Sunteți pe pagina 1din 50

I }

J
/
*

ffr G*ffi&
\Q
Cuprins
lntroducere in ,,Miri gi oceane" 7

PimAntul - ,,Planeta albastri" 8


Diferenfa dintre oceane 9i miri 10
De ce apa de mare nu se poate bea? 12
De ce este marea albastri? 14
Ce contine apa mirii? l6
Cum putem respira sub api? 18
Echipamentul de scafandru 20
Ce este scufundarea liberi? 22
CAnd este ridicat steagul rogu
(
pe o plaje? 24
Cum se formeazi valurile? 26
Ce este windsurfingul? 28
Surfingul se practici in largul mirii? 30
Ce este schiul nautic? 32
Cat de sigur este transportul maritim? 34
Nodurile mariniretti 36
La ce foloseste un far? 38

u
g
De ce construiesc oamenii porturi? 40
\ Pentru a conduce un vapor ifi
trebuie permis? 42
.f3*ce folosesc hertile maritime? 44
Ce sunt apele teritoriale? 46
*e este o navi de pescuit? 48
?nainteazd, o barci cu motor? 50
e este o corabie cu pAnze? 52

"t'
ITTRoDUcERE irv

a
ffi
$ oceane
Pa.antut poarti numete de ,,Ptaneta albastri".
Oamenii au invifat si navigheze pe miri 9i oceane,
au construit nave imense gi porturi in care
si acosteze.

Surfing, windsurfing, yachting, schi nautic, iati doar cAteva dintre


sporturile nautice atit de indrigite in ziua de astizi.
Oamenii ,,au imblAnzit" mirile gi oceanele, imprietenindu-se
si luAndu-se la intrecere cu ele...
OcEANe--)

Pimflnf,r
,,Planeta albasffir;
& Varut din spafiu, Pimintul pare albastru.
Aceasti culoare este dati de apa oceanelor
care acoperi planeta pe aproape toati
suprafafa sa: uscatul reprezinti pufin peste un
sfert. Principala cantitate de api lr
I\ l7u?
P
o reprezinti cea din miri 5i oceane. lllttt

f
7
ApELE DuLcl
Pe planeta noastri, apele dulci
provin din ghetari, din calotele si
banchizele de gheata din regiunile
polare. Apele dulci mai provin
si din apele subterane, cele care
se infi ltreazd in subsol, precum
si rdurile si fluviile, care curg la
suprafati. Nu trebuie uitata nici
apa din atmosferd, care se afla
sub formd de vapori in nori.

Cate ape pe aceasti


micuti planeti!

'84l
PmTETA ALeasrCA-':

PnEA MULTE LTTERE!


Etimind din propozilia de mai jos literele din doud in
doui (incep6nd cu a doua) qi vei afla ce vers celebru
copiazd Donald in caietul sdu.

TPAALMGAUNPTYURL
VE
ffiffiJdh so
HPDOTRCTKODCRALI.DA e\
7
Ln
La
lrrrcEPUTU L VlETn.. .
inceput, PamAntu I nu era decat o
minge de foc, care a trecut printr-un
proces foarte lent de ricire. Vaporii de
apa din atmosferd s-au transformat in
ploi torentiale, formand un imens ocean.
Primele fi inte vii s-au dezvoltat acum
3 miliarde de ani in acest ocean: ele au
fost algele.

$TlATl CA...
,,A SE lvl " POATE AVEA $l SENSUL
DE A rE$r, n npAnEA LA supRnrnrn
UNUI MEDIU LICHID.

IG
.: '{ouvnrr rnva} v-rv3oruod o vo nursvslv r tnrNvl tvd :ati"nros
-{
EI
IE
OcEANE

lliferenta
O v
dintre oeeane
I )

$r marr
& O.""nete 9i mirile acoperi aproape
trei petrimi din suprafata planetei noastre.
Un ocean este extrem de intins ;i de
adAnc, comunicind cu oceanul vecin, iar
apele lor se amesteci utor. O mare este
mult mai mici, mai pufin adinci si mult
Toate zonele intinse, albastre, vizibile de
mat tzolati. la depirtare, sunt oceane; cele mai mici,
inchise, tot de culoare albastri, sunt
miri.

WM AnrLE DE CoAsrA
5r Crlr lr.rrERroARE
Pe coaste le eu ro pe n e,
Oceanul Atlantic include
si Marea Manecii si Marea
Nordului... Acestea sunt
miri litorale. Alte mari
patrund addnc in interiorul
continentelor si comunica
p ri n strAmto ri cu ocean u I ,

cum sunt, de exemplu,


Marea Mediterani sau Marea
Baltica. Acestea su nt mari
interioare.

-:f
ApeLE LuMu

fl%Hf, ffi&ffiffiffi#_ T&ffi &f,#fffi fi

StrAmtoarea Gibraltar

MARELE LnuuAnos!
Marele Pete se laud5 atunci cf,nd spune ci a traversat
inot toate mirile enumerate mai jos.
Cu toate acestea, 3 dintre ele nu sunt tocmai nigte
mdri...

MAREA NEAGRA
MAREA VERDE
MAREA ALBA
MAREA ALBASTRA
MAREA RO$rE
Singura deschidere a Mirii Mediterane
spre Oceanul Atlantic o reprezinti
MAREA DE CORALI Strimtoarea Gibraltar.

MAREA LrNr$Til
AREA CNRE
"fi
VA DTVENI UN OCEAN
Marea Rosie este o mare
interioari; in acelasi timp, este si
cel mai tanir... ocean! A inceput
sd se desch ida acu m circa
10 milioane de ani, acolo unde
le Af rica s i As ia
co nti n e nte
au inceput sd se indeparteze unul
de altul. Peste 1 00 sau 200 de
m ilioane de an i, Marea Rotie isi
va incheia procesu I de dezvoltare,
devenind un ocean ca toate
oceanele de astdzi.

I DE DEZVOLTARE. SUBSTANTIVU L
I LEGAT DE ACEST ADJECTIV
I ESTE MATURITATE.
'vNn't 3d :to u3lvu3 L

Nn frsr rtr$rrutr vfuvw uvr 'vrsrxr nN vursvslv vruvru r$ rouin vtHvuu :ldnros
Ile ee epe de mane
nu se poete hea?
CAnd s-au format primele oceane, Elcum
mult timp, sarea care se gesea la suprafata
f
'MLA'TINI SARATE
Apa marii este retinutd in
solul ui s-a dizolvat in ape. lati de ce apa merii bazi ne, apoi se evapora
(se transformd in vapori).
este astizi sirati, provocind usturimi la ochi. Sarea este apoi adunati cu
Nu o poti bea! Cantitatea de sare variazi in mari greble de lemn.

funcfie de regiune gi de anotimp: in medie,


un litru de api de mare confine 30 g de sare.

f U rv SrRAr DE
50 DE MErRr GRostME
Daca toata sarea d in toate
mdrile de pe planeti
ar fi rispandita la suprafata
solului, s-ar forma un strat
cu o grosime de 50 de metri!

