Sunt atât de mic!
- Glasul tău nevinovat şi dulce de copil str ă bate până la cea mai împietrită inimă şi se poate face
ascultat au spus florile, iar noi, au zis animalele o s ă-ţi d ăm din puterea şi curajul nostru. Tu trebuie
să povesteşti ce ai auzit părinţilor tăi, oamenilor din oraşul tău şi din lumea întreagă, dar mai ales
copiilor pentru că de voi depinde viitorul nostru, au spus ele într-un glas.
Sorinel a plecat de acolo fericit că poate să facă ceva pentru prietenele lui – plantele şi
animalele, şi dornic să le spună tuturor cât de important este s ă avem grijă de cea care ne asigur ă
viaţa – NATURA.
73
28. „FARMACIA
VERDE”
(PLANTE MEDICINALE)
Plantele Terrei sunt, ca de altfel
apa şi aerul, izvorul vieţii. Există
aproape 400.000 de specii de plante
diferite. Plantele fac parte din viaţa
noastr ă. Dintotdeauna oamenii s-au
servit de plante pentru a putea tr ăi.
Pentru a creşte şi a se reproduce
plantele au nevoie de soare, apă,
elemente minerale luate din pământ şi de aer. Totul contează: solul, temperatura, vântul, umiditatea,
lumina.
Peste 50.000 de plante sunt comestibile, 30 dintre ele servesc drept hran ă cotidiană
locuitorilor planetei (orez, grâu, cartof, mei). Oamenii mănâncă seminţele, frunzele, r ădăcinile sau
florile a aproximativ 150 de specii diferite. Ne îmbr ăcăm cu fire de in şi de bumbac. Din nectarul
florilor, albinele produc mierea. Plantele au multe resurse. Ele intr ă în compoziţia a numeroase
medicamente. De exemplu, coada-şoricelului, muşeţelul, usturoiul, ceapa, ienupărul, sunătoarea,
pătlagina au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor. Pentru ca efectul curativ al plantelor să fie
cât mai bun acestea trebuie să fie recoltate în anumite perioade ale anului, iar pentru a le păstra în
întregime substanţele vindecătoare, trebuie uscate cu grijă şi păstrate în cutii de carton sau saci de
pânză, la loc uscat. Unele sunt pur şi simplu băute în infuzie (menta, muşeţelul, teiul, sunătoarea,
socul, etc.). Efectul plantelor medicinale se completeaz ă dacă ele se folosesc sub formă de
amestecuri. După acţiunea lor terapeutică, aceste amestecuri au fost denumite: ceai pectoral,
antibronşitic, diuretic, gastric, hepatic, etc.
Dar, anumite plante sunt adevărate otr ăvuri, dacă nu ştim să ne servim de ele: beladona
(mătr ăguna) de exemplu. Deci, trebuie s ă fim atenţi şi să nu mâncăm fructe şi plante pe care nu le
cunoaştem. Totodată, pentru a beneficia de efectul lor terapeutic, trebuie s ă avem grijă de ele, să le
protejăm, să nu le poluăm cu elemente biologice sau chimice, să nu lăsăm insectele sau ciupercile
parazite să le ameninţe sănătatea. Dacă nu punem în pericol viaţa plantelor atunci ele ne vor hr ăni, ne
vor vindeca, ne vor încânta privirea şi ne vor parfuma existenţa.
Introducerea în activitate, educatoarea o poate realiza, servind copiii cu o ceaşcă de ceai

de tei cu lămâie şi îndulcit cu miere. Împreună vor aprecia aroma ceaiului.
marginea- Observarea muşeţcu
drumului, ocazie careşi sea cicoarei
elului înăţcurtea
face şi cur gr ăde
area lor ţei, la o plimbare în parc, sau pe
dinide şeuri. În clasă, se vor prezenta
imagini cu aceleaşi plante medicinale, dar culese din zone nepoluate şi se va purta o discuţie cu tema
Plante sănătoase – plante bolnave;
- Povestea ,,Romaniţa şi Florin”, autoare Edit Marinela Bodea, din care copiii află despre
puterea vindecătoare a plantelor medicinale.
- Jocul de rol „Te invit la un ceai!”. Copiii învăţă cum să facă un ceai de plante pe care apoi îl
servesc împreună cu colegii din grupa alăturată;
- Vizit ă la Plafar pentru a observa modul cum sunt p ăstrate şi expuse plantele pentru ceai.
Acolo copiii observă că pe rafturi sunt şi medicamente care sunt f ăcute din plante şi borcane cu
miere f ăcute de albine din nectarul florilor;
- Joc didactic „Ghici, cine sunt eu?”. Copiii trebuie să recunoască plantele medicinale
muşeţel, mentă, cicoare, dupa următoarele criterii: culoare, miros, formă, dimensiune. Apoi
alcătuiesc propoziţii cu denumirile respective.
74

VALENŢE FORMATIVE:
Activitatea vizează îmbogăţirea cunoştinţelor despre plante, înţelegerea rolului plantelor în
viaţa omului şi asumarea de responsabilităţi pentru protejarea lor.
Copiii înţeleg că plantele sunt îngrijite şi protejate pentru puterea lor de vindecare, pentru
frumuseţea lor, pentru parfumul lor. Viaţa noastr ă depinde de existenţa plantelor sănătoase, iar
sănătatea lor depinde de acţiunile noastre. Cunoscând plantele şi ocrotindu-le ne ocrotim pe noi.
Activitatea formează şi dezvoltă spiritul de echipă, atitudinea de admiraţie, respect şi
ocrotire a florilor şi a plantelor în general.
ŞI TU POŢI:
să cunoşti şi să culegi plantele medicinale;

să stropeşti plantele cu apă de ploaie;
să nu arunci deşeuri pe plante;
să nu calci plantele şi să nu le rupi;
să consumi şi să foloseşti la ceai doar plante pe care le
cunoşti;
să ajuţi la cur ăţarea mediului din jurul plantelor poluate;
să nu laşi nici pe alţii să facă r ău plantelor.
APLICAŢII:
plantare de plante medicinale şi decorative în ghivece,

