Sunteți pe pagina 1din 61

MOTIVAŢIA

Asistentul medical, participă alături de medic în susţinerea


actului medical. Noţiunile de nursing pe care le deţine conferindu-i
autoritate, independenţă profesională pe care şi-o doreşte orice
profesionist.
Cadrul medical trebuie să dea dovadă de conştiinciozitate
profesională, să fie apropiat şi comunicativ cu bolnavii, să inspire
încredere bolnavului, care să vadă în el de la început persoana care se
interesează de suferinţa lui.
Am ales această temă deoarece importanţa medicală şi socială a
cataractei se exprimă prin faptul că peste 34% din populaţia de peste
60 de ani suferă de această boală oculară. Consider ca acuitatea
vizuala este una din cele mai importante functii ale omului – sa-ti
pierzi aceast dar inseamana un mare handicap. Ca asistent medical mi-
ar placea sa pot sa ajut oamenii sa fie sanatosi, sa aibe incredere in ai
sa priveasaca viitorul cu ochii proprii dar si cu cei ai mintii cu
incredere si speranta.

1
CUPRINS

MOTIVAȚIA

CAPITOLUL I - Anatomia şi fiziologia ochiului


 Noţiuni de anatomie a ochiului
 Noţiuni de fiziologie a ochiului
CAPITOLUL II – Noțiuni generale despre cataracta
 Noțiuni despre boală (definiție, etiopatogenie, tablou clinic, evoluție și
complicații, prognostic
 Noțiuni despre tratamentul bolii (medicamentos, conduita de urgență și
tratamentul chirurgical
Capitolul III- Rolul asistentei în îngrijirea pacientului cu cataracta
 Noţiuni generale despre nursing ( definiție, rolul asistentei medicale în
procesul de nursing
 Rolul independent al asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu
cataracta.
 Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu cataracta

Capitolul IV- Plan de îngrijire pentru pacienții cu cataracta - Studii de caz


Concluzii
Bibliografie
Anexe

2
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A OCHIULUI

Ochiul

Cea mai mare parte a informaţiilor din mediul exterior este recepţionată
prin văz. Vederea are un rol esenţial în adaptarea la mediu ,orientarea spaţială, în
menţinerea echilibrului şi înactivităţile specific umane. Segmentul periferic este
un organ pereche format din globul ocular şi organele anexe globului ocular; el
este aşezat în orbita şi are o formă mai mult sau mai puţin sferică, puţin turtit de
sus în jos (diametrul vertical este de cca 23 mm, iar cel antero-posterior este de
25 mm) acesta fiind numit şi axul anatomic al ochiului, poate avea variaţii mai
mici sau mai mari şi poate influenţa funcţionarea ochiului.
Peretele globului ocular este format din trei tunici concentrice: externă,
medie şi internă – şi din medii refrigerente.
A. Tunica externă este formată din sclerotica şi cornee. Sclerotica se
afla posterior iar corneea anterior.
Corneea → membrana transparentă a ochiului, ce are doar 0,5 de mm
grosime la centru şi 1 mm la joncţiunea cu sclerotica ( albul ochiului ).
Se află în partea anterioară, nu are vase de sânge, este transparentă şi este
mai puţin întinsă faţă de sclerotica (1/6 din tunica fibroasă). Conţine numeroase
fibre nervoase. Intră în sistemul optic al ochiului. Corneea are principalul rol
optic de a permite patrunderea radiatiilor luminoase şi, prin puterea ei de
refracţie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la
retină.
Sclerotica → membrana externa, numită sclerotica, de culoare albă
sidefie, fibroasă şi rezistentă, inextensibilă la adult, dar uşor extensibilă în prima
copilarie. Se mai numeştealbul ochiului. Rolul fiziologic al scleroticei este de a
proteja celelalte componente oculare.
B. Tunica medie (uveea) este situată înăuntrul tunicii externe, fibroase şi
prezintă trei segmente care, dinspre posterior spre anterior, sunt: coroida, corpul
ciliar şi irisul.
Coroida ( uveea posterioară ) se afla posterior şi prezintă un orificiu prin
care iese nervul optic şi care corespunde orificiului sclerei. Este asemuita cu un
burete vascular, deoarece contine aproape în totalitate numai vase de di-ferite
marimi, care au rolul de a hrani retina si celelalte componente oculare.
Corpul ciliar continuă coroida anterior şi este format din procesele ciliare
şi muşchiul ciliar. Procesele ciliare sunt alcătuite din aglomerări capilare şi
secretă umoarea apoasă.

3
Irisul este situat în faţa anterioară a cristalinului, are rolul de diafragmă la
nivelul ochiului. Irisul reglează cantitatea de lumină care ajunge la retina.
Central, irisul are un orificiu numit pupila. Pupila îsi poate micşora sau
mări diametrul în raport cu lumina din mediul exterior, având în mod reflex rolul
de a doza cantitatea de lumina ce patrunde în interiorul ochiului până la retină.
C. Tunica internă este reprezentată de retină. În retină se găsesc celule
fotosensibile, care receptează undele luminoase şi le transformă în influx nervos.
La acest nivel se face transformarea radiaţiei luminoase în energie electrică, care
transmite mesajul vizual la scoarţa cerebrală.
Conurile şi bastonasele sunt neuronii cei mai importanţi, care conţin
substanţele fotosensibile şi anume iodopsina şi rodopsina, substanţe care au în
compozitia lor ca element esential vitamina A. Conurile sunt aşezate în centrul
fundului de ochi în zona numita macula optica ( pata optică ).
Există două tipuri de celule cu rol de recepţie la nivelul retinei:
- celule cu bastonaşe – sunt celule nervoase modificate, în număr de
aproximativ 125 milioane, sunt mai numeroase la periferia retinei optice şi sunt
adaptate pentru vederea nocturnă, în lumina slabă;
- celule cu conuri – sunt celule nervoase modificate, în număr de 6 – 7
milioane şi sunt adaptate pentru vederea diurnă, în lumină intensă, colorată.
Mediile refrigerente sunt reprezentate de: corneea transparentă,
umoarea apoasă, cristalinul şi corpul vitros. Aceste medii au rolul de a
refracta razele de lumină.
Cuantele de lumină pătrund în ochi prin mediile transparente şi
refringente, cum sunt corneea, umoarea apoasă, cristalinul şi corpul vitros.
Ajunse la conuri şi bastonaşe, determina un microbombardament, deoarece au
masa şi viteză, rupând molecula de substanţă fotosensibilă (iodopsina şi
rodopsina). Are loc o transformare fotofizicochimica, ce se face prin rezonanţă
paramagnetică şi electronii sunt aruncaţi pe orbite externe, determinând o
diferenţă de potenţial.Această diferenţă de potenţial se transmite prin ceilalţi
neuroni (celule bipolare şi ganglionare), prin nervii optici şi căile optice până la
scoarţa cerebrală, unde se formează imaginea prin mecanism psihic. Această
proprietate piezoelectronica a neuronilor retinieni da posibilitatea transformării
luminii în energie electrică, care duce mesajul vizual la scoarţa cerebrală.
Deci imaginea vizuală, asa cum înfatişeaza tot ce fixam din mediul
extern, este completă şi se formează într-o etapă optică (mediile transparente şi
refringente), una fiziologică (mecanismele petrecute în neuronii retinieni) si o
etapă psihică (interpretarea mesajului în scoarţa cerebrală).
Componenta optică oculară, formată din corneea transparentă, situată în
polul anterior al globului ocular şi refringenta cu o putere de 40 de dioptrii,
poate să dirijeze razele luminoase sosite la ea. Umoarea apoasă care este numai
transparentă, se afla în spatele corneei, în aşa numita camera anterioară a
ochiului, care din punct de vedere optic nu are decât să conducă razele
luminoase.
Un element foarte important este lentila cristaliana convexă, transparenta
şi refringenta de 20 de dioptrii.
4
Aceasta lentilă este legată prin fibre foarte fine (zonula Zinn) de muşchii
ciliari. Cristalinul este situat în spatele irisului şi are posibilitatea prin contracţia
reflexă a muşchiului ciliar fie să-şi crească refrigenta (se bombează) permiţând
vederea de aproape, fie să-şi scadă refringenta (se turteşte), permiţând vederea la
distanţă. Această proprietate esteacomodaţia vizuală, care ne permite să vedem
clar de la orice distantă privim.
În spatele cristalinului şi deci în restul conţinutului ocular se afla corpul
vitros (umoarea sticloasă) element transparent, graţie unui edificiu chimic
colagenic cu o structură foarte fină, lipsită de orice alt element structural şi mai
ales de vase. Rolul corpului vitros este de a permite razelor să ajungă la neuronii
retinieni.
Senzaţiile componente ale funcţiei vizuale sunt formate din senzaţia de
lumină, senzaţia de formă şi senzaţia de culoare.
Simţul luminos → capacitatea retinei de a percepe cel mai slab stimul
posibil ce permite ochiului sa perceapa luminozitatea obiectelor. Senzaţia
de lumină apare în urma excităriicelulelor senzoriale retiniene, când stimulul
luminos atinge o anumită valoare numită prag. Senzaţia luminoasă este eficientă
între două limite, pragul minimal şi pragul de ebluisare (întunecare
momentană). Pentru a se ajunge la percepţia luminoasă, stimulul trebuie să aibă
o anumită intensitate, care variază cu diametrul pupilei şi cu suprafaţa de retină
excitată. Retina ochiului adaptat la întuneric are o sensibilitate mai mare.
Tulburarea cea mai importantă a senzaţiei luminoase o constituie
imposibilitatea de adaptare la întuneric denumită hemeralopie sau în termeni
populari orbul găinilor. Bolnavii cu vedere normală în timpul zilei nu se pot
orienta când se înserează sau în obscuritate.
Senzaţia de formă → vederea centrală sau acuitatea vizuală şi vederea
periferică sau câmpul vizual.
Acuitatea vizuală → facultatea de discriminare a regiunii maculare, adică
proprietateaacesteia de a deosebi detaliile obiectelor. Acuitatea vizuală se
examinează cu ajutorul unor tabelenumite optotipi. Acestea sunt tabele formate
din litere, cifre, imagini, inele despicate, ale cărordimensiuni scad treptat de la
un rând la altul. Câmpul vizual sau vederea periferică corespunde porţiunii din
spaţiu ce se proiectează peretina sensibilă a unui ochi imobil.
Simţul cromatic → proprietatea retinei de a percepe diferitele radiaţii
monocromatice dinspectrul vizibil emise sau reflectate de obiectele din jur.
Există 3 culori fundamentale, roşu, verde, albastru din combinaţia cărora se
poate obţine toată gama de culori cunoscute inclusiv culoarea albă. Tulburările
senzaţiei cromatice sunt denumite discromatopsii. Lipsa de percepţie a culorii
roşii este cunoscută ca protanopie sau daltonism.

5
II.1. Anexele ochiului

Sunt ogranele de mişcare şi cele de protecţie.


