C2 Rel-EredMediuEd Stadialit2

Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

DFP / Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar
PSIHOLOGIA VARSTELOR / DEZVOLTARII

– copilul –
–2014-2015–
Lect univ dr. Bucur Cristian

Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
PSIHOLOGIA VARSTELOR / DEZVOLTARII

– copilul –
•Relatia EREDITATE – MEDIU – EDUCATIE

• STADIALITATE
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
PSIHOLOGIA VARSTELOR
Eredidate- Mediu- Educatie
Ereditate
= proprietatea organismului viu de a
transmite urmaşilor caracteristicile
dobândite
ψ > 100.000 gene

organizate în 46
cromozomi (XX si XY)
ψ fenotip ……………………………………….
ψ genom ………………………………………….
Ereditate Caractere de specie,
rasa, familie
Culoare par, Tipul
inaltime, somatic
culoare Predispo-
ochi, piele zitii boli
Aparatul respirator,
? sau
tulburari
psihice
sistemul circulator,
digestiv, mecanisme
metabolice, SNC, sensibilitatea
homonale analizatorilor, pragurile
de durere
Ereditate
factor dacă ereditatea nu este stimulata şi

potenţial susţinuta de mediu şi educaţie acest
potenţial se pierde.
factor
pe aceleaşi structuri neuro-funcţionale,
polivalent
în funcţie de stimulările mediului şi
educaţie, se pot dezvolta capacităţi
psihice diferite.
în ceea ce priveşte viaţa psihică ereditatea asigură premise
ale dezvoltării psihice (R.Zazzo)
Ereditate
congenital Congenitalul cuprinde şi elemente

dobândite înaintea naşterii.
fondul ereditar se poate exprima în diferite momente

de vârstă sau poate să rămână în stare de latenţă de-a
lungul vieţii dacă lipseşte factorul activator
exista o dezvoltare seculara a precocitatea si

speciei umane, cu ritmuri longevizarea
inegale in timp. (Tanner) (argumente)
Ereditate
ereditate psihologică – se poate regasi in circulaţia
afecţiunii, aspiraţii, bucurii, tensiuni comune.
Putem sa
vorbim despre
….?
ereditatea socială care se referă la ritualuri,

obiceiuri, conservare a tehnicii, a naţionalităţii
(H.W.Conn)
Mediu
= toate tipurile de influente şi acţiuni (materiale/
spirituale, organizate/ spontane, naturale/ culturale,
conştiente/ involuntare) din spaţiul de viaţă al fiecăruia
MACRO-
MEDIU micro-
mediu
micro- I micro-
mediu mediu
Mediu
Baltes: 3 tipuri de influente majore asupra dezvoltarii
Evenimente
nespecifice de viata
(divort, accident...)
Vârsta Istorice
cronologică
Per-so
ana Al II-lea Razboi Mondial
Revolutia `89
(achizitia Lbj) Yougoslavia,
Mediu
mediului
natural
socio-econo socio-afecti
mic v
socio-profesocio-cultu
sional ral
Educatie
conştient,
specificitate
sistematic urmarind
finalităţi
Toţi indivizii umani dispunem de capacitatea de a fi

educaţi
Educatie
genereaza noi forme de amplificarea continua
activitate cu cerinte tot mai
complexe restructurare perpetua
Dezvoltare Dezvoltarea=
a=
premis
rezultat
a
Educatie
Toţi indivizii umani dispunem de capacitatea de a fi
educaţi
zona proximei gradul dezvoltării potenţiale a

dezvoltări copilului
(L Vigotsky)
= dezvoltarea actuala a copilului
+
capacitatea sa de învăţare,
dintr-o situaţie standard, ajutat de adult
Educatie
Provocand copilul in activitati cu solicitari peste nivelul
sau, adultul il stimuleaza si imprima copilului un nivel
superior de dezvoltare.
Dar aceasta stimulare nu trebuie sa depaseasca limitele

confuziei si ale demotivarii, de aceea ea trebuie sa aiba
propriile masuri intim legate de nivelul de dezvoltare la
care se afla copilul, de ritmurile anterioare de dezvoltare,
de stadiul imediat urmator si de contextul
socio-educatoinal si cultural in care traieste si actioneaza
copilul.
stadialitate
Etape, Cicluri si Stadii
Pre-Natal ➢sugar
Ciclul de creştere ➢ ante-prescolar/ prescolar/
şi dezvoltare scolarul mic
➢ Pre-adolescent/
adolescent/ post-adolescent
Post-Nata
l Ciclul adult / ➢ tinerete
maturizare ➢ adult
Ciclul de ➢Batranete timpurie/ Batranete/

