ASPECTE PSIHOLOGICE ALE ACTIVITATH UMANE

DEFINIREA ACTIVITATII 51 CARACTERISTICILE SALE

Procesele psihice pe care le-arn prezentat pina acurn, nu act iorreaza In sine ~i pentru sine ci pentru a lntelege mal bine realitatea $1 a rezolva nenumar atele problerne ell care ne confruntarn, deoarece insa.;;i viata este 0 perrnanenta reo zolvare de probleme in vederea sat isfacerii trebu intelor ~( necesitatilor ornului. In acest sens ~ de a-si rezolva problernele - ornul, ca [iinta activa .;;i dinarnica, initiaza, organizeaza, planiflca, exploreaza, se implid'i., partlclpa, perrecttoneaza, asimileaza informatii, produce .;;i creeaza obiecte noi, depune eiert, se autcrealizeaza, oboseste, si se reo laxeaza, se odlhneste, I.;;i realizeaza ideile, planurile, aspir atiile, ideaiurile, adaptindu-Ie permanent. Toate aceste demersurl se reallzeaza 1 nstrurnental psih ic pr in not iu nea ge· nerala de actlvitate pslhica umana,

Or ice proces sau particularitate psihica a omului se iormeaaa, se dezvolta iii i.;;i do bin de;;te semnllica ti a numai in strtnsa legatura cu activitatea, numai in cadrul activitatiI. Nici studiul fenomenelor de constiinta separate de activitate si nici cercetar ea aspectelor exter ioare ale activilatii, ale comportarnentului rupt de constfinta, de procese!e psihiee interioare nu pot asigura cunoasterea ;;tiintifica a vietii psihice.

In istoria psihologiei se cunosc tendinte extreme si excesive, de reducere a activitatii nurnai la interior, la subiectiviiate (introspectionalismul) sau numai la reactia externa, cornportarnentul manlfestat tn exterior (behaviorismul).

In definir ea aetivitatii, trebuie sa acceptant 2 sensuri:

ao

In sens larg, activitatea este un r aport, 0 relatie intre organism !?i mediu, in care are lac un consum energetic, eu 0 finaHtate adaptativa,

Deci activitatea expr ima modul fundamental de existenta a Iiintei umane, conditia ei definitorie, deoarece, altfel decit prin activitate ~i in afara acesteia, individuI nu se poate realiza ca am. Animalele stnt organisme reactive, slructuri ~i a nsarn bluri energetice existente sub ten siune, gala de a primi stimulii ~i de a da r aspunsur i. Singur ornul, se delineste ca fiinta prin excelenta activa, cu structur a psihica ce se desavlrseste intr-o continua autoorganizare cr esdndi! si care inainteaza prin activitate, in cadru I u nei interac\iuni constiente cu cei din j ur. In liter atur a de specialilate gasim mai multe definitii:

Aetivjtatea reprezinta mteractlunea subiectului ell luea, inler actiunea in care se r eaiizeaz d a atitudine sau alta t omului fata de lurne, fata de ceilalti oarneni.

Intr-o alta accept june putem af irma cii activitatea este proeesee r ealizeaz a oanumita relatle a ornului fata de

me si corespunde unor trebuinte specif ice ..

Numai relajla ~i corelatia dintre interior si exter_ior_;

·trarea exter nului prin intern - biunivocitatea - expnma nla activitatii umane.

In sensul larg de activitate umana,. se pot desernna rea'ji diferite, prin in sasi calitatile -'ill Ieg aturi Ie mai im plite, Astfel, se pot deIimita 4 forme ale acfivitatii umane

n general) :

- activitatea natural a (biologicii) ca forma de man itare a creierului;

- actlvltatea psihlca (raportata la tendinjele, tr ebuin-

e ~i interesele omului};

- actlvitatea constlenta (ea r eilectf si cugetari asupra il);

- activitatea spirituala. (ra por tata la insusirea idei lor ideologiilor.

~ec~ prin activitate se exprima lnsas! esenta omului lunla suveran a bio-psi ho-socio-cultur ala.

1n sens restrins (psihologic) activitatea este tota I itamsnttestarttor de condulta exterioara sau rninf ala cadue la rezultate adaptatlve,

Activitatea psihidi urnana reprezinta un fenamen comI ~i arnplu. Ea implica 0 ser ie intreaga de procese ~i ii pslhiee ale omului, a aspir atiilor sale, a atitudinilor aptitudlnilor sale, precum ~i a trasiHurilor sale de ternament ~i de car acter. Prin urrnare, activitatea este 0

91

92

manifestare a intregH personalitatl. N u es te intim pia tor ca personalitatea unui individ poate fi cunoscula si pr in adj· vita tea sa.

Una din ca 1 itati Ie decisive in dezvoltar ea gindirii psihologice se car acterizeaz a pr i n fa ptul ca d if er itele Ienome ne psihice au inceput sa fie considerate i ntr-un sistern larg de r elerin]e, anume in cadrul larg al activitatii. Tr ebuie sa I aceiu del imitar ea in cadrul ad iv it/it i i ps ih ice ca unele lor me implies electuarea concr eta, alte forme au componente motr ice inhibate, ultima ver iga aflindu-se la nivel minlal. Da tortH act iuni i psihice interi orizate omul depaseste simpJa reproducere a realit at ii, tr ansferind-o pe plan mintal .

