Sunteți pe pagina 1din 96
STANDARD ROMAN APROBARE CORESPONDENTA "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROM Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti ae ICS 93,04,91.010.30;91.080.40 SR EN 1992-2 Decembrie 2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 2: Poduri de beton - Proiectare gi prevederi constructive Eurocode 2 - Design of concrete structure Part 2: Concrete bridges -Design and detailing rules Eurocode 2 - Calcul des structures en béton - Partie 2: Ponts en béton - Calcul et dispositions constructives Aprobat de Directorul General al ASRO la 6 aprilie 2006 Standardul european EN 1992-2:2005 are statutul unui standard roman Acest standard este identic cu standardul european EN 1992-2:2005, This standard is identical with the European Standard EN 1992-2:2005 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 1992-2:2005 IA (ASRO) Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standarcizare: Tel, +40 21 310 17 30, +40 21 310 43.08, +4021 312.47 44, Fax: +4021 315 5870 Directia Pubiicati - Serv. Varzzri/Abonamente: Tel, +40 21 316 77 25, Fax+ 40.21 317 25 14, +4021 31294 88 Serviciul Redactie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 ®ASRO___ Reproducerea sau ulizarea infegrala sau parla a prezeniulu! standard in orice publieali s1 prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisé daca nu exista acordul scris al ASRO Ref: SR EN 1992-2: 2006 Editia 1 by imkobra for Docs Tartents,Ro - Knowledge Overdose Pag. 1 of 86 Preambul national Acest standard reprezinta versiunea roman a textului in limba englez a standardului european EN 1992-2:2006. Standardul european EN 1992-2:2002 a fost adoptat la 6 aprilie 2005 prin anunt care este inlocuit de prezenta traducere. by imkobra for Docs Tartents,Ro - Knowledge Overdose Pag, 20f 96 STANDARD EUROPEAN EN 1992-2 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Octombrie 2005 ICS 93.040; 91.010.30; 91.080.40 Inlocuieste ENV 1992-2:1996 Versiunea romana Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 2: Poduri de beton — Proiectare si prevederi constructive Eurocode 2-Design of Eurocode 2- Calcul des structures Eurocode 2: Bemessung und concrete structures — en béton - Partie 2: Ponts en béton Konstruktion von Stahibeton — Part 2: Concrete bridges - = Calcul et dispositions und Spannbetontragwerken — Design and detailing rules constructives Teill2: Betonbriicken — Bemessungs ~ und Konstruktionsregeln Acest standard reprezinté versiunea romané a standardului european EN 1992-2:2006. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard european a fost adoptat de CEN la 25 aprilie 2005. Membrii CEN sunt obligati s respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza conditile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare, Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baz de cerere adresata catre Secretariatul Central sau orice membru CEN Acest standard european existé In trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). O versiune in oricare alta limba, realizaté prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationala si notificaté Secretariatului Central, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Eivetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Istanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cena, Slovacia, Slovenia, Spania, Suecia si Ungaria CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fir Normung Centru de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles ©2005 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi in orice mod sunt rezervate in lumea Intreaga membrilor nationali CEN. Ref.: EN 1992-2:2005 RO by imkobra for Docs Tartents,Ro - Knowledge Overdose Pag. 30f 96 SR EN 1992-2:2006 NOTA — Acest cuprins contine numai sectiunile, articolele si anexele care au fost introduse sau modificate prin EN 1992-2. Cuprins Sectiunea 1_ Generalitati 1.1 Domeniu de aplicare. 1.1.2. Domeniu de aplicare a Partii 2a Eurocodului 2 1.106 Simboluri. Sore Sectiunea 2 Bazele proiectari Sectiunea 3. Materiale 3.1 Beton... 3.1.2. Rezistenta 3.4.6 Rezistente de calcul la compresiune si intindere 3.2 Armatura pentru beton armat 3.2.4 Caracteristici de ductiltate Sectiunea 4 Durabilitatea si stratul de acoperire pentru armaituré 42 Conditii de mediu 43 Cerinte de durabiltate. 4.4 Metode de verificare 4.4.1. Stratul de beton pentru acoperirea arméiturilor. 4.4.1.2 Grosimea minima a stratului pentru acoperirea armaturilor Cnn. Sectiunea 5 Analiza structurala 5.1. Generalitat 5.1.1. Cerinte generale 5.1.3. Cazuri de incéircare si grupari 5.2. Imperfectiuni geometrice. 5.3. Modelarea structuril 5.3.1 Modele structurale pentru analiza globala 5.3.2. Date geometrice 5.3.2.2. Deschiderea activa a grinzilor si dalelor.... 5.5. Analiza liniar elastica cu redistribuire limitata a momentelor 5.6 Analiza plastica 5.6.1. Generalitat 5.6.2. Analiza plastica a grinzilor, cadrelor si placilor. 5.6.3 Capacitate de rotire 5.7 Analiza neliniara 5.8 Analiza efectelor de ordinul doi in prezenta fortei axiale 5.8.3. Criteri simplficate pentru efecte de ordinul doi, 5.8.3.3 _Efecte globale de ordinul doi la cladiri 5.84 Curgere lent 5.10 Elemente si structuri pretensionate 5.10.1 Generalitati 5.10.8. Efectele pretensionaii la starea limita ultima. Sectiunea 6 Stari limita ultime (SLU) 6.1 Incovoiere cu sau fara forta axial... 62 Fora taietoare 6.2.2 Elemente care nu necesita armatura pentru preluarea forfel taietoare 6.2.3 Elemente care necesita arméitura pentru preluarea fortei tdietoare 6.2.4 Forfecare intre inima si talpile sectiunilor -T ... 62.108. Forfecare $i incovoiere transversala. 63 Torsiune 6.3.2_ Metoda de calcul 67 Zone incarcate local 68 Oboseala 6.8.1. Conditii de verficare 6.8.4 Proceduti de verificare a armaturilor pentru beton armat si a armaturilor pretensionate 6.8.7. Verificarea betonului solicitat la compresiune sau forfecare 6.109 Elemente tip membran: Sectiunea 7 Stari limita ale expioatarii normale (SLS) 7.2. Eforturi unitare 7.3. Controlul fisurairi 7.3.1 Consideratii generale 7.3.2. Aria minima de ammatura by imkobrefor Docs Torrengp Ro - Knowledge Overdose RYN NU NURNRNVVNYVUNNNNNVYVNNNNNNNNNNNNNNYNONNNNYYNNUNNNYNVNYNNYNNYNYND a Pag, 40f 96 SR EN 1992-2:2006 7.3.3. Controlul fisurari fara caloul direct. 7.3.4 Calculul deschideri fisurilor 7.4 Controlul sagetilor. 7.4.1 Considerafii generale. 7.4.2 Cazuri in care nu este necesar calculul Sectiunea 8 Prevederi constructive privind armaturile pentru beton armat gi pentru beton precomprimat - Generalitat i : ; 8.9 Bare grupate 89.1 Generali 8.10 _Armaturl pretensionat 8.10.3 Zone de ancorare ale elementelor precomprimate cu armatura postintinsé 8.10.4 Ancoraje si dispozitive de cuplare pentru armaituri pretensionate Sectiunea 9_Prevederi constructive si reguli specifice pentru elemente 9.1 Generalitati 9.2 Grinzi 9.2.2 Armaturé pentru preluarea forte taietoare... 95 Stalpi 9.5.3 Armatura transversala 97 Grinzi pereti 9.8 Fundati 9.8.1 Capul pilotiior 9.10. Sisteme de legatura - Centuri Sectiunea 10 Reguli suplimentare pentru elemente si structuri de beton prefabricat. 10.1, Generalitat 10.9 _Reguli specifice pentru proiectare si prevederi constructive 10.9.7 Sisteme de legatura - Centuri. - Sectiunea 11 Structuri de beton cu agregate usoare 11.9 Prevederi constructive si reguli specifice Sectiunea 12 Structuri de beton simplu sau slab armat : Sectiunea 113 Prevederi de proiectare pentru etapele de executie 113.1 Generalitat 113.2. Actiuni pe durata executiei 113.3. Criterii de verificare... 113.3.1 Stari limita uitime. 113.3.2. Stair limita ale exploataiii normale. Anexa A (informativa) Modificarea coeficientilor partiali pentru materiale. Anexa B (informativa) Deformatii produse de curgerea lenta si contractia betonului Anexa C (normativa) Proprietatile armaturilor compatibile cu utiizarea acestui eurocod...... ‘Anexa D (informativa) Metoda detaliata de calcul a pierderilor de tensiune datorita relaxarii Anexa E (informativa) Clase informative de rezistenta pentru durabilitate Anexa F (informativa) Expresii pentru calculul armaturilor intinse in stare plana de tensiune.. Anexa G (informativa) Interactiunea sol-structura... sens Anexa H (informativa) Efecte globale de ordinul doi la structuri Anexa | (informativa) Analiza plangeelor tip dala si a peretilor de contravantuire Anexa J (informativa) Prevederi constructive pentru unele cazuri particulare. Anexa KK (informativa) Efecte structurale datorate comportarii in timp a betonului Anexa LL (informativa) Elemente de placé de beton Anexa MM (informativa) Forta taietoare si moment incovoietor .. Anexa NN (informativa) Efort ehivalent corespunzator vatamairi (cumulate) pentru veriicarea la oboseala Anexa OO (informativa) Zone tipice de discontinuitate a podurilor. Anexa PP (informativa) Format de siguranta pentru analiza neliniara Anexa QQ (informativa) Controlul fisurllor produse de forta taietoare in inimi NRNNNN RRNNNUONNRNRNYNNVONNNNNNUNNNNNYNNUNNYNYNNNYNYNNYNND NNR by imkobre for Docs Torrenp Ro - Knowledge Overdose Pag. Sof 96 SR EN 1992-2:2006 Preambul Acest standard (EN 1992-2:2005) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 250 ,Eurocoduri structurale” al c&rui secretariat este detinut de BSI. CEN/TC 250 este responsabil pentru toate eurocodurile structurale, Acest standard european trebuie s& primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cel tarziu in aprilie 2006, iar standardele nationale in contradictie cu acesta trebuie anulate pana cel tarziu pana in martie 2010. Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, institutele nationale de standardizare din urmatoarele tari sunt obligate sa aplice acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemaroa, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehdi, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia gi Ungaria Acest eurocod inlocuieste ENV 1992-2. Istoricul programului de eurocoduri Ase vedea EN 1992-1-1 Statutul si domeniul de aplicare a eurocodurilor Ase vedea EN 1992-1-1 Standarde nationale care implementeazi eurocoduri Ase vedea EN 1992-1-1 Legiitura intre eurocoduri si specificatiile tehnice armonizate de produse (EN gi ETA) Ase vedea EN 1992-1-1 Informatii suplimentare specifice pentru EN 1992-2 si legatura cu EN 1992-1-1 EN 1992-2 descrie principiile si cerintele pentru siguranta, exploatarea si durabilitatea structurilor de beton, impreuna cu prevederi specifice podurilor. Se bazeaz pe conceptul de stare limita folosit impreuna cu metoda coeficientului partial. - EN 1992-2 indica principille si regulile de aplicare pentru proiectarea podurilor in completarea color stabilite in EN 1992-1-1. Toate articolele relevante din EN 1992-1-1 sunt aplicabile la proiectarea podurilor daca nu au fost anulate sau modificate in mod special prin EN 1992-2. Se considera ‘oportun sa se introduca anumite informatii in EN 1992-2, sub forma de noi articole sau completéri ale articolelor din EN 1992-1-1, care nu sunt specifice podurilor si care apartin strict continutului EN 1992-1-1. Aceste noi articole si completari sunt considerate ca interpretari valabile ale lui EN 1992-1-1 si proiectele conform cerintelor EN 1992-2 sunt considerate c& satisfac principiile din EN 1992-1-1 - Articolele din EN 1992-2 care modifica pe cele din EN 1992-1-1 sunt numerotate prin adaugarea 100’ la numarul articolului corespunzator din EN 1992-1-1 - Atunci cand sunt introduse articole sau paragrafe suplimentare in EN 1992-2, acestea sunt numerotate prin adaugarea ‘101’ la ultimul articol sau paragraf relevant din EN 1992-1-1 Pentru proiectarea structurilor noi, se utilizeaz8 EN 1992-2 pentru aplicatii directe, impreund ou alte parti din EN 1992, cu Eurocodurile EN 1990, EN 1991, EN 1997 gi EN 1998. De asemenea, EN 1992-2 serveste ca document de referinfé pentru celelalte comitete tehnice, CENITC care se ocupa cu proiectarea structuralé. by imkobre for Docs Toren Ro - Knowledge Overdose Pag. 6 of 96 SR EN 1992-2:2006 EN 1992-2 se utilizeaza de cétre: ~ comitete care elaboreazé alte standarde pentru proiectare structurala cat gi standarde de produs, standarde pentru incercdirl gi de executie; - clienti (de exemplu, pentru formularea cerinfelor lor specifice in ceea ce priveste nivelurile de fiabilitate si durabilitate); - proiectanti si constructor - autoritatle relevante. Valorile numerice pentru coeficientii partiali si alti parametri de fiabilitate sunt recomandate ca valori de bazai care furnizeaza un nivel acceptabil de fiabiltate. Acestea au fost selectionate presupundnd c& se aplica un nivel corespunzétor al executiei si de management al calitatil. Atunci cand EN 1992-2 este folosit ca document de bazé de alte comitete tehnice CEN/TC, aceleasi valor trebuie luate. Anexa nationala la EN 1992-2 Acest standard indica, prin note valorile si alegerile nationale care pot fi efectuate. De aceea, standardul national care implementeaz& EN 1992-2 poate s& aiba 0 anexai nalionala care sa contina toli parametrii nationali determinati care urmeazéi sé fie folositi pentru proiectarea podurilor care urmeaza sa fie construite in jara respectiva. Alegerea nationala este autorizata in EN 1992-2 pentru articolele urmatoare: 3.1.2 (102)P 5.3.2.2 (104) 6.8.1 (102) 9.1 (103) 3.1.6 (101)P 5.5 (104) 6.8.7 (101) 9.2.2 (101) 3.1.6 (102)P. 5.7 (105) 7.2 (102) 9.5.3 (101) 3.2.4 (101)P. 6.1 (109) 7.3.1 (105) 9.7 (102) 4.2 (105) 6.4 (110) 7.3.3 (101) 9.8.1 (103) 4.2 (106) 6.2.2 (101) 7.3.4 (101) 11.9 (101) 4.4.1.2 (109) 6.2.3 (103) 8.9.1 (101) 113.2 (102) 5.1.3 (101)P 6.2.3 (107) 8.10.4 (105) 113.3.2 (103) 2 (105) 6.2.3 (109) 8.10.4 (107) CAnd se face referire la autoritatile nationale in acest standard, termenul se defineste in anexa national by imkobre for Docs Torrengp Ro - Knowledge Overdose Pag. 7 of 86 SR EN 1992-2:2006 Se aplica urmatoarele articole din EN 1992-1-1 44.4 (NP 1.1.2 (3)P 1.22 15.2.1 4.4.4 (2)P 4.1.2 (4)P 13(4)P 15.22 1.1.1 3)P 1.2(1)P 1.4(1)P 15.23 1.4.4 (4)P 1.24 1.5.1 (1)P 15.24 1.1. Domeniu de aplicare 1.1.2, Domeniu de aplicare a Partii 2 a Eurocodului 2 (101)P Partea a 2-a din Eurocodul 2 furnizeazé o baz pentru proiectarea podurilor si parti ale podurilor de beton simplu, armat si precomprimat realizat cu agregate normale si usoare. (102)P Urmatoarele subiecte sunt tratate in Partea 2 Sectiunea 1 Sectiunea 2: Bazele proiectairii Sectiunea 3: Materiale Sectiunea 4: Durabilitate si stratul de acoperire pentru armaitura Sectiunea 5: — Analiza structuralé Secfiunea 6: Stari limita time Sectiunea 7: Stari limita ale exploatarii normale Sectiunea 8: Prevederi constructive privind armatturile pentru beton armat si armaturile pretensionate — Generalitati Sectiunea 9: _ Prevederi constructive si reguli specifice pentru elemente Sectiunea 10: Reguli suplimentare pentru elemente si structuri de beton prefabricat Sectiunea 11: Structuri de beton cu agregate usoare Sectiunea 12: Structuri de beton simplu sau slab armat Sectiunea 113: Prevederi pentru etapele de executie 1.106 boluri ‘in acest standard se aplica simbolurile urmaitoare. NOTA - Notarea folosité se bazeaza pe ISO 3898:1987. Simboluri cu infeles unic au fost utilizate cat mai pufin posibil. Totusi, in anumite cazuri un simbol poate avea, in functie de context, mai multe Tnfelesuri Literele latine mari 4 Actiune accidental 4 Aria sectiunil transversala 4 Aria sectiunil transversale de beton 4 Aria sectiunii de beton in zona intinsa Ay Aria armaturi pretensionate A ‘Aria secfiunii armaturilor pentru beton Avvin Aria sectiunii minime de armatura Avy Aria armaturilor pentru preluarea fortei tietoare by imkobra for Docs Torrergg Ro - Knowledge Overdose Pag. 8 of 96 sis Tea SLU SR EN 1992-2:2006 Diametrul dornului Factor de vatamare la oboseala Efectul actiunii Modulul de elasticitate tangent al betonului cu densitate normala la efort a, = 28 zile Modul de elasticitate efectiv al betonului \Valoarea de calcul a modului de elasticitate al betonului Modul de elasticitate secant al betonului Modulul de elasticitate tangent al betonului cu densitate normala la efort o, timpul ¢ Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pretensionate Valoarea de calcul a modului de elasticitate al armaturilor pentru beton armat Rigiditate la incovoiere Echilibru static Actiune Valoarea de calcul (proiectare) a unei actiuni Valoarea caracteristica a unei actiuni Valoarea caracteristicé a unei actiuni permanente Moment de inertie al sectiunil de beton Functia de ourgere lenta Factor pentru efectele din contractie gi curgere lent Factor de contributie a armaturi Lungime Moment incovoietor Valoarea de calcul a momentului incovoietor aplicat Moment incovoietor la fisurare Forfa axiala sau numair de cicluri pentru oboseala Valoarea de calcul a fortel axiale aplicate (intindere sau compresiune) Forfa de pretensionare Fora initial, la capaitul activ al armaturii pretensionate, imediat dupa tensionare Valoare caracteristica a unei actiuni variabile Valoare caracteristicd a incdrcarii pentru oboseala Rezistenf sau functia de relaxere Forte si momente interne (solicitéri) ‘Moment static al seotiunii Stare limité ale exploatarii normale (serviciu) Moment de torsiune Valoarea de calcul a momentului de torsiune aplicat Stare limit ultima (SLU) by imkobre for Docs Torrengp Ro - Knowledge Overdose Osi la Osila Pag. 9 0f 96 vr Vea Vol x ‘SR EN 1992-2:2006 Forfa taietoare Valoare de calcul a fortei taietoare aplicate Volumul traficului Limita recomandata privind procentul de armaituri pretensionate cuplate intr-o sectiune Litere latine mici a a Aa b Fon Set Fa faam Foax fy fon So. fo2x Fro Distanta Date geometrice Toleranta pentru datele geometrice Lajime totala a unei