regresie Marea batranete
stadialitate
Schiopu si Verza propun 3 criterii pentru stabilirea si
descrierea stadiilor de dezvoltare
Tipul fundamental joc, învăţare, muncă

de activitate
Tipul de relaţii comunicarea si relatiile sociale
Originea tensiunii tensiune interioară ce apare ca

psihice dominante un conflict ce generează
anumite caracteristici
CRITERII
STADIU Tipul
Tipul de relaţii Tipul de contradicţii
L fundamental de
(comunicare) (tensiuni)
activitate
Reflexe
Sugar Satisfacerea
necondiţionate Dependenţă totală
nastere – trebuinţelor
(alimentar, de faţă de adult.
1 an organice.
apărare).
Începe elaborarea Scade gradul de
Manipularea
Antepreş primelor reflexe dependenţă faţă de
obiectelor dar
-colar condiţionate adult. Se dezvoltă
lipseşte scopul
1 – 3 ani (alimentar,igienic capacitatea de
conştient.
). verbalizare.
CRITERII
Tipul de
STADIUL Tipul fundamental Tipul de relaţii
contradicţii
de activitate (comunicare)
(tensiuni)
Jocul are caracter
Stabileşte relaţii
conştient, se Se diminuează
sociale, dobândeşte
desfăşoară pe bază dependenţa
statut social, are
Preşcolar de reguli, copilul faţă de adulţi
drepturi şi obligaţii (să
3 – 6/7 adoptă roluri, în datorită
se trezească la numite
ani funcţie de care constituirii
ore, să se echipeze, are
alege conştiinţei de
dreptul de a merge la
comportamente sine.
grădiniţă etc.).
adecvate.
CRITERII
Tipul
STADIUL Tipul de relaţii Tipul de contradicţii
fundamental
de activitate
Relaţiile
Şcolar Învăţarea sociale se Gradul de dependenţă
mic impusă, extind, este influenţat de
6/7 – dirijată din drepturile şi apariţia punctului de
10/11 ani exterior. obligaţiile se vedere propriu.
majorează.
CRITERII
STADIUL Tipul fundamental Tipul de relaţii Tipul de contradicţii
de activitate (comunicare) (tensiuni)
Învăţarea impusă, Varsta marilor
învăţarea Relaţiile se contradicţii, se dezvoltă
Preadoles independentă (îşi diversifică conştiinţa de sine,
cent permite să înveţe depă-şind doreşte să-şi impună
10 – 14 selectiv, să pragul şcolii opiniile: argumentele
ani absenteze de la (grup sportiv, abia sunt în curs de
cursuri fără artistic etc.). formare.Contradicţia nu
motive speciale). trebuie devina conflicte.
CRITERII
Tipul
fundamental de
activitate
Treptat se
Treptat se temperează
Învăţare. integrează,
pornirile de
Adolescen Activitate cucereşte o
independenţă manifeste.
ta creatoare (are anumită poziţie
Adolescentul şi adultul
14 – 18/20 posibilitatea să- în ierarhia
operează în aprecierea
ani şi impună socială,
celuilalt cu criterii
originalitatea). preponnderent
valorice.
educationala.
CRITERII
Tipul
fundamental
de activitate
Cautarea identitatii
Învăţare Relatii profesionale si a relatiilor
Postadole
complexă, complexe, cu un partener de viata
scent 20-
integrare multiple, foarte (cresterea stabilitatii
24 ani
iniţială. diversificate relatiilor afective –
sexuale)
CRITERII
Tipul
STADIUL Tipul de relaţii
fundamental de Tipul de contradicţii (tensiuni)
(comunicare)
activitate
Formarea unei familii si
Relatii gasirea unui echilibru
Tânăr Integrare
complexe, afectiv; stabilizarea unui
24/25 – 35 profesională,
multiple, foarte traseu profesional clar si in
ani muncă.
diversificate concordanta cu dimensiunile
motivationale
CRITERII
Tipul
fundamental de Tipul de contradicţii (tensiuni)
(comunicare)
activitate
Gasirea unui echilibru intre
familie si profesie; timpul
Relatii acordat copiilor; implinirea
Adult
Munca, creaţia complexe, afectiva intrafamiliala si
35 – 65 ani
ating apogeul. multiple, foarte intrasociala (roluri si
diversificate statute); “eliberarea”
propriilor copii de sub tutela
familiei
CRITERII
Tipul
fundamental Tipul de contradicţii (tensiuni)
(comunicare)
de activitate
Aparitia pensionarii si a unor
noi statute si roluri
Relatii intrafamiliale (bunic/bunica),
Bătrân Activităţi complexe, reafirmarea pozitiei sociale si
64/66 casnice, multiple, presiunea timpului fizic; ‘
+90 auto-servire. foarte slabirea capacitatilor mentale si
diversificate fizice; rarefierea vietii sociale si
sentimetul singuratatii si al
inutilitatii; regrete sau implinire
Stadialitati
Mutiple modele de stadialitate
Erik Erikson stadialitatea socio-efectiva
dezvoltarea intelectuala
Jean Piaget
dezvoltarea morala
Lev Vigotsky dezvoltarea intelectuala si lingvistica
Sigmund Freud sexual - afectiva
Lawrence Kohlberg dezvoltarea morala
Carol Gilligan dezvoltarea morala