Dupi ce apa s-a evaporat, sarea


poate fi strAnsi.
$rH f-j $

DurcE Seu SinAr?


AflA dacd alimentele de mai jos sunt dulci sau sdrate,
aranjdnd literele fiecdrui cuvdnt de la sf6rqit spre inceput.

n
,--* T'
T
i'l
d.={
It c! # I e
f*l s
t r I
ft -r
f}
# f-\ ht
!\4 $ ft I
I
I C
rt
A $t LJ nil A R A 5

A fvl A R T \ A p

A L,
A
5 il fvt
"T'
ffi 0 I

/ I f; fln A R A C

t ,*{ frl
!tt ti
-7
t!* * t

1L
t4 T tsi !
I r"x C N
I
I
T

!i /1
*-
JNnlv'yliaxgN!'3vNozoo''laru -t.* f\J
-vuv3 ruor'v3vsnw'vhtvulsvd'vunwvuvs
'VOVNOUII3'U3'13:l'YlV1O3Ol3 :SNfldSVU

-Jf

.s.".
-iw Pe vremuri, oamenii pliteau
-(

;{-r*r- . -,.il sarea foarte scump, cu


o taxi la stat numiti, in
Franfa, gabela. *-
Ln cE Esrr
BUNA SnREA?
De exemplu, poli pune sare
pe cartofi i praj iti, insa sarea
este absolut necesari pentru
a da gust oriciror manciru ri:
mancarea fara sare are
un gust fad si nu se poate
mAnca!

$TlATl CA...
,,A SE DIZOLVA''
^INSEAMNA A SE TOPI
gr A sE DTSPERSA irurn-o
SUBSTANTA LICHIDA.
-j.'.
--d,f
i ir;l.
'
:it ii.

Durcn Seu SinAr?


AflA dacd alimentele de mai jos sunt dulci sau sirate,
aranj6nd literele fiecdrui cuvdnt de la sfdrqit spre inceput.

rr
j"{
T'
ft
! *! t
* e
ft
ilu !
tii r I
n fi?4c ;'i.
ht t
t-\ *u C, R T i C
!{ ,i
A $J- L, fv{ r{ R A 5

A ift A
FT R T q
A p

A t A
,fa 5 t! M
T"
$
tt 0 I

/ I
fi tln F\ R A C
:}
t& -\,1 U IJ
i[
F t.J !
I ;-{ F
L. tn G N I
I

r /1
gNntv 'ylvi:H9N! '3vNozoo ''tal t !.'
hJ f'[
-vuv3'IHoI'vSvsnn'vruvulsvd'vunwvuvs
'VOVNOUIIS'H:l-13:l'VlV1O3Ol3 :SNndSVU

Pe vremuri, oamenii pliteau


sarea foarte scump, cu
o taxi la stat numiti, in
Franfa, gabela. *-
Ln cE Esrr
BUNA SnREA?
De exemplu, poli pune sare
pe cartofi i praj iti, insa sarea
este absolut necesari pentru
a da gust oricdror mAncdruri:
mancarea fara sare are
un gust fad si nu se poate
manca!

$TIATI CA...

?:=
OcEANE

De ee este marea alhastra?


& Ar" cum am explicat mai devrern€,
cAnd privim imagini din spafiu cu planeta
noastri, aceasta pare si fie o minge mare
gi albastri. Culoarea superbi gi uimitoare
este dati de norii aflafi in atmosferi 9i,
mai ales, de oceatle. De altfel, cerul este
prezent peste tot, iar oceanele acoperi
peste doui treimi din planeta noastri.

qt
CuLoRr ScHrMeAroARE
De aproape, se poate observa
ci apa nu este numai albastri;
mai poate f i verde, tu rc oaz
sau gri. Cu lorile se sch im ba
in functie de cum se reflecta
ceru I si norii in api, dar
si in functie de milioanele
de particule care plutesc,
in suspensie, in api sau in
adAncurile marilor: nisip,
plancton si, bineinteles, alge.

,-l4{F
I t

MAnID
-:*-----
ALSASTRUL

Culori schimbitoare ln adAncul mirilor

*%Tn ffiAffiffiLI L TeW &f,a$ffis

Sr OgsER\AM Narunl innpnEUNA

Cu RrRr, Frrr gr Luru


GdseEte pitratul care tipseqte din aceastd pozd.

e
'
ADANcuRILE I r.rruNEcATE
La suprafatd, marea capata culoarea
cerului de deasupra sa. Daci vremea
este frumoasd si soarele striluce;te,
marea va fi albastrd sau verde. Daci
insi pe cer sunt nori intunecati sau
ploud, marea capata nuante de gri.
PAna la 200 de metri adAncime, apa
mai este incd traversati de lu m ina
soarelui, colordndu-se in verde-inchis.
in adancu I marii, totu I este intu necat,
deoarece aici lumina nu mai patrunde.
in Orientul Apropiat, Marea Rosie
este denumita astfel datoriti algelor
microscopice de culoare ro;ie care o
coloreazd,. in China, Marea Calbena
este colorati de pamantul galben de

ry ffi 4
pe fundul marii.

$TlATl C4...
PLANCTONUL ESTE FORMAT
DtN PLANTET-E $t ANTMALELE
MINUSCULI CARE TRAIESC,
iru suspENsrE, iN APA ruARlr:
MULTI F Egn pRrrenA
ncehs rA runrucARE.
s 'uN nc rnrvurvd rr$rsart :=rinros
Ce eonfine apa mdrii?
,\
a'4
TT Ilnnaap el)le)mlanriLtorfSsuunnt:rispAndite
eddee minl r'lneet
a

mili arr,rdde d eItconr ne erra le,


/\
care ssuuntrt, INnrma lallreetpiarl rtee,,ssi ruri .
/\
Este VO prrrirlnccllppal
orhbaa!t' IN1p
a

al ,c
. dre ,rsarea

de mare", care poate fi folosite


in bucitirie, dar gi de sirurile de
magneziu, de fluor sau de calciu, 9i de
iod, cu mirosul siu specific.

* 'APE
PI-INE DE VIATA
in apa marii plutesc plante
si animale minuscule, care
formeazd planctonul. Unele
dintre acestea nu sunt
vizibile decat cu aj utorul
m icroscopu I u i. Planctonu
I

vegeta I e ste fo rm at d i n
alge: cea mai raspand ita
alga este de 1 0 000 de
ori mai mica decAt un
milimetru! Planctonul animal
este format din larve si
crustacee... Cele mai mari
crustacee nu mdsoari mai
mult de 2 cm.
\ CoNTINUTUI
---***-*l*stu **-
Apel )
--.** **o.-pdd.*
**-***n{

-i ,,
,r' :ii, u'
r i ui +i !."$
;t+
,F"'.1
*,. i
1.* ir,.