sectiuni transversale sau latimea real a talpii unel grinzi tip T sau L Latimea inimii grinzilor T, | sau L Strat de acoperire minim Diametru; tnditime Inaltime utitd a unei sectiuni transversale Dimensiunea maxima nominala a agregatelor Excentricitate Frecventa Rezistenta la compresiune a betonului Valoarea de calcul a rezistenfei la compresiune a betonului Rezistenta caracteristica a betonului la compresiune determinata pe cilindri la 28 de zile Valoatea medie a rezistentei la compresiune @ betonului determinatd pe cilindri Rezistenta la intindere mainte de fisurare in stare de tensiune biaxiala Rezistenta caracteristica la intindere axiala a betonului Valoarea medie a rezistentei la intindere axiald a betonului Rezistenta la intindere corespunzatoare pentru evaluarea momentului incovoietor la fisurare Rezistenta la intindere a armaturilor pretensionate Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pretensionate Limita de elasticitate conventionala 0,1% pentru armaturile pretensionate Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la 0,1 % pentru armaturile pretensionate Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la 0,2 % pentru armaturile pretensionate Rezistenta la intindere a armaturilor pentru beton armat Rezistenta caracteristicd la intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de caloul a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristica a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de caloul a armaturi pentru preluarea fortei taietoare (etrieri) by imkobre for Docs Torrengg Ro - Knowledge Overdose Pag. 1001 96 SR EN 1992-2:2006 h inaljime h Inaltimea totalé a sectiuni transversale i Raza de giratie k Coeficient; Factor 1 Lungime, deschidere sau inditime m Masai sau componentele dalelor n ‘Componentele placii ua Valoare maxima a grupaiii realizate prin analizé neliniara , Raza sau factor de corectie pentru pretensionare Ur Curbura intr-o sectiune oarecare s Distanta intre fisuri t Grosime t Timp luat in considerare tp Varsta betonului in momentul inearcairit u Perimetrul sectiunii transversale de beton, care are aria 4, u ‘Componenta de deplasare a unui punct y Componenta de deplasare a unui punct sau efort unitar tangential w Componenta de deplasare a unui punct sau deschiderea fisuri x Iinaitimea axei neutre nye Coordonate x inaitimea axei neutre la SLU dupa redistribuire z Bratul de parghie al fortelor interne Litere grecesti mari ® Coeficient dinamic conform EN 1991-2 Litere grecesti mi @ Unghi; Raport; Coeficient pentru efecte de lunga duraté sau raport intre eforturile principale a raportul E/E» a, Factor de reducere pentru & B Unghi; Raport; Coeficient ry Coeficient partial tr Coeficient partial pentru actiuni accidentale 4 Xe Coeficient partial pentru beton I Coeficient partial pentru actiuni, F Coeficient partial pentru actiuni la oboseal’ Coeficient partial pentru oboseala betonului % Coeficient total Coeficient partial pentru actiuni permanente, G by imkobre for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 11 of 86 Mw cd % Tsu te Tm P1000 SR EN 1992-2:2006 Coeficient partial pentru proprietatea materialului care tine seama de incertitudinile asupra proprietaitii insaisi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de caloul utiizat Coeficient partial pentru actiunile asociate pretensionarii, P Coeficient partial pentru actiunile variabile, O Coeficient partial pentru ofel beton sau armaturi pretensionate Coeficient partial pentru ofel beton sau armaturi pretensionate supuse la oboseala Coeficient partial pentru actiuni, fara a lua in consideratie incertitudinile modelului Coeficient partial pentru actiunile permanente, fra a lua in consideratie incertitudinile modelului Coeficient partial pentru © proprietate materiala, tinand cont numai de incertitudinile legate de proprietatea materiala Increment/crestere/raport de redistribuire Functie de redistribuire a curgerii lente sau raportul aderentei Coeficient de reducere /coeficient de distributie Deformatie specifica de compresiune a betonului Contractie endogena Deformatie de curgere lent Deformatie datorata contractiel Deformatie specifica a betonului corespunzéitoare efortului de compresiune maxim f. Deformatie specifica ultima a betonului supus la compresiune Deformatia specifica a armaturilor pentru beton armat sau a arméturilor pretensionate sub incdrcarea maxima Deformatie specifica caracteristica @ arméturilor pentru beton ermat sau a arméturilor pretensionate sub incarcarea maxima Unghi Inclinare pentru imperfectiuni geometrice Coeficient de zvettete sau factorul echivalent corespunzator vatamarii pentru oboseala Coeficient de frecare intre fascicule si canalele lor Coeficientul Poisson Coeficient de reducere a efortulul pentru betonul fisurat supus la forfecare Densitate betonului uscat in etuva (kg/m’) Valoatea pierderii de tensiune (in %), la 1000 h de la tensionare determinata la 0 temperatura medie de 20°C Procent de armare pentru armatura longitudinala Procent de armare pentru armatura supusé la forfecare Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton datoritd solicitarilor axiale sau precompriméiri by imkobrafor Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 120196 SR EN 1992-2:2006 Su Efort unitar de compresiune In beton corespunzaitor deformatiei specifice ultime 4, r Efort unitar tangential ¢ Diametrul unei bare de armaturd sau al unui canal pentru armétura pretensionata 4 Diametrul echivalent al barelor grupate et.to) Coeficient de curgere lent, definirea curgerii lente intre timpii ¢ si fo, in raport cu deformatia elasticd la 28 de zile Pos Coeficient dinamic echivalent pentru calculul vatamarilor de oboseala (to) Valoarea finala a coeficientului de curgere lent v Coeficienti care definesc valorle reprezentative ale actiunilor variabile % Coeficient pentru valori de grupare ” Coeficient pentru valori frecvente “% Coeficient pentru valori cvasipermanente Zz Coeficient de imbatranire by imkobra for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 13 0f 96 SR EN 1992-2:2006 Secfiunea 2 Bazele proiectarii Se aplica toate articolele din EN 1992-1-1 by imkobra for Docs Toren Ro - Knowledge Overdose Pag. 1401 96 SR EN 1992-2:2006 Sectiunea 3 Materiale Se aplica articolele urmatoare din EN 1992-1-1 3.1.1 (1)P 3.1.8 (1) 3.3.1 (1)P 3.3.4 (5) 3.1.1 (2) 3.1.9 (1) 3.3.1 (2)P 3.3.5 (1)P 3.1.2 (1)P 3.1.9 (2) 3.3.1 (3) 3.3.5 (2)P 3.1.2 (3) 3.2.4 (1)P 3.3.1 (4) 3.3.6 (1)P 3.1.2 (4) 3.2.1 (2)P 3.3.1 (5)P 3.3.6 (2) 3.1.2 (5) 3.2.1 (3)P 3.3.1 (6) 3.3.6 (3) 3.1.2 (6) 3.2.1 (4)P 3.3.1 (7)P 3.3.6 (4) 3.1.2 (7)P 3.2.1 (5) 3.3.1 (8)P 3.3.6 (5) 3.1.2 (8) 3.2.2 (1)P 3.3.1 (9)P 3.3.6 (6) 3.1.2 (9) 3.2.2 (2)P 3.3.1 (10)P 3.3.6 (7) 3.1.3.(1) 3.2.2 (3)P 3.3.1 (11)P 3.3.7 (1)P 3.1.3 (2) 3.2.2 (4)P 3.3.2 (4)P 3.3.7 (2)P 3.1.3 (3) 3.2.2 (5) 3.3.2 (2)P 3.4.1.1 (1)P 3.1.3 (4) 3.2.2 (6)P 3.3.2 (3)P 3.4.1.4 (2)P 3.1.3 (5) 3.2.3 (1)P 3.3.2 (4)P 3.4.1.1 (3)P 3.1.4 (1)P 3.2.4(2) 3.3.2 (5) 3.4.1.2. (1)P 3.1.4 (2) 3.2.5 (1)P 3.3.2 (6) 3.4.1.2.1 (2) 3.1.4 (3) 3.2.5 (2)P 3.3.2 (7) 3.4.1.2.2 (1)P 3.1.4 (4) 3.2.5 (3)P 3.3.2(8) 3.4.2.4 (1)P 3.1.4 (5) 3.2.5 (4) 3.3.2 (9) 3.4.2.1 (2)P 3.1.4 (6) 3.2.6 (1)P 3.3.3 (1)P 3.4.2.1 (3) 3.1.5 (1) 3.2.7 (1) 3.3.4 (1)P 3.4.2.2 (1) 3.4.7 (1) 3.2.7 (2) 3.3.4 (2) 3.1.7 (2) 3.27 (3) 3.3.4 (3) 3.1.7 (3) 3.2.7 (4) 3.3.4 (4) 3.1 Beton 3.4.2. Rezistenta (102)P In acest standard, clasele de rezistenta (C) se bazeaza pe rezistenta caracteristica a betonului determinata pe cilindrii, 4, , determinata la 28 de zile, care este cuprinsé intre o valoare minima Cy, si o valoare maxima de Cy. NOTA - Valorile Cain $i Cx 42 utiizat into anumité fara, pot fi stabilte in anexa nationald. Valorle recomandate sunt C30/37 si respectiv C70/85. 3.1.6 Rezistente de calcul la compresiune si intindere (101)P Valoarea de calcul a rezistentei la compresiune se defineste astfel fea * ee Selte (3.15) in care: Y_ ste Coeficientul partial de siguranta pentru beton, a se vedea 2.4.2.4, gi este coeficientul care tine seama de efectele de lunga durata ale rezistentei la compresiune si de efectele defavorabile care rezulta din modul in care se aplica incarcéiile. a, by imkobre for Docs Toren Ro - Knowledge Overdose Pag. 15 0f 96 SR EN 1992-2:2006 NOTA Valoarea a. de ullizat inir-o anumit’ far, este cuprinsé Tntre 0,80 si 1,00 si poate fi stabil tn anexa nationald. Valoarea recomandata a coeficientuli a. este de 0,85. (102)P Valoarea de calcul a rezistentei la intindere, /,.., se defineste astfe!: faa = Fa Se.0.08)% ny) in care: Ye este coeficientul partial de sigurant& pentru beton, a se vedea 2.4.2.4, si act este un coeficient care fine seama de efectele de lunga durata ale rezistentei la intindere si de efectele defavorabile care rezultd din modul in care se aplica incarcartle. NOTA — Valoarea «, de utilzat intr-o anumita fard, trebuie sa fie cuprinsa intre 0,80 si 1,00 si poate fi stabilita tn anexa nalionala. Valoarea recomandata a coeficientului a, este de 1,0. 3.2. Armatura pentru beton armat 3.2.4 Caracteristici de du itate (101)P Armatura trebuie sa aibé o duetiltate adecvata, definité prin raportul dintre rezistenta la intindere si limita de ourgere, (f/f,), si prin alungirea 4, , la incarcarea maxima. NOTA - Clasole armaturilor care urmeazii a fi folosite int-o anumita tard pentru poduri pot fi stabil tn ancxa nafionala, Clasole recomandato sunt ciasa B si clasa C. "TNOTK NATIONALA ~ A se cit 3.16. by imkobra for Docs Torrenig Ro - Knowledge Overdose Pag. 16 0f 96 SR EN 1992-2:2006 atea si stratul de acoperire pentru armatura 4.4 ()P 423) 4.4.1.2(4) 4.4.1.2 (13) 4.1 (2)P 43 (1)P 4.4.1.2(5) 4.4.1.3 (1)P 4.1 3)P 43.2)P 44.1.2(6) 4.4.1.3 (2) 4.4 (4) 444.4 (1)P 44.1.2(7) 4.4.1.3 (3) 4.1 (5) 4.4.1.1 (2)P 4.4.1.2 (8) 4.4.1.3 (4) 4.1 (6) 44.1.2 (1)P 4.4.1.2(10) 4.2 (1)P 44.1.2 (2)P 44.1.2(11) 4.2(2) 44.1.2(3) 44.1.2(12) 4.2 Conditii de mediu (104) La proiectarea structurilor cu goluri se ia in considerare posibilitatea patrunderii in interiorul structurllor a apei sau a unor scurgeri care provin de la partea carosabila. (105) In cazul structurilor de beton a céror suprafete sunt protejate cu sisteme de hidroizolatie, clasa de expunere se indica in anexa national. NOTA - Pentru suprafetele protejate cu sisteme de hidoizolatc, clasa de expunere care se ullizeaza int-o far se poate gsi in anexa najionala. Clasa de expunere recomandata pentru suprafefele protejate prin sistom de hidroizolaje este XC3. (106) in cazul in care se utilizeazé sare pentru dezghefare, toate suprafetele de beton expuse pe o zona cuprins pe xm in plan orizontal si y m deasupra carosabilului, se considera ca sunt direct afectate de sarea folosita pentru dezghel. Suprafetele superioare ale reazemelor de sub rosturile de dilatatie trebuie de asemenea considerate ca flind direct afectate de sarurile utiizate pentru dezghet, NOTA 1 - Distanjole x si y care se utiizeaza Intr-o anumit’ far se gisesc Tn anexa nafjonal. Valoarea recomandata pentru x este de 6 m si valoarea recomandata pentru y este de 6 m. NOTA 2 - Clasele de expunere pentru supratetele direct afectate de sarurile pentru dezghetare care se utilizeaz’ intr - 0 anumitd fard se pot giisi in anexa nafionala. Clasole de expunere recomandate pentru suprafetele direct afectate de sdrurile pentru dezghet sunt XD3 si XF2 sau XF4, dupa caz, in functie de straturile de acoperire indicate in tabelele 4.4N si 4.5N pentru casele XD. 4.3. Cerinte de dural fate (103) Armaturile pretensionate exterioare corespund cerintelor autoritatilor nationale. 4.4 Metode de verificare 4.4.1 Stratul de beton pentru acoperirea armaturilor 4.4.1.2 Grosimea minima a stratului pentru acoperirea armaturilor Gwin (109) in cazul in care betonul proaspat se toarna peste o suprafaté de beton existent (prefabricat sau tumat in situ) cerinfele pentru grosimea stratului pentru acoperirea armaturlor de la interfata pot fi modtficate. NOTA - Cerinfole pentru folosirea intr-o anumité faré pot f gdsite in anexa nationala . Cerinfa recomandata este 4, dacd umatoarele condi sunt indeplinte, acoperirea satisface numai cerinfele de ancorare (a se vedea 441.2 (3) din EN 1992-1-1) ~_suprafata de beton existenta nu a fost supusd acfunii mediului exterior mai mult de 28 ile suprafala de beton existenta este rugoasa = clasa de rezistenta a betonului existent este col putin C25/30, by imkobra for Docs Toren Ro - Knowledge Overdose Pag. 17 of 86 SR EN 1992-2:2006 (114) Tablierele de beton ale podurilor de sosea neprotejate, fara hidroizolatie sau strat de protectie, se clasifica conform claselor de abraziune clasa XM2 (115) in cazul in care suprafata de beton este supusa abraziunii provocate de gheata sau de corpuri solide transportate de fluidul care se scurge, grosimea stratului de acoperire se méreste cu minimum 10mm by imkobra for Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 18 0f 96 SR EN 1992-2:2006 Sectiunea 5 Analiza structurala Se aplica articolele urmatoare din EN 1992-1-1 5.1.1 (1)P 5.1.1 (2) 5.1.1(3) 5.1.1 (4)P 5.1.1 (5) 5.1.1 (6)P 5.1.1 (7) 5.1.2 (1)P 5.1.2 (2) 5.1.2 (3) 5.1.2 (4) 5.1.2 (5) 5.1.4 (1)P 5.1.4 (2) 5.3.1 (1)P 5.3.1 (3) 5.3.1 (4) 5.3.1 (5) 5.6.1 (2)P 5.1. Generali 5.1.1. Cerinfe generale 5.8.3.2 (7) 5.8.4 (1)P 58.4 (2) 5.8.4 (3) 5.8.4 (4) 5.8.5 (1) 5.8.5 (2) 5.8.5 (3) 5.8.5 (4) 5.8.6 (1)P 5.8.6 (2)P 5.8.6 (3) 5.8.6 (4) 5.8.6 (5) 5.8.6 (6) 5.8.7.4 (1) 5.8.7.1 (2) 5.8.7.2 (1) 5.8.7.2 (2) 5.8.7.2(3) 5.8.7.2 (4) 5.8.7.3 (1) 5.8.7.3 (2) 5.8.7.3 (3) 5.8.7.3 (4) 5.8.8.1 (1) 5.8.8.1 (2) 5.8.8.2 (1) 5.8.8.2 (2) 5.8.8.2 (3) 5.8.8.2 (4) 5.8.8.3 (1) 5.8.8.3 (2) 5.8.8.3 (3) 5.8.8.3 (4) 5.8.9 (1) 5.8.9 (2) 5.8.9 (3) 5.8.9 (4) 5.9 (1)P 59(2) 5.9 (3) 5.9 (4) 5.10.1 (1)P 5.10.1 (2) 5.10.1 (3) 5.10.1 (4) 5.10.1 (5)P 5.10.2.1 (1)P 5.10.2.1 (2) 5.10.2.2 (1)P 5.10.2.2 (2)P 5.10.2.2 (3)P 5.0.2.2 (4) 5.10.2.2 (5) 5.10.23 (1)P 5.10.3 (1)P. 5.10.3 (2) 5.10.3 (3) 5.10.3 (4) 5.10.4 (1) 5.10.5.1 (1) 5.10.5.1 (2) 5.10.5.2 (1) 5.10.5.2 (2) 5.10.5.2 (3) 5.10.5.2 (4) 5.10.5.3 (1) 5.10.53 (2) 5.10.6 (1) 5.10.6 (2) 5.10.6 (3) 5.10.7 (1) 5.10.7 (2) 5.10.7 (3) 5.10.7 (4) 5.10.7 (5) 5.10.7 (6) 5.10.8 (1) 5.10.8 (2) 5.10.9 (1)P. 5.14 (1)P. 5.11 (2)P (108) Pentru analiza efectelor dependente de timp asupra podurilor, pot fi aplicate metode de proiectare recunoscute. by imkobra for Does Tarten'g Ro - Knowledge Overdose a7 Pag. 19 0f 96 ‘SR EN 1992-2:2006 NOTA. Informati suplimentare pot fi gasile in anexa KK. 5.1.3, Cazuri de incarcare gi grupari (101)P La stabilirea gruparilor de incareari, (a se vedea sectiunea 6 si anexa A2 din EN 1990) trebuie considerate cazurile de incarcare relevante pentru a permite stabilirea condifjilor critice de proiectare a ‘tuturor sectiunilor structurii sau a unor péirti din structura luata in considerare. NOTA. Simpificrile pentru considerarea incarcéiior care se utiizeazA inr-o anumit far pot fi gasite in anexa nationala. in standard nu sunt indicate recomandari privind aceste simplificari. 5.2 Imperfectiuni geometrice (104) Prevederile (105) si (106) din aceasta parte si (7) din EN 1992-1-1 se aplicé elementelor supuse la compresiune axiala i structurilor cu incarcéri verticale. Valorile numerice se referd la abaterile permise la executie (clasa 1 din EN 13670). Daca se admit alte abateri la executie, valorile numerice trebuie ajustate corespunzator. (108) Imperfectiunite pot fi reprezentate printr-o Inclinare, 4, indicat de = % ay (5.101) ‘in care @ este valoarea de baz’ i, este factorul de reducere pentru lungime sau inaltime: aj = 2/VI; a, <1 1 este lungimea sau inattimea [m] NOTA — Valoaready de utiizatinr-o {ard se gaseste in anexa nalionalé a tai respective. Valoarea recomandala este do 1/200. (106) Pentru podurile in forma de arc, profilul imperfectiunilor in pian orizontal si vertical, se bazeaza pe prima forma de pierdere a stabilitafii prin flambaj in plan orizontal si respectiv vertical. Fiecare forma poate fi idealizata printr-un profil sinusoidal. Amplitudinea se ia egal cu a= as in care / este jumatate din lungimea de und. (8) $i (9) din EN 1992-1-1 nu se aplica. 5.3 Modelarea structurii 5.3.1 Modele structurale pentru analiza globala (2) $i (6) din EN 1992-1-1 nu se aplica. 5.3.2 Date geometrice 5.3.2.2 Deschiderea activa a grinzilor gi dalelor NOTA.- Se aplicd (1), (2) si (3) din EN 1992-1-1 desi ttl articolului se refera la cladir (104) Daca 0 grinda sau o placa este continua peste un suport care poate fi considerat ca nu impiedica rotirea (de exemplu peste pereti) si in analiza se considera ca functioneaza ca un reazem punctual, momentul de calcul pe reazem, calculat considerand deschiderea egala cu distanta dintre centrele elementelor de rezemare, poate fi redus cu o cantitate egal cu AM, , dupa cum urmeazéi Mga = Feasup 8 (69) in care’ Feasup @8te reactiunea de calcul din reazem by imkobra for Docs Torrenig Ro - Knowledge Overdose Pag. 20 0f 96 SR EN 1992-2:2006 NOTA - Valoarea : de ullizat intr-o {ard se gasesle in anexa nalionala. Valoarea recomandala este lalimea aparatului de reazem. 5.5 Analiza liniar elastic cu redistribuire limitata a momentelor (104) In cazul grinzilor continue sau a placilor care a) sunt in mod predominant supuse la incovoiere gi b) au raportul lungimilor deschiderilor adiacente in domeniul 0,5 si 2 redistribuirea momentelor incovoietoare poate fi efectuata fai rotire, cu conditia ca: © verificare explicita @ capacitatii de 82 ky + kyx,fd for fy, <50 MPa (6.10a) 8 ky + kgx id for fy, > 50 MPa (6.10b) 52 ks daca se folosesc armaturi din clasa B si clasa C (a se vedea anexa C) Nu se admite nici o redistribuire pentru otelul din clasa A (a se vedea anexa C) in care: 3 este raportul dintre momentul redistribuit si momentul incovoietor elastic x, este indltimea zonei comprimate (pozitia axei neutre) a sectiunii la starea limita ultima dupa redistribuire d este Tnaltimea utila a secfiunil NOTA 1 - Valorile 1, kz, As, ha sis care se utlizeazé intr-o anumité tard pot fi gasite in anexa nationala. Valoarea recomandata pentru k; este de 0.44, pentru kz este de 1.25(0,6+0,0014/«.,2), pentru A este de 0,54, pentru ky este de 1,25(0,6+0,0014/é.,2) iar pentru ks este de 0,85. NOTA 2 - Pentru proiectarea dalelor pot ffolosite limitele din EN 1992-1-1 (105) Redistribuirea nu se efectueaza in cazul in care capacitatea de rotire nu poate fi stabilité cu certitudine (de exemplu la poduri curbe sau oblice). 