Stadialitatea psihosociala
Adept al scolii freudiene,

Erikson se indreapta catre o
viziune nou a aparatului
psihic, luand in considerare
dimensiunea culturala si
sociala in formarea EULui.
E Erikson
Ideea existentei unor componente duale (pozitive si

negative- proprietate a afectivitatii) aflate în opozitie în
fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vietii
Retragere
Iniţiativă
Stadiul Principala Factorii sociali Corolarul

achiziţie determinanţi axiologic
Mama sau
1.infantil Încredere /
substitutul Speranţa
(0-1 ani) Neîncredere
matern
2.copilărie
Autonomie /
mică Părinţii Voinţa
Dependenţă
(1-3 ani)
3.
Iniţiativă /
copilărie Finalitatea
Retragere, Mediul familial
mijlocie acţiunii
vinovăţie
(3-6 ani)

4.copilărie Sârguinţă, /
Şcoala şi grupul
mare Inferioritate Competenţa
de joacă
(6-12 ani) eficienţă
5.
adolescenţă Identitate/ Modelele şi
Unitatea
(12-18/20an Confuzie covârstnicii
i)
6.tânărul
adult Intimitate/ Prietenii, relaţia Mutualitatea
(20-30/35 Izolare de cuplu afectivă
ani)
7. adultul
Responsabilit
Realizare/ Familia şi
atea,
(35ani–50/6 Rutină profesia
devoţiunea
0 ani)
8.
bătrâneţea Integritate/ Pensionarea,
Înţelepciunea
(peste 60 Disperare apusul vieţii
ψ incredere/ neîncredere (naştere – 18 luni) - activitate:
hrănirea
ψ dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere
în mediu (faţă de cel care îngrijeşte copilul) – funcţie de
modul în care este îngrijit
ψ autonomie/ nesiguranţă (ruşine) (1,5 – 3 ani) -

activitate: controlul propriului corp
ψ dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau
îndoielii (ruşinii), al încrederii în sine, în funcţie de
nivelul abilităţilor de autoservire, de reuşita
autocontrolului sfincterian şi al mişcărilor
ψ iniţiativă/ vinovăţie (culpabilitate) (3-6 ani)- activitate:
independenţa
ψ dezvoltarea spiritului de iniţiativă sau vinovăţie în funcţie modul
în care reuşeşte organizarea spaţiului personal
ψ competenţă (spirit întreprinzător)/ inferioritate (6-12 ani) -

activitate: şcoala
ψ dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei în
funcţie de succesul în activitate
ψ Intimitate/ Izolare (20-35 ani)- activitate: Prietenii, relaţia de
cuplu
ψ adolescentul trebuie să atingă un sentiment de identitate în
ocupaţie, isi asuma roluri de gen in cuplu
ψ Realizare/ Rutină (35ani–50/60 ani) - activitate:

