Sunteți pe pagina 1din 8

SLIDE-URI

1.
S.C. RAVEN S.R.L.-D. a luat fiinţă în anul 2014 din dorinţa de a oferi produse de calitate atât
producătorilor din industria alimentară, farmaceutică, dar şi consumatorilor finali.
Firma îşi desfaşoară activitatea în satul Lisaura, comuna Ipoteşti, judetul Suceava. Terenul şi
anexele sunt amplasate în spaţiul proprietate privată.

2.
Cei 4 asociaţi ai firmei au demarat acţiunea de iniţere a trei idei de afaceri care, oarecum au legătură
intre ele.
Astfel, cele trei idei pe care firma şi le propune sunt următoarele:
 creşterea albinelor;
 cultivarea arbuştilor de goji;
 înfiinţarea unei livezi de nuci.

3.
Creşterea albinelor
Creşterea albinelor este o afacere care nu necesită o investiţie substanţială, iar banii pot fi recuperaţi
în aproximativ doi-trei ani.
În prezent numărul apicultorilor din Romania ajunge la 30.000-35.000, potrivit datelor Asociatiei
Crescatorilor de Albine. În plus, pe plan local există peste 1,3 milioane familii de albine. Efectivul de
albine din Romania plasează ţara noastră pe locul 7 la nivel de Uniune Europeana după ţări precum Spania,
Grecia, Franta, Italia sau Polonia

4.
Pentru iniţierea acestei afaceri vom pleca cu 50 de familii de stupi (in primul an). Pe lângă
achiziţionarea familiilor de albine (costul unei familii ajunge la 400-500 de lei) mai sunt necesare investiţii
precum faguri, ramele din stupi, respectiv tratamente anuale pentru diverse boli. Aceste costuri, în cazul a
zece familii de albine nu depăşesc anual suma de 200-300 de lei.

5.
Plantaţia de goji
Este o plantă foarte căutată în special în industria farmaceutică, pentru fructul său miraculos, dar şi
pentru frunzele şi vlăstarii tineri care se folosesc pentru ceaiuri. Este o planta originară din Tibet care s-a
adaptat foarte bine condiţiilor climaterice din zona europeană.
Pentru afacerea noastră, se doreşte a fi o plantaţie bio (nu se folosesc îngrăşăminte chimice şi/sau
insecticide) deoarece potenţialii clienţii vor fi cei din industria farmaceutică. Astfel, polenizarea acestei
plantaţii este realizată cu ajutorul albinelor. Investiţia, pentru o asemenea plantaţie nu este foarte mare
deoarece în prima fază, se cheltuiesc bani cu amenajarea terenului, fertilizarea, irigarea, achiziţionarea
materialului săditor şi o cheltuială colaterală dar, foarte importantă, îngrădirea terenului (foarte important
contra iepurilor in perioada toamnă-iarnă).

6.
În spaţiul dintre rânduri, în loc de iarbă vom planta facelia (care presupune costuri minime identice
cu plantarea ierbii), o plantă care are un foarte mare potenţial melifer.
În funcție de varietate, goji începe să înflorească în mai și rodește din iunie până în octombrie-
noiembrie. Fiind un sezon lung de cules, perioada de recoltare se poate face o dată la două săptămâni. După
ce începe să rodească, pe planta de goji vor exista atât flori, cât și boboci, fructe necoapte și fructe coapte.
7.
Livada de nuci
Ideea înfiinţării unei plantaţii de nuci ne-a venit datorită solicitărilor în special, externe (Germania,
Austria, Elveţia –patria producătorilor de ciocolata).
Deşi înfiinţarea unei plantaţii de nuci presupune multa muncă, iar costul investiţiei este desul de
mare (cum se va vedea in capitolul următor), roadele apărând abia după 4 ani de la plantare, beneficiile
aşteptate ne-au convins sa iniţiem o astfel de afacere.
Consumul constant de miez de nucă sau de ulei de nucă reduce riscul de atac cerebral, cel de stop
cardiac, dar și cel de ateroscleroză. Și nu sunt singurele beneficii.

