Universitatea din Oradea

Facultatea de Științe Economice

Forma de învățământ: ZI

REFERAT LA DISCIPLINA
Macroeconomie

Cum aleg tinerii să își petreacă timpul liber. Studiu comparativ România și UE. Implicații
economice

Oradea
-2017-
 CUPRINS
1.Cum își petrec tinerii timpul liber ........................................................................................ 3
2.Studiu comparativ ROMÂNIA și UE .................................................................................. 5
3.Concluzii ............................................................................................................................... 9
4. Bibliografie ......................................................................................................................... 10

2
1.Cum își petrec tinerii timpul liber
Timpul liber poate fi atât prieten cât şi duşman. Cum spune şi Lofgren: " Timpul liber
trebuie să fie cu adevărat liber, fără obligaţii împovărătoare şi restricţii obositoare. [ . . . ], pe
de altă parte, timpul liber nu trebuie să fie un timp mort, irosit cu amuzamentul trândav ce dă
naştere plictiselii şi nemulţumirii. Depinde doar de tine dacă pierzi noţiunea timpului sau nu,
şi în ce mod îţi petreci acest timp liber.1
Țin să menționez că tinerii din ziua de azi nu au aceleași preocupări ca cei din
generațiile „comunismului”. Acum a apărut tehnologia, cluburile, messenger-ul. Mai nou
tinerii din ziua de azi își doresc să nu mai meargă la școală, vor doar să se ducă prin baruri și
cluburi. S-au dus vremurile în care adolescenții profitau de orice ocazie doar ca să se joace
baba-oarba, de-a v-ați ascunselea. Acum, tinerii se joacă counter strike și vor să ajungă star de
cinema, lenevind. Cele mai întâlnite hobby-uri de relaxare la adolescenți, sunt fotbalul și
muzica.
Nu e ceva ieșit din comun să vezi tineri stând degeaba în mall-uri, în fast-food-uri, în
parcuri sau în alte locuri. Deobicei, ei nu fac decât să vorbească și să se distreze. Dar uneori
mai apar probleme. Mulți dintre ei se plictisesc și caută ceva ieșit din tipar de făcut, astfel
încât pot să se implice în activități nepotrivite, periculoase sau ilegale.
Tinerii au nevoie de timp liber pe care să îl petreacă alături de prieteni relaxându-se,
discutând, distrându-se. Dar, în același timp, trebuie să învețe cum să-și găsească activități
sănătoase, legate și educative pentru timpul lor liber. Din păcate, prea mult timp liber poate să
provoace probleme. Nu toți copiii știu să-și găsească activități potrivite, nu toți știu să se
abțină de la unele lucruri nepermise, așa cum nu toți știu să-și aleagă prietenii cu care să stea.
Preocupările tinerilor în societatea de astăzi sunt foarte diferite. Modalitățile de petrecere a
timpului liber, diversitatea mijloacelor de informare, alegerea prietenilor constituie pentru
tineri prilejuri de descoperire a unor modele și valori diferite.
Tinerii din ziua de azi au preocupări din ce în ce mai variate. Unii dintre ei practică un
sport: fotbal, tennis, atletism. Unii tineri sunt preocupați cu cititul, cu excursiile sau pur și
simplu ascultă muzică. Preocupările variază de la individ la individ, în funcție de domeniul de
interes. Tânărul din ziua de azi nu mai citește așa de mult, el preferând să vadă un film, să
asculte muzică, sau să stea degeaba. Desigur uitatul la filme sau ascultatul muzicii nu sunt
niște lucruri rele, ele chiar ajutând tânărul să se relaxeze.

Concerte de muzică clasică

66% 69% Operă
Teatru
54% Expoziții
73%

Grafic nr.1: Neparticiparea tinerilor la momente cultural-artistice.2

1
Boulescu, Mircea, Uniunea Europeană. Instituții, buget, audit, Didactica și pedagogica
2
http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficiala-din-romania

3
 Interpretarea graficului nr.1: În ceea ce privește prezența la anumite momente cultural-
artistice, tinerii afirmă că nu participă niciodată la: concerte de muzică clasică (69%), operă
(73%), teatru (54%), expoziții (66%).