Organele de mişcare sau muşchii globului ocular sunt în număr de şase:
muşchiul drept superior, drept inferior, drept intern, drept extern, muşchiul oblic
mare şi oblic mic.
Organele de protecţie sunt prezentate în rândurile de mai jos.
1. Sprâncenele → forma unor proeminente arcuite şi rotunjite, acoperite
de peri. Rol de a opri scurgerea transpiraţiei în ochi.
2. Pleoapele → după naştere, pleoapele se prezintă sub forma unor pliuri
musculocutanate situate la baza orbitei; cel mai important rol al pleoapelor este
acela de a proteja globul ocular. Pleoapele prezintă următoarele elemente
anatomice – o fată anterioară (acoperită cu piele) şi o fată posterioara (tapetata
de membrana conjunctivală); o margine orbitara, şi o margine liberă; precum
şi, două extremităţi – una internă şi una externă. Pielea ce acoperă faţa
anterioară a pleoapei este foarte fină – cel mai subţire tegument din întregul
organism; de asemenea, ea este elastică şi deosebit de mobilă; în grosimea sa,
tegumentul fetei anterioare conţine glande sebacee şi glande sudoripare mici.
3. Conjunctiva → membrană cu rol de protecţie, care acoperă faţa
anterioară a sclerei şi fetele posterioare ale celor două pleoape. Conjunctiva este
subţire, netedă şi transparentă; ea are capacitatea de a forma anumite secreţii
care vor lubrefia suprafaţa corneei. La nivelul globului ocular, conjunctiva are
rol de protecţie (protejează împotriva infecţiilor bacteriene) – rol îndeplinit cu
ajutorul enzimelor elaborate, al mucusului, dar şi al florei saprofite de la acest
nivel; rol de apărare – cu implicaţii în apariţia reacţiilor alergice de contact; rol
în formarea şi menţinerea peliculei lacrimale.
4. Aparatul lacrimal→ totalitate a organelor care secretă şi
excreta lacrimile şi pelicula lacrimală. Cuprinde:
- glanda lacrimală → care este situată în spatele marginii superioare a
orbitei, la unghiul extern, şi asigură secreţia lacrimală reflexă ( lacrimi ).
- aparatul excretor (căile lacrimale) → cuprinde punctele lacrimale, mici
orificii situate pe marginea liberă a pleoapelor, la extremitatea internă a acestora;
canaliculele lacrimale care urmează acestora se îndreaptă spre interior, către
sacul lacrimal, situat între unghiul intern al ochiului şi peretele nazal, este legat
de cavitatea nazală prin canalul lacrimonazal.
Funcţionare: lacrimile protejează corneea aducându-i elementele
indispensabile hrănirii sale şi eliminării corpilor străini. Lubrifiind
corneea, lacrimile împiedica ulcerarea ei. Clipirea din ochi, care etalează
pelicula ( filmul ) lacrimala pe ochi, întreţine, de
asemenea, lubrifierea conjunctivelor.
5. Muşchii ochilor → în număr de 6 din care 4 drepţi (superior, inferior,
intern, extern) şi 2 oblici (superior şi inferior). Aceştia şi trei nervi oculomotori
asigura mobilitatea fiecărui ochi în interiorul orbitei.
6. Orbitele → cavităţi adânci ce protejează globul ocular împotriva
diferitelor agresiuni externe. Pe baza orbitei este aşezat globul ocular, iar în rest
6
orbita conţine cei 6 muşchi extrinseci care determină mişcările ochiului, vase,
nervi şi ţesut adipos ( grăsos ).

7
Clasificare:
A. Cataracta congenintală → anomalie de transparenţă a cristalinului
ce apare de la naştere datorită unor procese malformative intrauterine (separarea
incorectă a veziculei cristaliniene sau tulburarea resorbţiei vaselor embrionare
care înconjoară cristalinul) cu o incidenţă de 1 la 2000 de nou născuţi.
B. Cataracta neconstituţională → embriopatie care se prezintă sub
formă de cataractă totală albă bilaterală de la naştere şi este produsă de numeroşi
factori :
- factori infecţioşi: infecţia mamei cu virusul rubeolic în primul semestru
de sarcină (cea mai frecventă cauza), cu virusul rujeolic, virusurile herpetice,
gripale,urlian, etc;
- iradierea gravidei în primul semestru de sarcină;
- ingestia de substanţe medicamentoase (corticosteroizi, sulfonamide, etc.)
în timpul sarcinii;
- factori carenţiali materni ( avitaminoze, deficit de acid folic ).
C. Cataracta dobândită:
a). Cataracta senila (legată de vârstă) → cea mai frecventă forma
etiologica. Cauzele care duc la opacifierea cristalinului odată cu vârsta sunt
creşterea volumului şi îngălbenirea fibrelor cristaliniene datorită hiperhidratarii
cristalinului.
b). Cataracta patologică → apare în legătură cu divese afecţiuni genetice,
metabolice şi dermatologice de care suferă pacientul (diabetul zaharat determina
opacifierea cristalinului la tânăr şi accelerează evoluţia cataractei la subiectul
vârstnic, hipotiroidia, etc. ).
c). Cataracta complicată → apare în urma unor afecţiuni oculare
inflamatorii, degenerative, ischemice şi a glaucomului.
d). Cataracta toxică (iatrogena) → s-a demonstrat că există numeroase
substanţe cataractogene, cum ar fi: corticosteroizii în administrare locală sau
generală de lungă durată, substanţele miotice (pilocarpina).
e). Cataracta trumatică

8
CAPITOLUL II
NOŢIUNI GENERALE DESPRE CATARACTA

Definitie
Cataracta este o opacifiere a cristalinului natural al ochiului. Pe plan
mondial aceasta este cauza cea mai răspîndită a orbirii.
Etiopatogenie
Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume:
- varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila)
- expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina
naturala, expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial)
- diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari
ale glicemiei)
- alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii
intraoculare), uveita cronica, retinita pigmentara (boala
degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei)
sau dezlipirea de retina
- tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii
puternice)
- expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X

9
- agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o
anumita predispozitie pentru aparitia cataractei
- vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular),
in special in randul persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arata ca
peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta
si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala
- leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales
in randul copiilor
Factorii de risc includ:
- varsta inaintata;
- etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-
americani;
- sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate
tipurile de cataracta;
- istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor
care sufera si de alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta
boala de pana la 50%. Dintre bolile ereditare care
asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa
distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu
afectarea metabolismului galactozei);
- culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune
la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru.

Evolutie

Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata.


Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel
nu necesita indepartare chirurgicala
In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica
pot cauza:
- cataracta severa, cu tulburari vizuale severe care influenteaza
activitatile cotidiene (sofatul, cititul, etc.)
- cecitatea este o complicatie rara. Interventia chirurgicala se
realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave
- glaucomul
- progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului.
Cand acesta devine opac in totalitate, are indicatie de tratament
chirurgical
- cataracta copiilor (juvenila) este rara, insa extrem de severa. In
cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina, centrul
nervos vizual (situat in lobul occipital), nu se mai dezvolta normal,
cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa
tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.

10
Tratament
Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent
pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. Aceasta consta in indepartarea
cristalinului (lentila naturala a globului ocular), deteriorat de cataracta. In mod
normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin
celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina, unde se formeaza
imaginea. Cristalinul poatefi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala, numit
implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu
functie identica.
Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani
de la debutul bolii. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de
refractie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale.
Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera
in dezvoltarea normala a
Simtului vizual
In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor
cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata,
precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea, in
unele cazuricataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in
tratamentul bolilor de retina si a nervului optic.
Deseori, exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta, astfel ca in
ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor
cu cataracta. Este important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar
doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt grave si influenteaza desfasurarea
normala a activitatilor cotidiene.Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate
vederea, unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu
toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul
poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. In aceste
cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii
varstnici, care pot asocia si alte boli). Pacientul cu cataracta este singurul care
decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala
in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical.
Posibile complicatii ale operatiei de cataracta
Printre posibilele complicatii ale operatiei de cataracta se numara
infectiile, dislocarea retinei, inflamatii interne ale ochilor, umflaturi in anumite
parti ale ochilor, retentia unei bucati de cataracta in interiorul ochiului, glaucom,
hemoragii sau degenerarea maculara.
Uneori, aceste complicatii pot necesita mai multe tratamente si operatii
chirurgicale pentru a reda vederea.

Endoftalmita este o infectie severa din interiorul ochiului, care se poate


dezvolta dupa operatia de cataracta. Chiar daca sunt luate masurile necesare
pentru a preveni aceasta situatie, infectiile pot aparea. Rata acestor infectii este
insa foarte mica, de 0,1%.

11
Aceasta afectiune apare ca rezultat al infectiilor bacteriene. Stafilococii si
streptococii sunt bacteriile raspunzatoare de aceste infectii. Endoftalmita apare
de cele mai multe ori in prima saptamana de la operatia de cataracta.
Principalele simptome ale infectiei sunt durerile, roseata, vedere slabita,
umflarea si supurarea ochiului.
Daca apar astfel de simptome este indicat sa mergi de urgenta la medicul
specialist. Cu cat infectia este tratata mai devreme, cu atat se reduce riscul
pierderii vederii.
Dislocarea retinei apare atunci cand in retina se dezvolta cratere, care se
detaseza treptat de pe structura ochiului. Atunci cand este separata de peretele
ochiului, retina pierde o parte din aprovizionarea cu sange. Fara a fi alimentate
cu sange, celule retinei incep sa moara. Odata pierdute, aceste celule nu se mai
regenereaza.
Astfel, odata cu distrugerea retinei exista si riscul pierderii permanente a vederii.
Rata de dislocare a retinei in urma operatiei de cataracta este de 1 la 3000.
Depistata la timp, aceasta complicatie este tratata cu laser.
O alta complicatie a operatiei de cataracta o constituie umflarea ochiului.
Regiunea oculara afectata poate fi mai sensibila pentru cateva zile. Aceasta
complicatie se trateaza cu antibiotice si medicamente antiinflamatorii
In urma operatiei de cataracta poate aparea si edemul macular, adica retinerea de
lichide in retina. Aceasta complicatie apare de obicei la persoanele care sufera si
de alte afectiuni grave, precum diabet.

Ce se intampla cand cataracta nu este operata

Operatia de cataracta este una dintre cele mai sigure operatii, ducand la
imbunatatirea vederii. Pacientii care merg tarziu la medicul specialist si care nu
se supun acestei operatii risca numeroase complicatii si probleme de vedere.

Cataracta poate duce la glaucom, inflamatii oculare, decolare de retina si chiar


pierderea vederii. Pentru a evita aceste complicatii este indicat ca pacientii sa
opteze din timp pentru operatie. Cataracta este o afectiune oculara care apare in
general la persoanele in varsta.
Operatia de cataracta prin facoemulsificare este una dintre cele mai sigure
interventii chirurgicale, daca se folosesc corect tehnicile moderne ; eventualele
complicatii intraoperatorii si postoperatorii sunt in intregime tratabile, printr-o
vasta experienta chirurgicala si dotare corespunzatoare in aparatura.
 In general, recuperarea este de 100%, dar rezultatul final al vederii
poate fi influentat si de prezenta unor boli asociate (leziuni fund de ochi,
degenerescente maculare, atrofie de nerv optic, retinopatie diabetica sau
pigmentara si altele)
 Cazurile de cataracta secundara - Sindrom de opacifiere a capsulei
posterioare - (vederea scade la 2-3 ani de la operatie in 5-10% din cazuri) se
trateaza prin “capsultomie cu Laser Yag” sau prin “polisarea capsulei
12
posterioare”; ambele sunt tratamente relativ usoare pentru pacient, care dureaza
cateva minute si nu necesita anestezie prin injectii.