8.
Oportunitatea ideilor de afaceri

Majoritatea apicultorilor vând local şi de aceea produc cantităţi mici. Începând cu anii 2007-2012
marile magazine au descoperit apetitul românilor pentru miere şi produsele alimentare sau cosmetice pe
bază de miere, polen, propolis sau lăptiţor de matcă, lucru care a dus la aparitia acestor produse în
supermarket-uri precum Metro, Carrefour, Real, etc...
Iar ca o noutate vom ambala mierea şi în pliculeţe pentru cafea şi ceai.

9.

Cu privire la procurarea albinelor, stupilor, echipamentul necesar, dar şi din punctul de vedere al
condiţiilor de creştere suntem avantajati pe toate planurile, avand costuri de productie mult mai mici în
comparaţie cu celelalte ţări din UE, lucru care avantajează în cazul exportului.

10.
Arbustul de Goji, dă unele dintre cele mai sănătoase fructe şi poate fi cultivat şi în România. Acesta
s-a adaptat cu succes la climatul din ţara noastră, realizând producţii impresionante. Arbustul rezistă atât la
frig, cât şi la temperaturi ridicate şi secetă.
Plantaţia de goji este rentabilă pentru valoarea fructelor, a frunzelor precum şi a butaşilor ce pot fi
valorificaţi. Fructele acesteia au mare căutare şi realizează vânzări spectaculoase în întreaga lume.
În România există posibilitatea producerii unor culturi nepoluate, a unor fructe ecologice pe care să
le exportăm în toate ţările europene. Fructele de goji sunt foarte apreciate de către specialiştii în nutriţie şi
de către cei din medicină naturistă, acestea fiind bogate în vitamine şi antioxidanţi.

11.
Goji conţin minerale precum magneziu, fier, calciu, potasiu, cupru sau seleniu, 18 aminoacizi,
vitamina A, vitamina B, B2 şi B6, vitamina E, polizaharide, acizi graşi nesaturaţi, antioxidanţi, fitosteroli şi
fenoli.

12.
A înfiinţa o plantație de nuci, în primul rând este oportună pentru că este cerere mare pe piață, mai
ales în Orient, dar și pentru a avea ce să lasa copiilor noştri. Vorbim de o investiție pe termen lung – 50-60
de ani –„o vacă bună de muls pentru două generații“, cum se mai spune. Chiar dacă în general există
interes mare pentru plantațiile de nuci, mulți se dau înapoi când află că trebuie să aștepte câțiva ani până ce
pomii intră pe rod.
13.
Beneficiile de pe urma acestei afaceri sunt:
 producţia este de 3,5 tone. Pe un hectar de teren, cresc 100 de copaci; de pe un copac se recolteaza
in medie 40 kg de nuci. Astfel, de pe un hectar se pot recolta aproximativ 3,5 tone nuci (in coaja),
iar dupa prelucrare rămân aproximativ 1,2 tone miez de nuca.
 de la nuc se poate valorifica totul: fructele (nucile ca atare, uleiul de nuca) lemnul, cojile şi
frunzele.
 durata de viata a unui nuc este mare: între 85-100 de ani,
 este o investitie pe termen lung : 50-60 ani,
 nucul are valore ecologica, fiind unul dintre puţinii arbori care reuşesc să absoarbă metalele grele
din atmosferă.

14.
Piața de desfacere
Piaţa de desfacere pentru produsele apicole va fi compusa din:
 Piete agro-alimentare
 Magazine alimentare
 Lanţurile de supermarketuri
 Restaurante, Pensiuni, Hoteluri
 Producatori de medicamente, cosmetice
 Consumatori casnici
 Export in ţările Uniunii Europene
Principala piaţa de desfacere este cea externă, peste 60% din producţia de miere românească fiind
exportată în ţări precum Germania, Marea Britanie, Italia, Franta, Austria, SUA, Canada, Japonia sau
China.

