1.DEZVOLTAREA EMBRIOLOGICA A FETEI.

DEZVOLTAREA CEFALICA LA SFIRSITUL

PRIMEI LUNI. (Fratu pag.9-...)
Dezvoltarea embrionara a masivului facial se realizeaza din foita ectodermala.Extremitatea
cefalica apare in saptamina a 4-a. Tubul neural in partea craniala de la inceput prezinta 3
vezicule:prozencefal,mezencefal,rombencefal.Din creasta somitelor au derivat somitele,iar din
acestea –mezenchimul secundar.Dezvoltarea veziculelor antreneaza mezenchimul din jur si se
produce o flectare a extremitatii cefalice.In aceasta perioada se dezvolta si inima(proeminenta
cardiaca).Proeminenta cefalica,denumita tuberculul fronto-nazal,reprezinta totalitatea
elementelor ecto- ,mezodermale si mezenchimale antrenate in dezvoltarea encefalului. Celulele
crestelor neurale(prozen-,mezen-,romben-cefalica anterioara si posterioara,) migreaza si se
diferentiaza dind nastere elementelor faciale,cum ar fi: proeminenta nazo-frontala,placoda
olfactiva,optica,otica,arcul branhial 1,2,3,4.Topografic se descriu 2 directii de migrare a
celulelor crestei neurale: *directie anterioara-cel.provin de la nivelul creerului anterior(crestele
neur.prozen-,mezencefalice),inconjoara veziculele optice ,olfactive si determina la inceputul lunii
a 2-a iu.schita mugurilor nazali.
*directie facial-laterala-cel.provin de la nivelul trunchiului cerebral (crestele
neur.rombencefalice),inconjoara peretele faringian si asigura dezvoltarea arcurilor branhiale si a
mugurilor maxilo-mandibulari.
Derivatele celulare ale crestei neurale la nivel cefalic:
*derivate mezodermice cefalice—scheletul facial(os,cartilaj)
odontoblaste(dintii)
peretii arcurilor aortice(3,4,6)
dermul fetei si al gitului,muschii
stroma conjuctiva a timusului ,tiroidei si paratiroidei
componenta viscerala a glandelor salivare lacrimale si a
hipofizei.
*celule nervoase—ganglionii spinali
ganglionii nervilor cranieni(5,7,9,10)
cu fenotip colinergic(parasimpatic bulbar)
cu fenotip adrenergic(simpatic)
*celulele de sustinere—cel.Schwann
meningele :piamater,arahnoida
celulele de sustinere satelite
*celulele pigmentate
*celulele endocrine—celulele C producatoare de calcitonina(tiroida)
Celulele 1si 2 ale glomusului carotidian
Glandele suprarenale si paraganglionare

2.VARIATIILE PATOLOGICE ALE ERUPTIEI DENTARE.(Fratu pag.55-56)

Variatiile patologige ale eruptiei dentare depind atit de factori locali cit si generali.
Tulburarile de eruptie dentara :-modificari in ordinea de eruptie
-modificari in cronologia de eruptie (eruptia precoce,intirziata)
-modificari de pozitie a dintilor in perioada de
eruptie(ectopii,rotatii,transpozitii,incluzii)
Modificari in ordinea de eruptie dentara consta in eruptia molarilor 2 permanenti inaintea
grupului premolar –canin sau shimbarea ordinei de eruptie intre canini si premolari.
Modificari in cronologia de eruptie
Eruptia precoce-disbalans intre virsta biologica osoasa si eruptia dentara.
E.P.este rara in dentitia temporara si se manifesta prin aparitia incisivilor inferiori in primele zile
dupa nastere si foliculita expulziva Capdepont (osteomielita sugarului),cind foliculii dentari de
pe arc.dent.se elimina imediat,radacina nefiind formata.
E.P. a dintilor permanenti este intilnita in boli generale care stimuleaza dezvoltarea somatica si a
radacinii dentare(hipertiroidie,acromegalia juvenila,hipergonadism,boli febrile care determina
hiperemie periapicala) si in infectii periapicale ale dintilor frontali temporari sau infectii
interradiculare ale molarilor temporari ,ce grabesc rizaliza si creeaza hiperemia dintilor
permanenti.
Eruptia Intirziata in dentitia temporara apare in deficientele socio-economice(alimentatie
ineficienta cantitativ si calitativ) si in boli endocrine(hipotiroidia in regiunile gusogene).