UlrlnaELE Nourlll in MlrBnIE DE Pr,,q.rg!


IatE cinci sta{iuni balneare faimoase, situate in trei dintre cele mai importante
[dri turistice din Europa. Giseqte fara cireia ii apar[ine fiecare plajd.

t San Remo A Fran[a


t Jorremolinos [r Italia
;r Deauville c Spalia
t \z{arbella
; Saint Tropez
\ (i Rimini
/

v nurNta g tS g'3 nurNtd r t$ z'g nurNrd g tS t :atintos

Pentru a putea Recolti de


fi conservat, sare intr-o
morunul este mlagtini
uscat, apoi pus siratidin
la pdstrare in Vietnam
sare.

%TNEFA.ERTLE Apr DE MARE


Apa de mare este foarte benefici, fi ind folosita in diverse
tratamente. in talasoterapie, in centrele speciatizate, $TIAT| CA...
TALASOTERAPIA ESTE O METODA
se profita de ac!iunile benefice pentru sinatate ale TERAPEUncA DE APLIcARE
oligoelementelor, aceste minuscule elemente extrem de A PRoPnrerAlrLoR BENEFtcE
ALE APEI MARINE.
prelioase: iodul, foarte rar, intalnit doar in mediul marin,
manganul, zincul...
t
Fesptrm srnh ep&8
& Cn,", daci inofi pe sub ape, poti respira
oxigenul din aer cu ajutorul unui simplu tub.
Acesta nu trebuie si fie insi prea lung.
Daci tubul este mai lung de 35 de cm,
e din ce in ce mai greu si resPiri.
De aceea, pentru a te scufunda, este necesar
f
-DEPARTE,

un echipament special. inainte, scufunditorii irrr AoArrrcuL MAnll


Pentru a se putea scufu nda
purtau aparate speciale de scufundare. in mare, scafandrul poarti
in spate o butelie cu aer
comprimat. Un aparat
performant distribuie aer
la ce re re. Acest s iste m ii
permite scafandrului si
inoate liber in universul
submarin. El poate foarte
utor sa observe pe5tii sau
si viziteze epava unui vapor.
insi tehnica scufundarilor
submari ne trebuie stapAnita
foarte bine, pentru a se evita
o rice acc id e nt.

Costum de
scafandru
folosit cu
mult timp
in urmi
OcEANE j

E€ehfi ffitul
de ffe dru
./)_ F
&/ )tii
t
deja ci oamenii nu pot respira sub api.
Pentru a putea vizita adincul mirilon ei
au inventat echipamentul de scufundare.
Acesta confine butelii cu aer comprimat, pe care
scafandrul le poarti in spate. Un regulator de
presiune gi nigte tuburi canalizeaz6, aerul spre Unr EcHTPAMENT

orificiul bucal, ajutind scafandrul si respire. lrvrPREsroNANT


Scafandrul poarta un
echipament din cauciuc
care il protejeazi
im potriva f rigu lu i. O mascd
transparenta il aj uta
sa vada su b apa, iar cu
labele prinse de picioare
inoata Ia fel de repede ca
pestii; mai are o lanterni,
o ce ntu rd c u gre utati
pentru a cobori mai repede
si un fel de ceas-brdtara,
n u m it batimetru, pentru
misurarea adAncimii apei.
EcHIPAMENTUI-:

{5Tr ffiATS**L ?At} Af,A$ffi! % LuME LTSERA Sue ApA


Cu aj utorul echipamentului de
scufundare, scafandrul poate inota
CHssrroNAR DnspRE AoANcuL sub apa timp de cel putin o ord,
la o adancime de 30 de metri.
APELoR inainte, scufundarile se faceau
cu aparate grele si voluminoase
care nu le permiteau scafandrilor
Cum se deplaseazd
sa se mi;te in voie. Scufundarea
peEtii? cu aj utorul buteliilor trebuie
controlata cu aj utorul unor
t in bancuri monitoare, deoarece corpul uman
este supus, sub apa, unei presiuni
2 Pe bdnci mari care modifica structura
sAngelui. Daca scafandrul urcd
:r Cu barca prea repede la suprafati, sAngele
sdu nu are timp sd se adapteze la
starea normala si se pot pfoduce
accidente mortale. ^.t)

De unde vine lumina


sub api?

r Din nisip
..t De la stdncile
strdl uci toare

't De la soarele
de la suprafa[d

SAU UN APARAT CARE NU ARE


NEVoTE DE uN AJUToR DtN nrnnA
PENTRU A FUNCTIONA.

tg'!v::linros
Ce este seufundarea }iher*
& P"ntru a admira universul submarin,
poti inota respirAnd cu ajutorul unui tub,
care are un capit deasupra apei. Cu pufin * 'LA
antrenament, poti ajunge si stai chiar ;i Cn-r Mnl MARI
cAteva minute sub api, in apnee, finindu-fi AoArrrctMl
Unii scafandri bine
respiraf ia. antrenati pot rimdne sub
apa si B minute fara
si respire. Pentru a cobori
in adancime, trebuie
sa-!i economisetti fortele.
Se folose;te o centuri
grea d in p lu m b care aj uta
scafan d ru I sa co boare fara
prea mare efort. Pentru
a u rca, scafan d ri i pot f i
tra5i de un cablu sau pot
folosi baloane speciale.
W*DARtolp$

OxrcEN!
Donald este pregdtit sd se scufunde!
Dar apneea nu e punctul lui forte!
Ce ii lipseqt€l
e
v
OnMENn-PE5TI
Primii oameni care pescuiau
Pentru a afla, citeqte de la dreapta Ia stdnga.
bureti se scufundau fara butelie.
Chiar si astdzi, scafandrii din
insulele Tuamotu fac treizeci de
scufundari pe zi, aj ungAnd pana
la o adancime de 40 de metri.
HLIILffiTWffi Recordurile la scufundare depa5esc
NEGIXG UC B0 de metri, insi aceasti activitate
este pericu loasi si necesita
antrenament.