. Specific pentr u activitatea urn ana este di dispune de consttinta scopului, este mottvata, opereaz a cu instrumente con stru ite de om, es te periectibila si creativa.

Individul uman traieste imperios nevoia activitatii, eel' int a nem ij locita de a activ a. Numai sistem ul psih lc uman depaseste echilibr ar ile homeostaziei, tinzind spre integrfri dinarni ce s pre contin ui tr ansi orrnari s i deveniri ale mediu lui, precurn ~i a propr iilor star L

Trebuinta actlvitatii este totodata cauza .!ji erect, rezul tat al dezvoltarii bio-psiho-sociale a omului. Indiier ent da ca inceputur ile ei Ie constatarn Inca in str uctur ile biologi ce ale organismului, sub forma cresterii, a cer intei de mij' care etc. sa II In achizitiile neur ol u nctlonale, In ten d inta unor correct ar i sa II deccnecta r i nervoase contin u i, cer t este lap· tul til la individul constient ea se manilesta ca nevoie psi hidi, ca cer inja irnperioasa a inteligentei Iiintei umane. Ne· veta de acUvitate car acter izeaza atit vlrstele c.<lpilariei cit si stadiul de evolutie al adultului. In etapeie tirnpurii el este satislacuta de dinarnica g ener ala a cor pului si prin m iscarea mem brei or, insotita de 0 1 arg a receptie senzoria la, iar apoi prin manipularea continua a obiectelor aced bile copilului. Ulterior, In etapele mal avansate, o· consta tam exprirnata In joe, in ei ectuarea unor oper atii de munci in cerinta de explorare cog nitiva a mediului, in actiuni dl divertisment ~i creatie In dilerite dornenii.

Aut nevoia de activitate a individului, cit $1 modalita· tile pr in care este ea satisi acuta sint determinateistoric ~i cultural. A~a se explica aparitia mer eu continua a trebuin telor de actiune diversificata ca: trebuinta conternplarfi realitat ii d istincta de tr ebuinjele explorar i i sti inti f ice ori a models r ii artist ice a aceleiasi reali til. ti, sa u tr ebuinta orga nizar ii sociale dis linda de nevoia activita ti i de conducere a aceleiasi activitati umane. Psihologia sociala a introdus

in studiul activitatii umane pundul de vedere relational al interactiunii individului ell ceilalti, preeum ~i interventia sa prcspectiva asupr a realitatti sociale ell care este in inleractiune,

STRUCTURA ACTIVITATII UMANE - ELEMENTE COMPONENTE

Elernen tele com ponente structurale in activita tea urnanil sint: miscar ile sau adele, oper atiile -,?i actiunile. Teate acestea sint org anizate ier arh ic, i ar function alita tea, struclurarea, subordonarea ~i integr ar ea lor permit salisf acerea unor necesitati intr-un sistern functional ierarhic,

Mi~carile (sau adele efedorii) sint cele mai cornplexe elemente constitutive a le activitatii, adele de rasp II ns la inlhrentele med iul ui. Ele sln t cons ider a te ca mecanisme vaMabile, f adi un contin ut deter min a nt, J n activitatea Iizica domina rniscarrle musculare, iar in cea psihica domina un demers intern neuropsihic (lim baj ul interior este un exemplu de unitate dintre cele doua categorii de miscar i):

Operatiile, sint subordonate actiunilor si mijloacelor de realizare a acestor a. Din punct de vedere psihologic operaliile nu au scop ~i motlvatie proprie. Aceleasl oper atii !apucare, separ are, eliminare etc) au ca r acter rna i generalizat ~i pot deservi multiple scopur i ~i diverse actiuni.

Actiunile sint cele mai mad subunitati ale adivitatii Hind constituite, la rindul lor din sirur i de oper atii 9i miscari; sint subor donate activitatii. Ele nu au motivatie proprie ~i scop. Nu au totdeauna un car acter constient, voluntar, dar niei involuntar cum sint actiunile impulsive. ActiuniJe pot fi: simple sau complexe, dupa gradul lor de ccmplexitate.

Activitatea ocupa primul lac in ier ar hie, are 0 structura proprie, s pecif iea. Din punct de vedere psiholog ic, activitatea este lntotdeauna constlenta ~i voluntara, tsi are mativafia sa proprie nernijlocita, urrnareste scopur i proprii, hine definite. Ea se eiectueaza intotdeauna prin antrenarea unei intregi game de actiuni, adica de unitati function ale comportamentale su bardon ate.

Raportul dintre diferitele niveluri ale structur ii activit!lli_ are un caracter dinamlc, [carte mobil, ceea ce inseamnil cil. in anurnite conditii exists posibilitatea trecerii de la un nivel la altu!.

93

PORMELE ACTIVITATII

eel mai mobil element de activitate este ac[iunea care trece in oper ajil si miscar i, Stnt ~i treceri de l a 0 activitste 1a alta (joc - invatare) ..