11% Lipsa de interes

32%
12% Lipsa de timp

Lipsa prietenilor ce au astfel de

31% interese
Prețul ridicat al biletelor

Grafic nr.2: Ce îi împiedică pe tineri să participe la manifestări.3

Interpretarea graficului nr.2: Principalele motive ce îi împiedică să participe la astfel de

manifestări sunt: lipsa de interes (32%), lipsa de timp (31%), lipsa prietenilor ce au astfel de
interese (12%), prețul ridicat al biletelor (11%).

40%

35%

30%

25%

20% Genuri de muzică

36% preferate de tineri
15% 28% 28%
23%
10% 20%

5%

0%
Disco-pop Dance Latino House Rock

Grafic nr.3: Genuri de muzică preferate de tineri.4

Interpretarea graficului nr.3: Genurile de muzică preferate sunt: disco-pop (36%),

dance (28%) latino (28%), house (23%), rock (20%).

3
http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficiala-din-romania
4
http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficiala-din-romania

4
 9%
31% Radio-tv
Internet
21%
Serviciu specializat
școala

23%

Grafic nr.4: Sursele de informare preferate de tineri.5

Interpretarea graficului nr.4: Referitor la tehnologia informației și comunicării, sursele

de informare preferate de tineri sunt: radio-tv (31%), internet (23%), serviciu specializat
(21%), școala (9%).

2.Studiu comparativ ROMÂNIA ȘI UE

Un studiu prezentat recent de Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) și UNICEF a
arătat câte ore petrec, în medie, adolescenții români la TV sau calculator.
Adolescenții români petrec, în medie, șapte ore pe zi uitandu-se la televizor, ascultând
radio, navigând pe internet sau dedicându-se jocurilor video, rezultă din studiu, dar cel mai
preferate sunt călătoriile.
Tinerii reprezintă 20% din piața mondială a turismului, iar procentul crește de la an la
an, potrivit celui mai recent report ITB World Travel Trends. Românii cu vârsta până în 30 de
ani au început sa-și petreacă tot mai multe vacanțe în afara țării, preferințele lor pentru cazare,
transport și destinațiile alese fiind indicate de un portret-robot al tânărului turist român.
Conform datelor oferite de o analiză realizată anul acesta de tour operatorul de vacanțe
charter Christian Tour, tânărul turist român are de obicei două vacanțe scurte de tip city-
break, în Europa, și o vacanță de vară de șapte până la zece zile în Grecia, Turcia, Bulgaria
sau Spania. Cheltuiala medie pentru un sejur este de aproximativ 300-350 euro/persoană, care
include cazarea și transportul.
Tinerii amatori de vacanțe din România călătoresc frecvent în grupuri de opt până la
zece persoane și aleg vile de închiriat în totalitate. Optează frecvent pentru transportul
individual (mașină proprie) sau autocar. Aleg transportul cu avionul doar pentru destinații mai
îndepărtate care implică ți traversări cu feribotul sau durate foarte lungi de condus (insula
Creta, Rodos, Antalya, orașe și stațiuni din Spania). Un grup este cel mai des compus din
băieți și fete în egală măsură, dar de regulă fetele aleg destinația. De asemenea, tot
reprezentantele sexului frumos sunt cele care se ocupă de chestiunile operaționale (alegerea
cazării, rezervarea, alegerea serviciilor opționale).