$TlATl CA... I

I
TUBUL DE RESPIRATIE I
EsrE uN TUB cARE nrie ln I
UN CAPAT UN RACORD DIN PLAS ,Tlc,
CU AJUTORUL CARUIA SE POATE rE (i^
RESPIRA PE GURA. __)\
a ,^.l^ L
NICIXO nJ 311|]:ttng :glintOS
-gor
MAnt gl OcEANT;

md este ridicilt
steegul mgw pe o plaia?
& Ctno plaji, prive;te
mergi la f steagul: ' ScALDATU L lr.rrE R zts
acesta ifi arati daci poti sau nu si te scalzi. Serviciile de asistenla de Pe
litoral trim it salvamari in
Steguleful verde inseamni: mare linigtiti, aj utorul celor imprudenti
nu este niciun pericol. Pofi si mergi pe care nu respecti semnele
si care se scalda chiar si
plaja gi si intri in api. Steguleful portocaliu atunci cdnd scildatul este
inseamni atenfie! Rimii pe mal sau nu te inte rzis.

aventura prea departe in api. Steguleful rogu


interzice scildatul in api din cauza valurilor
mari sau din cauza poluirii.
Mare agitati! Scildatul interzisl

Pentru a merge la plaja in siguranti,


poate fi consultati gi tabela de maree,
pentru a afla la ce ore are loc fluxul 5i
refluxul.
Srencul Ro$u)

DnUMUL ConECr
Donald vrea sd mearg6
si inoate. Ajut6-l sd gEseasci
drumul corect pentru a ajunge
la steguleful verde.

z 'uN lnwnuo :Strntos

f ATENTIE LA
VnLURtLE MARI!
Steagul rosu este ridicat atunci ft --.,
gnATrcA...
cand bate vAnt putern ic, cdnd +\' { EsrE
,

este innorat si valurile sunt mari.


l) _ury 9M uUIRUDENT
uN oM- GARE r$t ASUMA R|SCUR|, A
:

, MASURI
I FARA A-gt LUA (
Acestea, cind se lovesc de tirm,
) \
{,

ii pot duce in larg pe cei care


se scal da.
i---- -o-' :':"j*iY: - - c-
@
25
OcEANE )

0unr se forme ilnil Yalwrile?


& Vdurile se formeazi in mijlocul oceanului,
cdnd vintul bate pentru mai mult timp in aceeagi
direc{ie. Cu cAt vintul bate mai mult, cu atAt
valurile sunt mai mari. Chiar 9i dupi ce vintul
continui migcarea la
a incetat, valurile i9i
suprafafa apei. Acestea coboari, se alungesc, f' FuRTUNA Dlr.r LnRc
devin mai regulate, apoi agitate, putind Tre ptat, val u ri
le se ap ro p ie
de litoral. Spre coasta,
parcurge distanfe foarte lungi. acestea se transformi.
Adancimea prea mica
a apei franeazi deplasarea
valuri Ior. Creasta valul ui
se ridica foarte sus, apoi
coboari, spargAndu-se de
mal. De aceea, cand
nu bate vantul, poti vedea
cum se sparg de tirm
valuri mari care par
sa nu vind de nicdieri,
amintind de vreo furtund
care pare sa se fi format
departe, in largu I

ocean u lu i.

Spuma mirii

\49
VnluRrLE

c
7
MAREA cu CnEsrE AI-BE
Uneori, valurile formeazi un fel
Creasta valului: si facem surfing!

de ,,oite", adica niSte creste albe.


Bineinteles, nu sunt niste oite
adevarate, ci o spuma de culoare albi.

*%T* ffi&ffi$tg{ T &# ffi{[$ffis in sudul Oceanutui Pacific, valurite sunt


foarte inalte, iar zona este denumiti in
limbaj de specialitate ,,zoni de turbulenti",
o denumire care te infricoseazi cu adevirat!
ApsvARAT Snu Enl,s?

t Valurile agitate reprezintd, o miqcare a mdrii


prin care valurile nu se sparg de [6rm.
2 Valurile devin mai inalte pe mdsurd ce se apropie
de [5rm.

:r in lipsa vdntului, valurile dispar.


i Pe litoral se formeazd, mareea inaltd.

ft- cA...
{\ ( gnATt
FoRMAT
,

U LrrofiALUL EsrE A
COASTA \ |\-
I DtN TARMUL MARll,

ivurNo3 Nlo 's'lvJ '? l__ __$li:'_"j ) \


ilvugvuvd rnwrua rr$ggo3u 's'rvlt rvuvnrov 'z rvuvn3ov't :rdnros
-Qy,
OcEANE l

Ce este windsurfingul?
& Daci stai in picioare pe o plante
cu vele, poti stribate firmul mirii
alunecAnd pe ape, in bitaia vAntului.
Nu iti trebuie prea multe: o plange, un
flotor 9i un ansamblu format din catarg,
vele 9i parAme. Nici principiul nu este
complicat: stai in picioare pe o plante
pe care o conduci cu ajutorul velei. Cum /t
catargul este prins printr-o articulafie, vela
poate fi migcati din fa{a in spate, pentru * 'SAntruRA
ir'r Arn
ca mica ambarcatiune si poate fi condusi. Dupi ce ai invitat foarte bine
windsurfi ng, po!i trece Ia
f u n board . Care este d ife re n!a?
Cu primul plutesti, cu al doilea
sari. La funboard, te urci pe o
planti mai scurti care are si un
opritor de picior, cu aj utorul
cdru ia etti fixat foarte bine in
fata vintului, care poate arunca
de pe planta un incepator.
Scopul este de a sdri peste
val u ri, care se formeazd d i n
curentii de aer care depisesc
u n eo ri 1 00 km/o ra.

Campionul face un salt. CAnd


este in aer, el se ajuti de veli
ca de o aripi pentru a reveni
la suprafata apei.
WTNDSuRFTNG
--)

FIRELE ixcuRCArE
Ajutd-l pe Mickey qi pe Dingo sd revind pe coast6.

\
\
o

z 'uN tnwnuo :Stlntos

a,Vn
EI SI TU $TlATl CA...
GREEMENT ESTE DENUMIREA
sA Pnncrrcr onrA ANSAMBLULUT FoRMAT
DrN cATARG, vELE gr eanAME.
WINDSURFIruC?
Pentru inceput,
trebuie sa faci
niste cursuri la
o tcoala speciala.
Singur risti
sa cazi prea des si
te vei descuraja.
insa cursurile sunt
special adaptate
pentru copii,
p rofeso ru I iti va d a
sfatu ri s i, in citeva
zile, vei putea sd te
descurci singur.
OceANE r

ffu*rffim$Il se preetf,e*
fim I&r€uI m rli?
& Su rfirlgut se practici doar pe plajete
unde valurile sunt inalte, cu creste mari.
Surferul sti in picioare pe plangi ;i aluneci
pe creasta valului pini la mal. El profiti de
viteza valului pentru a fi impins in fafi.

f
'
Ur.r SpoRT VrNtr
DE PE IT.TSULE
Originar d in insu lele
Hawaii, inventat prin anii
1930, surfi ngul a aj uns si in
Europa. Planta, la inceput
confectionata din lemn,
foarte greu de mdnuit,
a devenit din ce in ce mai
utoari. Su rf i ngu I incepe
sdatragi un public tAnd,r,
devenind un sport foarte
ta moda. in ultimul timp,
acest sport a inceput si fie
subiectul multor seriale la
televizor. Cine nu a auzit de
Malibu sau de Waikiki?
SuRFtNG

AnnvARAr Seu Enrs?