Complicatii intra si postoperatorii

Ca orice manevra chirurgicala, si operatia de cataracta poate avea anumite


riscuri, incidente si complicatii, atat intraoperator cat si post operator.Din
fericire, acestea pot fi foarte rare in mainile unui chirurg cu experienta, precum
si daca se respecta anumite reguli in sala de operatii : o dezinfectie si asepsie
perfecta a salii, instrumente de unica folosinta, sterilizarea dupa fiecare pacient,
campuri chirurgicale de unica folosinta, etc.
Intraoperator, posibilele complicatii sunt:
spargerea capsulei posterioare, pe care trebuie asezat cristalinul artificial -
se poate rezolva complet, printr-o tehnica chirurgicala adecvata (numai la
indemana unui chirurg experimentat) si instrumente speciale
atingerea endoteliului cornean, cu edem cornean prelungit postoperator -
poate fi prevenita printr-o tehnica adecvata si folosirea unor substante speciale
de protectie a corneei
 hemoragia coroidiana, extrem de rara in cazul facoemulsificarii prin
microincizie, dar frecventa in operatiile de cataracta prin incizii mari, ducand
pana la posibilitatea unei hemoragii masive (hemoragia expulziva), cu
consecinte foarte grave.

Postoperator, pot aparea urmatoarele complicatii:


 edem cornean, care de obicei e pasager
 cresterea tensiunii intraoculare, de asemenea, trecatoare - se
trateaza cu picaturi si/sau tablete
 inflamatii postoperatorii, mai frecvente la ochi cu antecedente de
uveite, iridociclite, la diabetici s.a. - se rezolva printr-un tratament mai prelungit
cu antiinflamatorii si midriatice
 dezlipirea de retina, mai precoce sau mai tardiva - de obicei apare la
ochi cu miopie, sau in cazurile de spargere a capsulei posterioare; necesita o
noua interventie chirurgicala, pentru alipirea retinei
 infectia intraoculara - endoftalmita - cea mai grava complicatie a
oricarei operatii intraoculare, putand duce pana la pierderea vederii si chiar a
globului ocular. Din fericire, daca se respecta anumite reguli de asepsie, este
foarte rara. Odata aparuta insa, necesita o interventie chirurgicala de urgenta si
tratament antibiotic masiv.

Ce instructiuni trebuie sa urmeze pacientul inainte de operatie?

1. Trebuie sa duca o viata normala, sa se alimenteze normal, sa–si


continue activitatile zilnice normale, pana in ziua operatiei.
13
2. Trebuie sa-si ia tratamentul general, pentru alte afectiuni, in
continuare, ca si cand nu ar urma sa se opereze; acest tratament se ia inclusiv in
ziua operatiei (NU trebuie intrerupt tratamentul antihipertensiv, sau cel
antidiabetic, nici chiar cel anticoagulant). Nici unul din aceste tratamente nu
influenteaza operatia, nici evolutia postoperatorie, deci nu trebuie intrerupt.
3. In ziua operatiei, mananca ceva usor, poate bea lichide ca intr-o zi
obisnuita, se imbraca cu ceva usor, care sa nu incomodeze la gat. NU se
consuma nici un fel de bauturi alcoolice in ziua operatiei ! Doamnelor nu se
recomanda parul strans in coc la spate, care ar incomoda la pozitia culcat, de pe
masa de operatie, nici bijuterii masive, de asemenea incomode. Se interzice
machiajul ochilor in ziua operatiei.
4. Este obligatoriu ca pacientul sa vina insotit la operatie si, mai ales,
sa plece insotit de o ruda/prieten/cunostiinta, care sa-l duca acasa cu masina
personala sau cu un taxi. NU se recomanda plecarea de la operatie cu autobuz,
metrou, etc. A doua zi la control, poate veni si cu un mijloc de transport in
comun, preferabil sa fie tot insotit. La urmatoarele vizite, poate sa vina si
neinsotit, indiferent de mijlocul de transport.
5. Prin stapanirea perfecta a tehnicii operatorii de catre chirurgii
nostri, interventia pentru cataracta prin facoemulsificare, cu implant de cristalin
artificial foldabil, nu dureaza mult in clinica noastra: aprox. 10 minute. Dar,
inainte de operatie, pacientul e pregatit: e imbracat in echipament steril, se
efectueaza consultul medical general si anamneza generala de catre medicul
anestezist, toaleta locala oculara, picaturi de dilatat pupila, diverse perfuzii-dupa
caz, etc. Ulterior se efectueaza anestezia locala, care consta in instilarea unor
picaturi anestezice ( anestezie topica ). In cazuri foarte rare, poate fi necesara si
o injectie cu anestezic, la pleoape. Toate acestea cer timp, astfel incat, pregatirea
preoperatorie, operatia in sine si urmarirea postoperatorie pot insuma un timp de
doua ore/doua ore si jumatate. De aceea, atat pacientul, cat si insotitorii acestuia,
trebuie sa se astepte la “sacrificarea” acestor ore in ziua operatiei.
6. Pacientul pleaca de la Clinica cu un pansament steril pe ochiul
operat, pansament pe care nu il da jos, pina cind vine la control, a doua zi
dimineata. Abia atunci una din asistentele noastre ii va da jos pansamentul.
7. De asemenea, la plecarea de la operatie, pacientul sau apartinatorii
acestuia, primesc o reteta de picaturi, pe care trebuie sa le cumpere chiar in acea
zi, dar pe care nu trebuie sa le inceapa pina vine la control, a doua zi, cand vine
cu flacoanele de picaturi asupra lui, pentru a i se explica cu ele in fata cum se
folosesc.
8. Pacientul pleaca acasa insotit, cu o masina personala sau cu un taxi.
9. Acasa, pacientul sta cat mai linistit, maninca ceva usor, poate privi
la televizor cu celalalt ochi (cel operat fiind pansat), si se odihneste. E de
preferat sa nu doarma pe partea ochiului operat. Daca are dureri, ceea ce e putin
probabil, poate lua un antalgic de tipul Algocalminului, sau echivalente. NU
umbla la pansament si NU se apasa la ochi !
10. A doua zi dimineata, la ora 8, vine la control, cu flacoanele de
picaturi asupra lui. O doamna asistenta va da jos pansamentul, si va face toaleta
14
locala, pregatindu-l astfel pentru controlul efectuat de catre medicul care l-a
operat. Tot acum va primi protocolul operator cu eticheta cristalinului si
instructiuni despre regulile pe care trebuie sa le respecte pina la vindecarea
operatiei.

Ce trebuie sa faca pacientul dupa operatie?


Ce nu are voie sa faca pana la vindecare?

 Pacientul trebuie sa-si faca tratamentul, asa cum i-a fost indicat si
explicat.
 Trebuie sa vina la control in prima zi postoperator, precum si la
vizitele ulterioare indicate de medic.
 Nu are voie sa se apese pe ochi; trebuie sa se fereasca de traumatisme,
chiar minime, in regiunea oculara.
 Poate iesi afara inca de a doua zi postoperator.
 Sa se fereasca de praf, si de curenti de aer. In acest sens, e indicat sa
poarte dupa operatie ochelari de soare, sau cu lentila protectoare heliomata,
chiar fara dioptrii.
 Se poate uita la televizor, folosind vechii ochelari de TV – exista unele
exceptii, cara vor fi discutate, daca e cazul, la primul control, cu medicul
 Poate citi, de asemenea, cu vechii ochelari de citit – exista si in acest
caz unele exceptii, pe care medicul le subliniaza la primul control.
 Nu doarme pe partea ochiului operat.
 Nu se spala pe ochiul operat. Se va spala pe fata, dar se va ocoli
ochiul. Acesta va fi spalat, daca face secretie sau urdori, cu un pansament steril
inmuiat in ser fiziologic (ambele se gasesc la farmacii). Cu acesta se vor curata
cu blindete pleoapele, genele si “coltul” ochiului, dimineata la sculare.
 Se poate face dus corporal din prima zi postoperator.
 Pacientul se poate spala pe cap dupa 2-3 zile de la operatie, dar cu
capul lasat pe spate, ca la coafor.
 Ochiul operat nu poate fi machiat cam doua saptamini. Restul fetei
poate fi fardata.
 De altfel, toate indicatiile si restrictiile de la punctele 3 – 10 sunt
valabile pentru aproximativ doua saptamani, dupa care pacientul poate intra
incet-incet in viata normala.

15
CAPITOLUL III

Rolul asistentei in ingrijirea pacientului cu cataracta

3.1. Notiuni generale despre nursing

Nursing-știința de a îngriji omul sănătos și bolnav.

 Definitia prezentata de O.M.S si I.C.N stabileste ca :


 Nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a
sanatatii cuprinzând:
- promovarea sănătăţii
- prevenirea bolii
- îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, pshic,
handicapati) de toate varstele, în toate unităţile sanitare, asezarile comunitare şi
în toate formele de asistentă socială.

Virginia Henderson (nascută pe 30 noiembrie 1897 – 19 martie 1996 a


decedat), ea defineşte nursingul astfel:
,,Să ajuţi individul bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre sănătate sau
recuperare, să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau
recuperarea,cu condiţia ca acesta să aibă tăria,voinţa sau cunoaşterea, şi să

16
acţioneze astfel încât persoana să-şi poarte de grijă singur cât mai curând
posibil’’ .

Florence Nightingale (nascută pe 12 mai 1820 - 13 august 1910 a


decedat) ea defineşte nursingul astfel:
,,Nursingul este o artă. Necesită devotament exclusiv,pregătire
temeinică,talent,ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult ? Să ai de-a face
cu pânza de pictură, cu marmura sau să ai de-a face cu organismul viu, cu fiinţă
umană –templul duhului lui DUMNEZEU !’’

Rolul nursei consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa , sa-si


mentina sau recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimile sale clipe) prin
indelinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur , daca ar fi avut forta,
vointa sau cunostintele necesare.Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca
aceste finctii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede
posibil. ,,Rolul nurseri in societate este sa asiste indivizi ,familii si grupuri , sa
optimizeze sis a intregreze functiile fizice,mentale(psihice)si sociale , afectate
semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate”.Acesta inplica personalul de
nursing in activitatile de asistenta ce se refera la sanatate ca si la boala si care
privesc intreaga durata a vietii de la conceptie la moarte.

 Functiile nursei
Functiile asistentei medicale sunt de natura:
- independenta
- dependenta
- interdependenta

 Functiile de natura independenta

Asistenta – asistă pacientul din proprie initiative, temporar sau


definitiv in:
a) îngrijiri de confort atunci cand el nu isi poate indeplinii independent
anumite functii. Ajutorul asistentei este in functie de varsta, de natura bolii, de
alte dificultati fizice, psihice sau sociale ;
b) stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii
(apropiatii);
c) le transmite informatii , invatatinte ,asculta pacientul si il sustine;
d) este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor
conditii mai bune de vita si sanatate.

 Functia de natura dependentă

La indicatia medicului aplica metodele de observatie de tratament sau de


readaptare, observă la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le
17
transmite medicului.

 Funcţia de natura interdependentă

Presupune colaborarea asistentei cu alţi profesionişti şi participarea la


acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic şi psihic, la acţiunile de educaţie
pentru sănătate, de rezolvare a problemelor psihosociale. Una din sarcinile
importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea clinică a
bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obligaţie profesională.
Ajutând medicul şi bolnavul, asistenta crează un climat favorabil pentru relaţia
medic-pacient-asistenta.