îngrijirea lor, ghivecele fiind inscripţionate cu mottoul: „Eu
te iubesc! Tu mă iubeşti? ”;
plimbare sau excursie cu scopul de a-l apropia pe copil de
ă, pentru
natur
culegere cunoaşte şi a o respecta. Se încheie cu
a omedicinale;
de plante
activitate practică: uscarea florilor prin presarea lor pentru a
putea fi lipite pe foi de hârtie;
confecţionarea ierbarului cu plantele f ăr ă r ădăcină,presate de
copii pe hârtie. La fiecare plantă se poate scrie denumirea ei,
a locului de unde a fost culeasă, numele copilului care a cules-o şi luna în care a fost culeasă;
activitate de voluntariat pentru cur ăţirea de deşeuri a terenurilor cu plante medicinale.
Experiment: Copiii vor observa ce se întâmpl ă cu o plantă ce creşte în ghiveci, dacă este închisă
într-o pungă de plastic. După o zi, frunzele şi punga vor fi umede pentru că plantele transpir ă. După
câteva zile planta va muri, lipsindu-i aerul.
EVALUARE:
Ρ realizarea unui caiet al grupei cu idei pentru o lume
mai curată;
Ρ realizarea fişelor de lucru din caietul Micii Ecologi şti.
CURIOZIT ĂŢI:
ρ plantele absorb oxigen şi elimină vapori de apă şi puţin bioxid de carbon;
ρ unele plante supravieţuiesc chiar şi în regiuni foarte aspre unde omul nu poate tr ăi;
ρ ca şi omul, planta respir ă ziua şi noaptea;
ρ ţinute în întuneric plantele mor, smulse din r ădăcină, ele se usucă;
ρ există mici animale care sunt folositoare plantelor: râma le aeriseşte r ădăcinile, iar
buburuza devorează păduchii distrugători.
75
ROMANIŢ A ŞI FLORIN
de Marinela Bodea

Romaniţa era o fetiţă frumoasă şi gingaşă ca
o floare. Precis că muşeţelul era floarea cu care a
asemuit-o mama ei, atunci când i-a dat acest nume.
Cel mai bine se înţelegea Romaniţa cu fratele ei,
Florin. Copiii îşi petreceau de obicei vacanţele la
ţar ă la bunici. Şi cum să nu le placă acolo? Casa
bunicilor era chiar la marginea satului. Prin spatele
gr ădinii trecea un râu, în care copiii puteau pescui
peştişori, iar din curtea bunicilor se vedea pe creasta
muntelui cetatea unde şoimii îşi aveau cuibul.
Cetatea îi fascina pe copii şi ei se bucurau de fiecare
dată, când puteau să ajungă până sus. Întotdeauna
când se întorceau de pe munte, Romaniţa şi Florin
aduceau bunicilor tot ce găseau în calea lor pe întortocheatele căr ări de munte: fragi, mure, flori de
toate culorile, chiar şi pene de şoimi, conuri de brad, muşchi şi frunze din copaci, dar şi tot felul de
pietricele de diverse
pot s ă se fereasc forme şi culori. Bunicii i-au învăţat pe copii ce pericole sunt în p ădure şi cum
ă de ele atunci când merg în excursii, dar şi cum trebuie să aib ă grijă de copaci, de
flori şi de păsări. Bunicul le-a spus copiilor că fiecare floricică, fiecare copăcel, chiar şi cea mai mică
gâză, sunt foarte importante pentru viaţa noastr ă a tutur. Noi nu putem să tr ăim f ăr ă ele, dar ele
tr ăiesc mai bine cu grija noastr ă.
Într-o zi, copiii au vrut să facă bunicii o surpriză şi au plecat să culeagă flori din pădure.
- Bunica va fi foarte bucuroasă când va vedea florile, spuse Romaniţa.
- Da, ai dreptate, zise Florin, am observat cu cât drag îngrijeşte florile din gr ădină.
Multe flori au cules copiii şi de toate culorile. Harnicele albinuţe erau şi ele prezente să-şi ia
por ţia de miere din nectarul florilor, iar razele soarelui se jucau vesele pe petalele florilor,
îndemnându-le să crească.
--Dac
Ce frumoase
ă s-ar oprisunt! ăcat că nu
din Pdrumul o ţclip
lor to i oamenii
ă să le le iubesc,ă,spuse
priveasc Florin.cât sunt de frumoase, ce
ar observa
culori minunate au, ce parfum îmbietor au, ar vedea hora florilor iscat ă de adierea vântului şi atunci
poate că ar avea mai multă grijă de ele, zise Romaniţa.
Pe drum, copiii au găsit mure şi pentru că erau coapte au mâncat pe săturate.
- Nu mă simt prea bine, cred că am mâncat prea multe mure, zise Romani ţa supărată. Îi voi
spune bunicii să îmi dea medicamente ca să fiu sănătoasă ca şi ea.
Tare s-au bucurat bunicii când i-au văzut pe copii că se întorc cu bratele pline cu flori, dar au
observat că Romaniţa este tristă. Fetiţa a rugat-o pe bunica să-i cumpere medicamente de la
farmacie, pentru că se simte r ău.
- De ce să merg la farmacie, când medicamentele sunt chiar în mâinile voastre? Voi a ţi adus
flori de romaniţă, sunătoare, cicoare, mentă, coada şoricelului. Priviţi cât sunt de frumoase şi ce
parfum minunat au! Din florile şi din frunzele lor am să v ă fac un ceai de care beau şi eu în fiecare
zi. Dacă veţi bea şi voi, vă veţi simţi mai bine şi veţi fi sănătoşi. Însă trebuie să vă spun că sunt şi
flori care nu vă fac bine, pentru că ele sunt otr ăvitoare! Vă promit că vom merge împreună în poiană
şi vă voi ar ăta florile de care trebuie să vă feriţi. Ele pot fi frumos colorate, plăcute la miros, însă sunt
foarte periculoase.
Copiii au înţeles că mai au multe de învăţat despre flori şi puterea lor de vindecare. Dacă
oamenii le lasă să crească, nu le rup şi nu le murdăresc, atunci şi albinele îi vor putea r ăsplăti cu
mierea lor culeasă din flori sănătoase. Ei au înţeles că murele sunt pline de vitamine, dar nu trebuie
să mănânce prea multe odată. Trebuie să fie cumpătaţi în tot ce fac.
- Aţi v ăzut copii ? Farmacia verde este lângă noi, dar trebuie să o cunoaştem, să o îngrijim şi
să o preţuim cu toţii, zise bunica mângâindu-şi cu drag nepoţii. Atunci ea ne va r ăsplăti cu tot ce are
mai bun: flori pentru ceaiuri şi medicamente, fructe pentru siropuri şi compoturi, nectar pentru miere.
Natura are nevoie de protecţia noastr ă, dacă n-o îngrijim ea moare şi dacă ea moare, murim şi noi.
76
29. „FLORILE VESELE

