Legea prevenirii 270/2017

În literatura de specialitate managementul public este definit ca fiind acea

știință care ,, oferă concepte, principii, metode și tehnici pentru înțelegerea și
perfecționarea continuă a proceselor de management și de execuție din instituțiile
publice și a stilului de management al funcționarilor publici permanenți și/sau aleși
din sectorul public.1
Managementul poate fi înţeles ca fiind ştiinţa care studiază, fundamentează,
dezvoltă şi aplică acel tip de relaţii care identifică legităţi şi principiil, metode,
tehnici şi proceduri de conducere care permit utilizarea unor cunoştinţe
pluridisciplinare pentru realizarea obiectului de activitate al unei entităţi în condiţii
de eficienţă, eficacitate şi economicitate.
Managementul este în primul rând o ştiinţă a organizării activităţilor, care se
bazează pe activităţi practice, pe exercitarea unei profesii prin intermediul căreia se
exercită atribuţii care asigură funcţionarea unei entităţi ca parte componentă a unui
sistem, dar este considerat a fi şi o artă, arta de a conduce, de a dirija, în sens
pozitiv sau de a manipula, în sens negativ, grupuri de oameni spre atingerea unui
anumit scop.
Managementul ca şi concept teoretic este de provenienţă anglo-saxon,
derivând din latinescul „manus” transformat în italiană în „manegio”. Verbul „to
manage” (împrumutat în limba engleză din limba franceză) are mai multe
semnificaţii, unele dintre acestea fiind: a dirija, a manevra, a cârmui, a administra,
a stăpânii, a duce la bun sfârşit.