3.2. Rolul independent al asistentei medicale in ingrijirea


pacientului cu cataracta

Pentru aceasta, asistenta trebuie să ţină cont de următoarele sarcini:

-să pregătească fizic şi psihic pacientul;


-să pregătească materialele şi instrumentele necesare examinării;
-să asigure condiţiile de desfăşurare a examinării;
-să pregătească documentele medicale (fişă de consultaţii, foaia de
observaţie clinică, rezultatele examinării);
-asigură iluminaţia necesară examinării unor cavităţi naturale a
organismului;
-fereşte pacientul de traumatisme, curenţi de aer;
-asigură liniştea necesară desfăşurării examenului;
-pregăteşte produse biologice ale pacientului, pentru a le arăta medicului
la vizită.

3.2.a. ASIGURAREA CONFORTULUI FIZIC, PSIHIC AL


PACIENTULUI CU CATARACTA

-să pregăteasc fizic şi psihic pacientul


-dezbracarea si imbracarea bolnavului
-aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor
-asigurarea iluminatiei necesare examinarilor
-ferirea bolnavului de traumatisme si raceala
-asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului

18
3.2.b. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

SE VOR MONITORIZA FUNCTIILE VITALE

- respiraţie , pulsul, tensiunea arterială, temperatura, diureze,saun


-se va urmări dacă bolnavul respiră normal
-se va urmări dacă pacientul mănâncă şi bea normal
-se va urmări dacă pacientul elimină pe toate căile de eliminare
-se va urmări dacă pacientul se mişcă şi îşi menţine o postură bună (în
mers, aşezat, întins şi când îşi schimbă postura de la o poziţie la alta)
-asistenta va vizita bolnavul cât mai des,chiar fără solicitare;
-va urmări si nota manifestările patologice cum sunt: hemoragiile,
manifestări de comportament, contracții sau convulsii și le va raporta medicului;
-va nota volumetric eliminările de lichide;
-va urmării tensiunea arterială,pulsul,respirația,temperatura;
-în cazurile de constipație va face clismă evacuatoare.

3.2. c. IGIENA PACIENTULUI

Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază, adică din îngrijirile
acordate de asistenta medicală cu scopul de a asigura confortul şi igiena
bolnavului. Constă în menţinerea pielii în stare de curăţenie perfectă şi în
prevenirea apariţiei leziunilor cutanate, fiind o condiţie esenţială a vindecării.
Toaleta pacientului poate fi:
- zilnică - pe regiuni
- săptămânală sau baia generală
În funcţie de tipul pacientului, acesta:
- n-are nevoie de ajutor
- are nevoie de sprijin fizic şi psihic
- are nevoie de ajutor parţial
- necesită ajutor complet

3.2.e. EDUCAŢIE PENTRU SǍNǍTATE


După părăsirea spitalului, pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile
medicului specialist, atât în privinţa tratamentului, cât şi a modului de viaţă:
> Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile;
> Să evite emoţiile, frigul şi să ducă o viată liniştită;
> Să evite condimentele şi băuturile alcoolice;
> Să evite mişcările bruşte;
> Să se prezinte la control periodic, chiar şi atunci când nu are nici o
acuză oculară;
> Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi, sau simte că scade
acuitatea vizuală, să nu stea până la următoarea ocazie de control şi
19
să se prezinte imediat la medicul specialist;

> Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură;


> Când citeşte, lumina să vină din lateral;
> Să nu privească la TV până la indicaţia medicului;
> Să nu se aplece 4-5 săptămâni, deoarece îi va creşte tensiunea
intraoculară şi poate compromite intervenţia.

Îngrijirea de prevenire secundarǎ

Depistarea precoce a infecţiunilor renale şi dispensarizarea lor corectǎ.


Tratamentul corect al acestor afecţiuni dupǎ sfatul medicului.
Colaborarea asitentei si echipei de ingrijire cu pacientul.
Evitarea complicaţiilor.
Ingrijiri de prevenire terţiarǎ

Reintegrarea în societate a individului cu afecţiuni cronice.

3.3. Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea


pacientului cu cataracta

Prelevarea de sange pentru analize de laborator:VSH, TGO, TGP,


hemoleucograma, colesterol, lipide, creatinina, uree, glicemie, acid
uric,fibrinogen
Cazul 1
Examene de laborator Valori normale
VSH=30 mm/h 5-10 mm/1h
TGO 4000-8000/
TGP 14-16%
Hemoglobina13,9% 42-52%
Hematocrit 38,0% 3-5%
Leucocite 8,8 WBC/UL 5-10 mm/1h
Lipide 50-75mg/100ml
Colesterol 173mg% 150-250 mg%
Creatinină 2,20mg % 0,6-1,3 mg%
Acid uric 9,12% 3-5%

Uree 9-11 mg/dl

Glicemie
Fibrinogen
20
Acid uric 9,12% 3-5%
Uree 9-11 mg/dl

a) Participarea la explorari functionale-examenul secretiei


conjunctivale.

Examenul secretiei conjunctivale - Se recomanda ca recoltarea secretiei


conjunctivale sa se efectueze de catre madicul oftalmolog. In cazul in care acest
lucru nu este posibil, se recomanda ca asistentul care efectueaza recoltarea sa
aiba un instructaj minim privind precautiile de recoltare efectuat de catre
medicul oftalmolog.

c) Administrarea medicația prescrisă de medic:


- administrez tratamentul prescris de medic: antiinflamator, antialigic,
antipruriginos respectând regulile generale de administrare de medicamente
- observ la pacient modificarile provocate de boală sau reacţii adverse
produse de tratament şi le transmit medicului.

3.4.2 ÎNGRIJIRI CU ROL INTERDEPENDENT

Colaborez cu alţi profesionişti din domeniul sanitar:


 Medicul de familie- in urma vizitei, medicul de familie îl sfatuieşte
pe pacient să facă un control oftalmologic.
 Psiholog- in urma consultului psihologic s-a stabilit ca pacientul
este anxios iar dupa cateva sedinte pacientul si-a recapatat
increderea in sine .
 Fitoterapeut- in urma consultarii fitoterapeutului a constatat ca
pacientul poate să-şi administreze comprese cu ceai de muşeţel.

21
Capitolul IV- Plan de îngrijire pentru pacienții cu cataracta
-Studii de caz

Cazul clinic nr. 1

Nume: O
Prenume: E
Data naşterii: 12.02.1975
Domiciliul: Baile Olanesti jud. Vâlcea
Stare civilă: căsătorită
Data internării: 22.04.2013
Diagnostic la internare: cataracta
Motivele internării: vedere incetosata, fotofobie, secretii oculare, insomnie,
durere, anxietate
Istoricul bolii: acuzele s-au instalat în urmă cu 2 săptămâni agravându-se in
urmatoarele 48 de ore. Se internează de urgenţă pentru diagnostic şi tratament.

I. Culegerea de date pe cele 14 nevoi

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie


- puls: 75/min.
- respiraţie: 18/min.
- T.A: 127/65 mm Hg
- ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre
în timpul expiraţiei şi inspiraţiei
- nu prezintă tuse

22
- pulsul este ritmic
1. Nevoia de a bea şi a mânca
- înălţime: 1,68m
- greutate: 58 kg
- nu este alergică la nici un produs alimentar sau medicament
- bea 2l de lichide pe zi
- dentitie buna
- nu bea cafea
- nu bea alcool
- nu fumează
- apetit bun
- consum alimente ¾ mese pe zii si 2 gustari
2. Nevoia de a elimina
- Urina: - cantitate 1200-1400 ml/24h
- frecvenţă 4-5 micţiuni/zi
- culoare: galben citrin
- miros specific de bulion
- Materii fecale: - frecvenţă 1-2 scaune/zi
- culoare închisă
- miros fecaloid
- Transpiraţii în limite normale
- Menstruaţia este regulată vine la 28 de zile, durează 4 zile având
aspect şi culoare normală
- Nu prezintă vărsături
3. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
- prezintă postură adecvată
- în ortostatism: capul drept înainte, spatele drept, braţele pe lângă
corp, şoldurile gambele drepte
- în poziţie şezândă: capul drept, spatele drept rezemat, braţele
sprijinite, coapsele orizontale, gambele verticale
- este echilibrată atunci când merge
4. Nevoia de a dormi şi a se odihni
- doarme 5 ore pe noapte
- prezintă o uşoară insomnie
- oboseală
- disconfort
- ochi încercănaţi
- aţipiri în timpul zilei
- se trezeşte în timpul nopţii şi readoarme greu
- pacienta cunoaşte necesităţile de somn ale organismului
- pacienta nu prezintă coşmaruri
5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
- pacienta nu se îmbracă şi nu se dezbracă singură
- dificultate de a-si incheia si descheia nasturii
- îşi asortează întotdeauna vestimentaţia
23
- dificultatea de a se incalta si descalata
6. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
- Temperatura: 36,5°C
- tegumente roz şi calde
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
- părul: este curat şi îngrijit
- urechile: au configuraţie normală şi sunt îngrijite
- unghii: curate, tăiate scurt, culoare roz
- piele: curată, netedă, pigmentată normal
8. Nevoia de a evita pericolele
- teamă
- agitaţie
- durere
- trăieşte într-un mediu sănătos
9. Nevoia de a comunica
- pacienta nu prezintă acuitate vizuală normala, acuitate auditivă,
fineţe gustativă şi a mirosului, sensibilitate tactilă
- debitul verbal este uşor, ritmul moderat, limbaj clar şi precis
- facies crispat, privire incetosata
10.Nevoia de acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a
practica religia
- este de religie ortodoxă
- nu percepe boala ca pe o pedeapsă
- nu este împotriva altor religii
- participă la slujbele religioase
- acţionează conform propriilor credinţe şi dorinţe
11.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
- pacienta este preocupată să fie cât mai utilă, atât în cadrul familiei
cât şi profesional
- solicită şi acceptă ajutorul cadrelor medicale şi a celor din jur
- se consideră mulţumită de sine
12.Nevoia de a se recrea
- în timpul liber pacienta citeşte şi complectează rebusuri
- urmăreşte emisiunile preferate: ştiri mondene, emisiuni despre
decorarea casei
- petrece foarte mult timp cu familia în diferite împrejurări
13.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
- este preocupată şi interesată să afle cât mai multe despre starea sa
de sănătate
- este dispusă să coopereze la toate tehnicile la care este supusă şi
înţelege necesitatea acestora
- este preocupată de consecinţele acestei boli asupra organismului

I. Analiza şi interpretarea datelor


1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
24
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- puls: 75/min.
- respiraţie: 18/min.
- T.A: 127/65 mm Hg
- ambele hemitorace
prezintă aceeaşi mişcare
de ridicare şi coborâre în
timpul expiraţiei şi
inspiraţiei
- nu prezintă tuse
- pulsul este ritmic

2. Nevoia de a bea şi a mânca


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- înălţime: 1,68m
- greutate: 58 kg
- nu este alergică la nici
un produs alimentar sau
medicament
- bea 2l de lichide pe zi
- nu consumă alcool
- nu bea cafea
- nu fumează
-dentitie buna
-apetit bun 3-4 nmese pe
zii si 2 gustari

3. Nevoia de a elimina
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
Urina: - cantitate 1200- - nu prezintă - nu prezintă
1400 ml/24h
- frecvenţă 4-5
micţiuni/zi
- culoare: galben citrin
- miros specific de bulion
Materii fecale:
-frecvenţă 1-2 scaune/zi
- culoare închisă
- miros fecaloid

25
Transpiraţii în limite
normale
Menstruaţia este regulată
vine la 28 de zile,
durează 4 zile având
aspect şi culoare normală
Nu prezintă vărsături

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- prezintă postură - nu prezintă - nu prezintă
adecvată
- în ortostatism: capul
drept înainte, spatele
drept, braţele pe lângă
corp, şoldurile gambele
drepte
- în poziţie şezândă:
capul drept, spatele drept
rezemat, braţele
sprijinite, coapsele
orizontale, gambele
verticale
- este echilibrată atunci
când merge

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- nu are coşmaruri când - doarme 4 ore pe noapte - nelinişte
doarme - prezintă insomnie
- pacienta cunoaşte - oboseală
necesităţile de somn ale - disconfort
organismului - ochi încercănaţi
- aţipiri in timpul zilei
- treziri în timpul nopţii
şi adoarme greu

PES: Oboseală datorită orelor insuficiente de somn manifestată prin ochi


încercănaţi, oboseala, disconfort

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

26
independenţă dependenţă
- pacienta se îmbracă şi - dificultatea de a-si - stres
se dezbracă singură, fără incheia si descheia - pierderea imaginei de
ajutor nasturii sine
- prezintă interes pentru -dificultatea de a se - insuficienta cunoasterii
o ţinută curată şi incalta si descalta de sine
adecvată
- alege vestimentaţia în
funcţie de vârstă şi de
ocazie
- îşi asortează
întotdeauna vestimentaţia

PES: Imposibilitatea de a se imbraca si dezbraca determinata de stres si


pierderea imaginii de sine manifestata prin dificultate in a-si acorda ingrijiri
zilnice.