responsabilitatea, devoţiunea, ajutorarea
ψ este o extensie a iubirii în viitor;
ψ preocupare pentru generaţia următoare şi toate generaţiile viitoare.
ψeste considerabil mai putin "egoist", decât intimitatea ale etapei
precedente
ψ Integritate/ Disperare (peste 60 ani)- activitate: Pensionarea,
apusul vieţii
ψ dezvolta integritatea ego-ul
ψ mai întâi vine o detaşare de societate, dintr-un sentiment de
utilitate, pentru majoritatea oamenilor din cultura noastră; se retrag
de la locurile de muncă ;
ψ aportul lor nu mai este solicitat sau necesar
ψ a ajunge la un acord cu viata ta, şi astfel ajunge la un acord cu
sfârşitul duratei de viaţă;
ψ dacă poţi să te uiţi înapoi şi să accepţi cursul evenimentelor,
alegerile făcute, viaţa ta ca pe care a-i trăit-o, ca fiind necesare,
atunci moartea nu însemană teamă.
Stadialitatea dezvoltarii intelectuale
Pionier in psihologia
moderna, Piaget
dezvoltă viziunea
genetică asupra
psihologie dezvoltării.
Jean Piget
Ideea fundamentală constă în faptul că de-a lungul

ontogenezei, persoana poate să realizeze anumite operaţii
intelectuale, fiecărui stadiu fiindu-i caracteristice anumite
elemente ale gândirii, altele rămânând inaccesibile
(excepţie ultimul nivel).
Viziunea genetică este oferită de faptul că la o anumită

vârstă cronologică persoana poate să realizeze anumite
operaţii mentale, iar trecerea la un nou nivel se va realiza
doar când se ajunge la o altă vârstă cronologică.
Jean Piget
asimilare
acomodare
incorporarea unor
modificarea schemelor cunoştinţe,
existente pentru a comportamente, etc
incorpora cunoştinţe noi prin folosirea
noi ce nu se mai unor scheme
potrivesc celor preexistente
pre-existente
Asimilarea înseamnă a folosi ceea ce este deja cunoscut, iar ROL
acomodarea înseamnă a dobândi un nou mod de a face ceva RON
Jean Piget
stadii :
operaţiile formale 11 – 18/20

ani
operaţiile concrete 7 – 11 ani
preoperaţional 2 – 7 ani
inteligenţa senzoriomotorie nastere – 2 ani

Jean Piget
• de la acţiuni reflexe la activităţi
orientate de scop
• permanenţa obiectului (ultimele
inteligenţa studii arata ca dupa 3 luni apare)
senzoriomotorie • acomodarea este mai accentuată
nastere – 2 ani decât asimilarea
• conduita „suportului” (9 luni)
• conduita „sforii” (11 luni)
• conduita „bastonului”
• reacţii circulare (primare,
secundare, terţiare, noi combinaţii)
Jean Piget
• gândeste în simboluri
• operatiile logice sunt
uni-directionale
preoperaţional • comunicare verbală
2 – 7 ani • este posibilă schematizarea
obiectelor în desen
• dificultăţi în a sesiza punctul de
vedere al celuilalt– egocentrism, dar
apare decentrarea (spre final)
• animism puternic afirmat
• substadiile: preconceptuale,
intuitive
Jean Piget
• rezolva logic probleme concrete

prin manipularea directă a obiectelor
operaţiile • surprinderea invarianţei
concrete • înţelegerea legii conservării
7 – 11 ani (volumului)
• se realizeaza clasificarea şi serierea
• înţelegerea reversibilităţii
Jean Piget
• capacitatea de a rezolva probleme

abstracte
operaţiile • raţionamentul ipotetico-deductiv
formale • nu mai este limitata la realitate sau
11 – 18/20 ani experienta personala
• conştientizarea propriilor procese
cognitive
• preocupări privind probleme sociale
şi de identitate
Stadialitatea dezvoltarii morale
Jean Piget
Având la bază elemente ale dezvoltării intelectuale,
stadialitatea morala a lui Piaget presupune 2 stadii:
moralitatea moralitatea
heteronomă autonomă
• respect unilateral (pentru adult) • respect reciproc (între egali)
• constrângere • cooperare
• uni-centrare • de-centrare
• sancţiuni unilaterale • sancţiuni prin reciprocitate
• responsabilitatea este obiectivă • repsonsabilitatea este relativă
• realism moral • relativism moral
• eul • personalitatea
• conformism, conservatorism • creativitate, nou, progres
L Kohlberg
L Kohlberg
scopul de a extinde teoria lui Piaget şi de a oferi
descrieri mai complete asupra schimbărilor calitative în
judecata morală în procesul trecerii de la copilărie la
vârsta adultă
In metodologia de aplicare au fost folosite dilemele