5.6 Analiza plastica 5.6.1. Generalitati (101) Metodele bazate pe analiza plastica trebuie sé fie folosite numai pentru verificarea la SLU si numai cu acordul autoritatilor nationale. 5.6.2 Analiz plastica a grinzilor, cadrelor si placilor (102) Ductilitatea ceruté se considera satisfacuta daca sunt indeplinite urmatoarele: aria armatturi tinse este limitata astfel incét in orice sectiune ald <0,15 pentru clasele de rezistentd ale betonului < C50/60 < 0,10 pentru clasele de rezistent ale betonului 2 C55/67 armatura este in clasa B sau in clasa C iii) ___ raportul momentelor pe reazemele intermediare la momentele din deschidere variaza intre 05 si 2, NOTA - Pentru proiectarea dalelor pot fi folosite valorile limita indicate in EN 1992-1-1 by imkobra for Docs Torrenig Ro - Knowledge Overdose Pag. 21 of 96 SR EN 1992-2:2006 (102) In zona articulatiilor plastice, x,/d nu depaseste 0.30 pentru betonul de clas mai micé sau cel mult egal cu C50/60 si 0,23 pentru betonul de clas egal sau mai mare de C55/67. 5.7. Analiza neliniar’ (105) Poate fi folosita analiza neliniara cu conditia ca modelul s& poata rezista corespunzator tuturor Modutilor de cedare (de exemplu la incovoiere, forta axial, forfecare, cedare la compresiune considerand rezistenta efectiva redusa a betonului etc.) si ca rezistenta la intindere a betonului nu este utilizata in schema principala de rezistenta Daca o analiza nu este suficienta pentru verificarea tuturor mecanismelor de cedare, se efectueaza analize suplimentare separate. NOTA 1 - Detalile metodelor acceptablle pentru analiza neliniard si formatul de siguranta de utilizat intr-o fara se gasesc tn anexa nationala a respectivei tari Detalile recomandate sunt urmatoarele: Cand se efectueazai o analiza neliniard se considera ipotezele urmatoare: - Pentru armaturi pentru beton armat, curba caracteristicd efort-deformatfe folosita este conform figurii 3.8, curba A. In aceasta diagrama, fy. $i Af, Se Inlocuiesc cu 1,1f $i 1. 1h. ~ Pentru armatura pretensionaté se utlizeaza cura caracterstca efort-deformaje idealzata procizala in 3.3.6 (figura 3.10, curva A). In aceasta diagram fy, Se inlocuieste cu 1.1 fx - Pentru beton, curba caracteristica efort-deformatie se bazeaza pe expresia (3.14) din 3.1.5. In aceasta expresie si in valoarea ki, , fay S@ inlocuieste CU jarfs, care are zee = 1. 1-79) ¢ Se utlizeazi umatorul model de calcul Rezistenfa se evalueaz’ pentru diferite nivelur ale actiunlor corespunzitoare care oresc gradual de la valotle lor de exploatare, astfel incdt sa se ating valonile 76.Gy $1 70x in aceeasi treapta de incdrcare, Procesul de crestere continua pana cand o zona din structuré atinge rezistenia ultima, evaluat tinand seama de a. Sau Se produce o cedare globala a structui. incircarea Corespunzstoare se noteaza Cu du Se alos un coeficient de sguranta global o si se obinerezistenta corespunzitoare K{ a), Vv) = Una din umatoareteinegalta este satistacuts 4 reablyoG+ 700) 8{ fut) (6.102 aN) 40 sau Fly +790) { 0) (6:102bN) \yra-70 ) 9 (oe exompiu) xf S02] Go) sau Yea 758 lgG+ ¥qQ)SR tu) (6.102 oN) Ure incare: Jay @8t6 coefcintul partial pentru incerttudinea rezistentl, = 1.08, si este coecintul partial pentru incettucinea modelulul actiunifeortull produs, % este coeficientul de sigurant& global, yo = 1,20. Detalii suplimentare sunt precizate in anexa PP. ‘Atunci cdnd incertitudinile modelulut utlizeaz’ valoarea yo = 1,27. ws $i 759 Nu sunt considerate explicit in analiza (de exemplu ys = 749 = 1). S€ NOTA 2 - Daca proprietajile de calcul ale materialelor (de exemplu cele definite in 5.8.6 din EN 1992-1-1) sunt folosite in analiza neliniara, 0 atentie speciala se acorda efectelor acfiunilor indirecte (de exemplu deformali impuse). by imkobre for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 2201 96 SR EN 1992-2:2006 5.8 Analiza efectelor de ordinul d in prezenta fortei axiale 5.8.3 Criter simplificate pentru efecte de ordinul doi 5.8.3.3. Efecte globale de ordinul doi la cladiri Acest articol nu se aplica. 5.8.4 Curgere lenta (105) Se poate aplica o abordare mai rafinata pentru evaluarea curgeri lente. NOTA - Informati suplimentare pot fi gasite in anexa KK. 5.10 Elemente si structuri pretensionate 5.10.1 Generalit (106) Cedarea fragila este evitata prin utilizarea metodei descrise in 6.1 (109). 5.10.8 Efectele pretensionai (103) Daca cresterea efortului in armaturile pretensionate exterioare se calculeazé pentru forma deformata a intregii structuri, se utilizeaz& analiza neliniara. A se vedea 5.7. by imkobra for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 23 0f 96 SR EN 1992-2:2006 Sectiunea 6 Stari limita ultime (SLU) Se aplica articolele urmatoare din EN 1992-1-1 6.1 (1)P 6.1 (2)P 6.1 (3)P 6.1 (4) 6.15) 6.1 (6) 6.1(7) 6.2.4 (6) 6.2.4 (7) 6.25 (1) 6.2.5 (2) 6.2.5 (3) 6.25 (4) 6.3.1 (1)P 6.3.1 (2) 6.3.1 (3) 6.3.1 (4) 6.3.1 (5) 6.3.2 (1) 6.3.2 (5) 6.3.3 (1) 6.3.3 (2) 6.4.1 (1)P 6.4.1 (2)P 64.1 (3) 6.4.1 (4) 6.4.1 (5) 6.4.2 (1) 6.4.2 (2) 64.2 (3) 6.4.2 (4) 6.4.2 (5) 6.4.2 (6) 6.4.2(7) 6.4.2 (8) 6.4.2 (9) 6.4.2 (10) 6.4.2 (11) 6.4.3 (1)P 6.4.3 (2) 6.4.3 (3) 6.4.3.(4) 6.4.3 (5) 6.4.3 (6) 6.4.3(7) 6.4.3 (8) 6.4.3 (9) 6.4.4 (1) 6.4.4 (2) 6.4.5 (1) 6.4.5 (2) 6.4.5 (3) 6.4.5 (4) 6.4.5 (5) 6.5.1 (1)P 6.5.2 (1) 6.5.2 (2) 6.5.2 (3) 65.3(1) 6.5.3 (2) 65.3 (3) 6.5.4 (1)P 6.5.4 (2)P 65.4 (3) 6.5.4 (4) 6.5.4 (5) 6.5.4 (6) 6.5.4 (7) 6.5.4 (8) 6.1 incovoiere cu sau fara forta axiala 6.5.4 (9) 6.6 (1)P (2) 2) 3) 67 (4) 6.8.1 (1)P 6.8.2 (1)P 6.8.2 (2)P 6.8.2 (3) 6.8.3 (1)P 6.8.3 (2)P 6.8.3 (3)P 6.8.4 (1) 6.8.4 (2) 6.8.4 (3)P 6.8.4 (4) 6.8.4 (5) 6.8.4 (6)P 6.8.5 (1)P 6.8.5 (2) 6.8.5 (3) 6.8.6 (1) 6.8.6 (2) 6.87 (2) 6.6 ( 6.6 (3) 6.7 (1)P 67 ( 67( (108) in cazul arméturilor pretensionate exterioare, se admite ca deformatia armaturii intre doua puncte consecutive fixe este constantd. Deformatia armaturi pretensionate este in aceste conditi egal cu deformatia rémasé dupa pierderile de tensiune, majoratd cu deformatia care rezult’ din deformarea structurala Intre punctele fixe considerate. (109) Pentru structurile pretensionate, urmatoare: 5(P) din 5.10.1 poate fi indeplinit prin oricare din metodele a) Verificarea capacitatii portante folosind o arie redusd a armaturilor pretensionate. Aceasta verificare se face dupa cum urmeaza: i) Se calculeaz& momentul incovoietor aplicat rezultat dintr-o grupare frecventa de actiuni: by imkobre for Docs Torreyip Ro - Knowledge Overdose Pag. 2401 96 b) SR EN 1992-2:2006 ji) Se determina aria redusa a armaturilor pretensionate in care se atinge efortul fj, la fibra extrema intinsa cand sectiunea este solicitata de momentul incovoietor calculat conform prevederilor anterioare ii). ili) Folosind aria redusa de pretensionare, se calculeaz4 capacitatea ultima de rezistenta la incovoiere. Se asigura cd aceasta depaseste momentul incovoietor rezultat dintr-o grupare frecventa. Redistribuirea actiunilor interne in cadrul structurii poate fi luata in considerare pentru aceasta verificare si rezistenta la incovoiere ultima se calculeaza folosind coeficientli de siguranta parfiali ai materialului pentru situatii de proiectare accidentale, precizate tn tabelul 2.1N din 2.4.2.4. Prevederea unei arii minime de armatura conform expresiei (6.101a). Armatura prevaizuta pentru alte scopuri poate fi inclusa in 4 Myey (6.101) Aci = *Sik in care: M, ep este momentul Incovoietor la fisurare calculat folosind rezistenta la Intindere corespunzatoare, fry atinsa la fibra extrema intinsé a sectiunil, ignorand orice efect al pretensionarii. La rostul elementelor prefabricate, M,., Se considera egal cu zero. este bratul de parghie al armaiturii pentru beton armat, la starea limita ultima, NOTA. Valoarea i, de utilizat int-o tard se gaseste in anexa national. Valoarea recomanda pentru /., este Seay °) Stabilirea cu autoritatea nationala relevant @ unui regim corespunzator de inspectie pe baza unor documente de evidenta satisfacatoare. NOTA - Metoda sau metodele care se aplicd (alese din a, b sic) de utiizat Intro far’ se gasese in anexa national (110) in cazul in care este aleasa metoda b) din (109) de mai sus, se aplica regulile urmatoare: i) Aria minima de armaturd pentru beton armat se prevede in zonele in care apar eforturi de intindere in beton sub actiunea unei grupairi de actiuni caracteristice. in aceasta verificare, se iau in considerare efectele conexe parazite ale pretensionéiii iar efectele primare se ignora Pentru elementele pretensionate se aplica expresia (6.101a), folosind una din metodele alternative a) sau b) descrise mai jos: a) Armatura pretensionata prevazuta cu strat de acoperire din beton cu grosimea egal cu cel putin valoarea minima precizata in 4.4.1.2 muttiplicata cu f,,, , considerata activa in A, iq. In expresie se utilizeaza o valoare =, calculata pentru aceste armaturi active si f,, Se inlocuieste CU Sro,tk b) Armaturile pretensionate solicitate la eforturi mai mici de 0,6 /,,, dupa pierderea de tensiune ‘in conditiile gruparii caracteristice de acfiuni sunt considerate complet active. In acest caz, expresia (6.101a) este Inlocuita de: Meg Amin lyk + ApAOy 2— (6.101b) in care Ac, este cea mai mica valoare dintre 0,4/.,, $i 500 MPa. NOTA -- Vatoarea ky de utiiztint- far’ se géseste In anexa nafjonad. Valoaea recomandaté pent kx este 2.0 by imkobre for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 25 of 96 SR EN 1992-2:2006 La grinzile continue, pentru a asigura o ductiltate adeovata, aria minima de armatura pentru beton armat A, nin» definita in expresille (6.101), se extinde pe reazemele intermediare adiacente ale deschideriiluate in considerare. Totusi, extinderea nu este necesara daca, la starea limita ultima, capacitatea de rezistenta la intindere asiguraté de armatura pentru beton armat si armétura pretensionaté de deasupra reazemelor, calculaté cu valorile caracteristice ale rezistentelor fj, si respectiv fo, este mai mic decat capacitatea de rezistenfA la compresiune a talpii inferioare, eliminand posibilitatea cedai comprimate a secfiunii AgSyx * ky Apfya.tk < fnt P0 eek (6.102) In care: tey, bo Sunt grosimea si respectiv latimea télpi inferioare a sectiunii. In cazul de sectiunilor tip T., finrse considera egal cu by As, Ay Sunt ariile de arméturd pentru beton armat si cea pretensionata prevazuta pe zona Intinsa a unei sectiuni la starea limita ultima. NOTA- Valoarea de utlzat int-o fard se gsoste In anexa nationald. Valoarea recomandata pentru ky este 10 6.2 Forfa taietoare 6.2.2 Elemente care nu necesita armatura pentru preluarea fortei taietoare (101) Valoarea de calcul a rezistentei la forfecare Vay. este indicata de: Vped,o= [Crd oK(100 pj fox)"3 + ky cop] by (2a) cu o valoare minima de VRd,c= min + k1%p) bw (6.2b) in care: fox este in MPa k 21% <20 cudinmm >) = “L (Ipg + q) dincolo de sectiunea considerata (a se vedea figura 6.3); aria armaturii pretensionate ancorata poate fi inclusa in calculul lui 4,. In acest caz, poate fi folosita o valoare medie ponderata a lui 4 By este litimea cea mai mica a sectiunil transversale in zona intinsa [mm] oop= Ned/Ac < 0,2 fog [MPa] by imkobre for Docs Torreyjg Ro - Knowledge Overdose Pag. 26 of 96 SR EN 1992-2:2006 este forta axial in sectiunea transversalé datoraté incarcarii sau efectului pretensionarii in Newtoni (N,,> 0 pentru compresiune). La stabilirea Nz, se poate ignora infiuenta deformatillor impuse. este aria sectiunii transversale a betonului [mm] Veae in Newtoni, NOTA- Valotlo Cp: Yn Sik 48 utlzatintr- tard se gasesc in anexa najjonala. Valoarea recomandaté pentru Craze ®8t€ de 0.18/76, pentru i, este indicat in expresia (6:3N) si pentru k; este de 0,15. in = 9,085 482 fg. ¥2 (6.30) Figura 6.3 - Definirea marimii A. din expresia (6.2) 6.2.3 Elemente care necesita armatura pentru preluarea fortei taietoare (103) Pentru elementele cu armatura verticala pentru preluarea fortel tdietoare, rezistenta la forfecare, Vag 28t0 inferioard valorii he Pras == Fy COO (6.8) NOTA 1 - Daca este utlizatd exoresia (6.10), valoarea f,,,y Se reduce in expresia (6.8) la 0.8 fyys si Fed san = Poy Dy 2 V4 full Ot + tand ) (69) in care: Asw este aria armaturii supuse la forfecare s este distanta dintre etrieri fywd este rezistenta de calcul la curgere a armaituril supuse la forfecare vy este un factor de reducere a rezistentei pentru betonul fisurat supus la forfecare dow este un coeficient care tine seama de starea de eforturi din talpa comprimata NOTA2- Valorile v4 si ay, de utilizat Intr-o fara se gasesc in anexa nationala. Valoarea recomandatd a lui este 1 (a se vedea oxprosia (6.6N)), by imkobre for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 27 of 96 SR EN 1992-2:2006 NOTA - Daca efortul de calcul din armatura supusa la forfecare este sub 80 % din efortul de curgere caracteristc f., v4 poate fi luat ase 1406 pentru fox $60 MPa (6.10.aN) ¥4=0,9~fck /200> 0,5. pentru fo = 60 MPa (6.10.N) NOTA 4 - Valoarea recomandata a lui a, este dupa cum urmeaz’ 1 pentru structurile nepretensionate (1+ cbf) pentru 0 < oy < 0,25 fy (6.11.aN) 1,25 pentru 0,25 fs < op $ 015 fos (6.11.0N) 25 (1~ calf) pentru 0,5 faa < op < 1,0 for (6.11.cN) in care: Gp este efortul de compresiune mediu, masurat pozitiv, in beton datorat fortel axiale de calcul. Acesta se obfine prin determinarea mediei acestuia pe sectiunea de beton finand seama de armare. Nu este nocesar si se calculeze valoarea o,, la o distant mai mica de 0,61 cot @ de la marginea reazemulul In cazul armaturilor pretensionate rectilinii, solicitate la un nivel ridicat de pretensionare (oip/f.4 > 0.5) si a sectiunilor cu inimi subti ale grinzilor, se poate considera ca forta de pretensionare se distribuie numai talpilor cu conditia ca cele doua télpi (Intinsa si comprimata) s8 poata prelua intreaga forta de pretensionare si daca la capatul grinzilor sunt prevazute blocuri care sa asigure distribuirea fortei de pretensionare celor dou’ talpi (a se vedea figura 6.101). In aceste condi, campul de compresiune datorat forfecarii se ia in considerare numai in inima , (a, = 1). Pac —_— Py S Pee Pact Pas —* Pas —_—_ Figura 6.101 — Distributia fortel de pretensionare prin blocurile de capat intre cele doua talpi NOTA ~ Aria transversalé maxima efectiva a armaturii supuse la forfecare Ayy.max Pentru cot @ = 1 se obtine din: (6.12) (107) Forta de intindere suplimentars, Ay, in armatura longitudinal pentru beton armat datoraté fortel tdietoare V;,. poate fi calculata din AR, "4 = 0.5 Meg (Cot 8 cot a) (6.18) (Meql2) + AF y nu se ia mai mare de Mena! by imkobra for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 28 of 96 SR EN 1992-2:2006 NOTA - Indicati in c2ea ce priveste suprapunerea difertelor modele de grinzi eu zabrele de ullizat into lard se g8es¢ in anexa nalionala,Indicala recomandala este urmatoarea in cazul de armaturlor pretensionate aderente amplasale in talpa itins8, efectl rezistent al pretensionai poate filuat in considerare pentru preluarea fortel de inlindere totale longitudinale, In cazul armaturior pretensionale aderentaincinate in combinafe alte armeturi pent Beton armat sau cu armalut petensionate longitudinale, Tealstenfa la forecare poate fl evaluat, print-o simpificare, suprapundnd doud madele diferte de_grnzi cu Zabrele cu geomet iferte (figura 6.102N); pentru verficarea cdmpulli de tensiune in belon cu expresia (6.9) poate fi folosita o valoare medie ponderata intre 0, si . Figura 6.102N - Model de rezistent prin suprapunere pentru forfecare (109) in cazul structurilor realizate dintr-o succesiune de elemente prefabricate si fara armaturi pretensionare aderente in talpa intinsd, se ia in considerare efectul deschiderii rosturilor. In aceste conditi, in absenta unei analize detaliate, se considera ca forta din talpa intinsd ramane aceeasi dupa deschiderea rosturilor. in consecinta, cu cat incarcdirile aplicate cresc $i rosturile se deschid (igure 6.103) cu atat inclinarea cémpului de tensiune in betonul din inima creste. Inaltimea secfiunii de beton disponibila pentru transmiterea fluxului campului de compresiune a inimii descreste la o valoare /i,.y. Capacitatea la forfecare poate fi evaluat conform expresiei 6.8 considerandu-se pentru 0 © valoare obtinuta pe baza valorii minime a inaitimii reziduale /,.4 Al Axele teoretice ale trantilor iting [B] Axele teoretice ale bielelor comprimate ] Talpa [D] Camp A: dispunerea etrierilor pentru @,,., (Cot 0= 1,0) [E] Camp B : dispunerea etrierilor pentru 4, (Cot @= 2,5) tinsa a grinzil (armétura exterioara) Figura 6.103 — Campuri de eforturi diagonale in zona rostul by imkobre for Docs Torrextp Ro - Knowledge Overdose Pag. 29 0f 96 SR EN 1992-2:2006 rea = —LE4—(cot + tan) (6.103) Etrierii au urméitoarea arie pe unitate de lungime Vea (6.104) 5 Preafywa tO si se dispun de-o parte si de cealalta a rostului, pe distanta /,,q Coto, dar nu mai mare decat lungimea unui element. Daca este necesar, forta de pretensionare poate fi mairita, astfel incat la starea limita ultima, sub actiunea momentului incovoietor si a fortei taietoare, deschiderea rostului sa se limiteze la valoarea f= fgg Calculata mai sus. NOTA - Valoarea absolut minima fgg de utlizat intr-o fara se poate gasl in anexa nationala. Valoarea minim’ absoluta recomandata pentru fing este de 0.5 h 6.2.4 Forfecare intre inima si talpile sectiunilor -T (103) Efortul unitar de forfecare, 1, la jonctiunea dintre o talpa si inima este determinat de variatia fortei normale (longitudinale) in partea tapi Iuate in considerare, in conformitate cu: Vea = AF ylie- Ax) (6.20) in care: 4h, este grosimea talpii la jonctiunea cu inima Ax este lungimea luata in considerare, a se vedea figura 6.7 AF, este Variatia fortei axiale in talpa pe lungimea Av cata A] - bicle comprimate [B | — bara longitudinala ancorata dincolo de punctul luat in considerare (ase vedea 6.2.4 (7)) Figura 6.7 — Notafii pentru jonctiunea dintre talpa si inima by imkobre for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 20 0f 96 SR EN 1992-2:2006 Valoarea maxima care poate fi consideraté pentru Ax este egalé cu jumatatea distantei dintre sectiunea unde momentul este 0 $i sectiunea unde momentul este maxim. Daca se aplicd Incdroari concentrate, lungimea Ar nu depageste distanta dintre fortele concentrate, Alternativ, luand in considerare o lungime Ar de grinda, forta taietoare transmisa de la inima la talpa este V,yAvlz si se descompune tn trei parfi: una care este preluata pe latimea inimii gi altele doud care se repartizeazé la télpi. Se presupune, in general, c& partea de forté preluata de inima este egala cu fractiunea 5/2. din forta total. © valoare mai mare poate fi consideraté daca latimea activa completa a talpii nu este necesara la preluarea momentului incovoietor. in acest caz, poate fi necesara verificarea deschideriifisurilor la SLS. (105) In cazul solicitérii combinate de forfecare intre talpa si inima si Incovoiere transversala, aria armaturii este mai mare decat cea obtinuta din expresia (6.21) sau decat jumatate din cea obtinuté cu expresia (6.21) la care se adauga si cea necesara pentru incovoierea transversala. Pentru verificarea cedarii prin compresiune a betonului conform expresiei (6.22) din EN 1992-1-1, 1h, $e reduce cu indltimea zonei comprimate datorité incovoiert NOTA - Daca aceasta verificare nu este indeplinita, poate fi folosita metoda exacta, indicat’ in anexa MM. 6.2.5 Forfecare la interfata betoanelor turnate in perioade diferite (105) Pentru verificari ta oboseala sau la actiuni dinamice, valorile pentru c din 6.2.5 (1) din EN 1992- ‘1-182 iau egale cu zero. 6.2.106 Forfecare si incovoiere transversala (101) Datorité prezentei campului de eforturi de compresiune care apare datorita solicitarilor de forfecare si incovoiere, la proiectarea grinzilor casetate se iau in considerare interactiunea dintre forta tdietoare si incovoierea transversala care apare in zona inimilor. Daca Vig? My Fedor < 0:2 SAU Mpa Mpaingx ©O-1 aceasta interactiune poate fi neglijat’; dac’ Veg max Si ‘eamax FOPFeziNtS Capacitatea maxima a inimil la forfecare si, respectiv, la Incovoiere transversalé. NOTA- Informati suplimentare privind interactiunea dintre fortataietoare si incovoiere transversal pot fi gasite in anexa MM, 6.3 Torsiune 6.3.2 Metoda de calcul (102) in cazul elementelor cu goluri cat si al celor cu sectiune plind efectele torsiunii si forfecéini pot fi suprapuse, considerand aceeasi valoare a inclinarii a bielei. Limitele pentru @ indicate in 6.2.3 (2) se aplica in intregime in cazul solicitarilor combinate de torsiune cu forta taietoare. Capacitatea portanta maxima a unui element solicitat la forfecare si torsiune se determina conform 6.3.2 (4) Pentru sectiunile casetate, fiecare perete se verifica separat la combinatja de forte taietoare produse de forta taietoare si de torsiune (figura 6.104). by imkobre for Docs Torreyig Ro - Knowledge Overdose Pag. 31 of 86 SR EN 1992-2:2006 + sf il = A B Cc A] Torsiune [5] Forfecare [C] Combinare Figura 6.104 — Combinarea fortelor interne pentru diferiti pereti ai unei sectiuni casetate (103) Aria de armatura longitudinala pentru preluerea torsiunii, 24, poate fi caloulata cu expresia (6.28) DArha — Tew = a (6.28) My 24° (6.28) Incare Uz este perimetrul ariei 4, fyd este limita de curgere de calcul a armaturii longitudinale 4, @ este unghiul biele! comprimate (a se vedea figura 6.5). jin talpile comprimate, armatura longitudinala poate fi redusé proportional cu forfa de compresiune prezenta. In talpile intinse, armatura longitudinal pentru torsiune se adauga la celelalte armaturi. In general, armatura longitudinala se distribuie, pe o lungime =,, dar pentru sectiunile mai mici aceasta poate fi concentrata la capetele acestei lungimil Armatura pretensionata aderenta poate fi luata in considerare cu conditia limitarii cresterii eforturilor in aceasta la Ag, <500MPa. In acest caz, Dy fy din expresia (6.28) se inlocuieste cu Taha * (104) Rezistenta maxima a unui element supus torsiunii si forfecarii este limitaté de capacitatea bielelor de beton. Pentru a nu depasi aceasta capacitate se satisface conditia urmatoare: - pentru sectiuni transversale pline: Ted! Tramax * Vea! Vrasmax $ 1:0 (6.29) In care: Teg este momentul de torsiune de calcul Vea este forta taietoare de calcul Tee este momentul de torsiune capabil de calcul conform cu by imkobrefor Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 3201 96 SR EN 1992-2:2006 Traamax = 2¥ Cow fea Ak. fet; SINO.COSO (6.30) In care vse obtine din 6.2.2 (6.6) din EN 1992-1-1 iar «.,, din expresia (6.9) Care este valoarea maxima a forte tdietoare capabile de calcul conform expresiilor (6.9) sau (6.14). Pentru elementele cu sectiun pline, lstimea totala a inimii poate fi folosité pentru determinarea Viedmas - pentru sectiuni casetate: Fiecare perete se proiecteaza separat pentru efectele combinate produse de forfecare si torsiune. Starea limita ultima pentru beton se verifica avand ca referinta forta tdietoare capabila de Calcul Veg may (106) In cazul structurilor realizate dintr-o succesiune de elemente casetate prefabricate si care nu au armaturi pretensionate interne aderente in zona intinsd, deschiderea unui rost a cérui marime depaseste grosimea talpilor atrage dupa sine o modificare substantialai a mecanismului de rezistentd la torsiune, daca penele de fixare care preiau forfecarea nu sunt capabile sa reziste la forfecarea ocala datorata torsiunii. Aceasta conduce la schimbarea distributiei circulare a torsiunii Bredt intr-o combinatie de torsiune de deformare si o torsiune de tip De Saint Venant, cu primul mecanism, predominand fata de cel de-al doilea (figura 6.105). In consecinté, forfecarea inimii datorata torsiunii este practic dublata si are loc 0 distorsiune semnificativa a secfiunii. in aceste circumstante, se verifica capacitatea la starea limita ultima @ celei mai solicitate inimi, conform procedurii din anexa MM, luandu-se in considerare suprapunerea efectelor produse de incovoiere, forfecare si torsiune. by imkobrafor Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 33 0f 96 SR EN 1992-2:2006 Al] Breat Auto-echilibrate [C} De Saint Venant 1D] Deformare Figura 6.105 — Variatie in comportarea la torsiune de la sectiune inchisd la sectiune deschisa 6.7 Zone incarcate local (105) Proiectarea zonelor de reazem a podurilor se efectueaza folosind metodele recunoscute. NOTA - Informagi suplimentare pot fi gsite in anexa J. 6.8 Oboseald 6.8.1 Conditil de verificare (102) La structurile sau elementele structurale care sunt supuse la cicluri de incarcare in mod regulat se efectueaza verificari la oboseala NOTA. In general, vericarea la oboseala nu este necesara pentru urmaitoarele structuri gi elemente structurale: a) b) pasarele, cu exceptia elementelor structurale foarte sensibile la actiunea vantului arc ingropat si structuri cadru cu un strat de pamant de minimum 1,00 m la podurile de sosea si respectiv de 1,50 m la cele de cale ferata, fundati: pile gi coloane care nu sunt legate rigid de suprastructuri Ziduri de sprijin ale terasamentelor pentru drumuri gi cai ferate; culeele podurilor de sosea si de cale ferata care nu sunt legate rigid de suprastructuri, cu exceptia placilor culeelor cu goluri; Ofelul pentru armaturi pretensionate si pentru beton armat in zonele unde, sub acfiunea grupétrilor frocvente de incaircairi gi P,,, in fibrole de boton extreme apar numai eforturi de compresiune. ‘Anexa national poate defini regull suplimentare. by imkobre for Docs Torrerfp Ro - Knowledge Overdose Pag. 3401 96 SR EN 1992-2:2006 6.8.4 Proceduri de verificare a armaturilor pentru beton armat si a armaturilor pretensionate (107) Nu este necesara verificarea la oboseala a armaturilor pretensionate exterioare neaderente, dispuse pe inaltimea sectiunii de beton 6.8.7 Verificarea betonului solicitat la compresiune sau forfecare (101) Verificarea se efectueazé cu ajutorul datelor de trafic, curbele S-N si convoaiele de calcul precizate de autoritatile nationale. © metoda simplificata bazata pe valorile 1 poate fi folosita pentru verificarea podurilor de cale ferata, a se vedea anexa NN. : 7 a Oli ety Pentru verificarea betonului se aplicé regula Miner, in consecinté aa <1 in care: m= numérul de intervale cu amplitudine constant n= numérul real al ciclurilor de amplitudine constanté in intervalul N,= numaul ultim de cicluri de ampiitudine constanta in intervalul “i* care pot fi efectuate inaintea cedéiri. 1V, poate fi precizat de autoritatea relevant nationalé (ourbele S-N) sau calculat, mai simplificat, folosind expresia 6.72 din EN 1992-1-1 substituind coeficientul 0,43 cu (logN,)/14 si ‘transformand inegalitatea In ecuatie. Pentru betonul supus la compresiune se poate admite o rezistenta satisfacatoare la obosealé dacé se indeplinesc conditile urmatoare: (6.105) \) j= 10exp (11 ahem | (6.106) LA M- Ri }} ots 6.107) Eeamani as Batning =e (6.108) fi Feast : Ecd.max.i =p (6.109) Foc, fae in care: este raportul eforturilor unitare este nivelul minim al efortului unitar de compresiune este nivelul maxim al efortului unitar de compresiune este rezistenta de calcul la oboseal a betonului conform (6.76) Seamaxi este efortul cel mai mare intr-un ciclu by imkobre for Docs Torrenfg Ro - Knowledge Overdose Pag. 35 of 96 SR EN 1992-2:2006 Scamini este efortul cel mai mic intr-un ciclu = Sac) fossa = Peli) al 1-255) 676) ‘in care: Bedto) este un coeficient pentru rezistenta betonului la prima aplicare a Incarcarii (a se vedea 3.1.2 (6) din EN 1992-1-1) fg _ este intervalul de timp de la inceputul aplicairit incarcarii ciclice in beton, in zile NOTA 1 - Valoarea ky de utiizat intro jaré poate fi gasité in anexa national. Valoarea recomandata este de 0,88. NOTA 2 - Pentru informatii suplimentare a se vedea de asemenea anexa NN. 6.109 Elemente tip membrana (101) Elemente tip membrana pot fi folosite pentru proiectarea elementelor din beton bidimensionale supuse unei combinatii de forte interne determinate cu ajutorul unei analize liniare utilizand metoda elementului finit. Elementele membranei pot fi supuse numai actiunii fortelor in plan, gi anume o,,, Grays Teany PrezeNtate in figura 6.106. om Thay =< T basy — Orax | 7 Bay Ory Figura 6.106 — Element membrana (102) Elementele tip membrana pot fi proiectate prin aplicarea teoriei plasticitatii utiizand solutia limita minima, (103) Valoarea maxima a rezistentei la compresiune se defineste in functie de valorile eforturilor Unitare principale: i) Daca eforturile unitare principale sunt ambele de compresiune, efortul maxim al campului de compresiune in beton este urmaitorut 143.800 (tay in care «<1 este raportul intre cele doud eforturi unitare principale. Fea max = 0-85 fog (6.110) In cazul efectuarii unei analize plastice cu @ - @, si cel putin un efort unitar principal este de ‘ntindere gi in armaturi nu se atinge limita de elasticitate, efortul maxim de compresiune in beton se obtine din: fos oas—-F-(0.85-v) (6.111) ya by imkobre for Docs Torrerga Ro - Knowledge Overdose Pag. 38 of 96 SR EN 1992-2:2006 in care a, este efortul unitar maxim de intindere in armatura si v este definit in 6.2.2 (6) din EN 1992-1-1 iil) in cazul efectuairi unei analize plastice si in armaturi se atinge limita de curgere, efortul maxim de compresiune in beton este: ea wax = V fog (1 ~ 0,032 [= 4!) (6.112) in care: 4, este unghiul pe care directia principala a efortului unitar de compresiune rezultat dintr-o analiza elastica il face cu axa x, (in grade), este unghiul pe care directia principala a efortului unitar de compresiune 7! face cu axa x, la SLU (in grade), ‘In expresia (6.112), |9— 04] se limiteaza la 15 grade. by imkobre for Docs Torrens Ro - Knowledge Overdose Pag. 37 of 96 SR EN 1992-2:2006 7.3.4 (4) 7.3.3 (3) 7.4.3 (1)P 7A (4)P 7.3.1 (6) 7.3.3 (4) 7.4.3 (2)P 7.4 (2) 7.3.4 (7) 7.3.4 (2) 7.4.3 (3) 7.2(1)P 7.3.4 (8) 7.3.4 (3) 7.4.3 (4) 7.2 (3) 7.3.1 (9) 7.3.4 (4) 7.4.3 (5) 7.2 (4)P 7.3.2 (1)P 7.3.4 (5) 7.4.3 (6) 72(5) 7.3.2 (3) 7.4.1 (1)P 7.43 (7) 7.3.1 (1)P. 7.3.2 (4) 7.4.1 (2) 7.3.4 (2)P 7.3.3 (2) 7.3.1 (3) 7.2. Eforturi unitare (102) Fisuri longitudinale pot apare daca nivelul eforturilor unitare produse de gruparea caracteristicé de incarcéiri depageste o valoare critica. O astfel de fisurare poate conduce la reducerea durabilitai. In absenta altor masuri, cum ar fi cresterea stratului de aooperire a armaturii in zona comprimata sau confinarea elementului prin prevederea armaturilor transversale, se recomanda sa se limiteze efortul de compresiune la valoarea f,/,, in zonele expuse la clasele de expunere la mediu XD, XF si XS (ase vedea tabelul 4.1 din EN 1992-1-1). NOTA - Valoarea lui k; de utilizat intr-o anumita {ara poate fi gasita in anexa nationala, Valoarea recomandata este de 0,6. Depaisirea maxima admis peste s/s in elementele confinate poate de asemenea fi gasita in anexa nationala. Depasirea maxima recomandaté este de 10 %. 7.3, Controlul fisurarii 7.3.1. Consideratii generale (105) Se stabileste o valoarea limita a deschideriifisurilor, w,,.,, finandu-se seama de funetia propusé si de natura structuri, precum si de costurile limitariifisurilor. Datorita naturil aleatoare a fenomenului de fisurare, deschiderile efective ale fisurilor nu pot fi prevazute. Totusi, daca deschiderile fisurilor calculate conform modelelor indicate in acest standard sunt imitate la valorile precizate in tabelul 7.101N, calitatea structurii este posibil sa nu fie afectata NOTA. Valoarea Iulia $i detinizea decompresiei precum sia regullr de aplicare a ei de ulizat int-o anumita {ara pot fi gasite in anexa najionala. Valoarea recomandala pentru nx $i aplicarea limitel de decompresie sunt precizate in tabelul 7.101N. Definirea decompresiei recomandata este precizata in textul de sub tabel by imkobre for Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 38 of 96 SR EN 1992-2:2006 Tabelul 7.101N — Valori recomandate ale w,,.. 51 reguli de grupare relevante ee Elemente de beton armate gi elemente | Elemente precomprimate cu procomprimate fara armaturl aderente armaturl aderento Grupare de incércare cvasipermanenté | _Grupare de incarcare frecventa x0, XC1 038 02 XC2, XC3, XC4 02> 03 XD1, XD2, XD3 XS1, X82, X83 Decompresiune ~ Pentru clasele de expunere, XO, XC1, deschideresfsurior nu are ric influent asupra durabiltai si aceasta limit este stabi pent a garanta un aspect acceptabil al elementals. n ipsa condiilor de aspect aceasta linita poate Hi relaxata. * = Pentru aceste clase de expunere, supimentar, decompresia se verifc in conditileunei grupari cvasipermanente de inca Limita de decompresiune solicit ca tot betonul cuprins pe o anumité distanta fata de armaiturile pretensionate aderente sau fata de canalele acestora sa ramana comprimat sub incarcarea precizata NOTA - Valoarea distantel considerate pentru a f utiizaté intro anumita faré poate fi git in anexa nationala \Valoarea recomandata este de 100 mm. (110) In anumite cazuri poate fi necesar sa se verifice si sa se controleze fisurarea inimilor produsa de forfecare. NOTA - Informati suplimentare pot fi gasite in anexa QQ. 7.3.2 Aria minima de armatura (102) Daca un calcul mai riguros nu demonstreazé c& o arie mai mica este suficienta, aria minima necesara de armaturé poate fi calculata dupa cum se arata in continuare. in cazul grinzilor cu profil T si al elementelor casetate, aria minima de armaturé se determina pentru partie individuale ale sectiunii (inimi, tapi. Asminds = ke k foro Act (7.1) in care: Asmm — este aria minima de armatura pentru beton armat din zona intinsé Aa este aria betonului din zona intinsa, Zona intinsa este acea parte a sectiunii care rezulta intinsa din calcul, chiar inainte de formarea primel fisuri In sectiunile transversale cu talpi, cum sunt grinzile T si grinzile casetate, divizarea sectiunii este conform indicatillor din figura 7.101 by imkobre for Docs Torrerfp Ro - Knowledge Overdose Pag. 39 0f 96 odedee SR EN 1992-2:2006 Distributia eforturilor pentru incovolerea simpla: Eforturi unitare normale A A A Cc D feat Cia Sectiune componenta *Talpa” Sectiune componentéi “Inima” ima" “Talpa” Figura 7.101 — Exemplu pentru o divizare a se ransversale cu talpi pentru analiza fisurarii 9 feson este valoarea absolut a efortului unitar maxim admis in armaturd imediat dupa aparitia fisuri Aceasta poate fi luata ca limita de curgere a armaturi , f,,. © valoare mai mica poate fi totusi necesara pentru satisfacerea limitelor deschiderii fisurilor in concordant cu dimensiunea maxima a barei sau a distantei maxime dintre bare (a se vedea 7.3.3 (2) din EN 1992-1-1) este valoare medie a rezistentei la Intindere efectiva a betonului in momentul cand se asteapt sa apardi primele fisur' Teve# = fem SU Mai MiCa, (fem(t)), daca fisurarea este asteptatd mai devreme de 28 de zile este coeficientul fine seama de efectul eforturilor interne neuniforme autoechilibrate, care conduc la o reducere a eforturilor datorit deformatillor impiedicate 1,0 pentru inimi cu h < 300 mm sau talpi cu Kétimi mai mici de 300 mm. 0,65 pentru inimi cu h > 800 mm sau télpi cu latimi mai mari de 800 mm pentru valon intermediare se poate interpola este un coeficient care fine seama de distributia eforturilor pe sectiune imediat inainte de fisurare si de schimbarea brafului de parghie: pentru intindere simpla k, = 1,0 pentru incovoiere sau incovoiere cu forta axiala - pentru sectiuni dreptunghiulare si inimi ale sectiunilor casetate gi ale sectiunilor T: oe k cee I) fant =04-/1 <1 (7.2) - pentru talpile sectiunilor casetate si ale seotiunilor T: 4, =09—\_ 205 (73) AccSevett by imkobre for Docs Torrerfg Ro - Knowledge Overdose Pag. 40 of 96 SR EN 1992-2:2006 in care: g, __ este efortul unitar mediu in beton a partii de sectiune considerata: Nees =A 7.4) Cah (7.4) Neg este forta axial la starea limité a exploatarii normale, care actioneaz’ pe sectiunea transversala considerata (pozitiv pentru forfa de compresiune). Njy se determina considerand valorile caracteristice ale fortelor de pretensionare si axiale care rezulta dintr-o grupare de actiuni relevanta teh pentru i< 1,0m h=1,0m — pentuh> 1.0m ky este un coeficient care tine seama de efectele fortelor axiale asupra distribute eforturlor unitare: ky = 15 ac’ Nyy este 0 forts de compresiune peas dacéi Ng este 0 fortd de intindere 3h F., este valoarea absoluta a forfei de intindere din talpa imediat inainte de fisurare datorata momentului de fisurare calculat cu faze" (105) Pentru poduri, la calculul armaturii minime pentru contractie, fe" din expresia (7.1) din EN 1992-1-1 se introduce ca cea mai mare valoare dintre 2,9 MPa saU forn(t). 