15.
Piaţa de aprovizionare
Pentru materialele apicole, există site-uri comerciale. Noi am ales site-ul: www.materialeapicole.ro
pentru ca are toată gama de produse necesare.
Pentru achizitionarea stupilor am apelat la un apicultor persoan fizică care vinde familii de stupi:
PF. Duciuc Dorinel din Tisauti care este acreditat Agreco.
Pentru tratamente şi hrana le voi achizitiona de pe site-ul stuparul.ro. Maşina de ambalat o voi
achizitiona de la Apis SA Blaj. Pentru pavilionul apicol am contactat un apicultor din Constanta (găsit pe
site-ul bursamierii.ro) care vinde un pavilion apicol dotat cu cabină.

16.
Politica de preţ
Productia unei familii de albine este:
 Miere (in functie de potentialul melifer) - 25-33 kg, cu un pret mediu de 18 lei/kg
 ceara – 1-2kg ceara, cu un pret mediu de 40lei/kg
 laptisor – 0,100kg, cu un pret mediu de 18 lei/10g
 propolis – 0,300kg , cu un pret mediu de 4lei/5g
 polen - 0,200kg, cu un pret mediu de 30lei/300g
 ca o noutate pentru politica comerciala vom ambala mierea in pliculeţe de 0,10 grame/ pliculeţ la
0,50 lei buc pentru sanatorii, hoteluri şi restaurante.

17.
Concurenţa
Trebuie menţionat că pe piaţa există doua tipuri de producatori: persoane fizice, in număr
covârşitor, proprietari a până la 50 de stupi, deşi cei mai mulţi se opresc la 10-15, dar există şi persoane
juridice, firme, care nu produc numai miere ci şi polen sau propolis, dar numarul acestora este foarte mic.
Ca un semn de insănătoşire a pieţei au apărut, de curând, firme specializate în ambalare şi export.

18.
Piaţa de desfacere
Piața de desfacare a fructelor de goji este variată, începând de la simplii intermediari, până la
fabricile de sucuri și chiar companiile farmaceutice.
Fructele se folosesc cu succes în alimentaţie dar şi în producţia farmaceutică iar mai nou, apicultorii
le introduc în miere datorită proprietăţilor lor.

19.
Piaţa de aprovizionare
Achiziţionarea materialului săditor, la un preţ începând de la 10 euro/buc. Momentan cei mai mari
importatori şi distribuitori de plante goji din Europa sunt firma Konfitee din Germania şi Nursery Benelux
din Olanda, care nu pot face faţă cerinţelor în creştere de pe piaţa europeană.

20.
Politica de preţ
Randamentul plantaţiei de goji este de 2.250 kg fructe uscate/hectar şi poate ajunge la 4.050 kg
fructe uscate/hectar la arbuşti de 5 ani. Preţul minim la un kg de fructe uscate este 60 lei. Se mai pot recolta
frunze şi lăstari tineri pentru ceaiuri.
La un calcul simplu, raportat la minimul de producție/arbust rezultă că 1 kg de fructe uscate sau 0,5
litri de suc/arbust înmulțit cu 3.700 de arbuști rezultă 3.700 kg de fructe uscate sau 1.850 litri de suc.
La un preț minim de 8 Euro/kg al fructelor de Goji uscate înmulțit cu producția rezultată se pot obține
29.600 Euro/anul de recoltă.