5
http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficiala-din-romania

5
 Potrivit unor studii internaționale, scopul tinerilor care călătoresc e să vadă locuri noi,
să viziteze obiective turistice și să își facă prieteni, nefiind deranjați de absența vieții de
noapte a orașelor sau stațiunilor în care ajung. În schimb, conform datelor Christian Tour,
tinerii români optează pentru destinații cunoscute, ca acelea din Grecia, Turcia, Bulgaria,
Spania, dar se orientează către orașele și stațiunile din aceste țări unde există viață de noapte
intensă și unde găsesc și cazări accesibile ca buget. Astfel, destinațiile preferate ale tinerilor
turiști români sunt Laganas (Zakynthos), insula Mykonos, Ibiza (Spania), Magaluf (Spania),
Nidri (Lefkada), Rodos Town și Faliraki (Rodos), Cavos și Corfu Town (Corfu), Kemer
(Antalya), Hersonissos, Agios, Nikolaos și Malia (Creta).
Din păcate adolescenții mai au și „pasiuni” negative pentru ei cum ar fi fumatul și
alcoolul. Tinerii din ziua de azi încep încă de la vârste fragede să consume alcool și să
fumeze, ceea ce este un lucru îngrijorător. Mai rău este că tot mai mulți tineri se droghează de
mici.6

120%

100%

80%

60%
100% 93% 95%
40% 80% 87% 85% 86%

52%
20%

0%

Grafic nr.5: Utilizarea internetului.7

Interpretarea graficului nr.5: În urmă cu utilizarea internetului. Unul dintre elementele

care îl deosebește cel mai mult pe români de ceilalți europeni se referă la accesul la
informații. Aceasta în condițiile în care are doar un român din doi (52%) folosește zilnic
internetul. În Luxemburg procentul este de (100%), iar media europeană este la (86%). De
asemenea în Polonia (80%) dintre tineri folosesc internetul în timp ce în Germania procentul
este de (93%), în Ungaria de (87%), în Franța de (85%), iar în Marea Britanie de (95%).

6
http://www.economica.net/tineri-romani-vs-tineri-europeni_108576.html
7
http://statistici.insse.ro/

6
 100%
90%
80%
70%
60%
50%
40% 89% 87%
76% 78% 80%
30% 61% 67% 68%
20%
10%
0%

Grafic nr.6: Utilizarea rețelelor de socializare.8

Interpretarea graficului nr.6: Situația este aceeași dacă privim din perspectiva utilizării
zilnice a rețelelor de socializare, unde tinerii români se află la coada clasamentului, cu o
pondere de (61%). Aceste instrumente se folosesc cel mai mult în Suedia (89%), iar media UE
este de (76%). În Polonia, (67%) dintre tinerii utilizează rețelele de socializare, în Germania
procentul de creștere la (78%), în Ungaria la (87%), Franța (68%) și Marea Britanie (80%).

6%

60% România
85%
Europa
Suedia

100% Luxemburg

Grafic nr.7: Utilizarea internetului banking.9

Interpretarea graficului nr.7: Cum penetrarea internetului este deficitară în mediul

urban, românii sunt ultimii din Europa și în ceea ce privește utilizarea internet banking. Doar
(6%) dintre ei folosesc acest serviciu, spre deosebire de (60%) dintre europeni. În Suedia
absolut toți tinerii de 25-29 de ani folosesc internet banking, iar în Luxemburg procentul este
de (85%).

8
http://www.economica.net/tineri-romani-vs-tineri-europeni_108576.html
9
http://www.economica.net/tineri-romani-vs-tineri-europeni_108576.html

7
 34%
44% România

UE

Lituania
46%
Luxemburg
81%

Grafic nr.8: Utilizarea internetului pentru apeluri telefonice sau video. 10

Interpretarea graficului nr.8: Totodată, prea puțini români (34%) utilizează internetul
pentru a efectua apeluri telefonice sau video, fiind astfel pe primul loc din UE, unde media
este de (46%). Acest serviciu este folosit cel mai mult de litualieni (81%). În Luxemburg
procentul este de (44%).