ŞI TRISTE”
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC: Se explică celor
mici ce este poluarea - r ăspândirea în atmosfer ă, în apă, în
sol a unor substanţe nocive, dăunătoare vieţii – ce înseamnă
ea pentru viaţa planetei şi mai ales că omul în mare parte
este responsabil de această poluare. Se reaminteşte că
plantele verzi sunt singurele care produc oxigenul necesar
vieţuitoarelor, ele asigurând totodată hrană, îmbr ăcăminte şi
combustibil. Tocmai de aceea omul trebuie să protejeze
mediul.
Convorbire, observare, experimentul , activităţi pe grupuri mici,
jocul de rol.

Introducerea în activitate se poate face prin :
ghicitoare “De ce floarea-i supărată,
De ce eu tuşesc îndată,
De ce peştii mor în ape,
De ce soarele ne arde,
De ce oare, de ce oare?
Fiindcă este … (poluare)
Sau: - prin prezentarea unei flori confecţionate – siluetă
Floarea este ofilită şi vorbeşte copiilor despre tristeţea ei.
1. Joc didactic – se distribuie fiecărui copil de către “ Zâna
florilor” câte o floare diferit ă –desenată – pe care copiii o vor a şeza

pe o coală de polistiren pe care e desenat un mediu natural: ap ă,
câmpie, deal, munţi. Copiii aşază florile în mediul potrivit şi se
discută despre ele chiar şi despre cele protejate: Nuf ărul şi Floarea de colţ;
2. Se observă plantele din sala de grup ă care sunt îngrijite, sănătoase, în ghivece precum şi un
buchet de garoafe albe.
3. Se vor face câteva experien ţ e pentru a vizualiza circuitul apei şi consecinţele poluării. Copiii
împăr ţiţi în patru grupe vor observa florile introduse cu o zi înainte în diferite medii toate în vase
transparente: un pahar transparent în care s-a pus apă cu detergent; un pahar cu ap ă cu cerneală
albastr ă şi roşie; un pahar cu oţet; un pahar cu apă curată.
Copiii vor urmări şi vor constata c ă florile sunt unele ofilite, altele sunt colorate, iar altele
sunt vesele. Se va cere copiilor să explice fenomenul –apa urcă prin tulpină în flori- şi se va insista
asupra necesităţi de a proteja apa pentru a nu distruge lumea vie. Fiecare grup ă va desena cum arat ă
garoafa ei.
4. Joc de rol : Din fiecare grup câte un copil î şi va lua pe mân ă o floare confecţionată, veselă sau
tristă, după cum este floarea din grupa lui şi va mima veselie sau
tristeţe în funcţie de cât de afectat ă a fost planta observată.
Ă:
VARIANT
Se poate observa r ăsădirea şi creşterea florilor într-un sol
udat cu apă curată sau apă poluată cu detergenţi, oţet, petrol etc.
77
Activitatea ofer ă copiilor posibilitatea de a face cunoscut ce este poluarea, unele surse de
poluare, de a conştientiza efectele negative ale poluării asupra lumii vii-prin observarea
comportamentului florilor în mediu poluat şi nepoluat. Formarea unei atitudini pozitive faţă de
mediu, sesizarea frumosului din natur ă şi stimularea dorinţei de a-l crea.
CE ŞTIU COPIII:
ce este poluarea şi unele surse de poluare;
consecinţele poluării;
fiecare dintre noi poate interveni pentru a avea un mediu
curat şi sănătos.
APLICAŢ II:
udă florile din gr ădiniţă şi de

acasă cu apă curată;
desenează o floare veselă şi una tristă;
taie cu o linie imaginile care poluează apa.
“Biberonul plantelor.” Dacă pleci în vacanţă, pentru ca floarea ta

să nu sufere de sete, umple cu ap ă o sticlă mare de plastic astup-o
bine cu o bucată de pânză lăsând marginile în afar ă după care înfige
sticla cu gâtul în jos în pământul din ghiveciul florii până când stă în
“picioare” (apa va picura prin pânz ă şi va uda treptat pământul).
EVALUARE:
colorează câmpul, iar apoi florile –vesele sau triste-a şa cum crezi că
se simt–înpersonaje:
dialog acel mediu;
Copilul şi Florile.
78
30.,,CEI MAI BUNI

ECOLOGIŞTI''
ZIUA INTERNAŢ IONALĂ A MEDIULUI –
EVALUARE FINALĂ
Scopul acestei activităţi este realizarea unei evaluări finale după un şir de activităţi cu
conţinut ecologic, derulate pe parcursul unui an şcolar.
Conceptul de evaluare derivă din cel de valoare, a evalua însemnând a face o judecată de
valoare. Evaluarea didactică este un procedeu psihopedagogic complex de stabilire a valorii unor
procese, comportamente, performanţe, prin raportarea acestora la un set de criterii prestabilite, cu
valoare de etalon.
În realitate este o mare diferenţă între ceea ce se predă, ce înţelege copilul şi ceea ce poate să
reproducă. Acest lucru face ca evaluarea să fie foarte necesar ă. Funcţiile evaluării de: diagnoză,
prognoză şi axiologică sunt importante pentru realizarea unui învăţământ eficient şi de calitate.
Evaluările pot fi par ţiale sau finale, după un set de cunoştinţe sau perioadă de timp, sau putem vorbi
de evaluare iniţială, continuă şi sumativă.
Când ne propunem o activitate de evaluare este important să avem în vedere câteva aspecte:
♦ identificarea scopului evaluării şi precizarea obiectivelor;
♦ stabilirea conţinutului adecvat obiectivelor de evaluare;
♦ alegerea tipului de evaluare şi selectarea strategiilor adecvate;
♦ precizarea normelor sau a criteriilor de evaluare;
♦ proiectarea itemilor sau a probelor;
♦ analiza rezultatelor şi luarea unor decizii.
Fiecare educatoare, va evalua cunoştinţele transmise,
abilităţile şi comportamentele formate în funcţie de nivelul grupei sau alte condiţii de ordin
pedagogic sau social.
STRATEGII DE EVALUARE:
Concursuri
Acestea pot fi desf ăşurate între echipe ale aceleaşi
grupe, între grupe diferite sau între copii din gr ădiniţe diferite,
sub generice ca ,,Micii ecologişti’’, ,,Cine ştie câştigă’’, etc.
Tematica acestor concursuri poate fi foarte divers ă:
cunoştinţe generale despre apă, aer, Pământ, Soare,
cea maişiîndr
plante animale, deşeuri,cu
ăgită poveste poluare;
conţinut ecologic;
cel mai bun recitator;
realizarea unor fişe de lucru din caietul Micii Ecologi şti;
probe practice: plantarea unor flori, sădire de puieţi, colectare de deşeuri, îngrijirea unui
spaţiu (parc, stradă);
probe artistico-plastice: desene pe o anumită tem ă, lucr ări originale din materiale din natur ă,
materiale refolosibile sau deşeuri – confecţii, colaje, machete.
dansuri tematice ( dansul florilor, dansul micilor gr ădinari, dansul fulgilor de nea etc.);
parada costumelor din materiale refolosibile.
79