E.I.in dentitia permanenta este influentata de factorii genetici(sindr.Down,sindr.Turner) , boli
endocrine (nanism hipofizar,disostoza cleido-craniana,hipogonadism,hipotiroidism),carente
alimentare cronice cu tulburari metabolice (rahitism,hipovitaminoze).
Factorii locali care infl.e.d. sint:-persistenta dintilor temporari prin intirzieri in resorbtia
radiculara . –reducerea de spatiu prin deplasari ale dintilor vecini
--existenta unor formatiuni praevia in calea dintilor de eruptie
(meziodens,odontoame,chisturi radiculare,foliculare)
--osteoscleroza sau hiperostoza peretilor alviolari care nu
permit resorbtia osoasa xce precede eruptia dentara(maladia Lobstein,sindr.Duchateau).
Dintii temporari ating planul de ocluzie din momentul eruptiei in citeva saptamini ,iar pu cei
permanenti---2-4luni(9 saptamini pu incisivi si canini,12 sapt pu pm si 10-12 pu m.)

3.OCLUZIA IN DENTITIA TEMPORARA.PLANUL POST-LACTEAL,POZITIILE

PLANULUI POST-LACTEAL.(Fratu p.57-...)
Dezvoltarea si functionarea normala a aparatului dento-maxilar,a ocluziei dentare sint
determinate genetic ,reglate de sistemul neuro-endocrin si dirijate de pantele intercuspidiene a
inc,pm si m.
O.in D .T.:Ietapa—DTare rol de a asigura functia masticatorie la copil,de a contribui la
dimensiunea verticala de ocluzie,de a pastra spatiul dintilor permanenti si de a ghida eruptia lor.
Ocluzia DT apare la 1an,odata cu realizarea I contact dintre inc super si infer.rima inaltare a
ocluziei se produce la 1,6ani cind apar primii molari temporari.
Planul post-lacteal este linia ce trece pe suprafetele m-d a molarilor temporari.In mod normal
cuspidul mandibular se afla inaintea cuspidului maxilar ,iar cuspizii mezo-ling ai m maxilari se
pozitioneaza in fosa centrala a m mandibulari,in timp ce incis au o pozitie verticala.
In norma acest plan este in linie dreapta sau usor mezializata.plan respectiv are o importanta
clinica deosebita ,deoarece acest raport este preluat de m 1 permanenti,care au la rindul lor un rol
f.important in dezvoltarea unei ocluzii normale in dentitia permanenta(cheia de ocluzie). Pl.post-
lact in treapta mezializata poate determina o ocluzie mezializata in dentitia permanenta ,daca
apare in exces o dezvoltare a mandibulei(prognatie mandibulara anatom sau functionala)sau
pierderea precoce a molarului 2 temporar si migrarea molarului 1permanent. Respectiv in in caz
pl post –lacteal drept se ajunge la o ocluzie neutra. Pl post-lacteal in treapta distalizata
,anormal,va contribui la o ocluzie distalizata in dentitia permanenta.
In norma: in plan sagital-linia interincis tre sa corespunda cu linia mediana a fetei.cusp can sup
tre sa vina intre primul m temporar si caninul inferior.
In plan transversal-cuspizii vestibulari ai molarilor super si muchiile inciziv ale front
sup depasesc in afara cusp si muchiile dintilor inferiori.
In plan vertical-supraacoperirea frontala de 1/2este considerata norm.
Se cunosc 2 tipuri de arcade dentare:
1)arcada cu spatii interdentare
2)arcada fara spatii interdentare.
Prezenta diastemelor dintilor temporari este un pronostic favorabil pu eruptia dintilor definitivi si
realizarea respectiv a unei ocluzii normale,in caz contrar vor aparea inghesuiri dentare.La
persoanele la care persista alimentarea de consistenta dura se slefuiesc suprafetele ocluzale ale
dintilor temporari.Aceaste remodelare intercuspidiana permite mandibulei (mai ales ca ea creste
mai mult ca maxilarul in aceasta perioada) sa ocupe o pozitie mezializata,cu raport cap la cap la
nivelul incisivilor temporari,iar planul post –lacteal este in treapta mezializata.Supraacoperirea
verticala descreste progresiv in dentitia primara ceea ce reflecta maturizarea scheletului. Dupa
realizarea arcadelor dentare ,la mandibula lipseste spatiul retromolar.In perioada 3-6ani, prin
procesul de resorbtie al portiunii anterioare a ramului ascendent si prin apozitia osoasa la nivelul
marginii posterioare se creeaza spatiul retromolar.,necesar pu eruptia molarului 1 permanent.
