Sunteți pe pagina 1din 2

Biogra…e

de Lucian Blaga

Comentaţi tr¼
as¼
aturile genului liric folosind exemple din poezia "Biogra…e"
de Lucian Blaga, într-o compunere de cel puţin 300 de cuvinte. (analog "Sti-
huitorul").

A. Particularizat prin subiectivism, genul liric reprezint¼ a totalitatea


creaţiilor în care autorul, în ipostaza eului liric, îşi comunic¼ a direct sen-
timentele, atitudinile şi tr¼ airile determinate de universul s¼ au experimental,
folosind mijloace ale expresivit¼ aţii artistice.
Creaţia literar¼ a intitulat¼ a "Biogra…e", de Lucian Blaga, are elemente
de structur¼ a şi conţinut speci…ce genului liric, vizând: prezenţa eului liric,
realitatea obiectiv¼ a trans…gurat¼ a potrivit sensibilit¼ aţii poetului în imagini
artistice, expresivitatea limbajului şi prozodia armonioas¼ a.
B. Autorul se opreşte asupra vieţii spirituale a eului creator, descri-
ind "biogra…a mea pentru un prieten" (pentru lectorul-prieten), aşa cum
intitula Lucian Blaga o varianta a textului, publicat¼ a în revista "Gândi-
rea". Titlul "Biogra…e" subliniaz¼ a relaţia creator-creaţie, re‡ect¼ a modul în
care creatorul îşi vede conturându-se identitatea artistic¼ a, visând sub efec-
tul metamorfozator al artei de a crea. Substantivul comun nearticulat "bi-
ogra…e" anticipeaz¼ a creaţia, ca şi cum devine substantiv propriu generator
de cuvinte şi înţelesuri, ce cânt¼ a viaţa eului confesiv.
C. Creaţia are o structur¼ a dihotomic¼ a. Se identi…c¼ a în discursul liric
dou¼a planuri: planul universului teluric, chiar htonian (nu doar p¼ amân-
tesc, chiar subp¼ amântean) ("cercul aceleiaşi vetre"-lutul, "sp¼ alat de ape subt
pietre", "coperişele iadului") şi planul universului celest ("muntele cu crini"-
raiul, "luna", "steaua"). Planul macrocosmic, al eului confesiv care sensi-
bilizeaz¼a receptorul, este evidenţiat de câmpul semantic al sentimentelor
(nesiguranţa "Unde şi când m-am ivit în lumin¼ a nu ştiu", dezam¼ agire "câ-
teodat¼ a iubesc lucruri cari nu-mi r¼ aspund", bucurie în¼ alţ¼
atoare "Str¼ ain zâm-
bind, vr¼ ajit suind"), cât şi de câmpul semantic al atitudinilor (visare "De
vânturi şi ispr¼ avi visate îmi sunt/ ochii plini", smerenie "de umblat umblu
ca …ecare:/ când vinovat pe coperişele iadului,/ când f¼ ar¼
a p¼acat pe muntele
cu crini", reverenţ¼ a faţ¼
a de str¼amoşi "în mine se revars¼ a poveştile sângelui").
D. 1. Vocea auctorial¼ a este redat¼ a prin m¼ arci lexico-gramaticale (pron-
ume şi verbe la persoanele I, a II-a: "m-am ivit", "nu ştiu", "m¼ a ispitesc [...]

a cred", "m¼ a-mplinesc", "spun", "m¼ a", "iubesc", "-mi", "îmi", "umblu",
"fac", "s-ascult în mine", "Binecuvânt", "tr¼ aiesc", "am cântat", "cânt", "îmi
trec"), cât şi prin m¼ arci ale sintaxei afective (inversiuni: "Str¼ ain zâmbind",
"vr¼ajit suind"; repetiţii de adverbe de timp: "Câteodat¼ a [...] Câteodat¼ a",
"când [...], când"; aliteraţii: "De vânturi şi ispr¼ avi visate"; asonanţe "de

1
umblat umblu", folosite pentru a obţine efecte sonore în acord cu senti-
mentele poetului).
2. Realitatea obiectiv¼ a este trans…gurat¼ a în imagini artistice, pentru a
contura conţinutul …lozo…c, spiritual al conceptului "biogra…e". Unele imag-
ini artistice puncteaz¼ a realitatea, sursa de inspiraţie pentru geneza liric¼ a. În
textul dat este prezentat eul liric care se împlineşte în lume "în mijlocul
ei m¼ a-mplinesc cu mirare". Imaginea dinamic¼ a a a eului "Str¼ ain zâmbind,
vr¼ajit suind," exprimat¼ a prin verbe la moduri nepredicative, sugereaz¼ a o
aşteptare a acţiunii, a ieşirii la timpul prezent din umbr¼ a la lumin¼ a (imagini
vizuale de contrast), a descoperirii c¼ a nu este doar o iluzie c¼ a "lumea e o
cântare" (imagine auditiv¼ a). Arhaismele "cari", "coperişele", "subt", "mul-
com" subliniaz¼ a atracţia eului spre vechime, dar şi neputinţa de a se elibera
de planul teluric, …ind "Închis în cercul aceleiaşi vetre" (în lutul neînsu‡eţit
înc¼a), încercând s¼ a se înalţe prin leg¼atura cu str¼amoşii "fac schimb de taine
cu str¼amoşii". Eul creator propune imagini vizuale ale realit¼ aţii "pânea şi
luna", asupra c¼ arora acţioneaz¼ a "binecuvânt".
3. Autorul reuşeşte s¼ a impresioneze receptorul cu ajutorul expresivit¼ aţii
limbajului, a …gurilor de stil. Fiind o descriere, apar grupuri nominale "is-
pr¼avi visate", "sângelui uitat", "cuvinte stinse", ce au în structur¼ a adjective
participiale; metafore ale temelor creaţiei "marea trecere" (viaţ¼ a-moarte),
"somnul lumii", "îngerii de cear¼ a ". La nivelul expresivit¼ aţii limbajului im-
presioneaz¼ a şi comparaţia "De pe-un um¼ ar pe altul/ t¼ acând îmi trec steaua
ca o povar¼ a", biogra…a poetului …ind a unei …inţe lunare (binecuvânteaz¼ a
luna), care deţine o stea, dar pe care o resimte drept povar¼ a creatoare, şi
transpune receptorul în lumea textului, ce devine o descriere a conceptului
"Biogra…e" care apare ca titlu.
4. Versi…caţia se remarc¼ a prin m¼ asura variabil¼ a, între 3 şi 13 silabe,
prin dou¼ a strofe inegale, f¼ ar¼a rim¼a, care sugereaz¼ a aspiraţia omului spre
modernism.
În concluzie, liricitatea creaţiei "Biogra…e" se contureaz¼ a speci…c prin
prezenţa eului poetic, prin trans…gurarea realit¼ aţii în imagini artistice, prin
expresivitatea limbajului bogat în …guri de stil şi prin prozodia armonioas¼ a.

S-ar putea să vă placă și