Se poate face surfing doar pe apd.

Pentru windsurfing, vdntul trebuie sd batd


destul de tare.

:r Sportul monoski se practicd pe nisip.

Sportul monokini se practicd pe zdpadd.

'vrv3n€ vun9Nts o-urNto 3tv8 :ro rnlnwnlsoc vsuil lnNfa rrs3 r.uods Nn frsf nN lNl)oNol l'?
"VovdYz ra nv!'yuvosn rNnfvcuvswv o Jo svur oNilr'rnnlruods'Vdv fd Yctrcvud ]s lnlxsoNol l 's'lvl'E
lvuYA:rov'z
'yovdyz ta tS vctrcvua srvod as .lnsNlluns 's'lvl 'r :3limos

*'
Jocu L cu VnLU RILE
Body-board, o mica planta foarte
utoari, confectionati
dintr-o spumi din plastic, aj uta
la practicarea su rf ingu Iui in pozitie
orizontala. Este mai uSor decat
sa incerci si rimAi in picioare in
fata valu ri lo r! Astfe I se exp lica
ad m iratia excesivi pentru aceasti
miniplanta. La ora actuald, se vdnd
cAteva milioane de astfel de plante
in f iecare an .

De planta pentru surfing se poate prinde 9i o micufi


veli. in ace st caz, vorbim despre windsurfing.

Cele mai bune plaje


pentru surfing se
afli in Hawaii,
unde valurile pot
$TlATl CA...
atinge ti 9 metri. ADMTRATTA EXCESIVA PENTRU
CEVA ESTE ATUNCI CAND
EgTr FOARTE ENTUZIASMAT
$r PASTONAT DE ACEL CEVA.

3
OcEANE l

Ce este sehiul n&utie?


./)- C
*t' )i schiezi pe api nu este utor.Pentru
inceput, trebuie invifati pozifia de plecare,
cu schiurile in picioare 9i gambele indoite in api.
Apoi, trebuie fixat cablul care leagi schiorul
de barca cu motor. Aceasta lignegte in fa{i,
obligind schiorul si se ridice in pozifie verticali,
in timp ce, cu ajutorul schiurilor; el aluneci
deasupra apei.

f'UN SpoRT Plrrrr


DE SrNzATrr Tnnr
Schiorul are impresia cd zboard
deasu pra apei, cu viteze atingand
50 km/ord, si chiar mai mult
in cazul profesion istilor. U n
alt scop in practicarea acestu i
sport il constituie realizarea de
figuri acrobatice sau artistice:
alunecarea pe un singur
picior, incercarea unor salturi
pericu loase sau a u nor slalom u ri.
Nnunc

?:-tsg-g: ffiffiffiffiffi1 €-ffi&$ fl#F-€

JoacA,-TE cu DrNGo
Schiul nautic se practici la circa:
1.5 km I ord
2.50 km I ord
3. 100 km I ord

B Schiul nautic a inceput s5 fie practicat in:


1. Paris
2. Megeve
3. Annecy

Schiorul este tras de:


t. O barcd
2. O rachetd
3. [Jn cal

Monoski

?t-rcrNrlE scHruLur NAUrrc


in 1921 , pe lacul Annecy, cativa
vinitori de munte din Franla
s-au gandit sd adapteze schiurile
de zapada pe apa. Mai rapide,
barcile cu motor au impus acest
nou sport in intreaga lume, sport
pe care il practica astdzi zeci de
m ilioane de oamen i.

I
$TlATl C4...
1
.t
i
^|NSEAMNA,rAADEPRINDE"^
|NVATA, A TNTELEGE
A nE t_f trE. iS_E POATE DEPRTNDE
RETTNE.

_I _:_.;f"f :{:"'"-^- )\
d Pt ,{
$r nilIlJE
-
O LIMBA STRAINA SAU TEHNICA (n
t I

l. 3 't e'z v :ltintos


Cff de sigur este
transprtul maritim?
fiecare zi, sute de nave de transport
traverseazi oceanele. Cele mai mari
transporti mii de tone de mirfuri. Altele
transporti materii poluante, cum ar fi navele
petroliere. Ca 9i in cazul strizilor, existi 9i pe
mare un cod al naviga{iei, care reglementeazi
circulafia in scopul evitirii accidentelor. Zeci
de nave dispar anual pe glob.
*
CoNDITU BuNE
PTNTRU A NnvtcA
Astdzi, mai mult de jumatate
d intre nave su nt vech i de Peste
cincisprezece ani. De aceea,
se efectueazi inspectii tehnice
pentru a vedea daci navele nu
sunt prea vechi pentru a naviga Pe
mare. in cazul in care au nevoie de
reparatii, rimin pe chei atAt cat
este nevoie. Din pdcate, nu toate
n ave le pot f i co ntro late . .
.

in docurile gantierelor navale


se construiesc ti se repari cele
mai mari nave.
WPORT EI%F6#

ST PRIVIM MICILE NAVE!


Giseqte denumirea navelor de transport de mai josr
cu ajutorul acestui cod.

V -- A O VAGVU OVABvAI*o
i E
MiTVAI*o
? -
I
o
A -- N
A I
I
R
s) c

--u/

HSINVNV8 nOOUVJ 'Uf l'lvU:lNll l 'UJl'lOUlSd 'H:llNVlSl l 'Uf lNOgUV3 nODUVC :f ltn'lOs

W
,,PAVr LroN DE CoMP LEZENTA"
Pavilio I este d rape lu I pe care il poartd
nu
o navi pentru a-i identifica apartenenta Ia
o anumita tard. in unele lari sunt acordate
d rapele u nor nave prea vech i care, ch iar

Cargoul norvegian Sagaland


daca nu mai sunt la fel de sigure, continua
sa navigheze pe mare. Acesta este un
Tancul petrolier Amastra ,,pavilion de complezenta".

fr-,
t\ (){ gnATrcA...
cARGoURTLE suNr MARI
NAVE COMER-CIALE, CARE
TRANSPORTA TOT FELUL
DE MARFURI.
OceANE

nTodurile marinfire$ti
& Toti marinarii trebuie si stie cum
se fac nodurile mariniregti, mai exact
si cunoasci bine serviciul la bordul navei sau
,,matelotajul". Cu un nod se pot lega doui
frAnghii intre ele, pot fi fixate cablurile in
jurul unui stilp sau poate fi tras la bord un
om care a cizut in mare. Nodurile mai ajuti
9i la ancorarea navei sau la pavoazarea sa. Primul nod pe care
trebuie si il gtie orice
marinar: nodul 8 simplu!

