Analiza Impactului de Reglementare la proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii

nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase

Titlul analizei impactului Analiza Impactului de Reglementare la proiectul de lege

(poate conține titlul privind modificarea și completarea Legii nr. 803 din
propunerii de act normativ) 11.02.2000 privind securitatea industrială a obiectelor
industriale periculoase
Data:

Autoritatea administraţiei Ministerul Economiei și Infrastructurii

publice autor:

Subdiviziunea:

Persoana responsabilă şi
informaţia de contact:

Componentele analizei impactului de reglementare

1. Stabilirea complexității analizei impactului de reglementare

Criteriul Punctajul

(de la 1 la 3)

Nivelul de interes public faţă de intervenția propusă 2

Gradul de inovație al intervenției propuse 1

Mărimea potenţialelor impacturi ale inițiativei propuse 2

TOTAL 5

Argumentare/descifrarea succintă a punctajului atribuit:

Nivelul de interes public față de intervenția propusă este apreciat cu cifra 2, deoarece proiectul
a fost elaborat în vederea redresării cadrului normativ existent, astfel încât să fie reechilibrate
condițiile de contractare a de asigurare obligatorie de răspundere pentru prejudiciile cauzate în
procesul de exploatare a obiectului industrial periculos, garantând apărarea intereselor asiguraților
și persoanelor păgubite. Așa fiind, inițiativa prezintă interes, în particular, pentru agenții economici
ce exploatează obiecte industriale periculoase.
Gradul de inovație al intervenției propuse este apreciat cu cifra 1, având în vedere că proiectul
are scopul trecerii la conceptele existente în asigurări în ce privește setarea de către legiuitor a
limitelor răspunderii asigurătorului, abordare existentă în Legea 414/2006 cu privire la asigurarea
obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.
Mărimea potenţialelor impacturi ale inițiativei propuse este apreciată cu cifra 2, întrucît
implementarea proiectului va contribui asigurarea conformării benevole a persoanelor ce
exploatează obiecte industriale periculoase și, corespunzător, asigurarea unei protecții sporite
eventualelor persoane păgubite.

2. Definirea problemei

a) Redacția în vigoare a art. 16 alin. (2) Legea 116/2012 stabilește mărimea sumei asigurării
de răspundere pentru eventualele prejudicii în funcție de categoria de pericol,
conform anexei nr.1, Legea prenotată, acestea fiind disproporționat de mari în
raport cu riscurile aferente exploatării respectivelor obiecte.

b) Proiectul Legii nr. 273/2018 a avut drept scop îmbunătățirea cadrului legal privind activitatea
profesionistă în domeniul asigurărilor, stabilind completarea Legii nr. 407 din 21.12.2006. Dar, în
lipsa asigurării unui proces de consultare regulamentar, proiectul a fost completat cu propuneri de
modificare a art. 16 Legea 116/2012, amendamente care au efecte negative atât asupra activității
în domeniul asigurărilor, cât și asupra sectorului real al economiei. Suplimentar, necesitatea
acceptării amendamentelor înaintate nu a fost argumentată, limitându-se doar la reproducerea
conținutului reglementărilor propuse, fără a fi efectuată o analiză ex-ante a impactului normelor
asupra activității de întreprinzător, precum și asupra solvabilității pieței de asigurare.

c) Subiecții respectivelor norme sunt persoanele juridice care gestionează obiecte industriale
periculoase, înregistrate în Registrul de stat al obiectelor industriale periculoase, gestionat de către
Agenția pentru Supraveghere Tehnică, precum și companiile de asigurare.

Conform datelor prezentate de către Agenția Supraveghere Tehnică, sunt înregistrate următoarele
obiecte industrial periculoase, structurate pe categoria de pericol, conform Anexei 1 Legea
116/2012.
Obiecte Industrial Periculoase de categoria I – 1 unitate
Obiecte Industrial Periculoase de categoria II – 2100 unități
Obiecte Industrial Periculoase de categoria III – 3560 unități
Obiecte Industrial Periculoase de categoria IV – 0

d) Mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii

Conform art. 16 alin. (2)
„Mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilește după cum
urmează:
a) pentru obiectele industriale periculoase din categoria I de pericol – în mărime de 100 de
milioane de lei;
b) pentru obiectele industriale periculoase din categoria a II-a de pericol – în mărime de 50 de
milioane de lei;
c) pentru obiectele industriale periculoase din categoria a III-a de pericol – în mărime de 20 de
milioane de lei;
d) pentru obiectele industriale periculoase din categoria a IV-a de pericol – în mărime de 5
milioane de lei.”