Intre 4-6ani se creeaza ocluzia intercalata la canin .In spatiul precanin superior patrunde aproape
intreaga coroana a caninului inferior si caninul superior respectiv patrunde in spatiul retrocanin
inferior.Acest raport favorizeaza:-dezvoltarea sagitala a procesului alveolardin zona frontala
-blocarea miscarii mandib ,cu inhibarea cresterii sagitale
De la 5-6ani apare forma de semielipsa a arcadei dentare transforminduse din f semicerc.
Semnele dentitiei primare: -dintii frontali spatiati
-spatii intre dintii temporari
-pl post-lacteal vertical
-relatii de clasa I molare si cuspidiene
-pozitie aproape verticala a dintilor anteriori
-f de semicerc a arcului dentar
Pot sa apara modificari de forma arcad dent(in Vla maxila si de trapez la mandibula) ,de
ocluzie(ocl adinca acoperita,okl deschisa,absenta atritiei>prognatie sau retrognatie mandibulara).
4.OCL. IN DENTITIA MIXTA.CARACTERISTICA CLINICO-MORFOLOGICA.
In aceasta perioada rapoartele interdentare se modifica paralel cu involutia dintilor temporari si
dezvoltarea proceselor alveolare,pu eruperea in continuare a dintil permanenti. Etapa II incepe
cu eruperea molarului Ipermanent(intre 5-7 ani),mai intii cei inferiori erup apoi (peste 6-
12luni)cei superiori,formindu-se cheia de ocluzie.Angrenajul initial intre molari este cuspid-
cuspid.Eruptia molarilor 1 permanenti si stabilirea rapoartelor de ocluzie neutrala in asociere cu
eruptia incisivilor inferiori si superdetermina cea de-a doua inaltare fiziologica a okluziei.
Etapa III cuprinde eruptia incisivilor intre 5-8ani,care impreuna cu M1 permanenti stabilesc
limitele meziale si distale ale spatiului disponibil pu eruperea caninului si PM. Incis centr infer
erup dupa M 1 permanenti,in pozitie linguala,iar cei super erup dupa cei inferiori(7-8ani),intr-o
pozitie palatinalaata de omologii sai temporari si migreaza vertical,vestibular,pina la intilnirea
antagonistilor ,in raport cu forta muscul labiala ,linguala,si spatiul necesar.Incis later sup erup
dupa incis centr super intr-o pozitie palatinala:alinierea lor este posibila prin folosirea spatiului
precanin .Incisiv laterali infer ,mai mari ca cei centrali inf,erup lingual,iar alinierea lor este
posibila prin distalizarea canin temporar in spatiul post-caninsub actiunea presiun linguale.Daca
rizaliza incisiv super temporari este intirziata ,incis centr permanenti erup palatinal si apare
okluzie inversa frontala;in caz de obicee vicioase poate aparea o inokluzie sagitala pozitiva si okl
adinca in acoperis.
Etapa a IV se caracterizeaza prin eruperea grupului canin-Pmsi se desfasoara intre 9-11ani.
Caracteristic este prezenta unui surplus de spatiu ,PM si Cavind o suma mezio-distala m mica
decit a dintilor temporari.Dezvoltarea favorabila depinde de 4 factori:-secventa favorabila de
eruptie
-spatiul disponibil pu diminsiunea d permanenti
-realizarea unor relatii molare normale
-o relatie V-O favorabila a proceselor alveolare
Pastrarea integritatii arcad dent temporare pina la virsta pierderii fiziologice a dintilor are un rol
decisiv in schimbarea armonioasa a dintilor,deoarece are functia de zona de sprijin.La mandib---
erupe mai intii caninul,apoi PM1,PM2,si M2permanent.La maxilar PM1 erupe inaintea C ,apoi
PM2.Caninul si PM au un rol important in ghidarea anterioara si laterala a mandibulei,alaturi de
grupul incisiv.
5. .OCL. IN DENTITIA PERMANENTA.CARACTERISTICA CLINICO-MORFOLOGICA.
Etapa V corespunde eruptiei M2 permanent.(intre 10-12ani,la fete si 12-16ani ,la baieti).M2inf
erup inaintea celor super si prin realizarea contactului cu antagonistii sai determina cea de-a
treia inaltare de okluzie.In migrarea lor meziala ,axul acestor dinti se redreseaza si suprafata lor
okluzala devine orizontala ,paralela cu pl de okluzie.Migrarea incompleta sau anormala
determina aparitia diverselor inclinari,rotatii sau deplasari a dintilor vecini.