7.3.3. Controlul fisurarii fra calcul direct (101) Controlul fisurarii poate fi efectuat fara un calcul direct prin metode simpiificate. NOTA - Detali despre metoda simpificata pentru controll fisurdtil far calcul pot fi gste in anexa nationalé Metoda recomandata este incicata in EN 1992-1-1, 7.3.3 (2) la (4). 7.3.4 Calculul deschide isurilor (101) Evaluarea deschideri fisurilor poate fi efectuata folosind metode recunoscute. NOTA - Detalii despre metode recunoscute pentru controlul deschideriifisurlor pot fi gasite in anexa nationala, Metoda recomandala este cea din EN 1992-1-1, 7.3.4 7.4 Controlul sagetilor 7.4.1 Consideratii generale Nu se aplica (3), (4), (5) si (6)din EN 1992-1-1 7.4.2 Cazuri in care nu este necesar calculul Acest articol nu se aplica by imkobre for Docs Torrenfg Ro - Knowledge Overdose Pag. 41 of 96 SR EN 1992-2:2006 Sectiunea 8 Prevederi constructive privind armaturile pentru beton armat si pentru beton precomprimat - Generalitati Se aplica urmatoarele articole din EN 1992-1-1 8.4 (1)P 87.2(3) 8.10.1.2 (2) 8.1 (2)P 87.2 (4) 8.10.1.3 (1)P 8.1 (3) 87.3(1) 8.10.1.3 (2) 8.1 (4) 8.7.4.1 (1) 8.10.1.3 (3) 8.2(1)P 8.7.4.1 (2) 8.10.2.1 (1) 8.2 (2) 87.4.1 (3) 8.10.22 (1) 8.2 (3) 87.4.1 (4) 8.10.22 (2) 8.2 (4) 87.4.2 (1) 8.10.22 (3) 8.3(1)P 87.5.1 (1) 8.10.2.2 (4) 8.3 (2) 8.7.5.1 (2) 8.10.2.2 (5) 8.33) 87.5.1 (3) 8.10.2.3(1) 8.4.1 (1)P 87.5.1 (4) 8.10.23 (2) 8.4.1 (2) 8.7.5.1 (5) 8.10.23 (3) 8.4.1 (3) 8.7.5.1 (6) 8.10.23 (4) 8.4.1 (4) 87.5.1 (7) 8.10.23 (5) 8.4.1 (5) 8.7.5.2 (1) 8.10.2.3 (6) 8.4.1 (6) 8.8 (1) 8.10.3 (1) 8.4.2 (1)P 8.8 (2) 8.10.3 (2) 8.4.2 (2) 8.8 (3) 8.10.3 (3) 8.4.3 (1)P 8.8 (4) 8.10.3 (6) 8.4.3 (2) 8.8 (5) 8.104 (1)P. 8.4.3 (3) 8.8 (6) 8.10.4 (2)P; 84.3 (4) 8.8 (7) 8.10.4 (3) 84.4 (1) 8.8 (8) 8.10.4 (4) 8.4.4 (2) 8.9.1 (2) 8.10.5 (1)P. 85(1) 89.1 (3) 8.10.5 (2)P, 85 (2) 8.9.1 (4) 8.10.5 (3)P. 8.6(1) 89.2(1) 8.10.5 (4) 8.6 (2) 8.9.2 (2) 8.6 (3) 8.9.2(3) 8.6 (4) 8.9.3 (1) 86 (5) 8.9.3 (2) 8.7.1 (1)P 8.9.3 (3) 8.7.2 (1)P 8.10.1.1 (1)P 87.2 (2) 8.10.1.2 (1) 8.9 Bare grupate 8.9.1 Generalitati (101) Daca nu se precizeaza altfel, regulile pentru bare individuale se aplica de asemenea pentru barele grupate. intr-un grup, toate barele au aceleasi caracteristici (tip si grad). Barele de diferite dimensiuni pot fi grupate cu conditia ca raportul diametrelor séi nu depageasca 1,7 NOTA - Detalii de restrictie privind folosirea grupurilor de bare pentru utilizare intr-o anumita fara pot fi gasite in anexa nafionala. Nu sunt recomandate restriclii suplimentare in acest standard. by imkobrafor Docs Torregi Ro - Knowledge Overdose Pag. 42 0f 96 SR EN 1992-2:2006 8.10 Armaturi pretensionate 8.10.3 Zone de ancorare ale elementelor precomprimate cu armatura post (104) Fortele de intindere datorate fortelor concentrate se determina cu ajutorul unui model de calcul cu biele $i tiranti sau cu ajutorul altor metode adecvate (a se vedea 6.5). Armaturile pentru beton armat se dispun considerand ca acestea lucreaza la rezistenta lor de calcul. Daca eforturile unitare in aceste armaturi sunt imitate la 250 MPa, nu este necesara verificarea deschideriifisurilor. (106) O atentie speciala se acorda proiectarii zonelor de ancorare unde doud sau mai multe fascicule sunt ancorate. NOTA. Informatii suplimentare pot fi gasite in anexa J. 8.10.4 Ancoraje si ispozitive de cuplare pentru armaturi pretensionate (105) Amplasarea dispozitivelor de cuplare pe mai mult de X% din fascioule intr-o sectiune transversala nu este indicata dace: - este prevazuté 0 arméturé continua minima conform expresiei 7.1 conform EN 1992-1-1 (sectiunea 7.3.2), sau - exist o tensiune minima rezidualé de compresiune de 3 MPa in sectiunea transversala in conditile grupari caracteristice de incércari NOTA - Valoarea_X si procentul maxim de armaturi pretensionate care se cupleaza int-o sectiune pentru 0 num ard pot gsi in anexa naljonal. Valorie recomandale sunt de 50 % srespectiv de 67 % Daca intr-o sectiune transversal precizaté 0 parte din armaturile pretensionate sunt legate cu dispozitive de cuplare, celelalte armaturi pretensionate nu pot fi cuplate cu dispozitive pe o distanta de cel putin egala cu ‘a’ fata de aceasta sectiune transversal. NOTA - Distanfa_“a" care se ullizeazd int-o anumita far8 poate fi gAsité in anexa sa nafional. Valoarea recomandata pentru a este incicata in tabelul 8.101N Tabelul 8.101N — Distanta minima tre sectiuni in care tendoanele sunt legate cu de cuplare Tnaitimea constructiei h Distanta a <1,5m 1.5m 15m S50MPa), in articolul B.103 este prezentaté o metoda alternativa pentru evaluarea curgerii lente si a contractiei. Metoda alternativa tine seama de efectul adaugarii silicei ultrafine si imbunatéteste semnificativ exactitatea previziunii (103) Mai mult, expresiile din articolele B.1 si B.103 referitoare la curgerea lent& sunt valabile atunci cand valoarea medie a rezistentei betonului determinata pe cilindri, in momentul inedrcaiiifimn(to) este mai mare de 0,6 fam (fom{to) > 0,6 fom). Pentru betoane care au dezvoltare semnificativa a rezistentei la inceputul perioadei de Incarcare $i care trebuie sa fie incarcate la 0 varst mai mica, este necesar sa se efectueze o determinare speciala a coeficientului de curgere lenta. Aceasta se bazeaz& pe 0 metoda experimental si pe determinarea expresiei matematice pentru curgerea lenta care se bazeazA pe recomandarile incluse in B.104. (104) Formulele pentru curgerea lent si contractie precum si determindirile experimentale se bazeazé pe datele colectate in perioade de timp imitate. Extrapolarea acestor rezultate pentru evaluari pe termen foarte lung (de exemplu pentru o suta de ani) conduce a introducerea unor erori suplimentare asociate expresillor matematice folosite pentru extrapolare. Atunci cand siguranta este marita prin supraestimarea deformatilor intarziate si atunci cand este relevant in proiect, curgerea lenta $i by imkobrafor Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 52 0f 96 SR EN 1992-2:2006 contractia prevazute pe baza formulelor sau a determinarilor experimentale se multiplicé cu un coeficient de sigurant&, aga cum se indica tn articolul B.105. B.103 Beton de inalta rezistenta (101) in cazul betonului de tnalta rezistenta (HSC), si anume clasele de rezistenta ale betonului mai mari sau egale cu C55/67, se utilizeazé modelul descris in acest articol pentru a obtine o apropiere mai buna de datele experimentale cénd informatiile necesare sunt disponibile. Pentru HSC fara silice ultrafina, curgerea lenta este in general mai mare decat cea rezultata din expresiile obignuite din B.1 Formulele propuse in acest articol nu se utilizeaza fara verificari atunci cand fractiunea agregatului este mai mica de 67 %, care poate fi mai frecventa in cazul betonului care se autoconsolideaza (102) Modelul face © distinctie intre deformérile care apar in betonul protejat impotriva uscaiit si deformarea suplimentara datorata uscarii, In acest articol sunt date indicate expresii pentru contractie si doua pentru curgere lenta. Componentele deformatilor dependente de timp sunt urmatoarele: - _ contractie endogena, - — contractie la uscare, - curgere lenta de bazé, - — curgere lenta la uscare. Aceste fenomene distincte sunt guvernate de mecanisme fizice diferite. Contractia endogend este legata de procesul de hidratare in timp ce contractia la uscare datorité schimbarilor de umiditate este asociata cu mediul inconjurator al structuri, (103) Formulele specifice sunt indicate pentru betonul cu silice ultrafina (SFC). In acest articol, SFC este considerat ca un beton care confine o cantitate de silice ultrafina de cel putin 5% din masa cimentului. B.103.1 Contractia endogena (101) Gradul de hidratare guverneazé cinetica contractiei endogene. De aceea, gradul de intarire controleaza evolutia fenomenului. Raportul fen(t)/fx. cunoscut ca maturitatea betonului tanér este Iuat ca variabild principal inainte de 28 de zile. Contractia devin neglijabila pentru maturitate mai mica de 0,1. Pentru beton cu varsta mai mare de 28 zile, variabila care guverneaza evolutia contractiei endogene este timpul Modelul pentru evaluarea contractiei endogene este urmatorul: - pentru 1 < 28 de zile, Fo Ol ae =0 (8.113) fem daca fa0s04 «a = tr 20)(2 Le (8.114) in care 5 este contractia endogend care apare intre priza betonului si timpul 1. In cazurile in care rezistenta fen(t) nu este cunoscuta, aceasta poate fi evaluat conform 3.1.2(6) din EN 1992-11 - pentru f> 28 de zile, ea (t) = (Ex — 20) [2,8 — 1,1 exp (-1/96)] 10° (8.115) by imkobra for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 53 0f 96 SR EN 1992-2:2006 De aceea, conform acestui model, 97 % din contractia totala endogend s-a produs dupa 3 luni. B.103.2 Contractia la uscare Formulele din 103.2 se aplica pentru valori RH’ pana la 80 %. (101) Expresia pentru contracjia la uscare este urmatoarea: K fox.) [72 exp(-0.046 fx.) +75 - RH] (t-1,)10% eca(t)= 7 (0-6.)+ Beato (8.116) ou K(f daca f,, < 55 MPa K(fy) = 30-0,21 fy daca fy, > 55 MPa _ (0,007 pentru beton cu silice ultrafind “(0,021 pentru beton faird silice ultrafina B.103.3 Curgere lent Formulele din 103.3 se aplica pentru valori Rif” pana la 80 %. (101) Deformatia dependenta de efort, «(tta), de exemplu suma curgerii lente de baza si la uscare poate fi calculata cu expresia urmatoare alto) Fee(tsto)= Flap (0.10) + alsto)] (6.117) Ec B.103.4 Curgere lenta de baz (101) Coeficientul final al curgerii lente de baza a betonului cu silice ultrafind s-a dovedit oA este dependent de rezistenta in momentul incarcarii fon(ta). Mai mult, cu cat betonul este mai tanair in momentul incarcarii, cu atat este mai rapid deformatia. Totusi, aceasta tendinta nu a fost constataté la betoanele fara silice ultrafind. Pentru acest material, coeficientul curgerii lente se admite c& ramane constant la 0 valoare medie de 1,4. De aceea, conditia cinetica este in functie de maturitatea betonului, exprimata prin raportul fen(t/fex. Ecuatia este’ aloto)- oop (6.118) cu: 6 3 ; + may er" heton cu silice ultrafinit Pro = (8.119) 14 pentru beton farasilice ultrafiné si "NOTA NATIONALA—A se citi RH este umiditatea relaliva a mediului ambiant. by imkobre for Docs Torrenig Ro - Knowledge Overdose Pag. S401 96 SR EN 1992-2:2006 te) oaren| aplals)} pentru beton cusilice ultrafina ok Bro = (8.120) pentru beton fara silice ultrafina B,103.5 Curgere lenta la uscare Formulele din 103.5 se aplica pentru valori R//) pana la 80 %. (101) Curgerea lent la uscare, care este foarte scézuta pentru betonul cu silice ultrafina, este evaluata in legatura cu contractia la uscare care apare in aceeasi perioada. Coeficientul curgerii lente la uscare poate fi exprimat de urmatoarea ecuatie simplificata: At 49) = Pap Leal) ~ Falta] (8.121) cu: 1.000 pentru beton cu silice ultrafind a0 = 3 200 pentru beton fara silice ultrafina B.104 Procedura de identificare experimentala (101) Pentru evaluarea deformatilor intarziate cu 0 exactitate mai mare, este necesar s& se identifice parametrii din masurarile experimentale, inclugi in modelele care descriu curgerea lenta si contractia. Poate fi folosita urmatoarea procedura bazata pe determinarea experimentala a coeficientilor si care are in vedere modificarea formulelor din sectiunea B.103. (102) Datele experimentale pot fi obtinute din incercéiri corespunzatoare, privind contractia si curgerea lent, ambele in conditii endogene si de uscare. Masurarile se oblin in conditi' controlate $i Inregistrate pentru o perioada de cel putin 6 luni B.104.1 Contractia endogena (101) Modelul de contraotie endogena se separa In doua parti - pentru t< 28 de zile, Sem(t) Sex daca 201 64 (t)= Bar (Se - 20) Lol 92) 10° (8.122) ok ) Parametrul far Se alege pentru a reduce la minimum suma patratelor diferentelor intre estimarea modelului si rezultatele experimentale de la inceputul masurarii pana la 28 zile. - pentru f> 28 de zile, Fa (1) = Beas Vex — 20 Besa — Beas XPM Bena] 10% (B.123) Ceeilalti parametri x, Beas Peas 8° aleg folosind aceeasi metoda: by imkobre for Docs Torrenig Ro - Knowledge Overdose Pag. $5 of 96 SR EN 1992-2:2006 B.104.2 Contractie la uscare Formulele din 104.2 se aplica pentru valori Ri/”’ pana a 80 %. (101) Expresia pentru contractie la uscare este urmatoarea, K (fox [72 exp(-0.046 fxy)+75- RH |e 8 eal) = Peat are ‘s)t (8.124) Paramettii fuss, foie Se aleg pentru a reduce la minimum suma patratelor diferentelor intre estimarea ‘modelului si rezultatele experimentale. B.104.3 Curgere lenta de baz (101) Se identifica doi parametri, unul global /.9) care se aplica Intregii expresii a curgerii lente de baza, oltt0» fee fem'o))= Bedi (8.125) ‘si Poco care este inclus in Arc: faa (to)) - Broa ®XP| = eva pentru beton cu silice ultrafina « ) B, (8.126) Fan (to) a Bycrexp| 31-2" | pentru beton fara silice ultrafind v x Acesti doi parametri se determina pentru a reduce la minimum suma patratelor diferentelor intre rezultatele experimentale si estimarea din model. B.104.4 Curgere lenta la uscare Formulele din 104.4 se aplica pentru valori Rif”! pana la 80%. (101) Se identiics numai parametrul global eyo 4 (= Pilea) ~ Kult] (8.127) Acest parametru se determina prin reducerea la minimum a sumei patratelor diferentelor intre rezultatele experimentale si estimarea din model B.105 Estimarea deformatiilor de lunga durata intarziate (101) Formulele de curgere lent si contractie si determinarile experimentale se bazeaza pe datele colectate in perioade de timp limitate. Extrapolarea acestor rezultate pentru evalua pe termene foarte lungi de timp (de exemplu pentru o suta de ani), conduce la introducerea unor erori suplimentare asociate expresillor matematice folosite pentru extrapolare. (102) Formulele indicate in B.1, B.2 si B.103 din aceasta anexa ofera o estimare medie satisfacdtoare a deformatiilor intarziate. Totusi, cand siguranta se mareste printr-o supraestimare a deformatilor intarziate si cand este relevant pentru proiect, curgerea lenta si contractia prevazuté pe bazele formulelor sau a determinairlor experimentale se muttiplica cu un coeficient de siguranta (103) Pentru a lua in considerare incertitudinea privind deformatiile de lung durata reale in beton (de exemplu, nesiguranfa legata de valabilitatea formulelor matematice de extrapolare a curgerii lente by imkobre for Docs Torrenig Ro - Knowledge Overdose Pag. $8 of 96 SR EN 1992-2:2006 sia contractiei rezultate din mésuréiri inregistrate pe o perioada relativ scurta), poate fi inclus urmatorul coeficient de siguranta 7». Valorile 7» sunt indicate in tabelul B.101 Tabelul B.101 — Coeficient de iguranta pentru extrapolarea pe termen lung a deformatillor tarziate, cand este relevant ¢ (varsta betonului pentru estimarea a deformatiilor intarziate) t |Feanyl fax = 0 (F.5) ray (F.6) (fe) Trday (F.7) Efortul unitar in beton, oy, Se verific& cu un model real al sectiunilor fisurate (a se vedea 6.109 .Elemente tip membrana" din EN 1992-2) NOTA - Cantitatea minima de armatura se obfine daca directile armaturilor sunt identice cu directile eforturilor principale. Alternativ, in cazul general, armatura necesara si efortul in beton se pot determina cu: fax ™ V3) (8) fay = Veanyl0O1O~ oy (9) ay cord) 4 =|Feay| {coro (F.10) jin care este unghiul format de directia efortului de compresiune principal in beton cu axa -x. NOTA. Valoarea coxd se alege astfel incat sa se evite valori de compresiune pentru jy. Pentru a evita fisuri inacoeptabile la starea limita a exploatarii normale si pentru a asigura capacitatea de deformare ceruta pentru starea limita ultima, armatura obfinuta din expresille (F.8) si (F.9) pentru fiecare directie nu este mai mare decat dublul si nu mai mica decat jumatate din armatura determinata cu expresiile (F.2) si (F.3) sau (F.5) si (F.6). Aceste limitari sunt exprimate prin Pfiax Sax = 2S iss 9 AS egy SIray © 2S tay by imkobre for Docs Torrent Ro - Knowledge Overdose Pag. 59 of 96 SR EN 1992-2:2006 Anexa G (informativa) Interactiunea sol-structura Se