7. Nevoia de menţine temperatura corpului în limite normale


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- Temperatura: 36,5°C - nu prezintă - nu prezintă
- tegumente roz şi calde

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- părul: este curat şi
îngrijit
- urechile: au
configuraţie normală şi
sunt îngrijite
- unghii: curate, tăiate
scurt, culoare roz
- piele: curată, netedă,
pigmentată normal

9. Nevoia de a evita pericolele


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- trăieşte într-un mediu - teamă - frică faţă de eventualele
sănătos - durere complicaţii ale stării de
- agitaţie sănătate

27
PES: Anxietate datorită posibilităţii apariţiei complicaţiilor manifestată prin
frică
10.Nevoia de a comunica
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- pacienta nu prezintă - diminuarea vederii -tulburari de gandire
acuitate vizuală, acuitate - neliniste -alterarea cristalinului
auditivă, fineţe gustativă - inactivitate
şi a mirosului, - izolare
sensibilitate -incetinirea dezvoltarii
tactilărezente gandirii
- debitul verbal este uşor, - izolare
ritmul moderat, limbaj
clar şi precis
-facies crispat, privire
incetosata

PES: Comunicare ineficienta la nivel senzorial, determinata de alterarea


cristalinului si tulburare de gandire, manifestata prin facies crispat, privire
incetosata.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- este de religie ortodoxă - nu prezintă - nu prezintă
- nu percepe boala ca o
pedeapsă
- nu este împotriva altor
religii
- participă la slujbele
religioase
- acţionează conform
propriilor credinţe şi
dorinţe

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- pacienta este - nu prezintă - nu prezintă
preocupată să fie cât mai
utilă, atât în cadrul
familiei cât şi profesional
- solicită şi acceptă

28
ajutorul cadrelor
medicale şi a celor din
jur
- se consideră mulţumită
de sine
13. Nevoia de a se recrea
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- în timpul liber pacienta
citeşte şi complectează
rebusuri
- urmăreşte emisiunile
preferate: ştiri mondene,
emisiuni despre
decorarea casei
- petrece foarte mult timp
cu familia

14.Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- este preocupată şi - nu prezintă - nu prezintă
interesată să afle cât mai
multe despre starea sa de
sănătate
- este dispusă să
coopereze la toate
tehnicile la care este
supusă şi înţelege
necesitatea acestora
- este preocupată de
consecinţele acestei boli
asupra organismului

II. Probleme prioritare

1: Comunicare ineficienta la nivel senzorial, determinata de alterarea


cristalinului si tulburare de gandire, manifestata prin facies crispat, privire
incetosata.

29
2: Imposibilitatea de a se imbraca si dezbraca determinata de stres si pierderea
imaginii de sine manifestata prin dificultate a-si acorda ingrijiri zilnice

3: Anxietate datorită posibilităţii apariţiei complicaţiilor manifestată prin frică

4: Oboseală datorită orelor insuficiente de somn manifestată prin ochi


încercănaţi, oboseala, disconfort

1. Plan de îngrijire a pacientului cu cataracta

Ziua 1

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Intervenţii


afectată nursing autonome delegate
1.Nevoia Comunicare - pacienta să - liniştesc administrez
de a ineficienta la nivel prezinte pacientul cu medicaţia
comunica senzorial, acuitate privire la prescrisă de
determinata de vizuala pana starea sa medic
alterarea la externare -familiarizez ampicilina1g
cristalinului si pacientul cu de două ori pe
tulburare de noul său zi i.v.
gandire, mediu piocarpina 3
manifestata prin -cercetez picaturi /de 3
facies crispat, posibilităţile ori/zi
privire incetosata. de comunicare - Ketoprofen 1
ale pacientului f/zi
-învăţ -recoltez sânge
pacientul să la indicaţia
utilizeze medicului
mijloacele de
comunicare
-pregătesc
pacientul
pentru
recoltarea
30
olfactiva
- pregătesc
materialele
necesare
pentru
recoltarea
secreţiei
- pacientul să - încurajez - la indicaţia
Imposibilitatea de prezinte pacientul în medicului
2.Nevoia a se imbraca si usurinta in a permanenţă recoltez
de a se dezbraca se spala si a - îi explic secretie oculara
îmbrăca şi determinata de se ingrijii necesitatea - la indicaţia
dezbrăca stres si pierderea intervenţiilor medicului
imaginii de sine şi scopul pregătesc
manifestata prin acestora pacientul
dificultate a-si - îngrijesc pentru consult
acorda ingrijiri pacientul după oftalmologic
zilnice examinare

3. Nevoia 1. - pacientul să - ajut -la indicaţa


de a evita A fie echilibrat pacientul să-şi medicului
pericolele psihic în 48 exprime administrez 1f
ore anxietatea ederen i.v/ de
- pacientul să - învăţ două ori pe zi
beneficieze pacientul diluat în 10 ml
de siguranţă tehnici de ser fiziologic
psihologică relaxare
pentru - îi explic
înlăturarea toate
stării de tratamentele
anxietate în viitoare şi
48 ore măsurile ce
vor fi luate
- încurajez
pacientul să
citească
broşuri despre
cum să
prevină
apariţia
cataractei
- încurajez
pacientul să
31
comunice cu
colegii din
salon
4. Nevoia - alterare - pacientul să - învăţ -la indicaţia
de a dormi necesităţilor de beneficieze pacientul să medicului
şi a se somn datorită de somn practice administrez un
odihnii sresului corespunzăto tehnici de somnifer:
manifestată prin r vârstei în relaxare Alprazolan
ore insuficiente de 72 ore - identific 0,25mg 1tb/zi
somn - pacientul să nivelul şi
fie odihnit în cauza
72 ore anxietăţii
- întocmesc un
program de
odihnă
corespunzător
organismului
- stimulez
încrederea
pacientului în
forţele proprii
- observ şi
notez funcţiile
vitale şi
vegetative
- puls 75/min
- respiraţie
20/min
- T.A. 130/70
mm hg
- temperatură
36.6˚C

Evaluare: În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacientul mai


prezintă tulburari de vedere pacientul este încă anxios, comunicarea este încă
ineficientă şi insomnia este prezentă. Intervenţiile continuă.

Ziua 2

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Intervenţii


afectată nursing autonome delegate
32
Nevoia de a Comunicare - pacienta să - măsor şi administrez
comunica ineficienta la prezinte notez respiraţia medicaţia
nivel acuitate în F.O 17/min prescrisă de
senzorial, vizuala - măsor pulsul, medic:
determinata de normala T.A, -antibiotic,
alterarea pana la temperatura şi antiinflamatoare,
cristalinului si externare le notez în F.O
tulburare de - puls 68/min
gandire, - T.A 130/60
manifestata mm hg
prin facies - temperatura
crispat, privire 36,2°C
incetosata. - asigur lumina
semiobscura in
camera
Nevoia de a Imposibilitatea - pacienta să - pregătesc - administrez
se îmbrăca de a se se pata lenjerie curată medicaţia
şi dezbrăca imbraca si imbraca pentru pacient prescrisă de
dezbraca singura, sa-si și îl ajut să se medic:
determinata de recapete îmbrace Algifen 3 tb/zi
stres si stima de sine -asigur lenjerie - însoţesc
pierderea de corp și o pacienta la
imaginii de schimb de câte efectuarea
sine ori este nevoie consultului
manifestata -sugerez otalmologic
prin dificultate bolnavului să
a-si acorda poarte lenjerie
ingrijiri zilnice cu nasturi
pentru a se
îmbrăca usor
-ajut pacientul
să se îmbrace
cu grijă,
observând
dacă acesta a
reținut
indicațiile date

Nevoia de - pacienta să - facilitez administrez


a evita nu mai întâlnirea medicaţia
pericolele prezinte pacientei cu prescrisă de
anxietate şi alte persoane medic
durere în 24 care au avut
ore aceeaşi
problemă dar
33
care s-au
vindecat
- explic
persoanei că-i
este permis
să-şi exprime
temerile
-furnizez
explicaţii
scurte, precise,
asupra
îngrijirilor
programate
5. Nevoia alterare - pacienta să - ofer pacientei administrez
de a dormi necesităţilor nu mai o cană cu ceai medicaţia
şi a se de somn prezinte înainte de prescrisă de
odihnii datorită insomnie şi culcare medic
sresului oboseală în - întocmesc un Alprazolan
manifestată 24 ore program de 0,25mg 1tb/zi
prin ore - pacienta să odihnă
insuficiente de beneficieze corespunzător
somn de confort în organismului
24 ore - favorizez
odihna
pacientei , prin
suprimarea
surselor care-i
pot determina
disconfortul şi
iritabilitatea
- creez senzaţie
de bine
pacientei prin
discuţiile
purtate
- observ dacă
perioadele de
odihnă
corespund
necesităţilor
organismului
- observ şi
notez
schimbările

34
Evaluare: La sfârşitul celei de-a doua zi pacienta beneficiază de un somn
corespunzător organismului nu mai prezintă oboseală şi disconfort.
Interventiile continua pentru nevoile care inca mai prezinta dependente.

Ziua 3

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Intervenţii


afectată nursing autonome delegate
1.Nevoia de - Comunicare - pacienta să administrez
a comunica ineficienta la prezinte -o ajut să-şi medicaţia
nivel acuitate vizuala recunoască prescrisă de
senzorial, normala pana capacităţile şi medic:
determinata de la externare preferinţele. - recoltez
alterarea -pregătesc sânge pentru
cristalinului si psihic analize de
tulburare de pacienta laborator
gandire, -o liniştesc
manifestata informând-o
prin facies asupra
crispat, privire scopului şi
incetosata. necesităţii
recotariii
-însoţesc
pacienta la
cabinetul de
oftalmologie

35
2. Nevoia de Imposibilitatea - pacienta să se - pregătesc - administrez
a se îmbrăca de a se pata imbraca lenjeria la medicaţia
şi dezbrăca imbraca si singura, sa-si îndemâna prescrisă de
dezbraca recapete stima pacientului medic
determinata de de sine -încurajez
stres si pacientul să
pierderea participe, pe
imaginii de cât posibil, la
sine gesturile ce
manifestata urmează a fi
prin dificultate efectuate.
a-si acorda
ingrijiri zilnice

3. Nevoia de - pacienta să nu - favorizez


a evita Anxietate mai prezinte adaptarea
pericolele datorită anxietate şi pacientului la
posibilităţii durere în 24 ore mediul
apariţiei spitalicesc
complicaţiilor -învăţ
manifestată pacientul
prin frică tehnici de
relaxare
-asigur
legătura
pacientului cu
familia prin
vizite
frecvente.

