Catalizele- extensiile descriptive sunt dispuse cu maiestrie, fie pentru a crea atmosfera, fie pentru a

pregati o schimbare in firul actiunii. Tablourile de natura indica o perceptie sensibila a lumii caci
muzicalul si vizualul indeplinesc aceeasi functie- de oglindire a sentimentelor , de prevestire a
faptelor. Motivul fantanii dintre plopi revine prin accentuarea contrastelor cromatice, prin
suprapunerea Eros- Thanatos. Recuzita apartine romantismului- noapte, vraja lunii, fosnetul
frunzelor, fantana ca simbol al vietii. Gradatia are menirea de a crea tensiune pregatind tragedia
finala- luna e pe rand ,,palida”, ,,stirba” , ,,ca un ochi de spaima”. Fantana reprezinta viata, spatiul
romantic al implinirii iubirii dar si un receptacul al mortii. Plopii au in imaginarul uman conotatia
mortii, sunt arbori nefasti, iar numarul subliniaza aceeasi idee a thanatosului. Mai mult, cei patru
arbori delimiteaza, inchid acest spatiu.

Fantana- locul intalnirii accentueaza apropierea mortii, presimtirea: ,,ma temeam sa nu gasesc locul
mort,, , ,, o luna stirba se ridica din rasarit ca peste o pustie”, ,,simtii freamatul plopilor”, ,,am o
tresarire napraznica in toata fiinta”. Dupa aceasta intalnire, Marga rosteste acel Te Deum al
dragostei- ,,am sa te astept si am sa mor langa fantana daca nu vii”. Tragismul episodului urmator
consta in marea forta a celor doua sensuri opuse: iubirea care invadeaza sufletul fetei si legea
ancestrala care trebuie respectata. Ea trebuie sa-l ademeneasca pe Neculai Isac pentru ca tiganii sa-l
jefuiasca. Marga dezvaluie adevarul capitanului chiar daca stie ca va plati cu viata. Destainuirea fetei
are ritmul sacadat al ultimelor clipe traite in tensiunea celei mai dramatice si mai cutremuratoare
litanii murmurate infrigurat la marginea existentei cand totul pentru ea pare ca se naruie langa
fantana dintre plopi. Inconjurat de tigani, Neculai scapa cu greu dar pierde o lumina atat in sensul
propriu cat si in cel figurat: ,,pe sub batista mi-a naboit sangele; mi se prelungea prin mustati si-mi
intra in gura. Si parca gustam sangele imprastiat pe colacul fantanii”.

Un procedeu de relevare a frumusetii povestirii este acela al oglindirii ei pe chipurile ascutatorilor .

Fantana insasi a disparut ca toate lucrurile lumii, dar ea ramane in amintirea capitanului de mazali ca
loc al iubirii si al sacrificiului. Imaginea finala a eroului e astfel petrificata in memoria colectiva , intr-o
vreme fara uitare, fara sfarsit: ,,sta impovarat la locul lui, neclintit, cu capul plecat. Obrazul drept,
botit spre ochiul stors, parca era inclestat, pecetluit pentru totdeauna intr-o durere. Iar ochiul cel viu,
mare si neguros , privea fara tinta in jos in neagra fantana a trecutului.”

Desi capitanul Isac traieste inca o data intamplarea evocata, aceasta este descoperita de el insusi pe
masura ce se desfasoara.Istorisind, se intreaba acum, ca si atunci, daca ceea ce a vazut la fantana
dintre plopi “Mi s-a parut?A fost o aratare?”cu toate ca el stie ca nu i s-a parut, ca nu a fost o aratare.

Semnificatia fantanii cu patru plopi este de centru al lumii,loc sacru care insa nu-i mai protejeaza pe
indragostiti,fiind pangarit de vina fiecaruia si sortit pieirii.Apa fantanii se amesteca cu sangele,iar in
plan simbolic,iubirea cu moartea.

Cadrul este romantic, „stelele se aprinseseră în cerul curat”, câmpurile înţeleniseră în linişte, ca într-o
taină”, creând o atmosferă de vrajă pentru întâlnirea erotică, iar prezentarea peisajului marchează o
pauză descriptivă în şirul naraţiunii
Fantana dintre plopi este un titlu simbolic: reprezentand apa, fantana are proprietati magice si,
potrivit traditiei, este loc de intalnire intre indragostiti; plopul este simbolul singuratatii. Corelate,
cele doua simboluri indica locul unei intamplari dramatice.

Descrierea cinematografică reuşeşte să sugereze dramatismul situaţiei în care se