Vizite sau excursii tematice
Acestea au ca scop evaluarea cuno ştinţelor copiilor despre natur ă în general, despre măsurile
de protejare a acesteia, despre ariile protejate din judeţul nostru şi unele plante declarate monumente
ale naturii.
Amintim ca obiective: nuf ărul termal din Băile Felix, arborii de magnolii din parcul
Muzeului Ţării Crişurilor, rezervaţia Pădurea Craiului, Sera de flori, Gr ădina botanică, Gr ădina
zoologică, etc.
Un model posibil al scenariului unei zile în care ne propunem o activitate de evaluare

finală:
Întâlnirea de diminea ţă
După anunţarea temei se vor preciza sectoarele în care se va
lucra, tipurile de activităţi şi câteva elemente de conţinut, pentru a da
copiilor posibilitatea să-şi aleagă activitatea preferată, urmând ca pe
parcurs să li se acorde posibilitatea de a trece de la un sector la altul.
Sectoarele, mijloacele de realizare şi tema:

3 Ş tiin ţă sau Bibliotecă :
Concurs: ,,Cine ştie câştigă’’ ;
Fişă de lucru: ,,Ce e bine, ce e r ău’’;
3 Art ă:
Confecţie:,,Jucării din materiale din
natur ă’’ (legume, fructe);
Confecţie:,,Costume pentru carnaval’’
(din materiale refolosibile);
3 Joc de ro :
,,Micii gr ădinari’’ (plantarea şi îngrijirea florilor);
3 Bucăt ărie: ,,Salată de fructe’’.
Desf ăşurarea propriu-zis
Este indicat ă a activit
ca aceste ţ ilor
activităăţ i s ă se desf ăşoare cu implicarea unor parteneri educaţionali în
calitate de participanţi direcţi sau observatori: alte grupe de copii pre şcolari, şcolari, părinţi,
reprezentanţi ai comunităţii locale.
Este necesar ă procurarea din timp şi în cantitate suficientă a materialului didactic pentru ca,
la trecerea copiilor de la un centru la altul, ace ştia să-şi poată realiza lucr ările imaginate.
Pe parcursul derulării activităţilor integrate se va urmări :
nivelul de cunoştinţe al copiilor despre elementele componente ale mediului : Pământ, Apă,
Aer, Plante şi animale, Soare;
identificarea de către copii a elementelor care poluează mediul;
cunoaşterea unor reguli şi norme generale de protecţie a acestuia;
gradul de dezvoltare a deprinderilor practice privind activităţile de îngrijire şi ocrotire a
mediului înconjur ător;
capacitatea de comunicare, vocabularul activ al copiilor cu termeni din domeniul ecologic;
80
dezvoltarea creativităţii privind utilizarea unor materiale din natur ă, deşeuri şi materiale
refolosibile;
dezvoltarea gândirii şi perspicacităţii în rezolvarea sarcinilor;
calităţile artistice;
munca în echipă, spiritual competitiv;
spiritual critic şi autocritic în evaluarea proprie şi a celorlalţi;
tr ăsături de voinţă şi caracter;
atitudini şi comportamente, grijă şi respect faţă de mediu.
Realizarea unei expozi ţ ii cu lucr ări ale copiilor

Expoziţia va cuprinde fişele de lucru realizate, juc ăriile confecţionate şi ghivecele cu flori
ornamentale plantate de copii.
Parada costumelor
Costumele realizate vor fi îmbr ăcate şi prezentate, pe fond
muzical, (Imnul Ecologiştilor) de către autorii lor, pentru toţi
participanţii la acţiune.
Modalit ăţ i de încheiere a zilei

∗vizionarea liber ă a expoziţiei,
∗dansuri tematice la alegerea copiilor,
∗,,gustarea’’ salatei de fructe,
∗vizionarea casetei realizate pe parcursul derulării activităţilor.
Reuşita unei astfel de activităţi depinde de nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor acumulate de

copii pe parcursul unui an şcolar, de imaginaţia şi creativitatea copiilor şi educatoarei, de capacitatea
de organizare şi gestionare a timpului şi de modul de implicare în activitate a partenerilor
educaţionali.
81
31. „COPIII SOARELUI”