În lipsa justificării necesității impunerii respectivelor mărimi de asigurare respectiva normă

generează cheltuieli semnificative pentru mediul de afaceri sub forma valorii primelor de
asigurare. Acest fapt a dus la creșterea imediată a costurilor aferente conformării agenților
economici la normele Legii 116/2012. În același context, menționăm comunicarea Comisiei
Naționale a Pieței Financiare nr. 04-1038 din 18.04.2019 rezumând că „pentru fiecare obiect
industrial periculos care dispune de act permisiv pentru inițierea activității trebuie să există
asigurare de răspundere pentru prejudiciile cauzate vieţii, sănătăţii sau bunurilor altor persoane,
precum şi mediului înconjurător.”. Așadar, costul global aferent plății primei de asigurare pentru
categoria II și III de pericol constituie ~ 176 200 000 lei anual, fapt reieșit din practicele curente
ale pieței de asigurări (Prima de asigurare = mărimea sumei asigurării * 0,1%(tarif)).

e) Se remarcă imposibilitatea unor asigurători de a asigura respectivele categorii de riscuri datorită

obligației legale de menținere a propriei solvabilități și stabilități financiare, fiind nevoite după caz
de a încheia contracte de reasigurare, iar în lipsa identificării unui reasigurător, de a nu participa
la respectivele raporturi.

f) Conform informațiilor oferite de către companiile de asigurare, până la intrarea în vigoare a art.
III Legea nr. 273 din 29.11.2018, cuantumul procentual al primei de asigurare constituia ~1%
sumă asigurată, or practicile actuale de stabilire a valorii primei reieșind din tariful de 0,08% -
0,3% afectează negativ gradul de solvabilitate a industriei asigurărilor, erodând sustenabilitatea
sectorului pe termen lung

g) Prin adoptarea modificărilor asupra Legii nr. 116/2012 a fost exclusă posibilitatea de a
individualiza mărimea sumei asigurate în baza rezultatelor evaluării riscurilor reale și în
dependență de anumiți factori, precum: (i) capacitatea obiectului industrial periculos (e.g. puterea
echipamentului (W, kW, MW etc.)); (ii) activitatea de bază a companiilor care posedă obiecte
industriale periculoase; (iii) capacitatea financiară a asiguraților; (iv) starea tehnică a utilajelor și
instalațiilor care pot provoca riscuri de avarie; (v) nivelul de performanță și securitate a utiliajului
etc.

h) Deși necesitatea acceptării amendamentelor înaintate nu a fost argumentată, limitându-se doar

la reproducerea conținutului reglementărilor propuse, fără a fi efectuată o analiză ex-ante a
impactului normelor asupra activității de întreprinzător, s-ar presupune că aceasta ar fi avut drept
scop apărarea intereselor persoanelor vătămate în cazul producerii unui eveniment asigurat. Totuși,
stabilirea mărimii sumei asigurate în dependență de cele IV categorii de pericol reprezintă o normă
disproporționate scopului urmărit, existând mecanisme alternative pentru mitigarea riscurilor de
producere a unui eveniment asigurat, respectiv de prejudiciere a patrimoniului, sănătății și vieții
persoanelor păgubite.

i) În acest sens, nu este justificată necesitatea de menținere a normei în vigoare, art. 16 alin. (2)
Legea 116/2012, în speță stabilirea mărimii sumei asigurate în dependență de categoria de pericol
a obiectului industrial periculos.

3. Stabilirea obiectivelor

Proiectul a fost elaborat în vederea ameliorării situației existente privind lipsa capacităților
financiare a sectorului privat de a se conforma normelor din art. 16 alin. (2) Legea 116/2012,
respectiv capacitatea companiilor de asigurare de a absorbi riscurile aferente, respectiv a
constatării improbabilității producerii unor evenimente asigurate ce ar justifica mărimile sumei
asigurate specificate în norma prenotată.

Prin eliminarea reglementărilor privind cuantumurile sumei asigurate se garantează trecerea la

conceptele existente în asigurări în ce privește setarea de către legiuitor a limitelor răspunderii
asigurătorului, abordare existentă în Legea 414/2006 cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Suplimentar, proiectul are obiectiv de delegare competențelor Guvernului de a elabora un

mecanism de stabilire a sumelor asigurate, în dependență de riscurile specifice contractului de
asigurare pentru obiectele industriale periculoase.
4. Identificarea opţiunilor

Opțiunea “a nu face nimic” – se va menține situația în ansamblu, descrisă la pct. 2, lit. d) – f).
Opțiunea recomandată – eliminarea prevederilor ce țin de stabilirea mărimii sumei asigurate
funcție de categoria de pericol a obiectului industrial periculos, pe termen scurt. Pe termen lung,
Guvernul urmează să elaboreze un mecanism de stabilire a sumelor asigurate, în dependență de
riscurile specifice contractului de asigurare pentru obiectele industriale periculoase.