f
' NoDURI CARE Rr z:.srA
La o navi ancoratd de tdrm,
frangh ia cu care este ancorata
este so I ic itata foa rte m u lt
din cauza valurilor. Nodurile
trebuie si fie foarte rezistente.
Semicercul, cel mai simplu nod,
este in acest caz suficient. Exista
60 de tipuri de noduri marine, la
care se poate folosi frAngh ia sau
fi ru I de pescu it.
Ux Sa.'c Prrx DE Noounr! FrAnghie
Peqtele a muqcat momeala! pentru
ancori
Dar la ce capdt al firului se afld oare?

lati cum se
leagi doui
frAnghii...

q#
'TREI TIPURI DE NODURI
Exista trei tipuri de noduri:
nodurile opritoare, care
impiedica o franghie sa alunece
de pe un scripete sau care
ingreuneazi un capat al sdu.
Nodurile de ancorare aj uti Ia
fixarea franghiei de un obiect.
Nodurile de imbinare aj uta la
imbinarea a doua franghii intre
ele sau a unei franghii
cu o sArma.

f'-,
+\ { gnA1 cA...
O scRrpErELE ESrE o rulcA norlr. n iru
JURUL CAREIA SE TRECE O FRANGHIE,
UN MECANISM CU AJUTORUL CARUIA
SUNT RIDICATE GREUTATI.
t 'uN lnutJ :3lln'los
OceANE

k ewru$fiegfu
um * 'CEL
Mnl VrcHl Fnn
DInr LUME
Cel mai vech i f ar d in lu me a fost
& Un bun navigator poate si giseasci construit in Egipt, in Alexandria,
in urmd cu 2 400 de ani. Acesta
drumul noaptea doar privind Luna gi avea 134 de metri inaltime, fi ind
una dintre cele 7 minuni ale lumii
stelele. Dar; cAnd este ceate, el i;i pierde in Antichitate.
orice reper! Cea mai mici greteali il poate
indrepta spre recifuri ... Pentru a evita acest
lucru, oamenii au construit faruri . !6luMr nrA cAr-A uzrroARE
Faru rile su nt constru ite Ia intrarea
in porturi, pe insulitele periculoase
sau pe coaste Ie in co nj u rate d e
recife. Farul este un turn inalt.
Cu aj utoru I sistem u lu i siu de
iluminare, in directia vapoarelor
sunt trimise fascicule puternice de
lumini (alba, verde, rotie) .Aceste
semnale Iuminoase ajuta vapoarele
si se orienteze pe mare.
SnnnNALE ix NoePTE
+,FARURTLE DE AsT Azt
in zilete noastre, cu ajutorut
Inventat de americanul Samuel Morse, alfabetul cu
sistemelor moderne de
acela$i nume te va ajuta sd comunici cu prietenii t6i pozitionare, farurile nu mai
noapt€Br pe distante mari! sunt atAt de des folosite. La ora
actuali, in lu me mai existi doar
1 500 de faruri maritime aflate
luminoase cu ajutorul codului de mai jos:
in functiune. Farurile sunt astazi
electrice; pe vremuri, cei care
LINIA CORESPUNDE UNUI SEMNAL LUNG. pazeau farurile foloseau IumAniri
IAR PUNCTUL UNUI SEMNAL SCURT. sau Iampi cu petrol.

A J s rrr
B K T-
c L ur.
D M II
v rrr

E N WI
- I

F o I--
x - lt

-
G P tt
I-
Y t

- -I

H .rr! o -II
t z
L. R
-
1 I 2 rr--r 3 lrr
- -
4 6 rr!!r 7
rr!!
-
5 rrrrr
-- ttl

8 !r9 0
--- ---rr

Unele lanterne electrice


au un mic buton, cu
care semnalul luminos
poate fi intrerupt in mod
intermitent.
$TlATl CA.,.
UN RECIF ESTE O FORMATIUNE
DE STANCI SUBMARINE. RECIFELE
SUNT PERICULOASE DEOARECE
NAVELE NU LE POT VEDEA
$r RrscA sA EguEzE DtN
CAUZA LOR.
OceANE

Be ee e*mstruiese
**

& O"t"nii au construit mereu porturi in


scopuri comerciale. Aceste porturi erau fortificate
pentru a rezista in fafa pira{ilor 9i a furtunilor.
Astizi, toate firile ;i oceanele din lume sunt
legate intre ele prin porturi. Cele mai multe
mirfuri sunt transportate maritim.

f PoRTU RrLE
CoMERctALE
Cel mai mare port din
lume se afli in Europa,
in Olanda, la Rotterdam.
Acest port, unde se afla
foarte multe depozite,
asiguri schimbul a peste
37 0 de m ilioane de
tone de mdrfu ri pe an.
U rmitoru I port ca marime
este cel din Anvers,
Belgia. in Franta, cele mai
mari porturi comerciale
se afla in Le Havre si
Mars i I ia. in Ro m in ia, ce
I

mai activ port comercial


este Co n stanta.
f 7
PrscurruL DE AcREMENT
in Franta, cel mai mare port
pesciresc se afli in
ixonEAprA-TE Spnn Ponrul PorRrvrr Boulogne-sur-Mer. Aici vin nave
enorme de pescuit, numite
A $tii care este cel mai mare port din lume? pescad oare, sau vapoare u ria;e
specializate in pescuitul tonului.
Pe5tele se vinde cu strigarea
ANVERS pretului, o formi veche de
vAn zare la licitatie.

LE HAVRE
Unele porturi sunt specializate
G .+ in pescuit; aici vin numeroase
pescadoare.
5 ROTTERDAM
r3{sr Radi

$tii cdte tone de mdrfuri trec in fiecare an prin cel mai


mare port din lume?

t { miliard de tone
2 370 de milioane de tone
Bazin
:r t 0 tone

Port din Statele Unite

/
a +
z8
titvcuirrtou Nrq rnruod fudsro vguon rlslv :rlinros

Port de agrement

{\d
-r--,
<) iru ponr
pc
$TlATl CA.,.
exrsrA o cLADTRE SPEcTALA
UNDE sIYryP5_tElIElE c4IE r_ocMAr
a
I
A FOST PESCUIT. VANZATORII
I
srnrcA PRETUL
Vrtrr
,
AcEsrurA,
rY-ervr^nt

r DE UNDE $r DEIUUJVilREAI)t VANZARE


I
cu STRTGAREA PRETULUT
I
(uN FEL DE LTCTTATTE).
& D".e vrei si navighezi cu un vapor cu
motor puternic, ai nevoie de un permis. Pentru
asta, oamenii merg la gcoli speciale, unde
invafi cum se conduce un vapor gi cum se fac
diverse manevre: cum si ,,parchezi" un vapor
intr-un port (,,a acosta" sau ,,a apunta"), cum
si salvezi pe cineva care a cizut in api... -

-' Pentru o bircufe atit


de mici nu ai nevoie
de permis!

f
'CoDUL MARrrrM
Pentru a putea naviga pe mare,
trebuie respectate multe reguli,
la fel ca si Ia codul rutier. Acesta este
codul maritim. Uneori, capcanele
se ascund chiar lAnga !arm.
De aceea, oamenii au instalat
balize care sa indice marinarilor, de
exemplu, locurile mai periculoase si
ce directie ar trebui urmata. Trebuie
deci invdtate sem nele date de balize.