70%
60%
50%
40%
30% 64% 59% 64%
20% 40% 35%
31%
10% 20%
10%
0%

Grafic nr.9: Cumpărarea online.11

Interpretarea graficului nr.9: Din datele Eurostat, românii sunt atipici și în ceea ce
privește obiceiurile de cumpărare, în condițiile în care doar (10%) cumpără online haine și
articole sportive. Media UE este de (40%), iar în Germania pondere celor care apelează la
magazinele virtuale este de (64%). În Luxemburg, (31%) dintre tineri cumpără haine online,
în Marea Britanie (59%), Ungaria (20%), Germania (64%), Polonia (35%).

10
http://www.economica.net/tineri-romani-vs-tineri-europeni_108576.html
11
http://www.economica.net/tineri-romani-vs-tineri-europeni_108576.html

8
 70
59
60
50
40
29
30
20 15
11
10 4
0
Baruri, Obiective Patrimoniu și cult Shopping Sport, naturâ,
restaurante, fast- culturale (teatre, agrement
food-uri muzee)

Grafic nr.10: Locații frecventate de tineri.12

Interpreatarea graficului nr.10: Un studiu întocmit recent arată că barurile sunt cele mai
frecventate locații, dar în top figurează și spații de cultură. La acest studiu au luat parte 164 de
elevi cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani. Studiul relevă faptul că adolescenții au menționat nu
mai puțin de 59 de obiective din categoria barurilor, restaurantelor sau fast-food-urilor (436
răspunsuri), față de numai 15 obiective culturale (teatre, muzee) sau 11 obiective de
patrimoniu și cult. Au fost menționate numai patru obiective de shopping, dar și 29 de
obiective din domeniul sportului, naturii, agrementului.
„Astfel de mici exerciții analitice, aplicați-utilitare, sunt mai mult decât necesare din
punct de vedere urbanistic. Ele pot conduce la schimbarea unor percepții referitoare la
imaginea urbană, o mai bună vizibilitate oferă unor instituții/obiective, luarea unor decizii
responsabile dinpartea edililor în ceea ce privește obiectivele de investiții.”13

12
http://statistici.insse.ro/
13
Socol, Aura Gabriela, Macroeconomia integrării monetare europene (Cazul României), Economica.

9
3.Concluzii
În concluzie îmbunătățirea standardului de viață, oferta mai bogată și mai diversificată
de posibilități de petrecere a timpului liber, modernizarea statului, creșterea urbanizării, în
contextul deschiderii către exterior a societății românești vor putea determina diversificarea și
îmbogățirea conținutului timpului liber și în România.
În România, înțelesul general al timpului liber este strâns legat de activitățile practicate
de aceștia. Observăm că românii sunt cei care „lenevesc” mai mult, în timpul lor liber.
Petrecerea timpului liber este de multe ori, chiar în accepțiunea tinerilor redusă la un conținut
mai degrabă sărac. Cele mai frecvente activități de timp liber sunt: vizionarea emisiunilor tv,
ieșirile la baruri, restaurante, fast-food-uri, jocurile video, ascultând radio. Cele mai puțin
practicate sunt concertele de muzică clasică, operă, teatru, expoziții. Aceasta arată că tinerii,
nu numai că au nevoie de oferte diversificate și de calitate de petrecere a timpului liber, dar
necesită și consiliere, îndrumare în sensul valorificării depline a timpului liber în propriul lor
interes.
În studiile internaționale, tinerii își petrec timpul liber călătorind. Ei doresc să vadă
locuri noi, să viziteze obiective turistice și să își facă prieteni, nefiind deranjați de absența
vieții de noapte a orașelor sau stațiunilor în care ajung.

10
4.Bibliografie
1. Boulescu, Mircea, Uniunea Europeană. Instituții, buget, audit, Didactica și pedagogica
2. Socol, Aura Gabriela, Macroeconomia integrării monetare europene (Cazul României),
Economica.
3. http://www.economica.net/tineri-romani-vs-tineri-europeni_108576.html
4. http://statistici.insse.ro/
5. http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficiala-din-romania

11
12
13
14