Gândirea pozitivă

microtraining

Elaborat: Postolachi Oxana

Mintea noastră este asemenea unui aisberg. Partea ei vizibilă
este CONȘTIENTUL. El ne ajută în luarea deciziilor și în
rezolvarea situațiilor noi.
SUBCONȘTIENTUL reprezintă cea mai mare parte a ghețarului
aflat sub apă. El repeat comportamentele deja însușite, adică cu
ceea ce ne-am confruntat deja, dar reacțiile noastre vor fi mai
rapide.
După ce am învățat cum să rezolvăm deja o problemă lșa
reântâlnirea cu ea, soluția ni se pare mai puțin dificilă, întrucât
se face apel la o informative deja stocată.
ex: După ce am învățat că că cuptorul e ferbinte, vom folosi o
cârpă ca să nu ne frigem.
Informația acumulată la nivel conștient e deja depozitată și
alimentează subconștientul. Aceste 2 zone sunt legate între ele.
Tot ceea ce am trait, văzut, auzit e perceput la nivel conștient și
apoi stocat în subconștient sub forma datelor memorate.

Odată ce conexiunea fapte-memorie-comportament a fost stabilită, ea va intra în

funcție în mod automat.
Trăirile emoționale stocate în memorie se vor exprima prin
comportament.
Partea bună este că înlănțuirea de mai sus acționează și pozitiv.
Dacă ți s-a spus că ești iubit chiar atunci când faci greșeli
subconștientul va asimila informația ca un sentiment de
siguranță încât vei avea curajul să înfrunți situații fără teamă de
eșec.
Gândirea pozitivă este o atitudine care ne permite să
descoperim mai ușor soluții la problem cu care ne confruntăm.
Am văzut mai sus că informația trece de la nivelul conștient la
subconștient. Dar subcon. nu împarte informația în corect și
eronate, el le stochează pe toate și din toate datele se
declanșează comportamentul.
Dacă vrem să ne schimbăm comportamentul și să devenim mai
performanți, trebuie să intervenim asupra subc., selectând
gânduri noi, pozitive. Gândurile pozitive administrate cu
regularitate vor prinde rădăcini în subc.
Calitatea gândurilor determină calitatea vieții. A fi o persoană
pozitivă înseamnă a-ți face mai puține griji , a te bucura de
viață.
ZE CE MINUTE DE SINGURĂTATE
"
Incearcă următoarea procedură: aşază -te pe un scaun într-o
cameră liniştită, singur, fără radio sau te levizor, şi stai aşa
timp de zece minute. Dacă nu te placi pe tine însuţi, zece
minute pot fi o eternitate atunci când nu ai nimic de făcut şi
nu există nici un fe l de element care să -ţi distragă atenţia
de la posibilele gânduri neplăcute despre propria persoană,
care , în cele din urmă, te îm piedică să te re la xezi şi să te
des prinzi de ele. Foarte mulţi oameni, îndeosebi fe mei, se
simt vinovaţi dacă se relaxează sau dacă vor să mai fie şi
singuri. Ei dau cuvântului "relaxare" înţelesul de a sta dege
aba, fără a face ceva util sau productiv; în mod similar,
pentru ei "a vrea să fii singur cu tine însu ţi" înse amnă a
fi ne sociabil şi, ca urmare, indiferent faţă de cei din ju r. Ei
bine, doamnelor, nu vă recuno aşteţi în aceste rânduri? Dacă
da, e momentu.l să vă schim baţi atitudinea.
EXERCIŢIU DE RESPIRAŢIE
• Găse şte-ţi o poziţie conf ortab ilă, fie aş ezat, fie întins .
• Depărtează-ţi braţe le şi picioare le (braţele şi picioarele
încru cişate creează o stare de tens iune fizic ă) .
Aşază-ţi o mână pe stomac, chiar de asupra omb ilicu lui.
• Verifică princip alele puncte de în cordare şi relaxe ază -le
în mod conştient:
• descleştează -ţi dinţii
• relaxează-ţi umerii
• desfă pumnii
închide ochii şi simte-ţi corpul aş ezat pe fo to liu sau întins
pe pat . Concen-tre ază-te pentru o clipă asu pra capu lui,
apoi asu pra braţe lor , a tru nchiu lui şi picioare lor.
 • Ascultă-ţi re spiraţia timp de circa zece re spiraţii . Nu fă
nimic altceva . Nu conte ază dacă res piri iute sau lent;