morale, iar pe baza răspunsurilor obţinute, a
postulat trei nivele ale dezvoltării morale şi şase
stadii:
Kohlberg
• stadiul 1- orientare primitivă şi
a. nivel de moralitate supunere faţă de autoritate
preconvenţională • stadiul 2- orientare
(6-13 ani) naiv-hedonică şi instrumentală
• stadiul 3- orientare în funcţie

b. nivel de moralitate de relaţiile inter-personale
convenţională • stadiul 4- moralitatea
(13-16 ani) autorităţii şi menţinerii ordinii
sociale
Kohlberg
• stadiul 5- moralitatea
c. nivel de moralitate contractului social, a drepturilor
postconvenţională individuale şi a legii democratic
(al autonomiei şi acceptate
principiilor morale
personale) • stadiul 6- orientare după
(16- adult) principiile etice universale
Kohlberg
•La etapa 1 copii cred că din ceea ce este
a. nivel de moralitate drept ca autoritatea care spune că este
preconvenţională drept. Fac un lucru bun este ascultarea de
(6-13 ani) autoritate şi de a evita pedeapsa.
•La etapa 2, copiii nu mai sunt atât de
impresionat de nici o autoritate unică; văd
că există părţi diferite pentru orice
problemă. Din moment ce totul este
relativ, fiecare este liber să urmărească
interesele proprii, deşi este adesea util a
face oferte şi favoruri de schimb cu alte
persoane.
Kohlberg
• La etapele 3 şi 4, tinerii cred ca membri
b. nivel de moralitate ai societăţii convenţionale cu valorile sale,
convenţională norme şi aşteptările.
(13-16 ani) • La etapa 3, se pune accentul pe “a fi o
persoană bună”, ceea ce înseamnă în
esenţă a fi de ajutor cuiva;
•La etapa 4, apare o schimbare,
respectarea legilor pentru existenta
societatii ca întreg.
Kohlberg
• La etapele 5 şi 6 persoanele sunt mai
puţin preocupate de menţinerea societăţii
c. nivel de moralitate doar de dragul ei, cat mai mult datorită
postconvenţională principiilor şi valorile care fac pentru o
(al autonomiei şi societate bună. La etapa 5 se subliniază
principiilor morale drepturilor fundamentale şi procesele
personale) democratice, care dau tuturor un cuvânt de
(16- adult) spus;
• În etapa 6, se definesc principiile după
care realiyarea unui acord îl va aduce mai
aproape de justete si echitate.
L Kohlberg
Atunci când Kohlberg spune că etapele sale sunt
integrate ierarhic, el înseamnă că oamenii nu îşi pierd
modul de gândire şi teoriile dobândite în etapele
anterioare, ci le integrează în noi cadre, mai largi.
C Gilligan
C Gilligan
Dilemele morale propuse de Kohlberg, interpretarea
acestora şi însăşi conceptul de dreptate sunt abordate
dintr-o perspectivă fundamental masculină asupra vieţii
şi a moralităţii.
Gilligan arată că există două orientări morale
distincte: dreptatea şi grija faţă de cineva.
• nu trebuie să te comporţi nedrept cu ceilaţi
(dreptatea)
• nu trebuie să ignori pe cineva aflat în nevoie (grija
faţă de ceilalţi)
C Gilligan
Există o mare probabilitate ca:
❑ la băieţi, comportamentul moral să fie orientat mai
ales în funcţie de primul principiu (egalitatea în
atitudinea faţă de ceilaţi, aplicarea principiilor abstracte
la rezolvarea conflictelor de interese etc.);
❑ fetele sunt încurajate să ocrotească şi sunt interesate
de bunăstarea celorlalţi.
(câteva studii realizate pe adulţi)

C Gilligan
a. Stadiul • persoana învaţă să ţină cont de
preconvenţional ea însăşi; supravieţuirea proprie
b. Stadiul • se interiorizează normele privind

convenţional grija faţă de ceilalţi în defavoarea
propriei persoane; sacrificiu de sine
• se caută un echilibru între grija faţă

c. Stadiul de sine şi grija faţă de ceilalţi; se
post- convenţional abordează o atitudine critică faţă de
stadiul pre, dar şi convenţional ; să
nu-i răneşti nici pe alţii, nici pe tine
L Vîgotsky
Model al stadialitatii bazat pe dezvoltarea limbajului

