Sunteți pe pagina 1din 6

Ionela Costica Suport de curs 1: Moneda si masa monetara

I. MONEDA SI MASA MONETARA

1. Abordari ale monedei:


- din punct de vedere al rolului jucat la nivelul economiei:
- macroeconomic;
- micoreconomic;
- din punct de vedere al proprietatilor.
2. Clasificarea semnelor monetare
3. Definirea masei monetare:
a) abordarea tranzactionala;
b) abordarea din punct de vedere al lichiditatii.
4. Agregatele monetare
5. Contrapartidele masei monetare
6. Multiplicatorul monetar

1. Abordari ale monedei

1.1.Rolul monedei in economie:

diferentiere intre ACTIVELE FINANCIARE (Grossman definindu-le drept „proba scrisa a unui contract legal care
dau dreptul proprietarului de a obtine in viitor o anumita suma in moneda) si MONEDA (acelasi autor definind-o ca
fiind anumite obiecte care pot fi utilizate ca mijloc de schimb general acceptat).

Rolul macroeconomic al monedei

Stabilizarea macroeconomica realizata prin intermediul monedei:


- sustinatorii NON- INTERVENTIONISMULUI (ce includ clasivcii, neo-clasicii, monetaristii, neo-monetaristii),
o ciclul economic decurge din activitatea agentilor economici care urmaresc optimizarea activitatii
proprii, concretizate, in principal, in nivelul profitului.
o exceptie - monetaristii care sustin ca moneda joaca un rol determinant la nivelul ciclului economic.
o politica monetara nu poate juca un rol central in realizarea stabilizarii macroeconomice, stiut fiind
faptul ca exista un decalaj destul de mare intre masurile adoptate la nivel monetar si efectele
inregistrate la nivelul variabilelor macroeconomice.
o realizarea stabilizarii macroeconomice depinde de un regim monetar cat se poate de stabil.

- sustinatorii INTERVENTIONISMULUI (keynesistii si neo-keynesistii).


o evidentiaza incapacitatea pietelor, pe parcursul ciclului economic, de a determina un potential
ridicat economiei.
o Interventia statului permite stabilizarea macroecnomica pe baza unui pachet de politici macro:
politica fiscala si bugetara, politica monetara

Moneda si contextul international:


Economiile actuale sunt considerate economii deschise. In aceste conditii, politica monetara, prin statutul monedei
de convertibilitate, influenteaza cursurile valutare. Procesul de integrare a pietelor valutare internationale a
determinat nenumarate probleme la nivelul bancilor centrale, probleme vizand, in principa, regimul valutar adoptat.
Tinta in aceasta directie este alegerea regimului valutar optimal determinat de:
- curs valutar fix sau flexibil;
- coordonarea politicilor monetare intre tari;
- crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin cursuri valutare flexibile.

Moneda ca sursa de finantare la nivel guvernamental

1
Ionela Costica Suport de curs 1: Moneda si masa monetara

Trebuie pornit in aceasta directie de la faptul ca banca centrala emite BAZA MONETARA (prin componenta
principala a acesteia – emisiune monetara) – cumparand titluri de stat. Astfel, prin emisiune monetara se poate
asigura statului finantarea unei parti a activitatilor proprii – activitate cunoscuta sub denumirea de SENIORAJ.
(banca centrala obtine profit din detinerea de titluri de stat – sub forma dobanzii incasate, in timp ce ea nu bonifica
dobada pentru moneda pusa in circulatie. In aceste conditii, inregistratn un profit ridicat din aceste operatiuni, o
parte semnificativa este dirijata catre stat sub forma impozitului pe profit).

Rolul microeconomic
- evidentiat de functiile jucate de moneda in economie:
o mijloc de intermediere a tranzacţiilor (medium of exchange);
o etalon al valorii (unit of account /standard of value);
o instrument de rezervă a valorii (store of value);
o etalon al plăţilor amânate (standard of deferred payment).

1.2. ABORDAREA MONEDEI DIN PUNCT DE VEDERE AL PROPRIETATILOR ACESTEIA:


Chiar de la apariţia acesteia, moneda s-a diferenţiat de alte bunuri (care au îndeplinit o anumită perioadă şi rolul
de bani-marfă). Aceste elemente au fost evidenţiate de Keynes (în lucrarea “Teoria Generală”), prin evidenţierea
proprietăţilor monedei.
Conform afirmaţiilor lui Keynes:
 elasticitatea ofertei de monedă este nulă:
 elasticitatea substituţiei monedei este nulă:
 în condiţiile unei cantităţi insuficiente de monedă,

 Condiţii minime pentru ca un activ să fie inclus în categoria de bani :


 uşurinţă în utilizare
 durabilitate
 divizibilitate
 posibilitatea de recunoaştere.

CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE:


Clasificarea semnelor monetare impune luarea în considerare a mai multor criterii:
 forma de existenţă a monedei;
o MONEDA MATERIALA;
o MONEDA SCRIPTURALA;
 emitentul;
o MONEDA CREATA DE BANCI
o MONEDA CREATA DE TEZAUR;
o MONEDA CREATA DE AGENTII ECONOMICI
 valorea intrinsecă:
o MONEDA CU VALOARE INTEGRALA;
o MONEDA SEMN (FIDUCIARA).
 obligaţiile asumate de către emitent;
o MONEDA CONVERTIBILA;
o MONEDA NECONVERTIBILA
 capacitatea liberatorie.
o MONEDA LEGALA;
o MONEDA FRACTIONALA;
o MONEDA FACULTATIVA.

2
Ionela Costica Suport de curs 1: Moneda si masa monetara

2. DEFINIREA MASEI MONETARE


a. TEORIA CANTITATIVA: M ×v = P ×Q
b. ABORDĂRI TEORETICE ALE MASEI MONETARE
i. ABORDAREA TRANZACTIONALA;
ii. ABORDAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL LICHIDITATII.
MASA MONETARA poate fi definită ca fiind ansamblul activelor ce pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor şi
serviciilor şi pentru plata datoriilor

Intr-o economie, MASA MONETARA este reflectata de AGREGATELE MONETARE

4. AGREGATELE MONETARE
= indicatori statistici ce reflecta capacitatea de consum a agentilor non financiari rezidenti.
= regrupeaza toate mijloacele de plata la care se adauga activele financire care pot fi transformate in
mijloace de plata rapid si cu riscuri de pierdere de valoare reduse.

Gruparea se face in functie degradul de lichiditate – DESCRESCATOR


Cel mai amre agregat este determinat de gradul de dezvoltare al procesului de intermediere la nivelul economiei
respective, de disponibilitatea statistica rapida a datelor aferente elementelor ce-l compun si, bineinteles, de
gradul de reprezentativitate la nivelul economiei vizate.

Principalele agregate monetare:


- BAZA MONETARA;
- MASA MONETARA IN SENS RESTRANS;
- MASA MONETARA IN SENS LARG
- M3

5. CONTRAPARTIDELE MASEI MONETARE:


= REPREZINTA CREANTELE SISTEMULUI BANCAR ASUPRA ECONOMIEI.
- CONTRAPARTIDA EXTERNA;
- CONTRAPARTIDA NATIONALA

6. MULTIPLICATORUL MONETAR

Modelul multiplicatorului monetar

Acest model este un model cantitativ, bazându-se pe doua elemente monetare:

 baza monetara;
 depozitele constituite la nivelul bancilor comerciale, (aceste elemente fiind apreciate strict
cantitativ).
Daca baza monetara, prin structura acesteia, se afla sub incidenta directa a bancii centrale, nu acelaşi lucru se
poate afirma şi despre nivelul depozitelor. Cu toate acestea, prin masurile de politica monetara banca centrala
poate influenta procesul de economisire.
Deoarece modelul evidentiaza faptul ca deciziile autoritatilor monetare sunt cele care conduc la modificarea ofertei
de moneda, se poate trage concluzia ca aceasta (n.b. – oferta de moneda) este o variabila exogena. Cu toate
acestea, în conditiile economiilor în tranzitie, multiplicatorul monetar este luat în considerare; „în conditiile în care
fluctuatiile multiplicatorului monetar sunt limitate şi previzibile, controlul bazei monetare reprezinta în economia în
tranzitie mijlocul cel mai eficace de a aduce oferta de moneda la nivelul cererii şi astfel de a asigura controlul
inflatiei.”1

1
BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI – Raport anual 1998, pag.53
3
Ionela Costica Suport de curs 1: Moneda si masa monetara

Modelul porneşte de la urmatoare structurare a bazei monetare şi a ofertei de moneda:

S t r ub ca mt zu eor ian e t a r e
M = BCb + Cp + Db [11]
 ⇒ M = BCp + R
Cb + Db = R 
Ofertademonedă :
Ms =Dp +Cp
[12]

unde:
- MB - baza monetara;
- Ms - oferta de moneda;
- Cb - numerarul aflat în casieriile bancilor;
- Cp - numerarul aflat în circulatie în afara sistemului bancar;
- Db - depozitele constituite de bancile din sistem la nivelul bancii centrale;
- Dp - depozitele constituite la nivelul bancilor comerciale din sistemul bancar;
- R - rezervele din sistemul bancar.