Evaluare: În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacientul se odihneşte


mai bine, comunicarea este încă ineficientă - vederea rămâne în continuare
afectată. Intervenţiile continuă – si pacienta este propusa pentru operatie –
urmatorul plan de ingrijire va cuprinde ingrijiri preoperatorii si postoperatorii.

Cazul clinic nr.2

I. Culegerea datelor

36
Nume: D
Prenume: V
Data naşterii: 26.01.1957
Domiciliul: Rm. Vâlcea
Stare civilă: căsătorit
Data internării: 09.05.2013
Diagnostic la internare: cataracta
Motivele internării: vedere incetosata, ameţeli, anxietate, insomnie.
Istoricul bolii: pacientul în vârstă de 55 ani se internează în secţia
Oftalmologie prezentând tulburari de vedere insotite de ameţeli de aproximativ 3
luni pentru investigaţii şi tratament de specialitate.

II. Culegerea de date pe cele 14 nevoi

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie


- puls: 75/min.
- respiraţie: 20/min.
- T.A: 130/70 mm Hg
- ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre
în timpul expiraţiei şi inspiraţiei
- respiraţia este ritmică
- în somn respiraţia devine mai zgomotoasă (sforăie)
- nu prezintă tuse
- pulsul este ritmic
2. Nevoia de a bea şi a mânca
- înălţime: 1,74m
- greutate: 80 kg
- nu este alergic la nici un produs alimentar sau medicament
- bea 2l de lichide pe zi
- consumă alcool ocazional
- consumă 1 cană de cafea zilnic
- nu fumează
- mucoasă bucală roz şi umedă
- dentiţie bună
- limbă roz
- mănâncă de trei ori pe zi
- masticaţia este cu gura închisă
- reflex de deglutiţie prezent

3. Nevoia de a elimina
- Urina: - cantitate 1200-1400 ml/24h
- frecvenţă 5-6 micţiuni/zi
- culoare: galben citrin
- miros specific de bulion
- Materii fecale: - frecvenţă 1-2 scaune/zi
37
- culoare închisă
- miros fecaloid
- Transpiraţii în limite normale
- Nu prezintă vărsături
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
- prezintă postură adecvată
- în ortostatism: capul drept înainte, spatele drept, braţele pe lângă
corp, şoldurile gambele drepte
- în poziţie şezândă: capul drept, spatele drepr rezemat, braţele
sprijinite, coapsele orizontale, gambele verticale
- în timpul mersului prezintă tulburări de echilibru
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
- doarme 5 ore pe noapte
- adoarme greu
- oboseală
- aţipiri în timpul zilei
- pacientul cunoaşte necesităţile de somn ale organismului
- pacientul nu prezintă coşmaruri
- neliniste

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca


- pacientul se îmbracă şi se dezbracă singur, fără ajutor
- prezintă interes pentru o ţinută curată şi adecvată
- alege vestimentaţia în funcţie de vârstă şi de ocazie
- îşi asortează întotdeauna vestimentaţia
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite
normale
- Temperatura: 36,6°C
- tegumente roz şi calde

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi


mucoasele
- părul: este curat şi îngrijit
- unghii: curate, tăiate scurt, culoare roz
- piele: curată, netedă, pigmentată normal
- nas: mucoasă umedă, fose nazale libere
- cavitate bucală: mucoasă bucală roz şi umedă, dentiţie completă
fără carii
- se spala cu greutate
- ajunge cu greutate la sursa de apa

9. Nevoia de a evita pericolele


38
- frica
- temeri
- durere
- frică
- facies crispat
- trăieşte într-un mediu sănătos fără poluare fonică şi chimică
- pacientul prezintă acuitate vizuală, fineţe gustativă şi a mirosului,
sensibilitate tactilă
- debitul verbal este uşor, ritmul moderat, limbaj clar şi precis
- atitudine receptivă şi de încredere în alţii
- aude slab cu urechea dreaptă
10.Nevoia de a comunica
- pacientul prezintă fineţe gustativă şi a mirosului, sensibilitate tactilă
- debitul verbal este uşor, ritmul moderat, limbaj clar şi precis
- - atitudine receptivă şi de încredere în alţii
vede slab cu ambii ochi
- - ameteli
11.Nevoia de acţiona conform propriilor convingeri şi
valori, de a practica religia
- este de religie ortodoxă
- nu percepe boala ca pe o pedeapsă
- nu este împotriva altor religii
- participă la slujbele religioase
- acţionează conform propriilor credinţe şi dorinţe
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
- pacientul este preocupat să fie cât mai util, în cadrul familiei
- solicită şi acceptă ajutorul cadrelor medicale şi a celor din jur
- se consideră mulţumit de sine
13.Nevoia de a se recrea
- în timpul liber pacientul citeşte şi complectează rebusuri
- urmăreşte emisiunile preferate: ştiri sportive şi meciuri de fotbal
- petrece foarte mult timp cu familia în diferite împrejurări
14.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
- este preocupat şi interesat să afle cât mai multe despre starea sa de
sănătate
- este dispus să coopereze la toate tehnicile la care este supus şi
înţelege necesitatea acestora
- este preocupat de consecinţele acestei boli asupra organismului

1. Analiza şi interpretarea datelor

39
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- puls: 75/min. - nu prezintă - nu prezintă
- respiraţie: 20/min.
- T.A: 130/70 mm Hg
- ambele hemitorace
prezintă aceeaşi mişcare
de ridicare şi coborâre în
timpul expiraţiei şi
inspiraţiei
- respiraţia este ritmică
- în somn respiraţia
devine mai zgomotoasă
(sforăie)
- nu prezintă tuse
- pulsul este ritmic

2. Nevoia de a bea şi a mânca


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- înălţime: 1,74m - nu prezintă - nu prezintă
- greutate: 80 kg
- nu este alergic la nici
un produs alimentar sau
medicament
- bea 2l de lichide pe zi
- consumă alcool
ocazional
- consumă 1 cană de
cafea zilnic
- nu fumează
- mucoasă bucală roz şi
umedă, limbă roz
- dentiţie bună
- mănâncă de trei ori pe
zi
- masticaţia este cu gura
închisă
- reflex de deglutiţie
prezent

40
3. Nevoia de a elimina
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- Urina: - cantitate 1200- - nu prezintă - nu prezintă
1400 ml/24h
- frecvenţă 5-6
micţiuni/zi
- culoare: galben citrin
- miros specific de bulion
Materii fecale:
- frecvenţă 1-2 scaune/zi
- culoare închisă
- miros fecaloid
Transpiraţii în limite
normale
Nu prezintă vărsături

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- prezintă postură în timpul mersului ameţeala
adecvată prezintă tulburări de
- în ortostatism: capul echilibru
drept înainte, spatele
drept, braţele pe lângă
corp, şoldurile gambele
drepte
- în poziţie şezândă:
capul drept, spatele drept
rezemat, braţele
sprijinite, coapsele
orizontale, gambele
verticale
PES: Necoordonarea mişcărilor datorită ameţelii manifestată prin tulburări
de echilibru

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- nu are coşmaruri când - doarme 5 ore pe noapte

41
doarme - prezintă o uşoară - durere
- pacientul cunoaşte insomnie - neliniste
necesităţile de somn ale predormiţională - stres
organismului - oboseală
- aţipiri în timpul zilei
PES: Alterarea necesităţilor de somn datorită stresului manifestată prin ore
insuficiente de somn

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- pacientul se îmbracă şi - nu prezintă - nu prezintă
se dezbracă singur, fără
ajutor
- prezintă interes pentru o
ţinută curată şi adecvată
- alege vestimentaţia în
funcţie de vârstă şi de
ocazie
- îşi asortează
întotdeauna vestimentaţia

7. Nevoia de menţine temperatura corpului în limite normale


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- Temperatura: 36,6°C - nu prezintă - nu prezintă
- tegumente roz şi calde

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- părul: este curat şi - se spala cu greutate
îngrijit - ajunge cu greutate la - Alterarea
- unghii: curate, tăiate sursa de apa cristalinului
scurt, culoare roz
- piele: curată, netedă,
pigmentată normal
- nas: mucoasă umedă,
fose nazale libere
- cavitate bucală:
mucoasă bucală roz şi

42
umedă, dentiţie completă
fără carii
PES: Alterarea stării de confort din cauza tulburarilor de vedere manifestată
prin greutate in a se spala si a de ingrijii

1. Nevoia de a evita pericolele


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- trăieşte într-un mediu - durere - lipsa cunoştiinţelor în
sănătos fără poluare - frică legătură cu evoluţia bolii
fonică şi chimică - temeri - posibilitatae aparitiei
- facies crispat complicatiilor

PES: Anxietate datorită posivilitatii aparitiei complicatiilor manifestată prin


frică, stres, facies crispat

2. Nevoia de a comunica
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- pacientul prezintă - vede slab cu ambii ochi - alterarea cristalinului
fineţe gustativă şi a - ameteli
mirosului, sensibilitate
tactilă
- debitul verbal este uşor,
ritmul moderat, limbaj
clar şi precis
- atitudine receptivă şi de
încredere în alţii
PES: Comunicare inadecvată la nivel senzorial-olfactiv datorită alterrarii
cristalinului manifestată prin diminuarea vazului

3. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- este de religie ortodoxă - nu prezintă - nu prezintă
- nu percepe boala ca o
pedeapsă
- nu este împotriva altor
religii
- participă la slujbele

43
religioase
- acţionează conform
propriilor credinţe şi
dorinţe

4. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- pacientul este - nu prezintă - nu prezintă
preocupată să fie cât mai
util, în cadrul familiei
- solicită şi acceptă
ajutorul cadrelor
medicale şi a celor din
jur
- se consideră mulţumită
de sine

5. Nevoia de a se recrea
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- în timpul liber pacientul - nu prezintă - nu prezintă
citeşte şi complectează
rebusuri
- urmăreşte emisiunile
preferate: ştiri sportive şi
meciuri de fotbal
- petrece foarte mult timp
cu familia

6. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea


Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independenţă dependenţă
- este preocupat şi - nu prezintă - nu prezintă
interesat să afle cât mai
multe despre starea sa de
sănătate
- este dispus să
coopereze la toate
tehnicile la care este
supus şi înţelege
necesitatea acestora

44
- este preocupat de
consecinţele acestei boli
asupra organismului

2. Probleme prioritare
1.Necoordonarea mişcărilor datorită ameţeli manifestate prin tulburări de
echilibru
2.Alterarea stării de confort din cauza tulburarilor de vedere manifestată
prin greutate in a se spala si a de ingrij

3.Anxietate datorită posivilitatii aparitiei complicatiilor manifestată prin


frică, stres, facies crispat

4.Alterarea necesităţilor de somn datorită stresului manifestată prin ore


insuficiente de somn.