L Vîgotsky
• semnalele vocale nu sunt utilizate

regulat,
stadiul primitiv • răspunsurile sunt emoţionale,
sau natural • cuvintele se învăţă prin
naştere – 2 ani condiţionare,
• sunt reţinute imaginile mentale ale
experienţei actuale
L Vîgotsky
• copilul foloseşte pentru obiecte,

dar nu este înţeleasă încă funcţia
stadiul simbolică a limbajului şi nici logica
psihismului relaţiilor exprimate de formele
naiv gramaticale utilizate;
+ 2 ani • diferite semne externe pentru
reactualizarea lor doar dacă semnul
este o reprezentare directă a sarcinii
mnezice
L Vîgotsky
• utilizarea semnelor externe ca

ajutoare pentru desemnarea unor
Stadiul fapte de natură internă, subiectivă.
egocentric • vorbirea este egocentrică,
acompaniază acţiunea, apoi
controlează şi planifică
comportamentul
L Vîgotsky
• semnalele vocale nu sunt utilizate

regulat,
stadiul primitiv • răspunsurile sunt emoţionale,
sau natural • cuvintele se învăţă prin
naştere – 2 ani condiţionare,
• sunt reţinute imaginile mentale ale
experienţei actuale
L Vîgotsky
• semnele externe sunt transformate în

semne interne autogenerate
Stadiul • se dezvoltă limbajul intern care devine
interiorizării baza gândirii copilului acesta dezvoltându-
şi mnemotehnici şi conexiuni logice care
mediază re-actualizarea
Stadialitatea dezvoltarii psiho-sexuale
S Freud
S Freud
Modelul stadialităţii lui Freud pleacă de la teoria

psihanalitică dezvoltată chiar de autor. Este vorba
despre considerarea unui aparat psihic aflat într-o
relaţie de evoluţie nu doar între instanţele acestui aparat
psihic, ci şi între individ şi mediu
Dacă un individ atinge sau nu scopurile propuse în

viaţă depinde de cantitatea de gratificare sexuala
care poate fi prea mica sau prea mare.
S Freud
Un individ poate dezvolta o fixatie, caz in care
dezvoltarea acestuia se opreste la o anumita etapa iar
personalitatea copilului nu se mai dezvolta.
Acest lucru s-ar datora unei gratificari excesive a
impulsurilor sexuale într-o anumită etapă.
Astfel, Freud postulează 5 stadii psiho-sexuale:

• etapa orala: 0 – 8 luni.
• etapa anala: 8 – 18 luni.
• etapa falica: 18 luni – 6 ani.
• etapa latenta: 6 – 11 ani.
• etapa genitala: dupa 11 ani
S Freud
• centrarea copilului pe zona orala si pe

activitatea suptului
• plăcerea de a suge e asociata cu potolirea
1. etapa foamei numai în parte. Placerea suptului e
orala: asociata cu mama sau cu substitutul acesteia;
0 – 8 luni • copilul este reprezentat in principal de id;
• el cauta in mod constant sa-si satisfaca
pornirile;
• nu este capabil sa inteleaga gratificarea de
asemanare, iar contactul cu realitatea este
minim.
S Freud
• aria gratificarii sexuale trece treptat de la zona
orala la zona anala
• pulsiunile erotice se manifesta intr-o maniera
autoerotica, adica isi afla obiectele placerii in
2. etapa propriul corp;
anală: • in ultima parte copilul ajunge să-şi controleze
8 – 18 luni sfincterul si poate obtine o placere abtinindu-se
• comportamentul mamei este in conflict cu
comportarea copilului, începând să-şi dezvolte
ego-ul
• Aminarea acestei evolutii pina la o virsta
apropiata de cea scolara duce la trairi puternice
negative
S Freud
• aria de sexualitate s-a mutat din zona anala in
zona genitala ci si pentru ca falusul are o
importanta primordiala la aceasta virsta atit
pentru sexualitatea fetelor cit si pentru cea a
3. etapa baietilor
falică: • apariţia curiozităţii asupra propriilor organe
18 luni – 6 genitale şi căutarea obţinerii plăcerii prin
ani masturbare
• Complexul lui Oedip
• Complexul de castrare
• Complexul Elektra
S Freud
• rezolutia complexului Oedip marcheaza
trecerea de la etapa falica la etapa sexualitatii
latente
• pierderea interesului sexual,
4. etapa
• dar de continuare accentuata a identificarii cu
latentă:
parintele de acelasi gen
6 – 11 ani
• copilul tinde a se comporta ca parintele faţă
de care se identifică şi încercă să fie chiar
persoana respectivă, devine obiectul
identificarii
• odată cu pierderea interesului sexual, baietii
devin din ce in ce mai interesati de alti baieti,
evitind contactul cu fetele şi veiceversa.
S Freud
• revigorare a primelor moduri de gratificare