21.
Concurenţa
Afacerea a pătruns pe piaţa românească, doar de câţiva ani iar arbuştii de goji de calitate sunt
cultivaţi doar de câţiva întreprinzători care au identificat imediat potenţialul acestor plante. Certificaţi sau
nu arbuştii de goji trebuie să fie sănătoşi şi bine îngrijiţi.
Fructele de goji sunt foarte căutate atât în ţară cât şi în străinatate şi plătite cu un preţ pe măsură, în
condiţiile unei concurenţe minime şi a unei pieţe în continuă creştere.
Producatori autohtoni sunt foarte puţini, iar cei care le valorifică pentru vânzare cu amănuntul, cum
este şi firma Sano Vita, preferă produsele românesti bio, celor importate din China, care au devenit
îndoielnice şi chiar riscante, sub aspectul contaminării cu produse chimice. La nivel de judeţ nu există
concurenţă.

22.
Piaţa de desfacere
Ca piaţa de desfacere menţionăm Germania, Franţa deoarece multi clienţi din aceste ţări solicită
nucile în coajă, iar preţul obţinut este de 2 euro/kg (nuci in coaja). În cazul mobilelor, metrul cub de nuc
forestier ajungând la circa 1.500 de euro.
Un aspect pentru acest domeniu, este filiera industriei cosmetice (care exista deja pe piaţa), în
special pentru uleiul de nuci. Chiar firma Farmec din Cluj achizitioneaza ulei de nuc.
Pe parcurs dorim să ne extindem afacerea, să încheiem contracte cu patiserii din Austria, în aceasta
ţară folosindu-se foarte mult nucile pentru ciocolată. Mai precis vom dori încheierea unui contract cu
fabrica de ciocolată Zotter.
Vom încheia contracte cu firme de patiserie de pe piaţa locală (Belpan, Bujor), dar şi cu Mopan
S.A. (deoarece achiziţionează anual şi oferă preţuri bune).
23.
Piaţa de aprovizionare
Pentru înfiinţarea acestei plantaţii este necesară achiziţia puietului de nuc. Am decis achiziţionarea
soiului Fernor de la firma franceză Linard (se spune ca soiurile franţuzeşti se adaptează bine la condiţiile
climatice din Romania). Este un soi (care se spune ca e precoce) care intra pe rod în anul 3-4 de vegetaţie
şi are o producţie însemnată cantitativ (4.000-5.000 kg nuca la hectar). Un alt aspect important al acestui
soi este calitatea fructului (soiurile franţuzeşti dau nuci de o calitate superioară celor autohtone). Pretul
unui puiet este de aproximativ 44 euro.

24.
Politica de preţ
Dacă nucile sunt de calitate (soiurile franțuzești dau nuci de o calitate superioară celor autohtone) se
pot obține chiar și 2 euro pe kilogramul de nuci în coajă, în timp ce la miez marja este de 5-6 euro pe
kilogram.

Concurenţa
La nivel judeţean firma nu are concurenti, doar gospodăriile mai deţin nuci dar în proporţii reduse.
La nivel national sunt livezi de aceeasi suprafaţă în : Vrancea, Iaşi, Gorj, Hunedoara, Mureş, Dolj şi
Constanţa (Ostrov). La nivel european printre concurentii cu producţie ridicată se numără ţări, precum:
Franţa, Republica Moldova, Grecia, Germania, Austria, Bulgaria.

25.
Pentru demararea proiectelor, am apelat la o banca comerciala şi anume, Banca Transilvania
deoarece au variante optime pentru tinerii intreprinzatori. Am obţinut un credit pentru investiţii cu o
dobândă de 12% pe an.
O parte din investitii va fi acoperita din surse proprii.
Pentru initerea celor trei afaceri, am plecat de la stabilirea cheltuielilor de investitii.
Terenurile şi anexa (gospodăria) sunt amplasate în spaţiul proprietate privată. Terenul destinat
amplasării stupinelor se află lângă sediu, iar cel pentru plantarea nucilor in vecinatatea spaţiului unde va fi
amplasată stupina. Nucile vor fi plantate pe un teren în pantă, cu sursa buna de apa in apropierea pânzei
freatice a râului Suceava.