5.Comunicare inadecvată la nivel senzorial-olfactiv datorită alterrarii


cristalinului manifestată prin diminuarea vazului

3. Plan de îngrijire a pacientului cu cataracta

Ziua 1

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Intervenţii


afectată nursing autonome delegate
1. Necoordonarea - pacientul să nu - liniştesc administrez
Nevoia mişcărilor datorită mai prezinte pacientul medicaţia
de a se ameţelii ameţeli în 24 -îi recomand prescrisă de
mişca şi manifestată prin ore pacientului să medic
a avea o tulburări de - pacientul să nu stea la pat ampicilina1g de
bună echilibru mai prezinte - ajut două ori pe zi
postură tulburări de pacientul să-şi i.v.
echilibru în 24 satisfacă piocarpina 3
ore nevoile picaturi /de 3
- învăţ ori/zi
pacientul să -recoltez sânge
nu se ridice la indicaţia
brusc din pat medicului
- îi
administrez
pacientului un
ceai
45
- fac
pregătirea
fizică şi
psihică a
pacientului cu
privire la
recoltarea
sângelui
- pregătesc
materialele
necesare
pentru
recoltarea
sângelui

2. - pacientul să - încurajez - la indicaţia


Nevoia -alterarea starii de prezinte pacientul în medicului
de a fi confort usurinta in a se permanenţă administrez
curat,îng din cauza spala si a se - îi explic recoltez secretie
rijit de a tulburarilor ingrijii necesitatea oculara
proteja de vedere intervenţiilor - la indicaţia
tegumen manifestata prin şi scopul medicului
tele şi greutate in a acestora pregătesc
mucoase se ingrijii si - îngrijesc pacientul pentru
le a se spala pacientul după consult
examinare oftalmologic

3. 2. - pacientul să - ajut -la indicaţa


Nevoia A fie echilibrat pacientul să-şi medicului
de a psihic în 48 ore exprime administrez 1f
evita - pacientul să anxietatea ederen i.v de
pericolel beneficieze de - învăţ două ori pe zi
e siguranţă pacientul diluat în 10 ml
psihologică tehnici de ser fiziologic
pentru relaxare
înlăturarea stării - îi explic
de anxietate în toate
48 ore tratamentele
viitoare şi
măsurile ce
vor fi luate
- încurajez
pacientul să
citească
broşuri despre
46
cum să
prevină
apariţia
cataractei
- încurajez
pacientul să
comunice cu
colegii din
salon
4. - alterare - pacientul să - învăţ -la indicaţia
Nevoia necesităţilor de beneficieze de pacientul să medicului
de a somn datorită somn practice administrez un
dormi şi sresului corespunzător tehnici de somnifer:
a se manifestată prin vârstei în 72 ore relaxare Alprazolan
odihnii ore insuficiente de - pacientul să - identific 0,25mg 1tb/zi
somn fie odihnit în 72 nivelul şi
ore cauza
anxietăţii
- întocmesc un
program de
odihnă
corespunzător
organismului
- stimulez
încrederea
pacientului în
forţele proprii
- observ şi
notez funcţiile
vitale şi
vegetative
- puls 75/min
- respiraţie
20/min
- T.A. 130/70
mm hg
- temperatură
36.6˚C
5. - Comunicare - pacientul să - liniştesc -la indicaţia
Nevoia inadecvată la prezinte acuitate pacientul cu medicului fac
de a nivel senzorial- vizuala până la privire la spălătura
comunic olfactiv datorită externare starea sa olfactiva
a alterarii -familiarizez -recoltez
cristalinului pacientul cu secretie pentru
manifestată prin noul său antibiograma
47
diminuarea mediu
vazului -cercetez
posibilităţile
de comunicare
ale pacientului
-învăţ
pacientul să
utilizeze
mijloacele de
comunicare
-pregătesc
pacientul
pentru
recoltarea
olfactiva
- pregătesc
materialele
necesare
pentru
recoltarea
secreţiei

Evaluare: În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacientul nu mai


prezintă ameţeli şi tulburări de echilibru, secreţia nu s-a diminuat, pacientul este
încă anxios, comunicarea este încă ineficientă şi insomnia este prezentă.
Intervenţiile continuă.

Ziua 2

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Intervenţii


afectată nursing autonome delegate
1. Nevoia de - alterarea starii de - pacientul să -sugerez la indicaţia
a fi confort prezinte pacientului medicului îi
curat,îngrijit din cauza tulburari de sa-si administrez
de a proteja tulburarilor vedere până pastreze ampicilina1g
tegumentele de vedere la externare mainile de două ori
şi mucoasele manifestata prin curate si sa- pe zi i.v.
greutate in a si piarda -piocarpina
se ingrijii si obiceiul de
a se spala a-si sterge
ochiul fara
batista
2. Nevoia de - pacientul să - favorizez - la indicaţia
48
a evita 3.Anxietate fie echilibrat adaptarea medicului
pericolele datorită psihic în 24 pacientului administrez
posivilitatii ore la noul 1f Algifen
aparitiei - pacientul să mediu i.v. diluat în
complicatiilor beneficieze -asigur 10 ml ser
manifestată prin de siguranţă legătura fiziologic de
frică, stres, facies psihologică pacientului două ori pe
crispat pentru cu familia zi
înlăturarea prin vizite
stării de frecvente
anxietate în -furnizez
24 ore pacientului
informaţiile
de care are
nevoie în
legătură cu
boala sa
3. Nevoia de - alterare - pacientul să - învăţ - la indicaţia
a dormi şi a necesităţilor de beneficieze pacientul să medicului
se odihnii somn datorită de somn în 48 facă o baie administrez
stresului ore caldă înainte un somnifer
manifestată prin corespunzător de culcare Alprazolan
ore insuficiente de vârstei - îi ofer 0,25mg
somn - pacientul să pacientului 1tb/zi
fie odihnit în un pahar cu
48 ore lapte cald
- învăţ
pacientul
care se
trezeşte
devreme să
se ridice din
pat câteva
minute, să
citească apoi
să se culce
din nou
- măsor şi
notez
funcţiile
vitale
- puls 80/min
-respiraţia
18/min
- T.A 115/70
49
mm hg
- emperatura
36,2˚C
4. Nevoia de Comunicare - pacientul să - liniştesc -la indicaţia
a comunica inadecvată la nivel prezinte pacientul cu medicului
senzorial-olfactiv acuitate privire la fac spălătură
datorită alterarii vizuală până starea sa oculara
cristalinului la externare -îi asigur un
manifestată prin mediu liniştit
diminuarea -furnizez
mijloacele
de
comunicare
- pregătesc
pacientul
pentru
spălătură
oculara

Evaluare: Pacientul nu mai prezintă anxietate. Comunicarea este încă


ineficientă, prezintă insomnie în continuare iar vederea este inca incetosata.
Intervenţiile continuă.

Ziua 3

Nevoia Diagnostic Obiective Intervenţii Intervenţii


afectată de nursing autonome delegate
1. Nevoia de - alterarea - pacientul să - îi explic administrez
a fi curat, starii de prezinte toate medicaţia
îngrijit, de a confort tulburari de tratamentele prescrisă de
proteja din cauza vedere până la viitoare şi medic:
tegumentele tulburarilor externare măsurile ce ampicilina1gr
şi mucoasele de vedere vor fi luate de două ori
manifestata Fac pregatirea pe zi
prin pacientului i.v .-
greutate in a pentru picaturi
se ingrijii si administrare olfactive-
a se spala de piocarpina
medicamente
- explic
pacientului
modul în care
50
va decurge
tehnica şi
scopul
acesteia
2. Nevoia de - pacientul să - îi ofer - administrez
a dormi şi a alterare beneficieze de pacientului o medicaţia
se odihni necesităţilor somn cană cu cei prescrisă de
de somn corespunzător înainte de a medic:
datorită vârstei în 24 ore dormi Alprazolan
stresului - pacientul să - observ şi 0,25 mg
manifestată fie odihnit în 24 notez calitatea 1tb/zi
prin ore ore somnului
insuficiente - învăţ
de somn pacientul să
facă exerciţii
respiratorii
câteva minute
înainte de
culcare
-îi sugerez
pacientului o
plimbare
înainte de
culcare
3. Nevoia de -pacientul să -liniştesc -la indicaţia
a comunica prezinte pacientul cu medicului fac
Comunicare acuitate privire la spălătură
inadecvată la olfactiva până starea sa olfactiva
nivel la externare - măsor
senzorial- funcţiile vitale
olfactiv şi le notez în
datorită F.O
alterarii - puls 68/min
cristalinului - respiraţie
manifestată 19/min
prin - T.A 120/60
diminuarea mm hg
- temperatura
36,3˚C
-îi sugerez
pacientului să
practice
metodele de
comunicare
invăţate în
51
spital

Evaluare: În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacientul se odihneşte


mai bine, comunicarea este încă ineficientă iar vederea rămâne în continuare
afectată. Intervenţiile continuă. – si pacientul este propus pentru operatie –
urmatorul plan de ingrijire va cuprinde ingrijiri preoperatorii si postoperatorii.

CONCLUZII

Am ales lucrarea „Îngrijirea pacientului cu ctaracta”, deoarece în


timpul stagiului practic în cei trei ani, am acordat îngrijirii de nursing mai multor
pacienţi care sufereau de această boală.
Lucrarea de faţă este structurată pe trei capitole:
În primul capitol am vorbit despre anatomia şi fiziologia ochiului, în
care am avut în vedere, structuraochiului, noţiuni de fiziologie ale ochiului.
În cel de-al doilea capitol am vorbit de boala în sine şi anume despre
cataracta, începând cu efectele aparitiei acestei boli la nivelul organismului,
definiţia, până la tratament.
În ultimul capitol am vorbit şi am efectuat, două studii de caz, în care
am prezentat pacienţi cu diagnosticul de cataracta, fiind examinaţi şi supuşi
tuturor etapelor de determinare a bolii, începând cu grila de culegere a datelor,
conţinând anamneza asistentei medicale şi terminând cu planul de nursing.
Cataracta ca orice boală nu face discriminări, nu ţine cont de vârstă,
sex, cultură, educaţie religioasă, provenienţă socială sau mediu de viaţa.
Pentru o bună realizare a atribuţiilor sale, asistenta medicală trebuie să
întocmească un plan de îngrijire:
 Culegerea datelor discutând cu bolnavul, identificarea
antecedentelor personale şi herero-colaterale, măsurarea tensiunii
arteriale, măsurarea pulsului, a temperaturii;
 Planificarea îngrijirilor în funcţie de necesităţi, prin cunoaşterea
celor 14 nevoi fundamentale ale omului;

52
 Stabilirea obiectivelor în funcţie de priorităţi;
 realizarea îngrijirilor prin supravegherea stării generale. Este
necesară colaborarea între asistenta medicală, pacient şi medicul
care tratează pacientul.
 Evaluarea obiectivelor propuse permite evaluarea procesului de
îngrijire şi aducerea de modificări pe întreaga evoluţie a stării de
sănătate a pacientului.
Boala sub diferite forme, dar cu acelaşi tip de efecte constituie o
problema majora pentru toti pacientii indiferent de varsta.
Tratamentul este chirurgical si este mai usor sau mai greu de suportat in
functie de varsta pacientului, de starea sa fizica si psihica.
Planurile de ingrijire sunt centrate pe transformarea dependentelor in
independente, si sunt personalizate in functie de natura dependentelor cu care se
confrunta pacientul.
La cele patru capitole am mai adaugat si anexe care reprezinta fise de
lucru orientate pe ingrijirile autonome sau delegate aplicate pacientuluicu
cataracta.