La om, spre deosebire de animale, anumite forme ale ac t ivita t i i nu im plica intotdeaun a si ef ectuarea concreta. In cazul actiunilor, oper ajiilor si actelor mintale, comports mentcle rnotr ice slnt inhibate. Actiunea are .loc numai Is nivelu l reprezentarilor ~i a 1 limbaj ulu i interior. Prin actiu· nile in teriorizate se poate rea liza 0 interventis (activa) nu numai in rezolvarea unor probleme aparute din partea mediului ci chiar ;;i in deslasurarea proceseior psihice proprii.

Dator ita actiunilor interior iza te, Ienornenele psihice, in· clusiv proceseie de cunoaster e pot depasi nivelul unei sim· pie rellectar i, al unei reproduced, realiztnd pe plan mintal transform area lumii reflectate. Prin aceste actiuni mh tale se realizeaza 1'n acelasi timp ;>1 planul ideal, anticipat al actiunilor materiale viitoare.

In ontogeneza activitatea se com p lid treptat, a par im· porta nte sch irnbar i, transforrnar i cu sens ascendent (detvolt are psiho-neurc-motor ie normals - etape - stadii).

Mi;;dirHe, oper atiile ~i actiunile, in Iunctie de modul s

care se realizeaza reglarea lor pot li jmparttte in trei ca·

tegorii distincte -'iii anurne:. .

- manilestari involuntare (instinctive sau impulsive];

- actiuni sau operatii voluntare;

- actiuni automatizate (sau postvoluntare).

Rezulta deci ca, spre deosebire de activit ate, mtscaril; operatiile si actiunile pe care Ie cuprind pot fi Iipsite une ori de car acterul voluntar.

Se cunosc mai multe forme de clasiiicar e, dupa mai mul· te cr iter i i. a Ie diferitelor elemente ale activitatii, in structural itateas i fu nctionalitatea lor:

dupa natura produsului, act ivitatea poate Ii: predom in a nt materiala:

predom ina nt spirituala (lntelect ual a) .

dupa procesul psihic implicat In realizarea ei poale

fi:

cog nit iva: aiectiva: volitiva.

dupa locul ocupat in sistemul r elaj iilor Individului

94

principala (domfnanta): secundara (subordonata).

dupa evolujia sa ontogenetica poate Ii: - joe;

- invatare didactics:

- rnunca productiva;

- creatie.

- dupa gradul de constientizare a cornportarnentelor:

- in irrtr egimeconstienta (vointa):

- cu comportamente automatlzate,

Principaiefe forme de activitate umaria studiate dupa evolutla ontogenetlca ~i psihologlca stnt: joe, invatare, munell:, cr eatie,

JocuL Sint In psihologie mal multe teorii asupra jocului (teor ii Iudice):

- consider-at ca or igine pur instlnctuala:

- izvorind dintr-un surplus de energie at copilului,

dintr-un spor de vitalitate org anica;

- tendinta intrinseca spre placere - satisfactie;

- generind din frustratiej

- din complexele de inferioritate ca 0 cerinFi de com-

pensatie:

- joeul este activitatea specifics in care se rezolva eentradicttile dintre trebulntele mereu crescinde ale copilulul in dezvoltaresi lirnitele sale psihice:

- jocul imbina inforrnattile reale ;;;i impresii fictive co actiunl imaginare (se substitute elementele reale in plan imaginativ, ludic .;;i nu logic motivata):

Mobilul joculu! este dor inta ~i placerea de a se juca a copiiului, constituind 0 activitate fundamentaHi, in cursul csreia se dezvolta afectivitatea, percepjia, gindirea etc.

Invatarea are un caracter preparator, prin eiortul de aslmilare al informatiilor ~i de elaborare a! deprtndertlor. Este 0 activit ate de cunoaster e teoretica in scopul prolesionalizarii.

Munca este 0 activitatecu scop, constienta, organizata ~i proleetata de individ cu 0 planificare mintala a actiunilor, cu un autocontr ol permanent. Munca este generatoare de noiatitudini ~j relatii soeiale, Operatiile de munca sint ~i cu rezultate productive evidente (conlectionare, rnanipu-

iare,. automatizar e, semnale verbale ~i non-verbale): .

Creatla este 0 activitate a carei finalitate consta in producerea unor opere noi, a unui nou rezultat, care sa depaseasca ceea ce a fost creat. Creatia transforms realitatea implidnd cunoasterea ei. In creatie sint irnplica-

95

te gindire.a si procesele Imaginatiei, aptitudlniJe, 0 seams de deprinderL

T i1 desf asur area cr eatiei se parcurg mal rn ulte faze:

- 0 faza de acumulare, de observatii rninutioase, de analize si conir untari de inforrnatii;

- zamisllrea ideii (Iaz a de concepere a prcdusului si de gestatie a lui};

- faza de perfectare a imaginii, de clzelare a conceplului proiectat sau a ideii;

- Iaz a realizarii tehnice a creatiei, a efortului de mate. rializare a ceea ce a fost ideativ conceput.

Actul creativ reel arna numer oase tatona ri si ex per icn]e