Sunteți pe pagina 1din 2

Regimul vegetarian si de cruditati

Prin regim vegetarian se intelege, in sen-


sul cel mai larg al cuvantului, un regim care
exclude carnea din alimentatia curenta.Regi-
murile vegetale pot fi impartite in 5 catego-
rii:
Regimul vegetalian: este regimul
vegetal pur, fiind eliminate toate produ-
sele de origine animala. Proteinele din
alimentatie sunt de origine vegetala: ma-
zare, naut, fasole, dar si din legume ver-
zi, fructe si uleiuri vegetale. Sunt ex-
cluse: carnea, pestele, ouale, produsele
lactate, mierea si orice provine de la fiin-
tele vii, incluzand ingredientele derivate
din animale precum gelatina.
Regimul ovo-lacto-vegetarian: cei care adopta acest tip de regim nu consuma carne de nici un
fel, dar pot consuma oua, lapte, branza si alte produse lactate.
Regimul lacto-vegetarian: nu se consuma carne si oua, ci doar vegetale si produse lactate.
Regimul ovo-vegetarian: pe langa vegetale se consuma si oua
Regimul pesco-vegetarian: nu se consuma carne, dar este permis consumul de vegetale, oua,
lactate si peste.

Beneficiile regimului vegetarian


S-a dovedit științific că cei care optează pentru o alimentație bazată pe fructe, legume, nuci și
semințe se bucură de o mai mare speranță de viață. Vegetarianismul îmbunătățește starea de sănătate
din toate punctele de vedere.
1. Ajută la regenerarea și detoxifierea mai eficientă a țesuturilor
2. Scade riscul de boli cardiovasculare, neurodegenerative și autoimune
3. Diminuează riscul de apariție a multiplelor tipuri de cancer
4. Determină îmbunatățirea multor parametri din corp, precum colesterolul, trigliceridele, markerii
inflamatori
5. Reglează tranzitul intestinal încetinit, scăzând astfel și riscul de cancer de colon

Nutrientii asupra carora trebuie insistat la cei cu dieta vegetaliana sau vegetariana sunt:
– vitamina B12, B2 si B6
– omega 3
– vitamina D
– calciu
– iod

Regimul de cruditati cuprinde alimente vegetale preparate crude. Este de fapt tot un regim lacto-
ovo-vegetarian, dar nu contine alimente fierte sau coapte, cu exceptia painii si biscuitilor. Aici intra si
alte alimente de natura animala, laptele cu derivatele sale, ouale si mierea. Acest regim contine relativ
putine proteine si cu o valoare nutritiva scazuta.
Este bogat in vitamine, saruri minerale si fermenti (oxidaze), este alcalinizant, excita peristaltismul
intestinal prin celulozice, combatand constipatia. In schimb este hipocaloric, monoton, produce satura-
tie rapida si nu este tolerat sau recomandabil timp mai indelungat.
Se dau bolnavului 1000-1500 g legume si fructe in 5 mese. Sunt permise sucurile de legume si de
fructe.
Este indicat in afectiuni cardiovasculare cu edeme, boli renale cu edeme, guta, obezitatea, dia-
betul grav, constipatia cronica.

Cele mai bune legume pentru dieta cu cruditati:


Ardeii grasi: rosii, portocalii, verzi, galbeni; acestia contin acid folic si licopen (substanta ce reduce
riscul cancerigen).
Morcovii sunt o sursa importanta de vitamne A si C, care ajuta la echilibrarea nivelului de zahar din
sange, avand, de asemenea, proprietati regenerante pentru piele si sanatatea ochilor.
Rosiile contin licopen, vitaminele A, C, K, ajutand la o tensiune arteriala normala.
Sparanghelul se recomanda femeilor insarcinate; contine fibre, acid folic, vitamina B6 pentru sana-
tatea inimii, sodiu si potasiu pentru o digestie buna si functioarea adecvata a intestinului subtire.
Varza de Bruxelles se recomanda femeilor insarcinate. Contine vitamina B si acid folic, dar si acizi
Omega-3, potasiu, vitaminele C si K, fibre.

Ghid pentru dieta zilnica a adultului vegetalian/vegetarian:


1. pentru a maximiza cotinutul in B12 al organismului unei persoane care are un regim de viata vegeta-
rian sau vegetalian va trebui sa adauge suplimente cu B 12 si anume: – zilnic: 25-100 micrograme vita-
mina B12– sau de 2 ori pe saptamana cate 1000 micrograme.
2. calciu – este necesar intre 700-1000 mg ( din suplimente sau alimentatie) Se gaseste si in laptele de
soia si in tofu.
3. acizi omega-3- pentru a asigura un aport corespunzator de aicizi omega3 trebuie in primul rand sa nu
gatiti mancarea in ulei de soia, de floarea-soarelui, de porumb. In schimb puteti folosi maslinele si
uleiul de masline, alunele, avocado.
4. Vitamina D: in zilele din timpul iernii sau toamnei( cu mai putin soare)adaugati 25 micrograme (
1000 U.I)
5. Iod: 75 – 150 micrograme la fiecare 2 zile.
6. Vitamina A: 900 de EAR ( echivalenti in activitatea retinolului) pentru barbati si 700 pentru femei.
Surse de vitamina A mai sunt: morcovi, cartofi, spanac, varza, pepene galben.
7. Proteine: de 2-3 ori pe zi se vor servi: alune, fasole uscata sau verde, linte, mazare, produse din soia.

S-ar putea să vă placă și