purşisimplu ascultă-te respirând .
• Acum începe să respiri mai ad ânc. Când tragi aerul, ai gri
jă să aj ungă până în fundul plămânilor, împ ingând în jos
diafragma . Dacă mişc are a este executată corect, mâna pe
care o ţii pe stomac trebuie să se ridice odată cu abdomenul, la
fiecare inspiraţie . Când expiri, zona abdominală se dezumflă
şi mâna coboară şi ea.
• Ins piră astfel de zece ori şi numără până la cinci înainte
de a expira .
• Revino la re spiraţia obişnu ită .
• Încordează-ţi uşor toţi muşchii şi apoi re laxe ază- i şi
deschide ochii. În acest moment ar trebui să fii, din punct de
vedere fizic, în stare de linişte .
DACĂ AI DIFICULTĂŢI
iţi vine greu să împingi diafragma înspre intestine atunci când
inspiri?
Cu ochii deschişi, înc earcă să -ţi umfli abdomenu l
încordându-ţi toţi muş-ch ii. Pune mâna pe regiunea
stomacului ca să simţi mai bine ce se întâmplă.
Apoi combină în cordarea muşchilor cu actul imagin aţiei. In
fine, încearcă să -ţi umfli abdomenul numai prin tragerea
aerului în piept.
Constaţi că acest exerciţiu nu reuşeşte să te relaxeze?
Te frământă, poate, nişte probleme? Dacă este aşa, trebuie să
ştii că aceste probleme nu te lasă să te controlezi, ceea ce
este foarte normal . Nu opune rezis tenţă acestor gânduri,
pentru că rezistenţa aceasta in duce tensiune . Pur
şi simplu, spune-ţi: "Simt că mă preocupă ceva - bine, fie . O
să mă gândesc la toate aces tea ime diat după ce termin
exerciţiu l. Acum îl reiau şi mă conce ntre z
asupra lui ." Spune-ţi acest lucru ori de câte ori îţi vin în
minte gânduri care îţi în trerup exerciţiu l.
Nu cumva te străduieşti prea tare să te relaxe zi? Nu îţi
cere nimeni să faci totul perfect . Acest exe rciţiu nu are
menire a să îţi re zolve toate problemele el nu urmăreşte
decât să te ajute să te detensionezi fizic. Nu are rost să
atingi stare a de linişte a comei ! Exerciţiul repre zintă o tent
ativă de a face un pas în afara ritmu lui vieţii tale obişnuite
- atât şi nimic mai mult.
NOTĂ:
Cu cât te străduieşti mai tare să te relaxezi, cu atât ai
mai puţine şanse să reuşeşti acest lucru.
Te ene rvează faptu l că nu reuşeşti să te relaxezi mai
mult? Crezi că nu suporţi ideea de a nu fi campionu l
numărul unu în tot ce ea ce faci?
îţi im pui mereu un e ort foarte mare ? Dacă răspunsurile
la aceste întrebări sunt afirm ative , află că a sosit momentu l
să fi i ceva mai îngă duitor cu tine în suţi.
EXERCIŢIUL VACANŢEI IMAGINARE
• Ince arcă acest exerciţiu imediat după cel de respiraţie
sau într-un alt moment în care te simţi suficient de relaxat.
Până când vei fi în stare să-I ef ectu ezi în condiţii de stres,
trebuie să te antrenezi efectu ându -l în cele de linişte, aşa că,
perfecţionişti, atenţia mărită : nu vă fixaţi ştacheta prea sus !
• Aş ază-te într -o poziţie confort abilă şi în chide ochii .
• Incepe prin a-ţi aminti de una din valizele sau genţile
tale de voiaj. Vizualizeaz-o cu ochii minţii, gata făcută şi pu
să frumos pe pat. Valiza e plină. Te uiţi (mental ) la ea şi
trebuie să -ţi repeţi cuvântu l "vacanţă". Intră în
starearespectivă, convinge -te singur că e vacanţă . Simte
atmosfera scene i şi elanul dorului de ducă spre locul tău
preferat de va canţă . Po ate fi oriund e - aici banii nu conte
ază ; cu cât e mai scumpă vac anţa ta imaginară, cu atât mai
bine .
Acum eşti gata de ple care . Inchid e-ţi valiza. Acum eşti la
aeroport, la gară
sau pe che i, gata de îmbarcare (nu mai es te nevoie să
menţionez că ai aj uns aici în cea mai elegantă limuzină din
lume cu şofe r) şi te urci în avion, tren sau pachebot.
• Ai aj uns la des tinaţie . Totul es te minunat, exact aş a cum