ZIUA SOARELUI
Sistemul Solar este format din SOARE şi cele nouă planete care îl înconjoar ă: Mercur,
Venus, PĂMÂNT, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto.
Soarele este o stea G2 obişnuită, una dintre cele peste 100 miliarde de stele din galaxia
noastr ă. Este o sfer ă gigantică de gaze incandescente, cel mai mare corp din Sistemul Solar,
reprezentând 99,8% din masa totală a acestuia.
Gazele care compun soarele sunt: Hidrogenul în propor ţie de aproximativ 75% şi Heliul 25%.
Fluxul de emisie al energiei solare este produs de reacţii de fuziune nuclear ă. Temperatura în nucleul
soarelui atinge 15 milioane grade C iar la suprafat ă 6.000 grade C. În drumul său spre suprafaţă
energia este continuu absorbită şi re-emisă la temperaturi tot mai scăzute astfel încât la momentul
ajungerii la suprafaţă, este în mare parte lumin ă vizibilă.
Razele soarelui aduc lumină şi căldur ă pe P ământ. Ele str ă bat atmosfera Terrei în 8 minute,
f r a o încălzi, încălzind suprafaţa uscatului, a mărilor şi oceanelor. Căldura degajată de acestea
ă ă
încălzeşte păturile de jos ale atmosferei şi acestea la rândul lor pe cele superioare. Aşa se explică
faptul că aerul este cald aproape de pămînt şi se r ăceşte pe măsur ă ce se ridică sus. Făr ă lumină şi
căldur ă nu ar exista viaţă pe planeta noastr ă. Procesul de fotosinteză este esenţial în cresterea
plantelor, primul nivel, de bază, al lanţului trofic. Expunerea la soare ajută la sintetizarea vitaminei D
şi este un factor important de c ălire a organismului. Căldura soarelui determină procesul de
evaporare naturală a apei, asigurând umiditatea aerului şi circuitul apei în natur ă.
STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE :

La întâlnirea de diminea ţă educatoarea precizează că astăzi este Ziua Soarelui şi toate
activităţile zilei îi vor fi dedicate lui. Se iese în aer liber diminea ţa, la amiază şi după masă, prilejuri
cu care se constată poziţia şi culoarea soarelui (cu ochelari de protecţie speciali), temperatura, forma
şi direcţia umbrei datorită faptului că lumina vine în linii drepte.
Pentru a înţelege copiii că lumina soarelui este formată din culorile curcubeului, văzut de unii
dintre ei, se fac două experienţe simple: pe o masă asezată în plin soare se pune un carton negru şi
deasupra un vas de sticlă cu apă. O bucată de carton alb se aşază lateral astfel ca să fie în umbr ă. Se
observă pe aceasta culorile curcubeului. Explicaţia este că lumina care atinge apa este împăr ţită de
aceasta în culorile specifice şi apoi reflectată pe bucata de carton albă; culorile
curcubeului sunt vizibile şi plimbând o lupă deasupra luminii unei lanterne.
Lumina este cea care face ca noi să percepem lumea în culori.
Camuflând geamurile în sala de grupă, cu ajutorul globului pământesc
şi a unei lanterne (aici soarele), printr-un experiment simplu copiii în ţeleg de
ce e zi şi de ce e noapte şi mişcarea de rotaţie a Pământului.
Efectele benefice şi călirea organismului cu ajutorul soarelui sunt
explicate prin lectura după imagini ,,Jocurile copiilor la mare’’. Activit ăţile
zilei se încheie cu un scurt concurs ,,Cine ştie cele mai multe lucruri despre
Soare’’ sau cu realizarea fişelor de lucru din caietul Micii Ecologi şti.
82

Alte tipuri de activităţi posibile :
- legende şi povestiri despre Soare: Legenda Soarelui, Povestirile lui Sorinel, convorbiri, memorizări,
activităţi muzicale;
- jocuri didactice de genul ,,Spune mai departe’’, ,,Completează ce lipseşte’’
- lucr ări artistico-plastice, desene, aplicaţii, confecţii, etc., având ca temă Soarele.
● Copiii se deprind să observe, să analizeze, să compare, să sintetizeze;
● Se formează deprinderi de muncă independentă;
● Înţeleg legăturile cauză-efect privind elementele mediului înconjur ător;
● Se formează atitudini şi comportamente corecte faţă de mediu;
● Copiii înţeleg necesitatea ocrotirii mediului şi asigurarea echilibrului ecologic.
REALITATEA AZI:
∗efectul accelerat de ser ă determină o schimbare a modului în care
atmosfera absoarbe energia solar ă şi influenţează creşterea temperaturii
acesteia până la niveluiri periculoasre pentru toate vieţuitoarele;
∗Soarele are aproximativ 4,5 miliarde de ani, perioadă în care a folosit
cam jumătate din hidrogenul din miezul s ău, va radia în continuare ,,în
lini şte’’ peste 5 miliarde de ani de azi înainte şi luminozitatea lui se va
dubla;
∗ în secolul XX pe teritoriul ţării noastre au fost vizibile 33 de eclipse de soare din care totale
două: în 15 februarie 1961 şi 11 august 1999;
∗ o eclipsă totală de soare, într-un loc dat, se observă la fiecare 370 de ani;
∗ Energia solar ă este utilizată la obţinerea energiei electice şi a celulelor solare (cazul
calculatoarelor).
ŞI TU POŢ I:
☼ să te bronzezi f ăr ă ca razele infraroşii să te ardă, atunci când

este foarte cald, utilizând creme cu factor mărit de protecţie;
☼ să te îmbraci adecvat în funcţie de căldura soarelui;
☼ să protejezi de soare lucruri care se pot decolora, altera;
☼ iubind şi îngrijind natura, să asiguri lumină şi căldur ă lumii vii din
jurul tău.
APLICAŢ II:
☺ puneţi la încolţit boabe de fasole sau grâu. Un vas îl ţineţi în
frigider iar altul în clasă la căldur ă. Observaţi pe parcursul mai
multor zile ce se îmtâmplă; Povestiţi !;
☺ luaţi două ghivece cu flori sau plante (muşcate, fasole încolţită) şi
ţineţi-le în condiţii diferite: unul la lumină iar celălalt într-un loc
întunecat.
☺ turnaţi Observa ţi cum
apă într-o cresc şcele
farfurie două plante;
i dizolva ţi în ea 3-4 linguri de sare.
Aşezaţi-o afar ă la soare şi lăsaţi-o câteva ore. Ce constataţi?;
☺ decupaţi din hârtie o formă dorită (floricică, inimioar ă, cerc etc.) şi
lipiţi-o pe o frunză de muşcată. Dezlipiţi-o peste câteva zile. Ce s-a
întâmplat? ;
☺ desenaţi câteva elemente care se bucur ă de lumina şi căldura soarelui;
☺ alcătuiţi rebusuri în care cuvintele - cheie s ă fie: soare, lumină, căldur ă.
EVALUARE:
poveşti create de copii, cu
început dat, după un şir de ilustraţii, cu personaje
date de educatoare în cadrul teatrului de pă puşi
sau al teatrului de mas ă, înregistrarea lor pe
casetă;
realizarea unei expoziţii cu desene ale copiilor.
83
POVESTIRILE LUI SORINEL