Etapa VI este finalizata o data cu eruperea M3,la 16-25ani.Eruptia M3 infer stimuleaza
alungirea si largirea arc infer.Inclinarea meziala a M3 in faza preeruptiva determina mezializarea
tuturor dintilor ,producinduse inghesuiri,numai in caz daca procesele alveolare nu sint bine
dezvoltate.La sfirsitul perioadei se finalizeaza dimensiunile elementelor aparatului dento-maxilar
in toate cele 3 planuri,arcad dento-alv fiind cuprinse intre musculatura labio-genio-faringiana pe
de o parte si pe de alta parte-musculatura linguala.Ocluzia trebuie privita sub aspectul morfo-
functional al celor 3articulatii:atm,dento-dentare,dento-alveolare,si sub aspectul reglarii neuro-
musculare.
6.DEGLUTITIA ATIPICA.TIPURI DE DEGLUTITIE.TULB.IN DEZVOLTAREA
APARATULUI DENTO-MAXILAR PROVOCATE DE DEGLUTITIA ATIPICA.
Trecerea de la deglutitia infantila la cea adulta se realizeaza la virsta de 18luni,prin coborirea
limbii,prezenta incisivilor si alungirea buzelor.Intre 6-9ani ,30 %copii prezinta deglutitia
atipica ,adica maturizarea deglutitie nu s-a produs,limba continua sa se interpuna intre arcade
Dupa Rix si Balard exista 3 tipuri de deglutitie atipica:
TI-deglutitia se efectueaza cu arcadele strinse,cu o pozitie linguala spre inainte.Aceasta
antreneaza o infraokluzie incisiva daca buza superioara este tonika sau o vestibulo-versie daca
buza super este hipotona.
TII –deglut se efectueaza cu arcadele strinse ,cu o pozitionare a limbii spre inainte.Aceasta nu
antreneaza o bianta verticala,dar vestibulo-versia este cu atit mai importanta cu cit tonusul
orbicularilor este mai slab.
TIII-limba ocupa o pozitie inalta si distala,clasa II/2Angle.
Daca degl se efectueaza cu arcadele separate ,cu interpozitia limbii intre molari,procesele
allveolare sint insuficient sustinute de limba si sint deviate spre interior cu aparitia endoalveoliei
superioare.P limbii sau insuficienta labiala super in timpul deglutitiei antreneaza o inclinatie a
proceselor alveolare ,determinind o proalveolie superioara.
Gugni :
TI-deglut cu impingerea limbii,arcadele fiind separate.Buzele sint hipotone iar P pe incisivi
determina vestibularizarea lor.
TII-degluti cu impingerea limbii ,arcadele fiind in contact cu regiun posterioare.Se produce o
inocluzie verticala in anterior,iar daca tonusul labial este scazut se produce o vestibularizare a
incisiv.
TIII-degl cu arcadele departate,fara P limbii .limba face contact cu bolta palatina in zona
posterioara.O contractie f puternica a buzelor ,necompensata de cea linguala poate sa produca o
retrodentie super cu supraokluzie adinca.
Muler distinge 2 categorii de persoane:*centripeti-care au o limba inalta(forma de crosa),situata
in posterior a cav buc.Astfel arcada maxilara se dezvolta in sens transversal si mai putin in sens
sagital,sub P buzelor.Aceasta poate sa explice orientarea palatinala a incisivilor in anomalii de
clasa II/2.
*excentrici- la care limba se plaseaza inainte:- daca se situeaza in pozitie inalta ,poate sa fie
cauza unei prognatii maxilare(angleII/1)
-daca limba este in pozitie mijlocie,favorizeaza biproalviolia
-daca este in pozitie joasa ,ea antreneaza o prognatie mandibulara(angleIII)
Limba poate prezenta o anomalie de forma,volum,pozitie dupa Langlade:
---foarte inalta si f protruziva,antrenind o proalviolie incisiva superioara ,adesea insotita de
interpunerea buzei inferioare in timpul deglutitiei.
---f joasa si cu sprijin pe incisivii inferiori,cind poate sa produca o proalviolie infer cu o
insuficienta dezvoltare a maxilarului superior.
---glosoptoza la nou nascut ,unde limba cade in oro-faringe,creeind semne de asfixie.
---glosopexie-prezenta unui fren lingual f scurt care impiedica miscar norm ale limbii,fiind
insotita de o micromandibula sau o retrognatie mandibulara.
---deglutitia infantila(atipica).
Prezenta vegetatiilor adenoide poate sa produca protruzia si interpozitia linguala.