Sunteți pe pagina 1din 1

PODIȘUL MOLDOVEI

1. Delimitare și localizare Nord: Graniţa cu Ucraina. Est: Valea Prutului şi granița cu Republica Moldova. Sud: Câmpia Română.
Vest: Subcarpaţii Moldovei.

2. Analiza geografica a zonei Forme de relief Podişul Sucevei situat în partea de nord-vest ce cuprinde: Podişul Fălticenilor, Podişul
Dragomirnei, Depresiunea intracolinară Rădăuţi, Dealul Ibăneşti, Dealul Bour. Câmpia Moldovei (Jijiei) este situată în partea de nord-est,
între Prut (E) şi Dealul Bour (V). Podişul Bârladului ocupă jumătatea sudică, fiind fragmentat în Podişul Central Moldovenesc, Colinele
Tutovei, Dealurile Fălciului şi Podişul Covurlui.

Reţeaua hidrografică limita estică este stabilită de râul Prut (afluent principal Jijia). râul Siret (afluenții Suceava, Moldova, Bârlad) limitează
și traversează Pod. Moldovei. în partea nordică, se regăsește râul Moldova (afluent Ozana). în partea centrală, se regăsește râul Bistrița
(afluent Cracău). în partea sudică, se regăsește Trotuș (afluent Oituz). Căi de comunicaţii E85, face legătura între Suceava si Focşani
E576 între Cluj-Napoca şi Suceava DN 11A între Oneşti-Adjud-Bârlad Magistrala 500, între Suceava şi Focşani (nod feroviar)

Aşezări umane Cele mai importante aşezări din Podişul Moldovei sunt: Iaşi, Botoşani, Suceava, Bacău, Vaslui.

3. Analiza militară Culoare de mobilitate şi direcţii de ofensivă De la N-S, Culoarul Siretului separă Podişul Sucevei de Câmpia Moldovei, cu
limita estică Dealul Bour, și cea vestică Subcarpaţii Moldovei. Depresiunea Rădăuţi face legătura între Podişul Ciungi şi Podişul Dragomirnei.
Culoarul Moldovei separă Podişul Sucevei de Subcarpaţii Moldovei.

Posibile aliniamente de apărare cursurile de apă constituie aliniamente favorabile care permit o rezistență îndelungată împotriva unui inamic
superior numeric. în cazul unui atac dinspre est, ca prim aliniament putem considera râul Prut, aşezarea lui de la nord la sud îngreunează
trecerea inamicului cu mijloace blindate sau a militarilor, iar al doilea alinament este reprezentat de Râul Siret. în cazul unui atac dinspre vest,
avem aliniamente de apărare Culoarul Moldovei, Culoarul Siretului şi Prutul.

aliniamente realizate între localitățile: Suceava-Botoșani, Roman-Iași, Bacău-Vaslui.

Puncte cheie din teren Magistrala 500, Suceava. Podişul Sucevei, Dealul Dragomirnei, 505 m. intersecția drumurilor europene E577 –
E85, la Bacău. Dealul Mare, 587 m.

Eventuale restricționări în desfășurarea operațiilor militare datorită altitudinilor reduse, mascarea trupelor și în special a tehnicii militare este
greu de realizat. dispozitivele de luptă adoptate sunt vulnerabile atacurilor aeriene. un punct favorabil este reprezentat de râul Prut care
împiedică înaintarea tehnicii, cât şi a trupelor inamicului, al doilea punct este Culoarul Siretului care traversează de la nord la sud Podişul
Moldovei.

4. Particularităţi ale ducerii luptei în zona geografică rezultate în urma analizei geografico militare. dispunerea la est de Siret a unui lant
compact de dealuri (Bour, Dealu Mare) asigura o buna oportunitate pentru organizarea apararii pe aceste inaltimi, cu scopul de a mentine capete
de pod peste raul Siret. in cazul apararii, concentrarea fortelor si mijloacelor trebuie sa vizeze inchiderea accesului spre trecatorile din Carpatii
Orientali. ritmul ofensivei este mai ridicat in nord-estul Moldovei, unde terenul contine vai largi si inaltimi care nu depasesc 250 de m.

5. Posibilități de trecere din zona geografică analizată în zone geografice învecinate

La nord , din Podişul Moldovei trecem în Ucraina (punct de trecere Vicşani). La est, avem mai multe puncte de trecere spre Rep. Moldova:
1. Din judeţul Botoşani (punct de trecere rutier Stânca). 2. Din judeţul Iaşi, avem două posibilităţi: a. rutier, prin localitatea Sculeni b. feroviar,
prin punctul Ungheni; 3. Din judeţul Vaslui (punct de trecere rutier Albiţa). La vest, trecem prin Poarta Focsanilor spre Carbatii de Curbura.
La sud, trecem prin poarta Siretului in Campia Romana.