53
BIBLIOGRAFIE

1. Vasile CRISTINA - Curs de oftalmologie, Universitatea Transilvania,

Braşov, 1996

2. Daniela CHISELIŢĂ - Oftalmologie generală, Editura Dosoftei,

Iaşi, 1997

3. Marieta DUMITRACHE - Oftalmologie, Editura Naţional, 1998

4.1oan HAULICĂ - Fiziologie umană, Editura Medicală, 1997

5.OLTEANU M. - Tratat de oftalmologie

6. IFRIM M, - Compendiu de anatomie


NICULESCU GH.

7. Lyndajual CARPENTTO - Nursing care plâns and documentation, Editura


Lippincot, 1991

8. Valentin STROESCU - Agenda Medicală

54
ANEXE

Anexă Nr.1- EXAMENUL SECRETIEI CONJUNCTIVALE


Anexă Nr.2- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE
CALE ORALA

Anexă Nr.3-PUNCTIA VENOASA

55
Anexă Nr.1
EXAMENUL SECRETIEI CONJUNCTIVALE

 Materiale necesare:
- Tampon de exsudat cu mediu de transport
- Ser fiziologic steril; se utilizeaza ser fiziologic din fiole. Pentru fiecare
recoltare se utilizeaza o fiola de ser fiziologic care se deschide in momentul
recoltarii;
- Comprese mici din tifon, sterile;
- Manusi;
- Container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzator Mod de
recoltare
Se recomanda ca recoltarea secretiei conjunctivale sa se efectueze de catre
medicul oftalmolog. In cazul in care acest lucru nu este posibil, se recomanda ca
asistentul care efectueaza recoltarea sa aiba un instructaj minim privind
precautiile de recoltare efectuat de catre medicul oftalmolog.
Inainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de
exsudat cu mediu necesar: daca pe recomandare se specifica doar examenul
bacteriologic al secretiei conjunctivale de la un anumit ochi (stang sau drept) se
pregateste doar un tub; daca pe recomandare nu se specifica examenul
bacteriologic pentru un anumit ochi sau se specifica pentru ambii ochi, se
pregatesc doua tuburi de exsudat cu mediu de transport.
Cu policele stâng fixand o compresa sterila se coboară pleoapa inferioară
pentru a evidenţia fundul de sac conjunctival; cu indexul fixand o compresa
sterila se ridica pleoapa superioara pentru a evita contaminarea cu germeni de pe
geana Pe tuburile de exsudat si pe cererea de analize se lipesc etichete cu cod de
bare, unic, corespunzator, identic pentru cerere si tuburile de exsudat sau alte
recipiente cu produse recoltate in acelasi moment, pentru acelasi pacient.
Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix OS, respectiv OD pe tubul
corespunzator ochiului stang si respectiv drept, sau doar OS sau OD daca se
recolteaza doar r secretie conjunctivala din ochiul stang sau drept.
Pacientul este aşezat pe scaun.
Se recoltează cu tampon umezit cu ser fiziologic steril, din fundul de sac
conjunctival, cu o miscare usoara dar ferma dinspre unghiul interior spre unghiul
exterior al ochiului. Imediat tamponul cu exsudat se introduce in tubul cu mediu.
Dupa recoltare, tampoanele de tifon utilizate si fiola cu ser fiziologic se arunca
in recipientul cu deseuri medicale.

56
Anexă Nr.2

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE
SUPRAFATA MUCOASEI CONJUNCTIVALE:
ADMINISTRAREA UNGUENTELOR, ADMINISTRAREA
PICATURILOR

Unguentele sunt preparate farmaceutice solide destinate aplicarii pe


piele sau mucoase in scop therapeutic.
Scop:-obtinerea efectelor locale la nivelul tegumentelor
Efecte locale:
- favorizeaza calmarea iritatiei, pruritului, edemelor;
-protejeaza suprafata mucoaselor si tegumentelor ;
-dezinfecteaza suprafata mucoaselor si tegumentelor.
Efecte generale :
- medicamentele administrate pe supafata tegumentelor si mucoaselor se
resorb la nivelul acestora ,patrund in piele si apoi actioneaza aupra acestora.
Contraindicatii :
-medicamentul este containdicat in uneleafectiuni ale ochiului
-pot aparea fenomene iritative sau desensibilitate
-pacientul refuza medicamentele
- pot provoca cresterea presiunii intra oculare
Unguentele (pasta medicamentoasa) se aplica cu ajutorul spatulelor
speciale pesuprafata tegumentelor intr-un start subtire.Aceste unguente sunt
preparate din substante medicamentoase combinate cu vasilina ,grasimi si
pudre.

Materiale necesare:
-bagheta de sticla latita,acoperita cu un tampon de vata, tampon montat pe
o sonda butonata;
-casoleta cu comprese si tampoane sterile;
- material de protectie- prosop;
-manusi;
-solutii medicamentoase recomandate in Foaia de observatie.

Pregatirea psihica a bolnavului:


- Cand starea generala a pacientului este informat cum sa se
comporte in timpul si dupa instilatie

Pregatirea fizica a pacientului:


- Este asezat conform starii generale in pozitia care poate fii:

57
- decubit dorsal sau asezat cu capul in hiperextensie in instilatia
oculara;
- decubit lateral pe partea sanatoasa pentru tehnica instilatiei.

EFECTUAREA INSTILATIEI
-se verifica cu atentie medicatia prescrisa de medic si se compara cu cea
primita de la farmacie;
-se verifica data expirarii medicamentelor;
-se confirma identitatea pacientului;
-se verifica starea pacientului (constienta) si semnele vitale. O schimbare
in starea acestuia poate justifica schimbarea sau anularea medicatiei ;
- se pregateste asistenta;
-se spala mainile;
- evacueaza secretiile din cavitate (sterge secretiile oculare cu o compresa
in pipeta);
asistenta medicala aspira solutia medicamentoasa in pipeta;
- pune in evidenta cavitatea:
-conjunctivala prin tractiunea in jos a pleoapei inferioare,cu
policele mainii stangi;
- instileaza numarul de picaturi sau cantitatea recomandata de
unguent, de catre medic,scrisa in Foaia de observatie;
- sterge cu o compresa sterila excesul de solutie
-se va reveni pentru verificarea starii pacientului.

Observatii
-asistenta se va asigura ca are medicatie scrisa de medic, cerand indicatii
necesare timpului si modului de adminstrare daca este necesar;
-se va anunta medicul pentru orice medicatie neadministrata din diverse
motive sau efecte adverse;
-medicamentele lichide necesita atentie sporita la dozare;
-nu se va adminstra niciodata un medicament dintr-un flacon neetichetat;
-medicatia nu se va lasa niciodata la indemana pacientului;
-daca pacientul cere detalii despre medicatia sa, se va verifica din nou
prescriptia medicului si i se vor oferi detaliile cerute. Pacientul va trebui sa fie
informat despre orice schimbare survenita in schema sa de tratament;
-pacientul va fi informat asupra posibilelor efecte adverse si i se va cere sa
anunte echipa de ingrijire despre orice schimbare in starea sa.

58
Anexa nr.3
Tehnica Punctiei Venoase

Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat


la seringa.
Scop: explorator(se recolteaza sange pentru cercetarea in laborator a
unor constante biologice ale organismului) sau terapeutic (se extrage o
cantitate mai mare de sange,150-500ml, in hipertensiune arterial sau pentru
transfuzare;administrarea de medicamente intravenos).
Materiale necesare:
- garou;
- manusi;
- seringa sau eprubete speciale cu aditivii specifici in functie de analiza
ceruta;
- holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder;
- paduri cu alcool;
- etichete;
- formular de cerere analize pentru laborator;
- recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator;
- bandaj adeziv pentru locul punctiei;

Pregatirea materialelor:
- formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele
pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica
analizele.
- eprubetele trebuie alese cu grija in functie de analizele care se cer si de
aditivii pe care ii contin.
- fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului

Pregatirea pacientului
O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il
efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru
respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si
vom castiga increderea si cooperarea sa.
- De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi
punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si
gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea trebuie informat
cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi
gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai
usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.

59
- Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie
vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l
supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru
a acorda ingrijirile specifice in orice situatie.
- Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de
cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai
mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului
de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre
insusi pacient, etc).
Recoltarea:
- se spala mainile bine si se pun manusi
-confirmarea identitatii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se
lua analize la un alt pacient)
- se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru
a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
- se face o scurta anamneza referitor la ce a simtit pacientul si la
eventulele incidente in cazul unor recoltari anterioare (lipotimii, ameteli)
- recoltarea se face cu pacientul intins in pat sau stand in scaun, cu mana
sprijinita pe suportul special al scaunului sau de o masa
- evaluarea celui mai bun loc de punctie venoasa - se observa si se
palpeaza vena pentru o mai precisa localizare
- se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie. Daca
venele nu s-au dilatat corespunzator se cere pacientului sa inchida si sa deschida
pumnul de cateva ori. (pacientul trebuie sa tina pumnul strans in timp ce se
punctioneaza vena si sa-l deschida dupa ce se introduce acul in vena).
- se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana
acesta ramane curat. Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se
preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.
- nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod,
deoarece alcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod.
- dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
- se imobilizeaza vena presand cu policele exact sub locul ales pentru
punctie si se intinde de piele
- se punctioneaza vena sub un unghi de 30 grade. Daca se foloseste
eprubeta, ea se va umple automat pana la nivelul la care este marcata. Daca se
foloseste seringa, se va evita aspirarea brusca si rapida, deoarece se va colaba
vena.
- holderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui
din vena
- se va indeparta garoul imediat ce sangele incepe sa curga adecvat, pentru
a preveni staza si hemoconcentratia sangelui ce pot afecta rezultatele probelor
recoltate
- se va evita sa se tina garoul mai mult de 3 minute
- se schimba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se
scoate accidental acul din vena sau a se perfora vena
60
- dupa umplere, fiecare eprubeta se va agita cu blandete pentru
amestecarea aditivilor cu sangele
- se desface garoul intotdeauna inainte de scoaterea acului
- se pune o compresa sterile deasupra acului la nivelul locului de punctie
si se scoate cu blandete acul din vena. Intotdeauna se scoate intai eprubeta din
holder si apoi se scoate acul
- se preseaza locul punctiei pentru 2-3 minute sau pana cand se opreste
sangerarea daca aceasta dureaza mai mult de atat. Aceasta previne extravazarea
sangelui in tesutul din jur si formarea hematomului.
- dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv
- a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate
produce hemoliza.
- se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom.
In cazul in care s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute,
dupa care se aplica comprese calde.
- se descarca materialele folosite in containerele speciale, separate.
Consideratii speciale:
- nu se va recolta niciodata de pe bratul sau piciorul care au fost folosite
deja pentru diverse terapii intravenoase sau transfuzii, deaorece rezultatul
analizelor poate fi afectat.
- de asemenea, se va evita recoltarea de sange din zone edematiate, sunturi
arterio-venoase, zone cu hematoame sau rani vasculare
- daca pacientul are vene vizbile, pronuntate, se va recolta evitand
folosirea garoului, prevenindu-se astfel formarea de hematoame.
- daca pacientul are tulburari de coagulare sau este sub tratament cu
anticoagulante, se va presa ferm locul punctiei cel putin 5 minute pentru
prevenirea formarii hematomului si se va specifica tratamentul anticoagulant pe
cererea de analize ce se trimite la laborator;
- se va evita punctia venoasa din picior deoarece poate creste riscul
aparitiei tromboflebitei.

61