26. Creşterea albinelor


-lei- -le
Tabel nr. 1
Nr. Categorie de cheltuieli de Sursa de
Cantitate Pret Valoare
crt investitii finantare
Act de
1 teren ( pentru stupină) 0.2 ha 20 000 4 000 mostenire
2 familii de albine 50 450 22 500 Aport propriu
3 echipament protecţie 1 300 300 Aport propriu
4 unelte apicole 1 500 500 Aport propiu
5 tratamente şi hrană albine 1 700 700 Aport propriu
6 centrifugă miere (pt.4 rame) 1 1 500 1 500 Aport propriu
7 rame pt. stupi (25buc/set) 10 50 500 Aport propriu
8 unelte pentru descapăcit 1 9 000 9 000 Aport propriu
9 refractometru miere 1 400 400 Aport propriu
10 altele 1 4 000 4 000 Aport propriu
11 Linie de ambalat 1 12 000 12 000 Aport propriu
12 Pavilion apicol 1 40 000 40 000 Credit Btrl
TOTAL 95 400

27.

Plantaţia de goji
Tabel nr. 2
-lei-
Nr. Categorie de cheltuieli sursa de
Cantitate Pret valoare
crt de investitii finantare
Act de
1 teren 1.5ha 25 000 mostenire
30.000
proprii+35.000
2 material săditor 2480 6euro/buc 65 000 credit
3 plasă pt. gard+stâlpi 1 4 500 5 000 Aport propriu
4 motosăpătoare 1 2 000 2 000 Aport propriu
5 altele 1 1 000 1 000 Aport propriu
semănarea între rânduri
6 cu facelia 10kg/ha 400 400 Aport propriu
7 lucrări agricole 1 2 600 2 600 Aport propriu
8 culturi între rânduri 1 400 400 Aport propriu
9 achiziţe uscător fructe 1 15 000 15 000 Credit Btrl
10 lucrări agricole 1 3 000 3 000 Aport propriu
TOTAL 119 400

28.

Livada de nuci
-lei- Tabel nr. 3
Nr. Categorie de Sursa de
Cantitate Pret Valoare
crt cheltuiala finantare
1 teren 2ha 20 000 Act de mostenire
2 analize sol 5probe/ha 2 100 200 Aport propriu
150buc/ha
3 puiet (*1) 300 193.5 58 050 Aport propriu
4 tratare sol 500 lei/ha 2 500 1 000 Aport propriu
5 sursă de apă 1 4 000 4 000 Aport propiru
6 lucrări agricole 1500 lei/ha 2 1 500 3 000 Aport propriu
7 achiziţie utilaj 1 35 000 40 000 credit ipotecar
10 altele 1 2 000 2 000 credit
Lucrări
11 agricole anul 3 1 2 000 2 000 credit
Lucrări agricole
12 anul 4 1 2 000 2 000 credit ipotecar
TOTAL 132 250
*1) am aplicat schema de plantare 8*6 m
29.

Indicatori tehnico-economici
Tabel nr. 4
Nr. Indicatori U.M. Cresterea Plantatia de Livada de
crt. albinelor goji nuci
(1) (2) (3)
1. Investiţia totală din care: lei 95 400 119 400 132 250
- An 1 55 400 98 400 86 250
- An 2 40 000 3 000 42 000
- An 3 0 18 000 2 000
- An4 0 0 2 000
2. Capacitatea anuală de kg (*1) (*2) (*3)
producţie (qh)

3. Valoarea anuală a lei 51 000 165 000 90 000


producţiei (Qh/Vh)

4. Cheltuieli anuale de lei 10 700 45 000 21 600


producţie (Ch) (*4)
5. Durata de funcţionare a Ani 16 15 25
obiectivului (D)

6. Durata de realizare a Ani 2 3 4


investiţiei (d)
7. Profitul anual (Ph) lei 40 300 120 000 68 400
8. Profitul total (Pt) lei 644 800 1 800 000 1 710 000

30.