1
Androniceanu A.,Management public, Ed. Economică, București, 1999, p. 16
1
 În limba română termenul respectiv a apărut prin preluarea termenului
franţuzesc „manage”, semnificaţia fiind de „ loc unde sunt dresaţi cai”. Derivatele
de la „to manage” sunt „manager” sau „management”.
Conceptul de manager are semnificaţia de director , administrator, persoană
care conduce o acţiune, iar cel de management înseamnă conducerea unui proiect,
a unei activităţi, a unei afaceri sau administrarea unei întreprinderi.
În prezent, managementul este considerat ca fiind unul dintre factorii de
bază ai creşterii economice, având aceeaşi importanţă ca si tehnologia avansată. Se
consideră că o tehnologie, oricât ar fi ea de perfecţionată, nu-şi dezvăluie întregul
potenţial decât în condiţiile unei organizări şi conduceri corespunzătoare.2
Legea 270/2017 din data de 22 decembrie 2017 este Legea prevenirii care a
fost emisă de Parlamentul României și a fost publicată în Monitorul oficial nr.
1037 din 28 decembrie 2017.
După ce sa lăsat așteptată o lungă perioadă de timp a intrat în vigoare , mai
exact am beneficiat de protecția ei începând cu data de 17 ianuarie 2018.
În data de 5 februarie 2018 a intrat în vigoare H.G. nr. 33/2018 privind
stabilirea contravenţiilor care intră sub incidenţa Legii prevenirii nr. 270/2017,
precum şi a modelului planului de remediere.
De remarcat este că sfera de aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2017 este
limitată doar la unele contravenții prevăzute de actele normative enunțate în
cuprinsul H.G. nr. 33/2018, pentru care se prevede un regim juridic special de
aplicare a sancțiunilor contravenționale. Cu alte cuvinte, dispozițiile legii prevenirii
nu se aplică tuturor contravențiilor reglementate prin toate legile, ordonanțele și
hotărârile de Guvern existente și în vigoare în acest moment, ci doar
contravențiilor prevăzute în anexa nr. 1 – art. 1 din H.G. nr. 33/2018. De asemenea,
extrem de important, nu intră sub incidența Legii prevenirii, atât contravențiile
2
Moldovan Iosiv, Management fiscal, note de curs
2
prevăzute prin hotărâri ale consiliilor locale emise de unitățile teritorial
administrative – comune, oraşe, municipii sau sectoare ale municipiului Bucureşti,
și nici cele adoptate de consiliile judeţene ori de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti.
În acest sens, de precizat că este corectă această opțiune a leguitorului,
întrucât nu poate reglementa în locul autorităților administrațiilor locale și județene
și pentru acestea, având în vedere principiul autonomiei locale, reglementat de art.
120 alin. 1 din Constituția României, administraţia publică din unităţile
administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei
locale şi deconcentrării serviciilor publice.
Prin legea prevenirii se instituie inclusiv în sarcina autorităţilor/instituţiilor
publice locale și județene cu atribuţii de control, constatare şi sancţionare a
contravenţiilor, obligațiile prevăzute la art. 3 să le respecte, întrucât legea se
adresează la „toate” autoritățile și instituțiile publice, fără să fie diferențiate, iar pe
de altă parte, la nivel local există autorități/instituții cu atribuții de control și
sancționare a contravențiilor.
În legea prevenirii nu există o normă (deși poate era necesar) care să
menționeze în sarcina autorităților locale competente (legiuitor secundar) obligația
să urmărească în actele emise de către acestea, pentru stabilirea, constatarea și
sancționarea unor contravenții, același scop reglementat de legiuitorul principal, și
anume, prevenirea săvârșirii de contravenții. În condițiile în care la nivelul
administrației publice locale există acte care reglementează și sancționează o
varietate și multitudine de contravenții, poate ar fi fost recomandabil ca și aceste
autorități să aibă în vedere pentru viitor prevenirea cetățenilor și informarea lor în
prealabil. Potrivit art. 2 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, prin hotărâri ale autorităţilor
administraţiei publice locale sau judeţene se stabilesc şi se sancţionează
contravenţii în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite
3
atribuţii prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite
contravenţii prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului.
Prin prevenire se înțelege evitarea unui rău prin măsuri luate la timp
(acțiunea de a preveni), avertizare, informare, a atrage cuiva atenția asupra
consecințelor (negative ale) unor acțiuni; a informa în prealabil.
În schimb prin prevenție, conform definițiilor limbii române, se distinge în
stare de arest preventiv, detențiune, dar și evitare, împiedicare, îndepărtare,
înlăturare, ocolire, preîntâmpinare. Este clar de ce s-a optat pentru denumirea –
legea prevenirii, întrucât varianta inițială nu era prea fericită.3
Scopul prezentei legi este de a reglementa o serie de instrumente care să
asigure prevenirea săvârșirii de contravenții.
Potrivit acestei legi, inspectorii nu mai implică amenzi firmelor la prima
abatere, ci doar un avertisment, cu condiția ca societatea să-și remedieze
problemele într-un anumit interval de timp. Intervalul de timp stabilit pentru ca
firmele să își remedieze problemele constatate în timpul unui control este de 90 de
zile calendaristice.
Inspectorii nu aplică amenzi la prima abatere doar în cazul în care nu vorbim
despre o faptă contravențională și nu una penală.
Când vorbim despre prevenire trebuie să ne bazăm pe prevederile legii nr.
270/2017 cât și pe prevederile Hotărârii de Guvern nr. 33/2018 care se referă la
lista contravențiilor ce intră sub incidența Legii prevenirii.
Conform legii prevenirii, toate autoritățiile, instituțiile de control, constatare
și sancționare a contravențiilor au obligația ca de la intrarea în vigoare a acestei
legi, să elaboreze și să difuzeze materiale documentare și ghiduri și să aloce pe
pagina de internet secțiuni speciale dedicate informării publice privind legislația în