Pentru a conduce o ambarcatiune


de curse iti trebuie permis!

q
ERMIS

GlsEgrE CuvANruL NnporR rvrr


Analizeaz6, bine bircile de mai jos qi giseqte silueta potrivitd fiecireia.

-:..

1 2 3
rS
t-\

11,

\:2,il
o oV'z
\'*\' \'
"'.:*'dil
v t 'o e'J z'g I :f linlos

in porturi ;i in
zona litorali,
polifia de coasti
TE,AMANDURILE DE PE PI-AJA
supravegheazi Pe o plaja amenajatd, la 300 de metri
respectarea de mal sunt plasate, din loc in loc,
vitezei. geamanduri galbene. Pana Ia aceasti linie,
oamenii au voie si intre in apa, iar barcile
n u pot patru nde in aceasti zoni decdt cu
vitezi foarte mica. Dincolo de Iinie, barcile
sunt libere sd circule. Dar cel care vrea
Pentru a sa inoate mai departe trebuie si poarte un
conduce o colac pentru ca barcile sa il poatd observa.
ambarcafiune
cu pAnze nu i{i
trebuie permis
de conducere.
$T|ATI CA... I
BALIZELE SUNT NI$TE SEMNE I
I tN FORMA DE COLAC, TURNULET- I
I SAU JALOANE, CARE DELIMITEAZA 1

I zoNELE NAVTGABILE $t tNDtCA


I
MARINARILOR DRUMUL
I
CEL MAI SIGUR.
L
OceANE

& 0 n"r.i maritimi este absolut


necesari pentru cei care navigheazi
pe mare. Pe harti sunt reprezentate
coastele, canalele ;i adincimea apei.
Mai pot fi marcate vinturile, mareele
gi curenfii, precum 9i recifele sau epavele
care pot reprezenta un pericol. Harta mai
Harti maritimi foarte
indici nordul, latitudinea ;i longitudinea. veche

f
'MARrrrMA Snu
DE COASTA?
Harta cu navigatia maritima
,,de coasta" prezinti detalii cu
privire la tdrm si la elementele
din care este alcatuit fundul
mirii (nisip, mal, stanci )
Acest tip de harta este folositor
celor care navigheazi de-a
lungul coastelor. Celalalt tip de
harta maritima indica rutele pe
care navele pot sd navigheze
in largul marilor si oceanelor.
Aceasta este folositoare de
exemplu cargourilor care
transporta mdrfuri de pe un
continent pe altu l.
Sr NE IxToARCEM ix PonruL
PorRrvrr
Pe cecanal trebuie si navigheze
Mickey pentru a se intoarce firi piedici in port?

*7
O PovEsrE Mnr VrcHE
Primele harti de navigatie
mariti mi, portu Ianele,
desenate de spanioli si italieni,
date az6, d in Evu I Med iu.
in zilele noastre, la etaborarea
acestor harti colabore az6,
multe tari. Nave cu diverse
ech ipamente moderne
pleaca pe mare si aduni date
precise, sondand de exemplu
adancurile mirilor si oceanelor.

$TlATl CA...
UN CANAL
ESTE UN DRUM CARE DUCE
iru ponr sAU iru
uncul ruAnu.
PE cANALE sE MAr clnculA
gr irurnE rNSULe, svrrANDU-sE
Rrscul eguARu NAVELoR.

t 'uN lnwnuo :3un'los


€'$ sffim* Ie tedteNNe$
& Apele teritoriate sunt ffuii de mare
de o anumite letime de-a lungul Frmului
unui stat. Au o letime de aproximativ
20 de kilometri . in aceste dpe , statul
riveran controleazi totul. De exemplu,
doar navele apa(inAnd acestei fari
au voie si pescuiasci; navele sub
pavilion striin nu au acest drept.

=.'-'t\
.:i=:, :=E-
.11-1-$.*5-.E\-
::''

DnEPTUL DE TNECERE
Toate navele straine pot
naviga liber in apele
teritoriale ale unei
tdri, mai putin navele
de rd,zboi si cele care
transporta materiale
foarte periculoase, precum
deteurile nucleare.
Acestea trebu ie sa oblina
o autorizatie, deoarece un
stat riveran trebuie sa isi
p rotejeze ta rm u ri Ie in fata
oricdrui pericol.
ApeLE TenlroR

Nava de rizboi
,,Resolve"

d'3e fl- fl$ $-t s

BaTDABAc!
O navi striind se opreEte pe mare la timita Doar pescarii aparfinind statului
riveran pot lucra liber in apele
apelor teritoriale ale [5rii respective. Pe navd
teritoriale.
existi o scard metalici gradat6, cu un spafiu
de 0r5 m intre fiecare linie. ln momentul O navi de rizboi nu poate intra firi
autorizafie in apele teritoriale ale
in care naya opreqte motorul pentru a fi
unei tiri.
remorcatd, scara are 5 linii de gradafie sub
ap5. Dacd la flux nivelul mirii urcd cu
1150 m, cf,te linii de grada{ie vor fi acoperite,
in plus, de ap6?

c
'SrrrcE SUNT MTLELE
MARINE?
Letimea apelor teritoriale este de
22,22 km. Altfel spus, acestea
au o latime de 12 mile: deoarece
in limbaj maritim, distantele nu
sunt misurate in kilometri, ci in
mile. Mila marini este o unitate
de mdsurd echivalenta cu
1 852 m: 12 mile inseamni
exact 22,22 km.

fr-(
{\ $rrATr cA... :

C/ uru RtvERAru rnAle$TE pE MALUL I


I utuur FLUVru, AL utuer ruAnl sAU, \
! urueoRt, cHtAR PE MARGINEA (

l__ +
|
-r
rlrF. A-
t
'sONnJnCS 35 VS V^VN VC nVS "'Y9SV3UC
VS
IS^VN VfIVInfU9 V3 rn83UI UV 'V.LVOVU9 VUVCS ttnw tVW 3U:tdOCV :*_='_'T:=:
vs rldv rnrrntN vo nurNra 'uSErnrd vnvN Joluvofo 'lNtr ol3tN :llintos
Ce este o navd de peseuit ?
& Pentru a putea pescui, o nave
specializatd, pentru pescuit, utr pescador;
trage in spatele siu un nivod enorm, care q#
7
pescuiegte tot ce prinde: pegti, creveti, pisici De ToArE MAntMILE
N ave le ca re pesc u iesc d e-a

de mare de pe fundul mirii. Nivodul mai lungul coastelor sunt mici:


au aproximativ zece metri
poate prinde ;i bancurile de pegti care plutesc lungime. Cele care pleacd
la suprafafi: sardele, heringi, scrumbii... pentru mai multe Iuni in
exped itii lu ngi su nt enorme
(au 100 de metri sau mai mult)
si se numesc ,,nave-uzina". La
bordul lor, pestii sunt curatati
de oase si apoi congelati.