aplica toate articolele din EN 1992-1-1 Anexa H (informativa) Efecte globale de ordinul doi la structuri ‘Aceasta anexai nu se aplica. Anexa | (informativa) Analiza planseelor tip dala si a peretilor de contravantuire Se aplica articolele urmatoare din EN 1992-1-1 144 (1) 14.1 (2) 14.2(1) 1.4.2 (2) 14.2(3) 1.1.2. Analiza de cadru echivalent Nu se aplica (4) si (5) din EN 1992-11 1.1.3 Dispunerea neregulata a stalpilor Acest articol nu se aplica 1.2. Pereti de contravantuire Acest articol nu se aplica by imkobre for Docs Torrenig Ro - Knowledge Overdose Pag. 60 of 96 SR EN 1992-2:2006 Anexa J (informativa) Prevederi constructive pentru unele cazuri particulare Se aplica articolele urmatoare din EN 1992-1-1 Jay S24 (1) J.2.3(1) 3 (4) J.1 (3) J.2.2(1) 4.2.3 (2) J.3 (5) Jt (4) J.2.2 (2) J3(1) J.1(5) 2.2 (3) J.3 (2) 1 (6) 2.2 (4) J3(3) J.104 Presiuni locale J.104.1. Zonele de reazem ale podurilor (101) Proiectarea zonelor de reazem ale podurilor este in conformitate cu reglementarile precizate in acest articol la care se adauga si cele din 6.5 si 6.7 din EN 1992-1-1 (102) Distanta de la marginea zonei incarcate la marginea libera a sectiunii din beton nu este mai mic de 1/6 din dimensiunee corespunzétoare a zonei incarcate, masurata in aceeasi directie. in nici un caz distanta pana la marginea libera nu poate fi mai micéi de 50 mm. (103) Pentru clasele de beton egale sau mai mari de C5SI67,, {4 din formula (6.63) din EN 1992-1-1 se 213 injocuieste cu 2AO-Sa 1401+ fo, (104) Pentru a evita ruperea marginii, se prevede o armatura distribuité uniform, paralelé ou fata incarcata, dispusa pana la nivelul la care eforturile de compresiune locala sunt disipate. Acest nivel se determina dupa cum urmeaza: se traseazé o linie inclinata cu un unghi 6 (30°) fata de directia aplicali incarcairii, de la marginea sectiunii, pentru a se intersecta cu marginea opusé a suprafetei incarcate, dupa cum se prezinta in figura J.107. Ammétura prevazuté pentru evitarea rupturii marginii se ancoreaza in mod corespunzator. Fe Frau Figura J.107 — Mecanismul de rupere a coltului prin alunecare (105) Armétura prevazuté pentru evitarea ruperii marginii (4,), se calculeaza conform expresiei - Sya Fraul2. by imkobre for Docs Torrenig Ro - Knowledge Overdose Pag. 61 of 96 SR EN 1992-2:2006 J.104.2 Zonele de ancorare ale elementelor precomprimate cu armatura postintinsa (101) Pentru proiectarea zonelor in care sunt ancorate doud sau mai multe fascicule se aplica regulile urmétoare care sunt in completarea celor din 8.10.3 din EN 1992-1-1 (102) Eforturile locale din spatele placilor de ancorare se verifica dupa cum urmeazéi - _ Distanfa minima intre centrul ancorajului si marginea betonului nu este mai mica decat cea specificata in agrementul tehnic european corespunzator. Aceasta valoare minima depinde de rezistenta betonului la inceputul tensionarii - Armatura necesara pentru a preveni zdrobirea si spargerea betonului din zonele de ancorare este determinata pentru o prisma dreptunghiulara din beton cunoscuta ca prisma de regularizare primara amplasata in spatele fiecarui ancoraj. Sectiunea transversala a prismei asociata fiecdrui ancoraj este denumita dreptunghi asociat. Dreptunghiul asociat are acelasi centru si aceleasi axe de simetrie ca si placa ancorajului (care, in general, are doud axe de simetrie) si satisface: Frnas. <0,6: fx (0 (101) ce in care Poa 0846 for{a maxima aplicata armaturi conform cu 6.10.2.1 din EN 1992-1-1 ee sunt dimensiunile dreptunghiului asociat fal este rezistenta betonului la inceputul tensionéri Dreptunghiul asociat este asemenea cu forma pidcii ancorajului. Aceasta cerin{é este satisfacuta daca c/a gi c'la’ nu sunt mai mari decat 25 [ee in care a gi a’ sunt dimensiunile celui mai mic reptunghi care include placa ancorajului = Dreptunghiurile asociate ancorajelor amplasate In aceeasi sectiune transversala trebuie sa rémana in interiorul sectiunii de beton si nu se suprapun. - "Prisma primar de regularizare” reprezinté in mod aproximativ volumul de beton in care eforturile se schimba de la valori foarte mari, chiar in spatele placilor de ancoraj, a valori rezonabile pentru betonul supus compresiunii uniaxiale. Axa prismei se consider aceeasi cu axa armaturi, baza sa este dreptunghiul asociat si inatimea din spatele ancorajului se considera 1,2.max(c, c’). Prismele asociate diferitelor ancoraje se pot suprapune (aceasta situatie se poate produce atunci cand armaturile nu sunt paralele), dar ramén in interiorul seotiunii de beton. (103) Arméitura pentru beton armat care se dispune pentru prevenirea zdrobirii si spargerii betonului din fiecare prisma de regularizare (dupa cum este definita in (102) de mai sus) nu este mai mica decat: Frnas A= 015 BB 75 shay fa CU Foantav 21,20 (J.102) in care P,,., este forta maxima aplicata armaturii conform cu 5.10.2.1 expresia (5.41) din EN 1992-1-1 Si fy este limita de curgere de caloul a armaturilor pentru beton armat Aceasté armatura se distribuie in fiecare directie, pe lungimea prismei. Aria armaturi pe fata incarcata vest ms mick de 0.03% ygy In far rete a (104) Se prevede armatura minima precizata in agrementul tehnic european pentru sistemul de precomprimare. Aranjarea armaturii se modifica daca aceasta este utilizaté pentru preluarea fortelor de intindere calculate conform 8.10.3 (4) din EN 1992-1-1. by imkobre for Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 620f 96 SR EN 1992-2:2006 Anexa KK (informativa) Efecte structurale datorite comportarii in timp a betonului KK.1 Introducere Aceasta anexa descrie diferite metode de evaluare a efectelor datorité comportarii in timp a betonului. KK.2 Consideratii generale (101) Efectele structurale datorité comportaii in timp a betonului, precum variatia deformattlor si/sau a fortelor interne, trebuie considerate, in general, in conditii de exploatere. NOTA - in cazuri particulare (de exemplu structuri sau elemente structurale sensibile la efectele de ordinul doi sau structur in care efectele acfiuni nu pot fi redistribuite)efectele dependente de timp pot de asemenea sé aib’ 0 influent’ la SLU. (102) Atunci cand eforturile de compresiune in beton sunt mai mici de 0.45 /,(:) din gruparea cvasipermanenta, este indicaté 0 analizé structural liniaré si un model viscoelastic liniar de imbatranire. Comportarea in timp a betonului este descrisa printr-un coeficient de curgere lenta 10) sau prin functia de curgere lenta J(,/g) sau, in mod alternativ, prin functia de relaxare (1g). Pentru eforturi de compresiune mai mari, se iau in considerare efectele neliniare de curgere lenta, (103) Analiza dependenta de timp pentru evaluarea deformatilor si a forfelor interne ale structurilor din beton armat sau precomprimat cu legéturi rigide poate fi efectuata presupunand ca structurile sunt omogene si ca variabilitatea limitata a proprietatilor betonului in diferite regiuni ale structurii poate fi ignorata. Orice variatie in conditile de rezemare in timpul etapelor de execute sau pe durata de viata a structurii se iau Tn considerare la evaluare. (104) in tabelul KK 101 sunt ardtate diferite tipuri de analiza si aplicatille lor tipice. Tabelul KK.101 —Tipul analizé Tip de analiza ‘Comentarii si aplicare tiple’ Metoda generala si inorementala pas-cu-pas, ‘Acestea sunt metode generale gi sunt aplicabile tuturor structurilor. Sunt deosebit de utile pentru verificari tn etape intermediare de executie ale structurlor la care proprietitile variaza pe lungime (de exemplu executie in consola). Metode bazate pe teoremele viscoelastictaiti liniare | Aplicabilé structurilar omogene cu legatur rigide, Metoda coeficientului de imbatranire ‘Aceasta metoda poate fi folosita numai cdnd este necesara distributia forfelor si eforturilor pe termen lung. Este aplicabilé podurilor cu sectiuni compuse (grinzi prefabricate cu plci de beton turnate in-situ). Metoda simplificata a coeficientului de imbatranire | Aplicabilé structurlor care suferd schimbari in conditile de rezemare (de exemplu execulie deschidere -cu-deschidere sau execute In consoka). in toate metodele amintite mai sus se admit ipotezele urmatoare: - Curgerea lent8 si contractia sunt considerate independente una fata de cealalta - Pentru fiecare tip de beton dintr-o sectiune, proprietajile de curgere lenté si contractie sunt adoptate ignorandu-se orice diferente minore intre locati diferte by imkobrefor Docs Torreg Ro - Knowledge Overdose Pag. 63 0f 96 SR EN 1992-2:2006 - Este valabil principiul suprapunerii pentru evaluarea deformatiei totale datorata actiunilor aplicate la diferite etape de varsta. in urmatoarele articole sunt prezentate succint principalele detalii ale unora dintre metode. KK.3 Metoda generala (101) Se admit urmatoarele ipoteze: a) Ecuatia fundamental a deformatiei betonului in functie de timp este: £05 94,49) 0 ye Fae he) * elt) (KK.101) Eglto) (28) Gl EG) F(28) jin aceasta ecuatie, primul termen reprezinta deformatia instantanee datorita efortului aplicat la momentul fg. Al doilea termen reprezinté curgerea lent datorité acestui efort. Al treilea termen reprezinté suma deformatilor instantanee si de curgere lenta datorite variatiei eforturilor care apar in momentul ¢,. Al patrulea termen reprezinta deformatia din contractie b) Se presupune ca armatura pentru beton armat se comporta liniar sub Incarcarile instantanee. ‘Atunci cand efortul in armature pretensionate este mai mare de 0,5 fm, S@ iau in considerare relaxarea si o stare variabila de deformare. ¢) _Intre beton si armaiturile aderente exista aderenta perfect’ d) In cazul elementelor liniare, se presupune ca sectiunile plane Inainte de deformare raman plane si dupa deformare. ) Se mentin echilibrul si compatibilitatea (102) in fiecare sectiune, curgerea lenta a betonului depinde de istoria starii de eforturi. Aceasta este calculata printr-un proces pas cu pas. Analiza structurala se realizeaza la intervale de timp succesive mentinandu-se conditile de echilibru si compatibilitate si folosind proprietatile de baza ale materialelor relevante la perioada de timp luata in considerate. Deformatia este calculata la intervale de timp succesive, folosind variatia efortului in beton din intervalul de timp anterior. KK.4 Metoda incrementala (pas cu pas) (101) La timpul 1, cand efortul aplicat este o, deformatia de curgere lenta este «,.(t), deformatia finala de curgere lent «,..(1) (de exemplu, deformatia de curgere care ar fi atinsa la timpul r = =, daca efortul aplicat la timpul : este menfinut constant) si viteza deformatillor de curgere lenta depind teoretic de istoricul incarcaiilor. (102) Deformatia potentiala de curgere lenta la timpul (, poate fi evaluata folosind principiul suprapunerii (pentru notaiji, a se vedea formula (KK.101) si EN 1992-1-1 anexa B): dexeclt) _ do oleat) KK. 102} dt dt Ga102) (103) La timpul r, este posibil sa se defineasca un timp echivalent /, astfel incat, sub un efort constant aplicat de la timpul 1, aceeasi deformatie de curgere lenta si aceeasi deformatie finala de curgere lenta se obtin; ¢, Indeplineste ecuatia: Eaeclt) + Bist) = fect) (KK.103) Viteza curgeril lente la timpul poate astfel sa fie calculaté folosind curba de curgere lenta care corespunde timpului echivalent by imkobre for Docs Torregip Ro - Knowledge Overdose Pag. 6401 96 SR EN 1992-2:2006 dec) apte) dt na (kK.104) (104) Atunci céind |<.(0)P| eect), Care se aplicé in mod special in cazul curgerii lente fra incarcéi, 4 ‘se defineste in raport cu faza considerata gi tinand seama de schimbarea semnului efortului aplicat. Se objine ecuatia urmatoare: Feemaxll) ~ Gell) = (Gecrtaxll) ~ Brccll)) * Blbste) (KK.105) Aeomax )~ Fool) _(, - Beltste) 7 = (entax( Ecce) (kK.108) In care sax) eSte deformatia ultima extrema de curgere lenta atinsé inaintea timpului KK.5 Aplicarea teoremelor viscoelasticitatii liniare (101) in structurile cu legaturi rigide, eforturile si deformatiile pot fi evaluate initial cu ajutorul unei analize elastic’ a structunit in care modulul elastic se presupune a fi constant. (102) Proprietatile dependente de timp ale betonului sunt caracterizate pe deplin de functia curgeril lente J (i.tg) si de functia relaxarii R(e,f0), In care: J(bfo) teprezinta rspunsul in deformatie la timpul “:" rezultat din aplicarea unui efort unitar unitate constant la timpul “) R (tg) reprezint& rspunsul in efort la timpul “s rezultat din aplicarea unei deformatii unitate constant in timp aplicata la timpul (103) Sub actiuni directe (incareari impt Deformatiile D(y pot fi evaluate la timpul cu factorul curgerti lente J (1,2) ) eforturile elastice nu sunt modificate de curgerea lenté, prin integrarea cresterilor deformatilor elastice multiplicate S(0) = Sto) (KK.107) D0) = Ec | I(r Dal) (kK.108) ° (104) Sub actiuni indirecte (deformatii impuse) deformatile elastice nu sunt modificate de curgerea lent. Eforturile pot fi evaluate la timpul “r" prin integrarea cresterilor eforturilor elastice multiplicate cu factorul de relaxare R (1, VE D()= Dato) (KK.109) S= Ec Ft.etasute) (KK.110) ° (105) intr-o structura supusa tncarcarilor constante impuse a caror schema staticd inifiala (101) este modificata intr-o schema final& (102) prin introducerea legaturilor suplimentare la timpul r, > fo (ig fiind varsta structurii in momentul ine&rc&rii), distributia efortului evolueaza pentru r > r, si se apropie de cel care corespunde incarcarii aplicate pe schema statica finala Solt) = Sua + EUG for tH) ASy (KK.111) in care: by imkobre for Docs Torregig Ro - Knowledge Overdose Pag. 65 of 96 SR EN 1992-2:2006 So{t) este distributia efortului pentru > r, tn structura cu legaturile modificate; este distributia eforturilor elastice conform scheme’ statice initiala; S41 este corectia care trebuie aplicata solutiei elastice S., , pentru a corespunde solutiei elastice aferenta inc&rcailor aplicate pe schema statica finala. Elts to. 4) este functia de redistribuire eltto.ts)= J Rle.2)ar(e.t0) (KK.112) cu 0S (ttg.4))S1 Rat si elttoutg )=1- (KK.113) Eclto) (106) in cazurile in care tranzitia de la schema initiala statica la schema statica finala se efectueazé cu ajutorul unor diferite modificari ale legaturilor aplicate la momente diferite de timp 4; > fo, variatia de eforturilor indusa de curgere lenta, prin efectul aplicarii unui grup An, al legaturilor suplimentare la timpul_ 1, este independenta de istoricul legaturilor suplimentare anterioare, introduse la timpul f, < si depindé numai de timpul , de aplicare al restricilor An, Sys = Saat Y Eltt0.t; Say (KK.114) iA KK.6 Metoda coeficientului de imbatranire (101) Metoda coeficientului de Imbatranire permite calculul variatilor eforturilor, deformatilor, fortelor si sgetilor datorate comport dependente de timp ale betonului si ale otelului pretensionat pentru un timp infinit si care nu necesita o analiza in functie de timp. In special, intr-o sectiune, variatiile deformatilor axiale, ale curburii datorate curgerii lente, contractiei si relaxarii pot fi determinate folosind 0 proceduré relativ simpla (102) Deformatiile produse de variatiile efortului in beton in timp pot fi considerate ca cele rezultate dintr-o crestere a efortului aplicat si mentinut constant de la 0 varsta intermediara J(t+o(e2)ao(e)= (+ zltto)oltte) cig (kk.118) in care z este coeficientul de imbatranire. Valoarea lui z poate fi determinata pentru orice moment precizat, cu ajutorul unui caloul pas cu pas, sau poate fi luata egala cu 0,80 pentru w, Relaxarea care corespunde unei istorii a deformatiilor, poate fi evaluata intr-un mod simpiificat pentru un timp infinit, considerand ca este relaxarea la lungime constanta, multiplicata de un factor de reducere de 0,80. KK.7 Formule simplificate (101) Pentru acele structuri care suport modificari ale conditillor de rezemare (executie deschidere cu la deschidere, executie in consol, denivelari ale reazemelor etc.), forfele la timpul :,, pot fi calculate folosind 0 metoda simplificata. in aceste cazuri, ca o prima aproximare, distributia forfei interne la timpul ¢,, poate fi luata ca: by imkobrafor Docs Torregig Ro - Knowledge Overdose Pag. 68 of 96 SR EN 1992-2:2006 (2st0)~ Pltesto) Syp =Sp + (Sp - Sq) AAW= resto) (KK.119) ON TS paket) in care’ Sp feprezinta forfele interne la sfarsitul procesului de executie. S._feprezinté forfele interne care sunt obtinute daca structura este executata pe esafodaje. fg _ este varsta betonului la aplicarea incdircéiilor. este varsta betonului atunci cand conditile de rezemare se modifica by imkobre for Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 67 of 96 SR EN 1992-2:2006 Anexa LL (informativa) Elemente de placa de beton (101) Aceasta sectiune se aplica elementelor tip placa, in care exist, in general, opt componente ale fortelor inteme. Cele opt componente ale fortelor inteme sunt listate in continuare si sunt prezentate In figura LL.1, pentru un element cu dimensiuni egale cu unitatea: — 3componente de efort in placa mess, Meays Meany = Maya 3 componente de moment in placa mys Mays Meany = Myx — 2 componente forte tdietoare transversal Vysse. Yeay Figura LL.1 — Element de placd (102) Prima etapa in procedura de verificare este stabilirea daca elementul de placa este nefisurat sau fisurat. Figura LL.2 — Modelul sandvig (103) La elementele nefisurate, unica verificare ceruta consta in asigurarea ca efortul unitar principal minim este mai mic decat rezistenta de calcul la compresiune /,,. Este adecvat sa se ia in calcul starea de compresiune multiaxiala pentru definirea lui fy. by imkobre for Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 68 of 96 SR EN 1992-2:2006 (104) La elementele fisurate, pentru proiectarea sau verificarea elementelor de placa se utilizeazé un model sandvis (105) in modelul sandvig sunt identificate trei straturi (figura LL.2): cele doua straturi exterioare Tezistente la actiunile membranel care apar din ns, Mpays Marys Medy> Mayr Many) Si Stratul interior care rezista la fortele de taietoare i... Ypyy- Grosimea diferitelor straturi se determina cu ajutorul unei proceduri iterative (2 se vedea regulile de la (113) pana la (115). (106) Stratul interior se proiecteaza conform 6.2, tinand seama de efortul unitar tangential principal, de directia sa principala si de arméiturile longitudinale pe acea direcjie (a se vedea regulile de la (113) pana la (115) (107) Pentru a stabili dacd elementele de placa sunt fisurate, se verificd eforturile principale la diferite niveluri, pe grosimea elementului. In practica se verificd inegalitatile urmetoare: Jn Wag ts oaa2 42 ip A teo L101 han Tom ae In care: ‘i n= Gllor— OP + (02 03 + (o3- OF] (LL.102) Ja = (04 — Gn) (02 — Gn) (03 — Fn) (LL.103) eset oe ano (LL.104) Gy = (1 + Ot OS (LL.105) (LL.106) ir cos(C, cos30) pentru cos30>0 5 (LL.107) A=, 00s 2 Lar cos(-C, 00530) pentru cos30.