de Mărioara Ile

- Sunt în grupa mare pregătitoare şi peste trei
luni voi fi şcolar, se prezintă cu mândrie Sorinel. A
început de câteva zile vacanţa de var ă şi locuind
aproape, mama îmi dă voie să merg singur la gr ădiniţă.
Într-o zi m-am trezit de dimineaţă. O lumină
roşiatică se vedea prin geamul meu. Cum eram pe
jumătate adormit, m-am speriat, dar un gând venit de
undeva din mintea mea, a şoptit:
- Fii liniştit! Mai dormi puţin, abia
r ăsare soarele, ai timp să te scoli şi să mergi la
gr ădiniţă.
Am adormit din nou fericit. Probabil c ă a mai
trecut ceva timp. Deodată am simţit pe obr ă jori o
mângâire caldă şi plăcută şi m-am trezit de-a binelea.
O rază de soare intrase pe fereastra mea să mă
trezească şi să mă atenţioneze că e ziuă şi trebuie să
merg la gr ădiniţă.
- Ai fost mai harnică decât ceasul deşteptător,
am lăudat-o eu, tocmai când acesta începu s ă sune
supărat. Le-am zâmbit şi repede m-am spălat, m-am îmbr ăcat şi am pornit spre gr ădiniţă.
Afar ă era plăcut şi era lumină. Totul în jurul meu era vesel.
- Bună dimineaţa, Sorinel! mă salută sfioase florile, îmbr ăcate în rochite multicolore,
presărete cu boabele de mărgăritar ale picăturilor de rouă.
- O zi bună! îmi urează copacii prin foşnetul frunzelor, sub blânda adierea a Zefirului de var ă.
jurul ei,La gr ăîmp

ne-a diniăţă
r ţ era mare
it câte agitaţiedeşiochelari
o pereche nu ştiammai
ce ciuda
se întâmpl ă. Doamna
ţi şi ne-a spus: educatoare ne-a chemat în
- Astăzi avem bucuria să asistăm la o eclipsă totală de soare. Să faceţi ce vă spun şi să fiţi
foarte atenţi la tot ce se petrece în jurul vostru, pentru c ă acest fenomen este rar şi putem fi fericiţi
dacă îl vedem o dată, într-o viaţă de om. Emoţia se simţea în glasul doamnei educatoare şi noi am
r ămas tăcuţi.
Lumina scădea, se f ăcea tot mai întuneric şi mai rece. Prin ochelari am văzut din când în când
cum o pată neagr ă acoper ă treptat soarele, parcă muşcând din el, până când a r ămas un cerc subţire în
jurul discului negru. Eram speriaţi şi ne era frică. Cei mai mici au început să întrebe cu glasuri
plângăcioase: ,,Unde-i soarele?’’, ,,Cine l-a acoperit?’’, ,,De ce ne este frig?’’, ,,Când iese soarele?’’.
Peste câteva momente lumina a început să se înteţească şi treptat soarele a ajuns iar la forma
rotund ă Am început să sărim de bucurie şi să strigăm în gura mare: ,,A ieşit soarele!’’, ,,A ieşit
soarele!. Mai târziu, în clasă, când doamna educatoare ne-a explicat şi demonstrat, am înţeles ce se
petrecuse cu Soarele, P ământul şi Luna şi cum se mişcă acestea în Univers dar mai ales, am înţeles
atunci, ce rece, întunecată şi tristă ar fi lumea f ăr ă Soare.
- Oare de aceea mi-a dat mama numele de Sorinel şi îmi spune uneori cu drag:
,,Tu eşti Soarele meu’’?
84
TERMENI DE MEDIU
APĂ UZAT Ă- apă evacuată de la diverse folosinţe şi care conţine substanţe poluante sau
căldur ă, necesitând o epurare sau tratare înainte de deversare.
BIOCENOZ Ă- este o constituentă a ecosistemului şi reprezintă un grup de organisme vii
(plante şi animale) care ocupă acelaşi habitat şi tr ăiesc într-o strânsă interdependenţă.
BIODEGRADABIL- este un atribut ce desemnează capacitatea de descompunere a unei
ţe de către microorganisme până la dioxid de carbon şi apă.
substanBIODIVERSITATE-
diversitatea de organisme vii provenite din ecosistemele acvatice şi
terestre, precum şi din complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din
interiorul speciilor, dintre specii şi dintre ecosisteme.
BIOM- formaţie ecologică major ă constituită dintr-un grup de ecosisteme.
BIOSFERĂ- învelişul viu al Pământului.
CICLU TROFIC- circulaţia materiei, respectiv transferul energiei sub formă de hrană între
diversele organisme ale unui ecosistem.
COMPOST- amestec de resturi vegetale, resturi animale, resturi menajere, biodegradabile,
folosit ca îngr ăşământ natural în agricultur ă.
DEGRADAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR- alterarea calităţilor fizice, chimice
sau biologice ale mediului înconjur ător ca urmare a activităţii directe sau indirecte a acţiunii umane
ori a factorilor naturali.
DEPOLUARE- acţiune de reducere a unei surse sau stări de poluare.
DESCOMPUNĂTORII- microorganisme animale şi vegetale (bacterii, ciuperci) care
participă la degradarea materiei organice şi transformarea ei în săruri minerale, refolosite de către
plante.
DEŞEURI MENAJERE- resturi alimentare, ambalaje, obiecte stricate, care se adună într-o
gospodărie.
DIOXIDUL DE CARBON- gaz alcătuit din carbon şi oxigen, rezultat prin descompunerea
materiei organice, emanaţii industriale; este luat din atmosfer ă de către plante în procesul de
fotosinteză.
DEZECHILIBRU ECOLOGIC- perturbarea, modificarea relaţiilor dintre organisme şi
mediul lor de viaţă, datorită acţiunilor omului (braconaj, poluare, supraexploatare a terenurilor,
urbanizare etc.)
DEZVOLTARE DURABILĂ- a r ăspunde nevoilor generaţiei actuale f ăr ă a compromite
capacitatea generaţiilor viitoare de a r ăspunde propriilor nevoi.
ECOLOGIA- este ştiinţa care se ocupă cu studiul relaţiilor dintre organisme şi mediul
înconjur ător.
ECHILIBRU ECOLOGIC- raportul relativ stabil creat în decursul timpului între diverse
grupe de plante, animale şi microorganisme, precum şi în interacţiunea acestora cu condiţiile în care
tr ăiesc.
ECOSISTEM- reprezintă o comunitate de organisme situată într-un anumit cadru geografic,
fiind constituită, pe de o parte, din plante şi animale, organizate în lanţuri trofice, iar pe de alt ă parte
din factori abiotici, între care se stabilesc rela ţii de interdependenţă.
EFECTUL DE SERĂ- proces de încălzire indirectă a aerului din apropierea suprafeţei
Pământului, ca urmare a reflectării radiaţiilor de către dioxidul de carbon din aer; datorită acestuia, la
nivelul mării, va creşte din cauza topirii gheţarilor cu aproximativ un metru în următorii o sută de ani.
EPURARE- acţiune de cur ăţare, de purificare a aerului, a apei.
EROZIUNE-
acţăiunea
mărimi din scoar ţa terestr , datorit apelor curgşăitoare,
de ădesprindere ărtare a unor
îndepvântului, particule
valurilor, de diferite
gheţarilor sau zăforme şi
pezilor;
sinonim cu erodare.
EVAPORARE- procesul de trecere a apei din stare lichidă în stare gazoasă.
85
EXOSFERĂ- strat atmosferic situat la o altitudine de peste 750 km deasupra P ământului,