Trierea pegtilor pe o navi-uzini

Mici navi de pescuit


FTECARE CU PnADA SA
Existd unele nave de pescuit specializate, cum
ar fi cele de mai jos. Ghiceqte ce pescuiesc
acestea, in func[ie de denumirea lor:

t balenierd

'r tonier
crevet i er

I ang ust i er

heri nger

rgNru:rH '9 3tsnDNV't '" tirnruc 'g Norz :tNf-tvg '! :lintos

*'
[JNDTTA Snu NAvoD?
Un pescador pescuiegte petti cu
aj utorul unui nivod. De altfel,
m ajo ritatea pescad oare lo r fo Iosesc
nivod u l. Pentru u n ii pesti insi
nivodul nu este cea mai buna solulie.
La ton de exemplu, undita este mai
potriviti: acest peste este atAt de
p ute rn ic in cdt ar p utea ru pe f i re le
ndvodului.

$TlATl CA...

Si pescuim
cu spor!
OceANE

Cum inainteazf, o haref,


cu mohr?
,\
In zilele noastr€, motorul inlocuieSte
cu succes velele sau vAslele, ajutind
barca si inainteze rapid, firi a se opri .
La unele modele, motorul este instalat
in interiorul bercii. La altele, motorul
gi elicea alcituiesc un dispozitiv care
este fixat in exteriorul bercii.

f Mnr MULTE Frr-unl


DE VnpoARE
Vapoarele de croazieri sunt
ech ipate cu cab ine, cusete,
radioreceptoare 5i pot
transporta sute de persoane.
Barcile de agrement in schimb
nu sunt acoperite si au intre
doui ;i patru Iocuri. lar barcile
cu motor ajuti mai ales la
deplasarea pescarilor de-a
lungul coastelor sau pe lacuri.

Aceasti ambarcafiune de curse este


supranumiti ,,Formula I de pe mare"
.ttO PnoeLEMA cu UurATt DE MAsunA
Puter:: r:cr este calculatd in caiputere. O barcd poate
avea := . : . 3C de cai putere. Viteza pe mare este calculatd
in no:-' -- -:: pe ori reprezinti 1 852 de metri parcur5i Navigatorii de weekend trebuie
intr-c :'z :' -:itatea de misurd a distantelor pe mare este si igi umple rezervoarele de dinainte
mila r.'-i ::re are o lungime de 1 852 de metri. gi si aibi la indemAni o canistri de
combustibil lichid!

Navi de agrement

CUVINTELE LTPITE
Daci despar[i fraza de mai jos in locurile potrivite,
vei afla ce spun Riri, Fifi qi Lulu.

C U O BARCAC U M OTO RVO MiruAI


V JUTAMULTMAIREPEDE,
FARASAN E FAp EMG RIJ I D I N CAU
Barci cu motor

ZNTANTULUI.

Vapor de croazieri

l, t ?

l-

$TlATl C4...
I

ANSAMBLUL

h(
I

FORMAT DIN SCHELETU


UNEI NAVE LA EXTERIOR

6 o,
sE NUME$TE COCA. -/'
'rnlnrNvn vznvc Nlo
tnug tu3cvJ tN vs vuvJ '3o3dau tvtu rrnw vrNtvN! tton uorouu nc Youvg o nc :ltlnlos
C,e este o eorahie eu p$nze?
& P" ur"-uri, bircile inaintau cu ajutorut
vAslelor. Apoi, pe vremea faraonilo[
s-au inventat primele coribii cu pinze in
formi de petrat, prin care acestea inaintau
cu ajutorul vAntului. Panzele in formi
de triunghi, denumite ,, Iatine", au fost
inventate pe vremea lui Carol cel Mare,
ajutind ambarcafiunea si inainteze mai
repede gi mai eficient.

f' MARTNA MoprnruA


PAnzele ,, latine" in forma
de triunghi, combinate
cu cele pitrate, vor
da nastere caravelelor
lui Cristofor Columb,
ajutAnd Ia descoperirea
Americii in 1492.
La inceputul secolului
al XIX-lea, inainte de
inventarea motoru lu i cu
aburi, ambarcatiunile
cu pdnze erau peste tot.
Coeletele, cordbiile cu
catarg, corabiile de mare
tonaj, toate strdbdteau
oceanele lumii cu toate
pAnzele sus!
*
'CRnRvELE 5r GnuoANE
Caravelele aveau doud sau trei catarge si o
coci foarte lata, care mentineau corabia la
suprafata apei. Foarte grele, aceste corabii
se manevrau destul de greu si avansau la
fel de greu. in secolele XVII si XVltl, piratii,
corsarii si banditii navigau cu ajutorul unor
corabii mult mai inguste si mai rapide:
galioanele. Aceste corabii cu panze inaintau
cu viteza si permiteau piratilor sa prinda
nava pe care voiau si o prade; piratii ii taiau
calea si urcau Ia bordul sdu cu ajutorul unor
MESAJUL Drx SrrcLA ancore cu patru brate.

Cu ajutorul listei de mai jos, decodeazd cuvintele


Yachtingul a devenit astizi un sport
urmdtoare li vei afla ce spune mesajul gisit de mare clasi.
in sticla de pe mare.

A $
N f
L * B=f%0€ 'F$ #f;B=*f
T o/o %Y@o/o=a$!
U =
R o
E t

s B
I #
A
M e
o Y
G

$TlATl CA.. I

PTRATil ERAU NI$TE BANDTTT I


FOARTE PERTCULO$| I
CARE NAVIGAU PE MARE I

sr ATACAU NAVELE CARE .


TRANSPoRTAU ruAnrunr iru (\

o,
,
etrr^rtl Et E Yltll Qt Ytrttt
::':T:'ll'l'::"lr-' >
iv9nJ-uol vlnsNt v-t ht3INns ::ilIntos

+s3

S-ar putea să vă placă și