<0 e-a (LL.108) ~ £0939 = 283.2 (L109) 2M 1 a-aas (LL.110) 6,8 (k-0.077 (any (L112) Dacd inegalitatea (LL.101) este satisfacut’, atunci elementul se considera c& nu este fisurat; altfel, acesta se considera fisurat. by imkobre for Docs TorregipRo - Knowledge Overdose Pag. 69 of 96 SR EN 1992-2:2006 (108) Daca elementul de plac se considera fisurat, fortele din cadrul straturilor exterioare ale ‘modelului sandvig se determina conform ecuattilor urmatoare (figurile LL.3a si LL.3b) ss Mts (W113) dys = Meds Meant = Mee (114) Mays = May (LL.115) Neayi = "ey (LL.116) Medyxs = MEd, (LL.117) FR Megat = Megyy "PE 4 ME (uL.118) Medxys = MEdxy (LL.119) mobey= Many (4.120) in care: 281 sunt brale de parghie pentru momentele tncovoietoare si fortelor axiale ale membrane; Jeu Irv Yow ty Sunt distantele de la centrul de greutate al armaturii la planul de median al elementului, pe directille x si y, in legaturé cu incovoierea si forfele axiale ale membranei; de aceea =,= y,+ 94; 81 = Pyst yi Vyas 'yab Yaywe Yass SUN distantele de la centrul de greutate al armaturii la planul median al elementului in legatura cu momentul de torsiune si fortele taietoare ale membranei; de aceea Pyast Pad Hay? aye Dayal by imkobre for Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 70 0f 96 SR EN 1992-2:2006 Figura LL.3a — Eforturi normale si momente incovoietoare in stratul exterior Figura LL.3b — Actiuni de forfecare ale membranei si momente de torsiune in stratul exterior Forfele taietoare v;,., $1 vgyy Care sunt in afara planului, sunt aplicate stratului interior cu bratul de parghie z., determinat fata de centrul de greutate al stratului corespunzéitor de arméitura. (109) Pentru proiectarea stratului interior, efortul unitar tangential principal v4, $i directia lui y, se evalueazé dupa cum urmeazai i Vide = Edn” + MEay” (uL.121) tang, = (LL.122) Yeas (110) Pe directia efortului unitar tangential principal, elementul de placé se comport ca o grinda si de aceea se aplica regulile de proiectare corespunzétoare. Pentru elementele care nu necesita armare by imkobre for Docs Torreglg Ro - Knowledge Overdose Pag. 71 of 96 ‘SR EN 1992-2:2006 pentru preluarea forfelor tdietoare se aplicé 6.2.2, iar 6.2.3 se aplica pentru elementele care necesita armare pentru forte tdietoare. p, din expresia (6.2.a) se determina astfel: A= p. cos? @, + py sin? 9, (LL.123) (111) in cazul in care este necesara armatura pentru preluarea fortelor taietoare, forta longitudinal’ care rezulta din modelul cu grinzi cu zabrele, ¥;:4,cot0 produce in membrana pe directile « gi » fortele urmatoare: va? Neaye = cot 8 (LL.124) YEdo Mearye = EY cot (uL.125) Med ve? negye =" cot (L126) MEd (uL.127) (112) Straturile exterioare se proiecteazé ca element tip membrana, folosind regulile de proiectare din 6 (109) si anexa F. (113) in general, poate fi adoptaté urmatoarea metoda simplificata, in legaturé cu figurile LL.3a si LL3b: (uL.128) (LL.129) (LL.130) (uL.131) (uL.132) (LL.133) Diferenta dintre =, si z, In general, poate sé fi ignorata, presupunand c& grosimea straturilor exterioare este de doua ori grosimea stratului de acoperire cu beton, de aceea’ (LL.134) i Ii EY (uL.135) (uL.136) (114) Pe baza presupunerilor de mai sus, fortele in straturile exterioare pot fi evaluate dupa cum urmeaza: a) in cazul in care nu este necesard nici o armaturé pentru preluarea fortelor tdietoare la 4, $1 Yay Eds (LL.137) oy SoM Mean Megyi = Megs (uL.138) by imkobre for Docs Torrer Ro - Knowledge Overdose Pag. 7201 96 SR EN 1992-2:2006 cies Ty eee era (LL.139) Ney = Mey (L140) easys = Medry (L141) Nedsyi = MBdsy (LL.142) b) in cazul in care este necesaré armatura pentru preluarea forfelor taietoare vs, $1 say zo, m Mea? edgy = May 2+ ds 4 1 Meds oot 9 (LL.143) zz 2 Me megs, 1 Meas? ed = Mag A — ER 4 2 TEE oot (144) ze edo a eee gays = Megy + 4 con (LL.145) ee 2 Ved =i _ Mey, 1 ay” Meayh = Megy EE 4 Eco (Lu.148) = 2 Vea Meaxy 1 Mean Nedcys = Medxy ay peo (LL.147) Cae “edo =, Mensy 1 Meas YE og (u.14a Pradsyi = MEday a) z Yido (115) Daca verificarea din (112) de mai sus nu este indeplinité, se aplicd una din urmatoarele proceduri a) se mareste stratul de acoperire cu beton si implicit se micsoreaza bratul intern de parghie; b) se folosesc diferite valori pentru z, si z, cu =, > 3; atunci eforturile interne in beton se compun vectorial; ©) se méreste grosimea stratului pentru a satisface verificarea betonului si se las& neschimbata pozitia armaturii, Aceasta are ca rezultat pozitionarea excentrica a armaturii in strat; drept urmare, apar doud momente incovoietoare interne si acestea sunt In echilibru in cadrul elementului de placa. in aceste circumstante, fortele interne din armatura devin: fk) fh.) tas =| mpas| h—"S—B; | + mpqi| “—8; || Ma of 55 LL.149} ss | us t-5 8) Jr meal 5 ‘If ) (uL.149) "haa = Met * Ms Ms (1.150) in care: 4, Sif; Sunt grosimile straturilor de deasupra si respectiv de dedesubt; bi, este distanta de la suprafata externa a stratului pana la centru de greutate al armaturii din cadrul stratului Stratul intern se verificd la o forta taietoare Tn afara planului, suplimentara care corespunde fortei transferate intre straturile de armatura, by imkobrefor Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 73 0f 96 SR EN 1992-2:2006 Anexa MM (informativa) Forta taietoare si moment incovoietor (101) Interactiunea dintre forta taietoare si momentul Incovoietor, In inimile grinzilor casetate, poate fi Calculaté cu ajutorul modelului sandvis (a se vedea anexa LL). Pentru aplicarea acestui model general pot fi introduse simplificarile urmatoare (figura MM. 1) - _ Forfa tdietoare pe unitate de lungime se considera c are o valoare constant pe lungimea Ar a elementului vq = Meg! Ay - Momentul incovoietor pe unitatea de lungime se considera c& are o valoare constanta pe lungimea Ay elementului: mpy = Myy/A. - Forfa longitudinal se considera ca are o valoare constanta pe lungimea Ay’: p, ed. - Forfa tdietoare datorata variatiei momentului incovoietor corespunzator, poate fi neglijaté pe lungimea Ay. by Figura MM.1 — Forte interne in element de inima (102) Pe baza ipotezelor de mai sus, modelul sandvis cuprinde numai doud placl in care actioneazd eforturile urmatoare (figura MM.2) Feat = Ea (unt.101) (wm.102) (MIM.103) by imkobra for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 7401 96 SR EN 1992-2:2006 (MIM.104) (wM.105) (MiM.106) Tego Sead Figura MM.2 — Model sandvis modificat (103) Proiectarea celor doud placi se bazeazé pe o metoda iterativa cu scopul de a optimiza grosimile 2 $i zp, folosind modul de operare indicat in 6.109 si in anexa F; valori diferite pentru unghiul 4, si unghiul @ pot fi admise pentru cele doua placi, iar acestea au o valoare constanta in fiecare placa. Daca armarea care rezulté este excentricd in cadrul celor doua placi, se aplica expresille (LL.149) s1 (LL.150) din anexa LL. (104) Daca forta longitudinal calculata este de intindere, aceasta poate fi preluaté de armétura distribuita in lungul inimii sau, in mod alternativ, se poate considera ca forta este transferata celor dou talpi intinsé si comprimata; jumaitate la talpa intinsa gi jumétate la talpa comprimata, (105) In cazul in care nu exista forta longitudinal, pentru simplificare, pot fi folosite regulile de la 6.24, dar la armaitura care preia incovoierea se adauga $i armatura care preia forta taietoare. by imkobre for Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 75 0f 96 SR EN 1992-2:2006 Anexa NN (informativa) Efort echivalent corespunzator vatamarii (cumulate) pentru verificarea la oboseala NN.1 Generalitati (101) Aceasté anexa prezinté o metoda simpliicaté de calcul al eforturilor echivalente corespunzatoare vatamairii, pentru verificarea la obosealai a suprastructurilor podurilor de sosea si a podurilor de cale feraté realizate din beton. Metoda se bazeaza pe convoaiele de calcul pentru oboseala indicate in EN 1991-2. NN.2 Poduri de sosea NN.2.1. Ofel pentru armare gi pretensionare (101) Valorile indicate in acest articol se aplica numai convoiului de calcul la oboseala 3 modificat, din EN 1991-2 Pentru stabilirea ecartului efortului echivalent corespunzator vatémarii pentru verificarea otelului, sarcinile pe osie ale convoiului de calcul pentru oboseala 3 se multiplica cu factoril urmator 1,75 pentru verificari in zona reazemelor intermediare ale podurilor continue 1,40 pentru verificari in alte zone. (102) Ecartul de efort echivalent corespunzaitor vatamarii pentru verificarea otelului se calculeaza in conformitate cu: (NN.101) Ac.y. este ecartul de efort produs de convoiul de calcul pentru oboseala 3 (conform cu EN 1991-2) ale c&rui incareari pe osii sunt sporite in conformitate cu (101), pe baza gruparii de Incarcéir precizata in 6.8.3 din EN 1992-1-1 2, factorul echivalent corespunz&tor véitémarii pentru oboseal care tine seama de conditile speciale de pe santier, inclusiv de volumul de trafic pe pod, durata de viata proiectata a podului si de deschiderea elementului (103) Factorul de corectie 4, include influenta deschiderii, volumul de trafic anual, durata de viata proiectata, benzile de circulatie multiple, tipul traficului si rugozitatea suprafetei de rulare si poate fi calculat: Poros’ Ax Asa Ag Asa (NN.102) In care: este un factor care tine seama de tipul elementului (de exemplu, grinzi continue) si tine seama de efectul de vatémare al traficului in functie de lungimea critica a liniei de influenta sau a ariei de influent. A Ag este un factor care tine seama de volumul de trafic. by imkobre for Docs Torrent Ro - Knowledge Overdose Pag. 76 of 96 SR EN 1992-2:2006 A.3 este un factor care tine seama de durata de viala proiectata a podulul 4 este un factor care se aplica elementelor structurale care preiau solicitari de la mai mult decat o banda de circulatie. ows °8t@ Coeficientul dinamic echivalent pentru calculul vatémarilor de oboseald functie de calitatea (rugozitatea) carosabilului (104) Valoarea lui 4, prezentata in figurile NN.1 si NN.2 ine seama de lungimea critica a liniei de influenta si de forma curbei SN’ Verificarea in zona reazemelor intermediare 1) dispozitive de cuplare 20 2) fascicule curbe in canale de otel 3) ofel beton pretensionat (complet) postintins: 1 fascicul in canale de 16 material plastic fasclcule ectiind n canale all de otel a 2) Lungimea critica a liniei de he 14 [4 Lt | F infiuenta [rm] 42 pa Lt [+ 10 p< 18 os 0 10 20 90 4 50 60 70 80 9 100 Figura NN.1 — Valori 4, pentru verificarea la oboseala in zona reazemelor intermediare by imkobrefor Docs Torrey Ro - Knowledge Overdose Pag. 77 of 96 SR EN 1992-2:2006 Verificarea deschiderll si a dalel carosabilulul 1) dispozitive de cuplare 20 2) fascicule curbe Tn canale de olel 3) ofel beton 18 ta) pretensionat (complet) 10) postintins: fascicule in canale de 16 material plastic fascicule rectlinit in 20) canale de otel dar 14 {| | za) | 4) tri . | a) grinda continua ) _grinda cu o singura deschidere A Sajeda)+4b) Sb) ©) dala carosabilului [A] Lungimea critica a liniei de Bordo) influent [m] 10 08 0246810 2% 9% 4 50 6 70 80 9 100 A Figura NN.2— Valori 4, , pentru verificarea la oboseala pe deschidere si pentru elemente locale (105) Valoarea 2,5 exprima influenta volumului de trafic anual gi a tipului de trafic. Acesta poate fi caloulat din ecuatia (NN.103) Novs {2 NN. 103) o ( ) N. Noy este numérul autocamioanelor pe an, conform cu EN 1991-2, tabelul 4.5 A220) in care: ky este panta liniei S-N corespunzatoare indicata in tabelul 6.3N si 6.4N din EN 1992-1-1 @ este un factor in functie de tipul traficului, conform tabelului NN.1 Tabelul NN.1 — Factor entru tipul de trafic = Tipul trafic (a se vedea EN 1991-2 tabelul 4.7) Factorul Q- pentru istanta lung jistanfé medic Trafic local poael 1,0 0,90 0,73 igs 1.0 0,92 078 kg=9 40 0,94 0,82 (106) Valoarea 4,., exprima influenta duratei de viata si poate fi caloulata din eouatia (NN. 104). (NN.104) by imkobre for Docs Torrerg Ro - Knowledge Overdose Pag. 78 of 96 SR EN 1992-2:2006 in care: Nyeys este durata de viata proiectatd a podului (107) Valoarea 2.4 exprimé influenta benzilor multiple de circulatie si poate fi calculaté cu ecuatia (NN.105) Nob ah (NN. 105) Moves ee Aa in care: Nios @8te Numarul de autocamioane asteptat pe banda de ciroulatie i, pe an Nip eSte numarul de autocamioane asteptat pe banda lent, pe an (108) Valoarea ,,, este coeficientul dinamic echivalent pentru calculul vatémairlor de obosealé functie de calitatea (rugozitatea) carosabilului, conform EN 1991-2, anexa B. NN.3. Poduri de cale ferata NN.3.1. Ofel pentru armare si pretensionare (101) Ecartul de efort de vatamare echivalent pentru otelul de armare si armatura pretensionata trebuie s& se calculeze in conformitate cu ecuatia (NN. 106). AG, equ @- Aa (NN.106) in care: Ag,z1 este ecartul efortului in ofel produs de convoiul de calcul LM 71 (si unde este necesar SW/0), dar excluzand factorul « conform EN 199-2, amplasat in cea mai defavorabilé pozitie pentru elementu! luat in considerare. Pentru structurile care sustin mai multe linii, convoiul de calcul LM 71 trebuie aplicat pe maximum dou lini 2, este un factor de corectie pentru calculul ecartului de efort de vatémare echivalent obtinut din ecartul de eforturi produs de @ - Ao... ® este coeficientul dinamic conform EN 1991-2 (102) Factorul de corectie 2,, tine seama de deschidere, volumul traficului anual, durata de viata proiectata si linii multiple. Acesta se calculeaza cu formula urmatoare: a Anz” Asa Ang (NN.107) in care: 4,1 este un factor care fine seama de tipul de element (de exemplu grinzi continue) si tine seama de vataémarea produsa de trafic, in functie de lungimea liniei de influenté sau a ariei de influenta. Ap este un factor care tine seama de volumul traficului by imkobra for Docs Torrent Ro - Knowledge Overdose Pag. 79 0f 96 SR EN 1992-2:2006 A.3 este un factor care tine seama de durata de viala proiectata a podulul 2.4 este un factor care se aplic’ atunci cand elementul structural preia solicitari de la mai mult decat o linie. (103) Factorul A, , este o functie a lungimil eritice a liniei de influenta si a traficului. Valorile 4,,, pentru © combinatie de trafic standard si combinatie de trafic greu pot fi luate din tabelul NN.2 din aceasta anexa. Valorile au fost calculate pe baza unui raport constant intre momentele incovoietoare si ecarturile de eforturi. Valorile indicate pentru traficul mixt corespund combinatiei tipurilor de trenuri specificate in anexa F din EN 1991-2, Pentru lungimi critice ale liniei de influent’ cuprinse intre 2m si 20 m valorile 4, pot fi obtinute din ecuatia urmatoare: Ag (D)= Ag 2) # [24 (20 m)~ A, (2 m)}- (log L 0,3) (NN. 108) in care: L este lungimea critica a liniei de influenta inm (2m) este valoarea 4, , pentru L = 2m 1 A A.,(20m) este valoarea 4, , pentru L = 20m Al) este valoare 4, , pentru 2m <1 < 20m (104) Valoarea 4,5 exprima influenta volumului traficului anual si poate fi calculaté din ecuatia (NN.109) Ago =*] No (NN.109) 62" V25-108 In care: Vol este volumultraficului (tone/an/cale) este panta liniei SV corespunzatoare indicat in tabelele 6.3N si 6.4N din EN 1992-1-1 (105) Valoarea 4, exprima influenta duratei de viaté operationala si poate fi calculaté din ecuatia (NN.110) (NN.110) in care: Nyean este durata de viata proiectatd a podului ky este panta liniei S-NV corespunzéitoarea indicat tn tabelele 6.3N si 6.4N din EN 1992-1-1 (106) Valoarea 2... exprima efectul incarcarii de la mai mult decét o linie. Pentru structurile care sustin mai multe lini, pentru verificarea la oboseala trebuie incarcate cel mult doua lini, in cele mai defavorabile pozitii (a se vedea EN 1991-2). Efectul incarcarii a doud lini poate fi calculat cu ecuatia (NN.111), ——____ Aga ="3n4(1-1)-sf2 + (1m) 992 (NN.111) by imkobra for Docs Torrerig Ro - Knowledge Overdose Pag. 80 of 96 SR EN 1992-2:2006 doy | __ Aon non 2 Bou2 in care: n este proportia traficului care traverseazéi simultan podul (valoarea sugerata pentru n este de 0,12) Ao, Ay este ecartul de eforturi produs de convoiul de calcul LM 71 amplasat pe 9 linie, in sectiunea care se verificd oye este ecartul de efortuti in aceeagi sectiune produs de convoiul de calcul LM 71 amplasat pe oricare din doua cai, conform EN 1991-2 ky este panta liniei S-V’ corespunzatoare indicata in tabelul 6.3N si 6.4N din EN 1992-1-1 Daca eforturile produse trafic pe o linie sunt numai de compresiune, se stabileste valoarea corespunzatoare s; = 0. by imkobrefor Docs Torrerig Ro - Knowledge Overdose Pag. 81 of 96 Tabelul NN.2 — Valori /,, pentru grinzi simplu rezemate si grinzi continue SR EN 1992-2:2006 Lim] s a Lim] s * fal $2 0.90 0.95 nl $2 