Centralizarea indicatorilor
Tabelul nr. 7
Nr.
Indicatori Proiect 1 Rang Proiect 2 Rang Proiect 3 Rang Criteriu
crt.
1. It 95 400 3 119 400 2 132 250 1 MINIM
2 d 2 3 3 2 4 1 MINIM
3. D 16 2 15 1 25 3 MAXIM
4. T 2.36 1 0,995 3 2.07 2 MINIM
5. R 6,76 1 14,08 3 11,93 2 MAXIM
6. Pt 644 800 1 1 800 000 3 1 710 000 2 MAXIM
7. Mi 55 400 3 199 800 2 344 750 1 MINIM
8. Vta 92 114.05 1 185 138.52 3 141489.12 2 MAXIM
9. Kta 73 749.67 3 132003.10 2 138 053.34 1 MINIM
10.. r 1,119 2 1,385 3 1,066 1 MAXIM
ANTA =
11. 10 236,61 2 50 181,31 3 9 290,88 1 MAXIM
VNta
12. ka 1,155 2 1,618 3 1,095 1 MAXIM
13 RIR 34,85% 2 49,43% 3 26,13% 1 MAXIM
14 CRNA 37,24 2 11,51 3 67,58 1 MINIM
Total ranguri 28 36 21
1 ∑ni=1 rij 1 2 2,57 1,5
=
r nh

31.
În ceea ce priveşte varianta de investiţie optimă, prin analiza indicatorilor statici se observă că
varianta optimă de proiect de investiţii este proiectul 2, durata de realizare a investiţiei fiind cea mai mică,
termenul de recuperare a investiţiei este important şi în cazul acestui proiect este cel mai mic. Din cei 14
indicatori prezentaţi, 9 indicatori sunt faborabili în cazul proiectului nr. 2.
În urma calculării cursului de revenire net actualizat se observă că toate proiectele de investiţii vor
fi acceptate, proiectul 2 reprezentând varianta optimă. Astfel se poate concluziona că firma ar trebui să
aleagă ca variantă optimă proiect de investiţii proiectul 2, reprezentând plantaţia de goji, proiect căruia îi
corespund majoritatea indicatorilor calculaţi.

32.
Dintre riscurile cu care se poate confrunta societatea S.C. RAVEN S.R.L.-D., ca urmare a
implementarii proiectului de investiţii, amintim:
 riscul duratei până la maturitate (risc specific valorilor mobiliare);
 riscurile afacerii sau riscuri operaţionale (amânarea plantării ca urmare a nealocărării la timp a
comenzii de către furnizorul de material săditor, amânarea plantării datorită condiţiilor climaterice
nefavorabile, care implicit duce la amânarea intrării pe rod);
 neacordarea creditului în timp util;
 riscul datoriei (neplata ratelor la creditul de investiţii);
 riscul de personal (riscul forţei de muncă-zilieri care să respecte clauzele contractuale).

33.
Ca măsuri de reducere a riscurilor se impun următoarele:
 respectarea procesului de plantare, eventual apelarea la un inginer horticol pentru consiliere;
 încheierea din timp a unui contract ferm cu furnizorul de material săditor;
 pentru urgentarea acordării creditului, apelarea la două societăţi bancare;
 pentru neplata ratelor la creditul de investiţii se impun mai multe măsuri:
 încheierea de contracte ferme cu clienţii (prin specificarea clară a termenelor de plată), care să
aducă banii necesari acoperii datoriei;
 pătrunderea pe noi pieţe care să ne asigure desfacerea şi implicit, banii necesari;
 încheierea de contracte de muncă, cu clauze explicite privind sarcinile de lucru, remunerarea
zilnică.
 în cazul riscului de credit, societate poate apela la instrumente specifice de diminuare a acestui
risc, şi anume: încasari în avans de la clienţi, scrisori de garanţie bancară de plată.