ai visa t. Cu ochii minţii, prive şte în jur, obs ervă fi ecare
detaliu - munţii, marea, pla ja, copacii, peis a ju l, mă rog,
locul pe care ţi l-a i ales .
• Vizu alizează-te pe tine în suţi ins erat în acest cadru: te
plimbi, te bucuri de frumuseţea din jur, si mţi ce bine este
să fii acolo, în mirificul decor al vacanţe i. Fii acolo, im
plică-te în visarea ace asta - trăieşte cât mai intens
experienţa vac anţe i mentale.
• Când vre i să revii acas ă, încordează-ţi uşor toţi muş chii,
apoi re la xează-i din nou şi deschide ochii - păstrează-ţi
zâmbetu l, îns ă: îţi stă bine cu el !
DACĂ AI DIFlCULTĂŢI
Ţi se pare di ficil să-ţ i imag inezi vacanţa aceas ta idea lă?
Po ate că nu ţi -a i pre a pus la lu cru imaginaţi a în vreme a
din urmă, ia r acum ea pare puţin cam rugini tă . Pentru a o
aduce "în fo rmă", începe prin a alege un ob iect oarecare
din pre a jm a ta - o plantă, un te lef on, un tablou , în fine,
orice . Priveşte-l bine, ob se rvă-i to ate detaliile . După ce
ţi l-a i imprimat îll minte, închide ochii şi ref ă imagine a
lui, reamintindu -ţ i cât mai multe din aspe cte le obs ervate .
Re des chide ochii şi verifică-te, confruntând im agine a pe
care ţi-ai amintit-o cu înf ăţişarea obiectului respe ctiv. Cu
cât ve i relu a mai des ac est mic exerciţiu, cu atât vei re uşi
mai lesn e să-ţi imagine zi sau să vizualizezi ceva . Faptul că
îţi aminte şti pres upune exis tenţa unei imagini mentale fo
rmate prin obs ervare . Altminteri, nu putem descrie un
lucru pe care nu ni-l pu tem imagina . Iată că, dezvo ltând
u-ne imaginaţia, ne îmb unătăţim, automat, şi cap acitatea
de memorare . Simţi că îţi este greu să te bucuri de aceas tă
vacanţă?
Ce te împied ică ? Ţi se pare imposibil să -ţi im aginezi un
lucru atât de încântător? Po ate că ai impre si a că acest
exerciţiu este cu totu l li psit de re alism şi că ultima dată
când ai fo st la Majorca nu ai găsit cazare decât în fundătura
aceea mi că, lângă şosea, şi nu te poţi împ ie dica să crezi că
totuşi camerista a fost cea care ţi-a furat cerce ii, fiindcă i-a i
căutat şi iar i-ai că utat şi nu i-ai mai găs it ... Imi pare fo
arte rău , dar mi-e te amă că nu ai înţe le s ro stul exerciţiu
lu i.
Ştim cu toţii că viaţa nu este perf ectă . Intotd eauna vor
exista suişuri şi coborâş uri sau obstacole neaş teptate.
Aceasta es te re alitate a, fie că ne place , fie că nu . Nu
putem face nimic în le gătură cu evenimentele neprevăzute -
ele se întâmp lă şi gata - dar putem, în mod cert, să ne
ameliorăm atitudinea şi capacitatea noastră de a le fa ce
faţă. Ne st au la înd emână două variante : putem aborda o
problemă într- o
manieră poz itivă ori într-una ne gativă . Este ale gerea no
astră: ţinem să fim fe riciţi sau să fi m nef eric iţi . Indif erent
pentru care variantă optăm, problemele tot vor ap ăre a, as tf
el că nu de pinde decât de noi fie să stăm nel iniştiţi, fie să
devenim capabili să ne re zolvăm nec azuri le dacă şi când se
ivesc, să Înfruntăm problemele cât putem de bine şi, între
timp, să ne bucurăm în vo ie de ceea ce ne of eră existenţa .
Şi, la urma urmei, eşti chiar aşa de sigură că nu ţi- ai
uitat cerceii pe pla jă? ...
Fără în doială că vac anţa mentală este un exerciţiu de evad
are din re alitate .
Acesta este chiar scopul său. As emene a exerciţiu lui de res
piraţie, şi aici se obţine relaxare a corpului şi a spirit ului,
pentru recupe rare a energiilor consu-mate şi pentru înd
epărtarea rutinei cotidiene . Rezultatu l es te că după exerciţiu
te ve i simţi mai bine, fizic şi ca dispoziţie . Vacanţa mentală
tocmai ace st lucru îl urmăre şte - efectu l exe rciţiului va fi
maxim numai dacă re uşeşti să -ţi imagin ezi ceva frumos.