5. Analiza şi compararea opţiunilor

Implementarea opțiunii recomandate va permite stimularea conformării benevole a agenților

economici ce exploatează obiecte industrial periculoase să dețină poliță de asigurare obligatorie
de răspundere pentru prejudiciile cauzate în procesul de exploatare a obiectului industrial
periculos, fiind atașate de limitele de despăgubire stipulate în Legea 116/2012 art. 16 alin. (3), în
condiții de individualizare a produsului de asigurare în dependență de amplasarea, starea tehnică
și capacitatea obiectului industrial periculos, precum și a altor factori de risc.

Companiile de asigurare vor fi apte de a oferi produse de asigurare bazate pe calcule actuariale
juste, care ar garanta un echilibru legal între valoarea primelor practicate de aceștia și rigorile
legale ce țin de rezervele tehnice, astfel în ultima instanță protejând interesele asiguraților și
persoanelor păgubite.

Implementarea opțiunii recomandate nu va necesita alocarea resurselor financiare suplimentare

de la bugetul de stat, și nu va impune costuri suplimentare de conformare pentru întreprinderi.

Riscurile de producere a unor avarii la obiectele industrial periculoase sunt mitigate prin
reglementările existente (e.g. Legea 116/2012 privind securitatea industrială a obiectelor
industriale periculoase; Hotărîrea Guvernului nr. 506 din 05.07.2017 pentru aprobarea Cerinţelor
minime de securitate privind exploatarea ascensoarelor; Ordinul Ministerului Economiei nr. 71
din 22.04.2014 cu privire la aprobarea documentului normativ-tehnic în domeniul securităţii
industriale NRS 01-04:2014 „Modul de cercetare tehnică a cauzelor avariei şi de întocmire a
procesului-verbal de cercetare tehnică a cauzelor avariei”; Ordinul Ministerului Economiei nr. 224
din 30.12.2013 cu privire la aprobarea documentului normativ - tehnic în domeniul securităţii
industriale NRS 01-03:2013 „Proceduri generale de expertiză în domeniul securităţii industriale”)
și mecanismele de control aferente. Or, Agenția pentru Supraveghere Tehnică deține competențe
de control în domeniul securității industriale , în baza Legii nr. 131 din 08 iunie 2012.

În contrast cu cele expuse mai sus, opțiunea de „a nu face nimic” și menținerea restricției
normative în Republica Moldova va determina redirecționarea resurselor financiare considerabile
În vederea procurării polițelor de asigurare obligatorie de răspundere pentru prejudiciile cauzate
în procesul de exploatare a obiectului industrial periculos, în detrimentul efectuării unei investiții
în îmbunătățirea stării tehnice și modernizării patrimoniului de obiecte industrial periculoase,
actualmente în exploatare. De asemenea, păstrarea redacției actuale a art. 16 alin. (2) Legea
116/2012 generează riscul prestării unor servicii de asigurare necalitative.

6. Implementarea și monitorizarea (se completează pentru analiza complexă)

Urmează a se institui control parlamentar pentru asigurarea dezvoltării în termen a unui

mecanism de stabilire a sumelor asigurate, în dependență de riscurile specifice contractului de
asigurare pentru obiectele industriale periculoase.
7. Consultarea

În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa
în procesul decizional, proiectul a fost plasat pe pagina web a Ministerului Economiei și
Infrastructurii (www.mei.gov.md), la compartimentul „Transparenţă”, subcompartimentul
„Transparența decizională”, rubrica „Anunţuri privind consultările publice”.

Este de menționat că inițierea procedurilor de modificare a art. 16 Legea 116/2012 a fost susținută
de către asociațiile patronale – membre ale Consiliului economic pe lîngă Prim-ministru – Camera
de Comerț Americană din Moldova, Confederația Națională a Patronatului din Moldova,
Asociaţia Producătorilor de Conserve ”SPERANŢA CON”, Asociaţia Naţională a Producătorilor
de Lapte şi Produse Lactate "Lapte", Clubul republican al oamenilor de afaceri “TIMPUL”.

Pe data de 9 august 2019, Consiliul economic pe lângă Prim-ministru, la inițiativa Ministerului

Economiei și Infrastructurii a organizat o ședință dedicată dezbaterii art. 16 din Legea 116/2016.
Autoritățile publice relevante – Ministerul Economiei și Infrastructurii, Comisia Națională a Pieței
Financiare – și-au expus poziția privind necesitatea modificării normei prenotate.

Având în vedere că problema analizată afectează major performanța sectorului real din economie,
Ministerul Economiei și Infrastructurii își exercită competența să inițieze modificarea legislației
în domeniu.

Anexe:

1. Scrisoarea comună A.P. „Camera de Comerț Americană din Moldova”, Asociaţia

Producătorilor de Conserve „SPERANŢA CON”, Asociaţia Naţională a Producătorilor
de Lapte şi Produse Lactate „Lapte”.
2. Proces-verbal al ședinței Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din 9 august 2019.