MAGNETISMUL

Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție
sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor
particule cu sarcină electrică. Atunci când magnetismul este produs de sarcini electrice libere,
de exemplu în curentul electric, în plasmă sau în fluxuri de particule încărcate electric,
fenomenul se numește electromagnetism. Și electronii aflați în mișcare orbitală în atom produc
magnetism; acesta este mai lesne de observat în magneții permanenți, de exemplu
în mineralele naturale precum magnetitul (un oxid de fier, Fe3O4) sau în fier și unele aliaje ale
sale (inclusiv o parte din oțeluri) care pot fi magnetizate. Magneții permanenți (materiale care
pot fi magnetizate de un câmp magnetic extern și care au proprietatea de a rămâne magnetizate
și a emite câmp magnetic chiar și după înlăturarea câmpului extern ) au câmpuri magnetice
persistente cauzate de efectul numit feromagnetism. Magnetismul se manifestă și sub formă
de lichide magnetice.

Feromagnetism

Feromagnetismul (incluzând și ferimagnetismul) este cel mai frecvent întâlnit și cel

mai puternic tip de magnetism responsabil pentru ceea ce este numit în mod curent fenomen
magnetic. Nu toate substanțele sunt feromagnetice, ci doar anumite metale cum ar fi fierul,
nichelul, cobaltul și majoritatea aliajelor lor, care formează magneți permanenți prin
magnetizarea lor sau sunt atrași de magneți.
Alte substanțe răspund foarte slab la câmpul magnetic sub acțiunea altor două forme de
magnetism și anume paramagnetismul și diamagnetismul, dar forțele sunt atât de slabe încât
pot fi detectate doar cu ajutorul unor instrumente sensibile de laborator.

Diamagnetism

Diamagnetismul apare la toate materialele în care există tendința acesora de a se

opune câmpului magnetic aplicat și, de asemenea, de a fi respins de un câmp magnetic. În
materialele diamagnetice nu există electroni nepereche.

Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din

vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare. Acest câmp
vectorial se manifestă prin forțele care acționează asupra unei sarcini electrice în mișcare (forță
Lorentz), asupra diverselor materiale (paramagnetice, diamagnetice sau feromagnetice după
caz). Poate fi măsurat cu magnetometrul. Mărimea care măsoară interacțiunea dintre câmpul
magnetic și un material se numește susceptibilitate magnetică.

Liniile de forță ale unui câmp din jurul unui magnet puse în evidență cu ajutorul
piliturii de fier. Se observă că liniile de câmp converg la capetele magnetului.

Câmpul magnetic și câmpul electric sunt cele două componente ale câmpului
electromagnetic. Prin variația lor, cele două câmpuri se influențează reciproc și astfel undele
electrice și magnetice se pot propaga liber în spațiu sub formă de unde electromagnetice.

De ce este magnetismul așa grozav? Din punctul de vedere al fizicianului, lucrul

cel mai fascinant este că electricitatea și magnetismul sunt două fețe ale aceleiași monede.
Magnetismul nu este doar una din cele patru forțe fundamentale ale naturii, el are o importanță
mai mare decât ne imaginăm. Cartea de credit, laptopul, telefonul, ușa firgiderului, soneria,
toate folosesc magneți! Chiar acum câmpul magnetic trece prin noi toti, întrucât Pământul este
un magnet uriaș! El are înăuntrul său metal topit care se mișcă, generând un câmp magnetic
care se întinde câteva zeci de mii de km în spațiu și ne protejează de radiații cosmice nocive.
De asemenea, studiind lava, putem înțelege că Pământul este o planetă dinamică ce și-a inversat
polii nu doar o data, ci de 400 ori în ultimele 330 milioane de ani!

Cum funcționează un magnet? Ei bine, chiar celebrul fizician R. Feynman a avut

mari probleme în a explica acest lucru… într-un reportaj. Magnetismul este legat de mișcarea
electronilor, adică de electricitate. Dacă experimentam și luăm un cui înfășurat într-un fir
conductor, tot ce trebuie să facem e să conectăm firul la o baterie și așa obținem un
electromagnet. Un magnet obișnuit nu este conectat la o baterie, dar știm că dacă încercăm să
îl rupem în bucăți din ce în ce mai mici obținem… alți magneți. De aici, putem trage concluzia
că orice magnet este alcătuit dintr-un număr foarte mare de mici magneți ce nu sunt altceva
decât electronii în mișcare ai atomilor.

În materialele obișnuite, „minimagneții” sunt dispuși haotic, câmpurile lor

anulându-se. De aceea, majoritatea materialelor nu au câmp magnetic. În materiale precum
fierul, minimagneții se organizează în domenii, într-un domeniu minimagneții indicând nordul
după aceeași direcție. Dar iarăși un domeniu față de altul este haotic dispus si fierul obișnuit…
nu va avea câmp magnetic. Dar într-un magnet permanent, toți minimagneții indică nordul după
aceeași drecție, câmpurile lor cumulându-se și producând efectele pe care le știm.
 Urmează întrebarea cheie: de ce o bucată de fier este atrasă de un magnet? Sub
acțiunea magnetului, minimagneții din fier se aliniază. Fierul devine un magnet temporar și va
fi atras de cel permanent. Când acțiunea magnetului permanent dispare, minimagnetii din fier
o iau razna și fierul nu mai are câmp magnetic.

Magnetismul este lumină! Atunci când doi magneți interacționează, ei schimbă

fotoni. Nu este vorba despre fotonii „obișnuiți”, pe care îi putem recepționa cu ochii noștri, ci
de fotoni virtuali. Aceștia se ciocnesc și datorită faptului că schimbă impuls, noi putem simți ca
polii de același fel se resping sau ca cei contrari se atrag.

Magneții pot veni în diferite forme și dimensiuni, mari cât Pământul sau mici cât
un atom. Dar este important să înțelegem că nu este nimic misterios legat de magnetism și că
totul se poate explica… gratie electricității!

Mara Strungaru este studentă la Universitatea „A.I.Cuza” din Iași, Facultatea de

Fizică. În vacanța aceasta de vară este în York, in Anglia și încearca să modeleze ce se întâmplă
în hard-diskul unui computer sau în tratarea cancerului folosind nanoparticule magnetice
(hipertermie). Ea a castigat anul acesta Finala FameLab Romania, competitia de popularizare a
stiintei, organizata de British Council.