0.95 1,05 220 0,65 0,70 220 0,50 0,55 $2 4,00 4,05 $2 41,00 1.15 2] 2) 220 0.70 0,70 220 0,55 0,55 52 1,25 1,36 $2 4,25 1.40 3] (31 220 0.75 0.75 220 0.55 0,55 s2 0,80 0,85 <2 075 0,90 4] il A 220 0.40 0.40 220 0.35 0.30 Grinzi simplu rezemate Grinzi continue (mijlocul deschiderli) Lim} s ” Lim} s ” fal $2 0,90 1,00 ni $2 0.85 0.85 220 0,65 0.65 220 0,70 0,75 s2 41,05 1,15 $2 0,90 0,95 2) 5 2) 220 0.65 0.65 220 0.70 0.75 ia 52 41,30 1,45 fl 32 4,10 4,10 220 0,65 0,70 220 075 0,80 14 2 0.80 0,90 a £2 0.70 0.70 220 0,36 0,35 220 0,35 0.40 Grinzi continue (deschiderea de capat) i 1 (2) BI a Este permis interpolarea intre valorile L indicate, conform expresiei NN.108. combinatie de trafic standard combina de trafic greu Grinzi continue (reazeme intermediare) armaturi pentru beton armat, armaturi preintinse (toate elementele), armaturi postintinse (fascioule in canale de material plastic si fascioule rectlinii in canale de ole!) pretensionare prin postintindere (armaturi postintinse curbe in canale de ofel); curba S-N cu ky = 3, hg =7 sint = 108 dispozitive de cuptare (armaturi prestensionate); curba S-V cu ky = 3, kz = 6 $i.N 108 dispozitive de cuplare (armaturi pentru beton armat); bare sudate inclusiv sudura prin puncte si sudura cap la cap; curba S-N cu ky = 3, hp =5 si N= 107 NOTA - In tabelul NN.2 nu sunt indicate valorile 4; pentru combinatii de trafic usor. Pentru podufle proiectate si sustin8 combina de trafic usor, valorile 2 care pot fi utizate sunt fie cele prezentate in tabelul NN.2 pentru combinatia de trafic standard, fie valori objinute prin calcule detaliate. NN.3.2 Beton solicitat !a compresiune (101) Pentru betonul solicitat la compresiune rezistenta corespunzatoare la oboseala poate fi stabilita daca urmatoarea expresie este indeplinita by imkobrefor Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 8201 96 SR EN 1992-2:2006 (NN.112) E edmiinequ Fed,mineas Fed, max.equ Feasfat R au Eosmineqs = Tod ee E fed maxequ feat fedmasequ = Tod Sea.narcqu $1 Seninequ SUNt eforturile superioare si inferioare ale spectrulul de eforturi echivalent de vatmare pentru un numair de cicluri N=10® (102) Eforturile superioare si inferioare ale spectrului de eforturi echivalent de vatémare trebuie calculate conform ecuatiei (NN.113) Feasmax.equ = Peper Zemax,71 ~ Fesperm) min.71) (NN.113) Gea,ninegn = Fe perm ~ 2c (Fe,peem ‘In care: Spam €8te efortul de compresiune in beton produs de gruparea caracteristica de actiuni, fara convoiul de calcul LM 71 Canax,7188t€ efortul maxim de compresiune in beton produs de gruparea caracteristica inclusiv de convoiul de calcul LM71 si coeficientul dinamic & conform EN 1991-2. ,,este efortul minim de compresiune in beton produs de gruparea caracteristica inclusiv de convoiul de calcul LM71 si coeficientul dinamic @ conform EN 1991-2. Fin? 2. este factorul de corectie pentru calculul eforturilor superioare si inferioare al spectrului de efort echivalent de vataimarea din eforturile produse de convoiul de calcul LM 71 NOTA- ctprm Scm.71 $I Senin74 NU includ alte actiuni variabile (de exemplu, vant, temperatura et.) (103) Factorul de corectie 4, tine seama de efortul permanent, de deschidere, de volumul traficului anual, durata de viata proiectata si de linii multiple, Se poate calcula cu formula urmatoare: 4oo Fer 423° Aca (NN.114) Ago este un factor care tine seama de efortul permanent. 2.4 este un factor care tine seama de tipul elementulul (de exemplu, grinzi continue) care tine seama de efectul vatamator al traficului, care depinde de lungimea critica a liniei de influenta sau a ariei de influenta. ‘23 este un factor care tine seama de volumul traficului si de durata de viata proiectata a podulu este un factor care se aplica atunci cand elementul structural preia solicitari de la mai mult decat o linie. (104) Valoarea 4.9 exprima influenta efortului permanent si poate fi caloulata din ecuatia (NN.115) by imkobre for Docs Torreg Ro - Knowledge Overdose Pag. 83 0f 96 SR EN 1992-2:2006 fgg = 0,94 + oan s 1 pentru zona comprimat (NN.115) Aco t Pentru zona precomprimata Intinsa (inclusiv efectul de precomprimare) (105) Factorul 4. este in functie de lungimea criticé a liniei de influent si a traficului. Valorile 4,4 pentru combinatia de trafic standard si trafic greu pot fi uate din Tabelul NN.2 din aceasta anexa. Pentru lungimi eritice ale linilor de influent cuprins re 2m si 20 m, valorile 4, pot fi obtinute prin aplicarea expresiei (NN.108) cu 4, inlocuit cu 44 (106) Valoarea 2.2 exprima influenta volumul traficului anual si a duratei de viata operational si poate fi calculata cu eouatia (NN.116) (NN.116) in care: Vol este volumul traficului (tone /an slinie) vex @Ste de durata de viata proiectata a podului (107) Valoarea Z,,4 exprima efectul incarcarii de la mai mult decéto linie. Pentru structurile care sustin mai multe linii, pentru verificarea la oboseala trebuie inc&rcate cel mult doua linii, in cele mai defavorabile poziti (a se vedea EN 1991-2), Efectul incércarii a doua linii poate fi calculata cu ecuatia (NN.117) fgg + q log n> 0,54 pentrua<0,8 (NN.117) Aca 1 pentru a> 0,8 au tantra) (NN.118) in care: n este proportia traficului care traverseazé podul simultan (valoarea recomandatd pentru n este de 0,12), oc» Og e8te efortul de compresiune produs de convoiul de calcul LM71 amplasat pe o linie, inclusiv coeficientul dinamic pentru convoiul de calcul LM 71, conform EN 1991-2 oc142 este efortul de compresiune produs de modelul convoiul de calcul LM71 amplasat pe dou linii, inclusiv coeficientul dinamic pentru convoiul de calcul LM71, conform EN 1991-2 by imkobre for Docs Torregip Ro - Knowledge Overdose Pag. 8401 96 SR EN 1992-2:2006 Tabelul NN.3 — Valorile 2, , pentru grinzi simplu rezemate si grinzi continue Lim] s ir Lim] s a fal $2 0,70 0,70 nl 52 0,75 0,90 220 0.75 0,75 220 0.85 0,55 <2 0,95 1,00 52 1,05 1,15 (2 rR 220 0,90 0,90 220 0,65 0,70 Grinzi simplu rezemate Grinzi continue (mijlocul deschiderii) (1) 2] Grinzi continue (deschiderea de capat) s* combinatje de trafic standard I combinatje de trafic greu [1] zona de compresiune [2] zona intinsa precomprimata Grinzi continue (reazeme intermediare) ‘Se admite interpolarea intre valorile L cu ajutorul expresiei NN.108, cu 4, 4 inlocuit cu 4.4 NOTA - In tabelul NN.3 nu sunt indicate valorile 4, pentru combinafi de trafic ugor. Pentru podurile proiectate s& combinatia de trafic standard, fie valori obfinute prin calcule detailate by imkobre for Docs Torregig Ro - Knowledge Overdose ind combinati de trafic usor, valorle pentru 4... care pot fl utilizate sunt fie cele indicate in tabelul NN.3 pentru Pag. 85 of 96 SR EN 1992-2:2006 Anexa 0O (informativa) Zone tipice de discontinuitate a podurilor 00.1. Diafragme ale tablierelor casetate care reazema direct pe aparate de reazem amplasate sub inimi (101) Daca aparatele de reazem sunt amplasate direct sub inimile sectiunilor casetate atunci diafragmele sunt supuse unor forte generate de transmiterea fortei taietoare in plan orizontal (figura 00.1), sau fortelor datorate inlocuirii momentului de torsiune din tablier cu o pereche de forte in cazurile in care sunt prezente doua aparate de reazem (figura 00.2). [A] Diafragma Figura 00.1 — Forfa taietoare orizontala si reactiuni in aparate de reazem Al] Diafragma Figura 00.2 —Torsiune in tablier si reactiuni in aparate de reazem (102) In general, dupa cum este indicat in figurile 00.1 si 00.2, se constata ca fluxul de forte din talpa inferioarai si din inimi este dirjat direct la reazeme fra sa inducd alte forte in partea centrala a diafragmei. Forfele din talpa superioard constau in forte care se aplica diafragmei si acestea sunt determinante la concepfia elementului. Figurile 00.3 si 00.4 identifica mecanismele posibile de rezistenta care pot fi folosite pentru determinarea armaturii necesare pentru elementele de acest tip. by imkobra for Docs Torregig Ro - Knowledge Overdose Pag. 88 of 96 SR EN 1992-2:2006 Figura 00.4 — Modelul biela gi tirant pentru diafragma plina cu gol de vizitare by imkobre for Docs Torregi Ro - Knowledge Overdose ‘SR EN 1992-2:2006 (103) In general, nu este necesar sa se verifice noduri sau biele atunci cand grosimea diafragmei este egala sau mai mare decat dimensiunea aparatului de reazem pe directia longitudinala a podului. In aceste circumstante, este necesar sa se verifice numai nodurile de reazem, 00.2 Diafragme pentru rezemarea indirecta a inimilor tablierului pe reazeme (101) In acest caz, in plus, 1a forta tBietoare pe directie orizontald se adauga si efectul torsiuni, tn cazul in care sunt mai multe reazeme, diafragma trebuie s& transmita fortele taietoare verticale, transferate de la inimi la reazem sau reazeme. Nodurile la reazeme trebuie verificate folosind criteriile indicate in 6.5 si 6.7 din EN 1992-1-1 Figura 00.5 —Diafragme cu rezemare indirecta, Modelul biela gi tirant (102) Armatura se calculeaz& pentru fortele din tirant obfinute din (modelul de calcul adoptat) mecanismele de rezistenta adoplate, tinand seama de limitarile efortulul de intindere din armatura indicate in 6.5 din EN 1992-1-1. in general, datorita modului in care este transmis forta taietoare vertical, este necesar s& se prevada 0 ammatura de suspendare. Daca pentru acestea sunt folosite bare inclinate, se acordata o atentie special condifilor de ancorare (figura 00.6). A A] Armatura Figura 00.6 — Diafragme cu rezemare indirect. Ancorarea armaturli de suspendare (103) Daca armatura de suspendare este prevazuta sub forma unor etrieri inchisi, acestia trebuie s& cuprinda armatura de la faa superioaré a grinzii casetate (figura 00.7). by imkobre for Docs Torreg Ro - Knowledge Overdose Pag. 88 of 96 SR EN 1992-2:2006 Figura 00.7 — Diafragme cu rezemare indirect. Cadre, etrier ‘suspendare izati ca armatura de (104) In cazurile in care este folosité precomprimarea, cum ar fi fascicule postintinse, proiectul defineste clar ordinea in care acestea trebuie tensionate (in general, precomprimarea diafragmei se efectueazé inainte de precomprimarea longitudinal). Se acorda o atentie speciala pierdenlor de tensiune determinate de scurtarea fasciculelor. (105) in plus fata de armatura obtinuta pe baza mecanismelor de rezistenta identificate mai sus, este necesar sé se prevada o armaturé concentrata in zona reazemelor. 00.3 Diafragme in rosturi monolite tablier — pila (101) In cazul in care tablierul si pila sunt monolite, diferenta dintre momentele incovoietoare din tablier, pe deschiderile adiacente pilei trebuie sa fie transmisa pilei. Acest moment genereaza forte suplimentare ca cele identificate in articolele precedente. \covoietor (102)In cazul diafragmelor triunghiulare (figura 00.8), transmisia incarcari verticale si a forfei produse de diferenta de momente este directd, atat timp cat este prevazuta continuitatea bielelor de compresiune si suprapunerea (sau ancorarea) armaturii intinse. (103) In cazul unei diafragme verticale duble, fluxul fortelor de la tablier la pile este mai complex. in acest caz, este necesar sa se verifice cu atentie continuitatea fluxului de compresiune. TeaT 1 oT crac YY c Diafragma [Sectiune longitudinal Pid Bee Figura 00.8 — Diafragma in rosturi monolite cu diafragma dubla: Sistem echivalent de biela si tirant by imkobra for Docs Torregip Ro - Knowledge Overdose Pag. 89 of 96 SR EN 1992-2:2006 00.4 Diafragme in tabliere cu sectiune dublu T si aparate de reazem amplasate sub inimi (101) in acest caz, diafragmele vor fi supuse la forte generate de transmisia fortei taietoare pe directie orizontala (figura 00.9), sau fortelor datorate transformairii momentului de torsiune din tablier intr-o pereche de forte in cazul in care exist doud reazeme (figura 00.10) (102) In general, se poate vedea in figurile 00.9 si 00.10, ca fluxul de forte de la inimi este dirijat direct la reazeme fara ca nici o alta forta sa fie indus in partea centrala a diafragmei. Fortele din talpa superioara sunt forfele care se aplica diafragmei si acestea trebuie sa fie luate in considerare la proiectare. Figura 00.10 — Torsiune in dala tablierului si reactiuni in reazeme Figura 00.11 arata un posibil mecanism de rezistenta care admite determinarea armaturii necesare. In general, daca grosimea diafragmei este egal sau mai mare decat dimensiunea aparatului de reazem pe directie longitudinalé podului, este necesar s8 se verifice numai nodurile de reazem, conform cu 6.5 din EN 1992-1-1 Figura 00.11 — Model de biele si tiranfi pentru o diafragma tipica a unei dale by imkobre for Docs Torregig Ro - Knowledge Overdose Pag. 90 of 96 SR EN 1992-2:2006 Anexa PP (informativa) Format de siguranta pentru analiza neliniara PP.1 Aplicatie practica (101) in cazul unei combinatii scalare a actiunilor interne, aplicarea tn sens invers a inegalitatilor 5.102a si 5.102b este prezentata in diagramele din figurile PP.1 si PP.2, pentru comportarea structural sub si peste limita de proportionalitate. ER ay ‘o) Rd Ine) RG. (roy Yra¥sa (eG + 702), Yo Punetul final al analizei neliniare Figura PP.1 — Aplicarea formatului de siguranté pentru comportarea scalara sub limita de nalitate by imkobre for Docs Torregig Ro - Knowledge Overdose Pag. 91 of 96 SR EN 1992-2:2006 ER °%,) Aeule)/ Reulrol/ ‘A] Punctul final al analizei neliniare Figura PP.2— Aplicarea formatului de siguranta pentru comportarea scalara peste limita de proportionalitate (102) in cazul combinatiei vectoriale a actiunilor interme, aplicarea inegalitatilor 5.102 a si b este prezentaté in figuraPP.3 si PP.4, pentru comportarea structuralé sub’ si peste limita de proportionalitate . Curba a reprezinta linia de cedare, in timp ce curba b este obtinuta prin scalare a liniei a prin aplicarea coeficientilor de siguranta yg $1 7 [A] Punctul final al analizei neliniare IAP] Traseul actiunilor interne Figura PP.3 — Aplicarea formatului de siguranta pentru 0 combin: tie vectoriala (M,N) si un ‘comportament sub limita de proportionalitate by imkobre for Docs Torres Ro - Knowledge Overdose Pag. 92 0f 96 SR EN 1992-2:2006 [A] Punct final al Analizei neliniare (N.L). IAP] Traseul actiunilor interne Figura PP.4 — Aplicarea formatului de siguranta pentru 0 combinatie vectorial (M,N) si un ‘comportament peste limita de proportionalitate ‘In ambele figuri, D reprezinta intersectia dintre traseul actiunilor interne si domeniul de siguranta "b’ Se verificd ca punctul cu coordonatele M(76G * yO) $i McG + 700) de exemplu, punctul corespunzator actiunilor interne (efectele actiunilor multiplicate) s& ramana in domeniul de siguranta “b, © procedura echivalenta se aplica atunci cand se introduce coeficientul partial pentru incertitudinea Modelului ys, dar CU jeg Inlocuit CU rau754 Si Yor 70 INlOCUItE CU Ye, 7. Aceleasi proceduri se aplica pentru combinatia N/M, aU nylity yy. NOTA - Daca se aplicd procedura cu sys = 754 = 1 $i yo = 1,27, verificarea de siguranta este satisfacuta daca Mea $ Mra (dual'10) $1 Nea $ Nea (Gee! Yo by imkobra for Docs Torre Ro - Knowledge Overdose Pag. 93 of 96 SR EN 1992-2:2006 Anexa QQ (informativa) Controlul fisurilor produse de forta taietoare in inimi jin prezent, anticiparea fisurilor provocate de forta taietoare in inimi este insotita de o mare incertitudine a modetutui Atunci cand se considera necesar si se verifice fisurarea la forta taietoare, in special pentru elementele precomprimate, armatura necesara pentru controlul fisurilor poate fi stabilita dupa cum urmeaza: 1. Rezistenta de intindere a betonului in functie de directie /,, in cadrul inimilor se calouleaza: (QQ.101) in care: Sosty este rezistenta la intindere a betonului inainte de fisurare intr-o stare biaxial de efort @% _ este cel mai mare efort principal de compresiune, luat cu valoare pozitiva 0% < 0,68 fy 2. Cel mai mare efort principal de intindere cy in inima este comparat cu rezistenta corespunzatoare Seg) Obtinuta din expresia (QQ 101). Dacd a, < fy, Se prevede o armatura minima pe directie longitudinal conform cu 7.3.2. Daca 0, ® fy, deschiderea fisurii se controleazé conform cu 7.3.3 sau, in mod altemnativ, calculata si verificata conform cu 7.3.4 gi 7.3.1, finand seama de unghiul de deviere dintre efortul principal gi directile de armaturilor. by imkobre for Docs Torres Ro - Knowledge Overdose Pag. 9401 96 ‘SR EN 1992-2:2006 (pagindi alba) by imkobre for Docs Torregg Ro - Knowledge Overdose Pag. 95 of 96 Standardul european EN 1992-2:2005 a fost acceptat ca standard roman de céitre comitetul tehnic CT 343 - Bazele proiectéii si eurocoduri pentru structuri Membrii comitetului de lecturé (CDL) care au verificat aceasta traducere a standardului european EN 1992-2:2005: dl. Augustin POPAESCU POPAESCU CO Responsabil EC 2, membru al comitetului tehnic CT 343 - Bazele proiectérii si eurocoduri pentru structuri dna. Mihaela BONTEA, INCERC — Bucuresti Secretar al comitetului tehnic CT 343 - Bazele proiectarii si eurocoduri pentru structuri dna. Marilena CALIN - Expert ASRO Versiunea romana a acestui standard a fost elaborata de catre dl. Constantin CRISTESCU, ISPCF — Bucuresti, membru al comitetului tehnic CT 343 - Bazele proiectairii si eurocoduri pentru structuri si dna. lleana PRODESCU, ISPCF — Bucuresti, specialist al comitetului tehnic CT 343 - Bazele proiectarii si eurocoduri pentru structuri Un standard roman nu contine neapéirat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizator standardului sunt réspunzatori de aplicarea corecta a acestuia Este important ca utilizatorii standardelor romane s& se asigure c& sunt in posesia ultimel editii si a tuturor modificarilor. Informatile referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane si in Buletinul Standardizari by imkobra for Docs Tartents,Ro - Knowledge Overdose Pag. 98 of 96