5. etapa sexuala intilnite in fazele orala si anala
genitală: • copilul incepe sa stabileasca felul, tipurile de
+ 11 ani atasament heterosexual care caracterizeaza
relatiile sexuale ale adultului;
• superego-ul devine mai flexibil datorita
maturizarii
S Freud
• Spre exemplu adulţii parţial fixaţi în etapa orală sunt
descrisi de Freud ca fiind dependenti, solicitanti si preocupati
in cea mai mare masura de gratificarea orala. Acestia isi rod
unghiile, isi sug degetele, vorbesc mult, fumeaza, beau etc.
• Cei cu fixatia dezvoltata pentru perioada anală sunt
compulsivi si agresivi, având un comportament de acumulare
pentru sine. Este o tendinţă care aparent este legată de
placerea experimentată în faza anală când copilul învaţă să se
abţină.
• Persoanele cu fixatie in perioada falică, ei nu tin seama de
obiectele gratificarii sexuale. Pot fi sadici si violatori.
Intrebari
si
discutii

C2 Rel-EredMediuEd Stadialit2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C2 Rel-EredMediuEd Stadialit2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

PSIHOLOGIA VARSTELOR / DEZVOLTARII

Lect univ dr. Bucur Cristian

PSIHOLOGIA VARSTELOR / DEZVOLTARII

•Relatia EREDITATE – MEDIU – EDUCATIE

ψ > 100.000 gene

factor dacă ereditatea nu este stimulata şi

congenital Congenitalul cuprinde şi elemente

fondul ereditar se poate exprima în diferite momente

exista o dezvoltare seculara a precocitatea si

ereditatea socială care se referă la ritualuri,

Toţi indivizii umani dispunem de capacitatea de a fi

zona proximei gradul dezvoltării potenţiale a

Dar aceasta stimulare nu trebuie sa depaseasca limitele

Ciclul de ➢Batranete timpurie/ Batranete/

Tipul fundamental joc, învăţare, muncă

Tipul de relaţii comunicarea si relatiile sociale

Originea tensiunii tensiune interioară ce apare ca

Lev Vigotsky dezvoltarea intelectuala si lingvistica

Sigmund Freud sexual - afectiva

Lawrence Kohlberg dezvoltarea morala

Carol Gilligan dezvoltarea morala

Adept al scolii freudiene,

Ideea existentei unor componente duale (pozitive si

Stadiul Principala Factorii sociali Corolarul

Stadiul Principala Factorii sociali Corolarul

ψ autonomie/ nesiguranţă (ruşine) (1,5 – 3 ani) -

ψ competenţă (spirit întreprinzător)/ inferioritate (6-12 ani) -

ψ Realizare/ Rutină (35ani–50/60 ani) - activitate:

Ideea fundamentală constă în faptul că de-a lungul

Viziunea genetică este oferită de faptul că la o anumită

operaţiile formale 11 – 18/20

inteligenţa senzoriomotorie nastere – 2 ani

• rezolva logic probleme concrete

• capacitatea de a rezolva probleme

In metodologia de aplicare au fost folosite dilemele

• stadiul 3- orientare în funcţie

(câteva studii realizate pe adulţi)

b. Stadiul • se interiorizează normele privind

• se caută un echilibru între grija faţă

Model al stadialitatii bazat pe dezvoltarea limbajului

• semnalele vocale nu sunt utilizate

• copilul foloseşte pentru obiecte,

• utilizarea semnelor externe ca

• semnalele vocale nu sunt utilizate

• semnele externe sunt transformate în

Modelul stadialităţii lui Freud pleacă de la teoria

Dacă un individ atinge sau nu scopurile propuse în

Astfel, Freud postulează 5 stadii psiho-sexuale:

• centrarea copilului pe zona orala si pe

• revigorare a primelor moduri de gratificare

S-ar putea să vă placă și