alcătuit din particule de hidrogen şi heliu foarte rare, care intr ă sau ies din spaţiul interplanetar; face
legătura între spaţiul terestru şi spaţiul cosmic.
FILTRARE- separarea elementelor solide dintr-un lichid, gaz sau epurarea apelor uzate.
FOTOSINTEZ Ă- proces prin care plantele verzi şi unele microorganisme, în prezenţa
luminii, transformă dioxidul de carbon, apa şi sărurile minerale în substanţe organice şi elimină
oxigenul.
GIRUET -
GRINDIN Ă Ă instrument
- precipitaţmeteorologic
ie formată dincuparticule de gheaăţă direc
care se determin ţia şi intensitatea vântului.
de diferite mărimi care însoţeşte
adesea ploile de var ă.
HABITAT- este locul ocupat de organism şi factorii de mediu corespunzători.
HALDĂ- formă de relief, asemănătoare unui deal, rezultată în urma acţiunii omului în
regiuni unde s-au exploatat şi se exploatează bogăţii subterane.
HIDROSFERĂ- învelişul de apă al Pământului.
LANŢ TROFIC- legăturile care se stabilesc între diferite animale, în procesul căutării şi
obţinerii hranei, fiecare organism constituind o verig ă ce reprezintă hrana pentru organismul situat
mai sus în lanţ; exemplu: lăcustă-şopârlă-bufniţă.
LITOSFERĂ- învelişul exterior solid al Pământului, alcătuit din roci şi minerale.
MEDIU ÎNCONJURĂTOR- este reprezentat de toate condiţiile naturale şi artificiale care
ne înconjoar ă.
MEDIU ANTROPIC- mediul natural transformat prin intervenţia omului.
MEDIU NATURAL- totalitatea factorilor naturali (apă, aer, sol, subsol), care determină
condiţiile de viaţă pentru plante, animale şi oameni, dar care nu exclude implicaţiile omului asupra
ansamblului de relaţii, procese, mecanisme naturale.
NOCIV- vătămător, distrugător pentru sănătate, pentru viaţă.
OZON- gaz de culoare albăstruie, cu miros caracteristic care se găseşte în natur ă şi care
absoarbe radiaţiile ultraviolete emise de Soare.
PĂTURĂ DE OZON- se află la cca. 20-25 km deasupra P ământului. Ea protejează toate
organismele vii de radiaţiile solare ultraviolete.
PET- flacon de plastic – de şeu reciclabil.
PLOAIA ACIDĂ- ploi a căror apă se combină cu substanţele toxice acide emise de unităţi
industriale în atmosfer ă, care provoacă distrugeri mediului înconjur ător.
POLUARE- r ăspândire în atmosfer ă, în apă, în sol a unor substanţe nocive, dăunătoare vieţii.
PROTECŢIA MEDIULUI- totalitatea măsurilor ce se iau în vederea ocrotirii, conserv ării
şi restabilirii echilibrelor ecologice esenţiale din mediul înconjur ător.
RECICLARE- acţiunea de redare în folosinţă a de şeurilor, acţiune cu mare impact ecologic
şi economic.
REFOLOSIRE- acţiunea de folosire în acelaşi scop sau într-un alt scop a unor de şeuri.
REZERVAŢIE NATURALĂ- suprafaţă terestr ă sau acvatică, bine delimitată, care
cuprinde elemente ale naturii ocrotite de lege, având rol ştiinţific, educativ şi turistic.
ROUĂ- pic ături de apă care se formează dimineaţa la suprafaţa solului, în urma condensării
vaporilor de apă.
SMOG- ceaţă densă amestecată cu fum şi praf industrial, conţinând poluanţi cu concentraţii
peste limitele admise. El se formează în regiunile puternic industrializate şi în marile centre urbane.
TROPOSFER Ă- strat al atmosferei care atinge suprafaţa solului şi în care se produc
fenomenele meteorologice obişnuite ce influenţează suprafaţa Pământului (vânturile, ploile, norii etc.)
ZONĂ POLUAT Ă- areal delimitat în care se înregistreaz ă concentraţii mari de poluanţi,
peste limitele admise.
86
BIBLIOGRAFIE
1. Bernat, Simona, Elena, Tehnica învăţării eficiente, Presa Univ.Clujană, 2003, Cluj-Napoca
2. Cazan Carmen Manuela, Cherciu Rodica şi Manda M., Creaz ă- ţ i mediul – Dic ţ ionar de termeni,
Ed. Fundaţia Concept, 2004, Bucureşti
3. Cristea, Sorin, Curriculum şi con ţ inutul învăţământului, Tribuna Învăţământului, nr. 778, 2004,
Bucureşti
4. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, 2002, Iaşi
5. Iosifescu, Şerban şi colab., Managementul educa ţ ional pentru institu ţ iile de învăţământ, Ed.
Tipogrup press – 2001, Bucureşti
6. Ivănescu Maria, Ile Mărioara, Boghiu Samica şi Vereş Mariana, Ghid metodic de educa ţ ie
ecologică - învăţământ pre şcolar, Ed. Casa Corpului Didactic Bihor, 2005, Oradea
7. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programa activit ăţ ilor instructiv- educative în gr ădini ţ a de
copii” (ediţia a II-a, revizuită şi adăugită), Editura V&I INTEGRAL, 2005, Bucureşti
8. Nedelcu, G. şi Nedelcu, M., Educa ţ ia ecologică şi voluntariatul în protec ţ ia mediului , Ed. Treira,
2003,Oradea
9. Preda, Viorica, Copilul şi gr ădini ţ a, Ed. Compania, 1999, Bucureşti
10. Preda, Viorica, Calitatea educa ţ iei timpurii – direc ţ ii şi priorit ăţ i, în Psihopedagogia copilului,
Ed. Reprograph, 2002,Craiova
11. Sassier, Martine şi Daniel; Perdrizet, Marie-Pierre, Memo. Enciclopedie Larousse pentru şcolari,
1997, Editura Aquila ′ 93, Oradea
12. Stanciu, M., Reforma con ţ inuturilor învăţământului – Cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi,
1999
13. Toma, Cristina şi Zamfir, Lia, Educa ţ ia pentru mediu în sistemul educa ţ ional preuniversitar din
România, în Prietenii pământului, 2003, Galaţi
14. W. Disney, Manualul Castorilor Juniori - ,,Via ţ a în aer liber , Ed. Egmont România,2002,Buc.
15. W. Disney, Trucurile Castorilor Juniori - ,, Salut, Natur ă!” , Ed. Egmont România, 2005, Buc.
16. * * * Colecţia ,,Arborele lumii ”
17. * * * www.didact.ro ;
18. * * * Marea. Prima mea enciclopedie , Larousse, Ed. RAO,1996, Bucureşti
29. * * * -Corpul omenesc. Prima mea enciclopedie , Larousse, Ed. RAO,1996, Bucureşti
20. * * * Plantele. Prima mea enciclopedie , Larousse, Ed. RAO,1997, Bucureşti
21. * * * Flori sălbatice. Colec ţ ia micului naturalist , Ed. vox,1992, Bucureşti
22. * * * Magazin Terra, Nr.5, 2005
23. * * * Revista Sana, Nr. 17, 2005
87