Idea care a stat la baza formularii acestei teorii a fost aceea potrivit careia oferta de moneda reprezinta, în fapt,
baza monetara multiplicata (altfel spus, „un multiplu al tuturor rezervelor potentiale”2 (cum este prezentat în cadrul
ce urmeaza).
Ms Dp +Cp
= ÷Dp
MB Cp +R
[13]
Ms Cp Dp +1
=
MB Cp Dp +R Dp

unde:
- Cp/Dp = α - rata detinerii de numerar de catre sectorul nonbancar;
- R/Dp =β - rata rezervelor

Ms α +1 α +1
= ⇒ Ms = × MB [14]
MB α+β α+β

Ca urmare, multiplicatorul monetare (in conditiile in care avem in vedere drept agregat monetar masa monetara in
α +1
sens restrans) este: mm= [15]
α +β
Pornind de la formula multiplicatorului monetar, oferta de moneda poate fi scrisa sub urmatoarea forma:
MS =mm(i) ⋅MB [16]
Daca luam in considerare masa monetara in sens larg (M 2) – aceasta fiind agregatul cel mai utilizat de bancile
centrale a caror politica monetara vizeaza controlul agregatelor monetare, multiplicatorul monetar va avea
urmatoarea forma:
α+1+t
mM2 = [17]
α+β

2
HOWELLS, P.G.A. & BAIN, K. – „Money, Banking and Finance”, Addison Wesley Longman Limited, England, 1998
4
Ionela Costica Suport de curs 1: Moneda si masa monetara

in acest caz, t = rata constituirii depozitelor la termen


Pornind de la ecuatia [17], putem scrie oferta de moneda sub urmatoarea forma:
MS =mM2 (i) ⋅MB [18]

În conditiile în care multiplicatorul este fix (α şi β fiind considerate ca date), se stabileşte o relatie fixa, directa între
baza monetara şi oferta de moneda. Se ajunge, astfel, a se evidentia importanta controlului bazei monetare în
scopul controlarii ofertei de moneda, atât prin controlul emisiunii monetare, cât şi prin influentarea nivelului
rezervelor constituite de bancile din sistem la nivelul bancii centrale.

Practica a demonstrat ca elementele ce determina nivelul multiplicatorului monetar nu pot fi stabilite în mod
arbitrar şi, ca urmare, nici multiplicatorul monetar nu poate fin considerat constant.

Pe de o parte, rata detinerii de numerar de catre sectorul nonbancar (populatie şi agenti economici) este
influentata de nivelul ratei dobânzii pe piata (cu cât rata dobânzii este mai mare cu atât înclinatia spre economisire
creşte), aceasta influenta fiind completata de eficienta canalelor de transmisie ale politicii monetare (factor mult
mai greu de cuantificat).

Pe de alta parte, necesitatea constituirii rezervelor şi luarea deciziei în acest sens au la baza mai multe aspecte:
 costul constituirii rezervelor şi, implicit, al detinerii lor (ştiut fiind faptul ca acesta sunt, de cele mai multe
ori, elemente cu un ridicat grad de lichiditate, care este însa invers proportional cu nivelul de remunerare –
comparativ cu celelalte posibilitati de fructificare a resurselor disponibile.)
 costul refinantarii (accesul larg la resursele de recreditare ale bancii centrale poate determina bancile din
sistem sa-şi reduca rezervele la un nivel minim, cu conditia ca şi nivelul ratei dobânzii practicate sa fie la niveluri
reduse comparativ cu piata monetara).
 nivelul ratei rezervelor minime obligatorii;
 nivelul cash-flow-rilor la nivelul bancii vizate (nivelul intrarilor şi al ieşirilor de fonduri, elemente de care
depinde situatia zilnica a lichiditatii curente a bancilor).

Ca urmare, elementele modelului sunt functii ce depind de urmatorii parametrii:


α=f(im,T)
+, ?
β=f(iAR ,iAA ,iTOS ,RR ,σ)
+ - + ++
[19]
Ms =f(MB, α, β)
+ - -
Ms =f(MB, im, T, iAR ,iAA ,iTOS ,RR,σ)
+ +? - + - - -
unde:
- im - rada dobânzii practicate de banci pentru operatiunile pasive;
- T - gradul în care masurile de politica monetara se repercuteaza la nivelul economiei;
- iAR - rata dobânzii corespunzatoare activelor de rezerva;
- iAA - rata dobânzii pentru alte active;
- iTOS - rata dobânzii practicata de banca centrala pentru resursele de refinantare;
- RR - rata rezervelor minime obligatorii;
- σ - variabilitatea intrarilor şi ieşirilor de fonduri la nivelul bancilor.

5
Ionela Costica Suport de curs 1: Moneda si masa monetara

Dintre aceste variabile, doar o parte a lor poate fi influentata de banca centrala.
Ms = f(MB,iAA ,iTOS ,iAR ,RR)
[20]
+ + - - -