88

Dokumen - Tips - Ed Eco Ghid Prescolari 0 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips - Ed Eco Ghid Prescolari 0 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/20/2018 EdEco-GhidPrescolari0-slidepdf.

Material finanţat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Se distribuie gratuit, în regim de bibliotec ă.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Coordonator prof.: Maria Ivănescu

GHID METODIC PENTRU CADRELE DIDACTICE

ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR - NIVELUL II ( 5 – 6/7 ANI )

Disciplina op ţ ional ă “Educa ţ ie ecologică şi de protec ţ ie a mediului” este aprobat ă

În contextul societăţii cunoaşterii, şcoala de mâine se construieşte din transformări progresive

Inspector şcolar general,

Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului

C1.3. La disciplina Biologie, în clasele de gimnaziu, la “Botanică”, “Zoologie”, “Anatomia şi

Programele acestor discipline conţin, printre altele, următoarea competenţă generală:

Inspector general M.E.C.T.,

Curriculum-ul la decizia şcolii/gr ădini ţ ei reprezintă un prim pas al procesului de

EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ŞI DE PROTECŢIE A MEDIULUI

1. Cunoaşterea mediului prin stimularea curiozităţii pentru investigarea realităţii

2. Formarea şi exersarea unor abilităţi practice în scopul realizării unor obiecte

1. Cunoaşterea mediului prin stimularea curiozităţii pentru

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE COMPORTAMENT

Obiectiv de referinţă: S ă descopere principalele componente ale mediului natural.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE COMPORTAMENT

3. Formarea unor atitudini pozitive faţă de natură prin realizarea unor

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE COMPORTAMENT

Obiectiv de referinţă: S ă exprime gânduri şi sentimente fa ţă de mediu.

Obiectiv de referinţă: S ă aplice în contexte reale, de via ţă , regulile şi normele

1. „NATURA, CASA MEA”

Experienţa dobândită prin desf ăşurarea acestor activităţi ajută copilul în reactualizarea,

∼ rezolvarea fişelor de lucru din caietul ,, Micii Ecologişti”;

Modificarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale

STRATEGII ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

• celorlalţi participanţi (confecţionate din deşeuri ).

• Se va realiza un exerciţiu de imaginaţie, constând într-o poveste cu început dat. Educatoarea va

3. „PE JOS CIRCULĂM,

STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

inspectori de mediu, poliţişti, sportivi.

? când ne naştem avem în jur de 350 de oase dar până când Curiozităţi

STRATEGII DIDACTICE ŞIintegrat

atitudine pozitivă şi o sensibilitate deosebită la problemele urgente cu care se confruntă

APLICA ŢII:de adă posturi pentru vieţuitoare şi hranirea lor;

STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

% să consumi zilnic alimente bogate în vitamine (fructe, legume, lactate);

STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

De câteva zile, Ionuţ era tare bucuros. Tata i-a

STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

8. „AZI MIC, MÂINE

 Un hectar de pădure de conifere captează anual 50 tone de

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CONCURSULUI:

10. „DE CE OZONEL ESTE

LUCRĂRI REALIZATE DIN MATERIALE REFOLOSIBILE

C. ANIMALE DIN COFRAJE DE OUĂ:

D. PĂPUŞI-ANIMALE DIN PUNGI DE HÂRTIE:

Materiale necesare: pungi de hârtie, lungi şi se decorează broscuţa cu bucăţi de

12. „BRADUL – FRUMUSEŢ E ŞI RISIPĂ”

STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

- Bradule înalt, frumos,

Alte strategii didactice :

Barza Lebăda Pelican ul Prepeliţa Rândunica

-Păsări care iernează în ţar ă:

Piţigoiul Bufniţa Cioara Ciocănitoarea Vrabia

STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

„Iarna aspr ă, iarna grea - Vin să-ţi cer puţin mălai

4. Se confecţionează căsuţe pentru păsărele. Grupa se împarte în trei subgrupe şi fiecare va lucra cu