3
www.juridice.ro
4
vigoare, drepturile și obligațiile în desfășurarea activităților de constatare a
contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor.
Așa cum am menționat mai sus , dacă în timpul unui control inspectorii
constată o neregulă de natură contravențională , aceștia nu vor mai aplica amenzi la
prima constatare. Regula se aplică o singură dată la 3 ani pentru fiecare
contravenție.
Potrivit prevederilor actului normativ, mecanismul de funcționare a legii
prevenirii este următorul:
● inspectorul încheie un proces verbal de constatare a neregulilor și
anexează un plan de remediere, care cuprinde aspecte ce trebuie corectate, precum
și termenul de conformare pentru fiecare faptă;
● termenul de remediere este de 90 de zile calendaristice;
● în termen de 10 zile de la data expirării termenului de remediere, organul
de control reia controlul;
● în cazul în care se constată că nu au fost respectate obligațiile stabiite în
planul de conformare, în termenul acordat, organul de control aplică sancțiunile
prevăzute de actele normative.
Sunt situații în care agentul constatator nu întocmește un plan de remediere
și aplică doar sancțiunea avertismentului iar în acest caz sunt vizate următoarele
cazuri :
● atunci când, în cursul derulării controlului, contravenientul își îndeplinește
obligația legală;
● în cazul în care contravenția săvârșită nu este continuă.4
Art. 4 se referă la contravențiile stabilite prin H.G. art 10 al 3, agentul
constatator încheie un proces verbal de constatare a contravenției prin care se
aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere, cu
4
Revista Autoritățiile statului în control, nr.2 , editura Rezon Media Grup,2018
5
respectarea prevederilor prezentei legi. În această situație nu se aplică sancțiuni
contravenționale complementare. Agentul constatator nu întocmește un plan de
remediere , caz în care se aplică doar sancțiunea de avertisment în următoarele
situații: în cursul derulării controlului, contravenientul își îndeplinește obligația
legală; contravenția săvârșită nu este continuă.
Responsabilitatea îndeplinirii măsurilor de remediere revine persoanei care,
potrivit legii poartă răspunderea contravențională, pentru faptele constatate.
Modul planului de remediere care se anexează la procesul verbal de
constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, cu respectarea prevederilor
art.4 , la care se anexează după caz, un plan de remediere.
Planul de remediere este anexă la procesul verbal de constatare a
contravenției și de aplicare a sancțiunii încheiate prin care agentul constatator
stabilește măsuri și un termen de remediere.
Termenul de remediere este perioada de timp de maxim 90 de zile
calendaristice de la data înmânării, sau, după caz, a comunicării procesului-verbal
de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii încheiate în condițiile art.
4 , în care contravenientul are posibilitatea remedierii neregulilor constatate și
îndeplinirii obligațiilor legale.
Durata termenului de remediere se stabilește cu luarea în considerare a
circumstanțelor faptei și a duratei de timp necesare pentru îndeplinirea obligațiilor
legale.
Durata termenului de remediere stabilită de organul de control nu poate fi
modificată.
De la data expirării termenului de remediere în maxim 10 zile lucrătoare ,
autoritatea/instituția publică cu atribuții de control are obligația să reia controlul și
să complecteze partea a-II-a a planului de remediere anexat la procesul-verbal de
constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, și cu mențiuni privind
6
modalitatea de respectare a măsurilor de remediere dispuse în registrul de control
(dacă este cazul).
Cu ocazia reluării controlului dacă se constată că contravenientul nu și-a
îndeplinit obligațiile legale conform măsurilor de remediere stabilite, în termenul
acordat, agentul constatator încheie un alt proces verbal de constatare a
contravenției și de aplicare a sancțiunii, prin care se constată săvârșirea de
contravenții și se aplică sancțiunea/sancțiunile contravenționale, altele decât
avertisment, cu respectarea legislației care stabilește și sancționează contravențiile
prevăzute.
Dacă în termen de 3 ani de la data încheierii procesului –verbal de constatare
a contravenției și de aplicare a sancțiunii, contravenientul săvârșește din nou
aceeași contravenție se va aplica prevederile legale în vigoare privind constatarea
și sancționarea contravențiilor.
Agentul constatator are obligația să verifice în registrul unic de control și în
evidențele instituțiilor/autorităților publice din care face parte, dacă contravenientul
a beneficiat de sancțiunea avertismentului. Agentul constatator are obligația să facă
mențiuni în registrul unic de control cu privire la planul de remediere.5
Conform HG 33/2018 contravențiile care intră sub incidența Legii prevenirii
sunt următoarele:
● Contravenții case de marcat:
- emiterea bonului fiscal conținând date eronate, altele decât cele referitoare
la preț, sau fără ca acestea să conțină toate datele prevăzute de lege;
- neînmânarea bonului fiscal clientului de către operatorul aparatului de
marcat electronic fiscal ;
- neeliberarea facturii de către operator la solicitarea clientului;

5
Legea nr.270/2017 publictă în M.O. nr.1037/28.12.2017
7
 - neîndeplinirea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a
obligației de a afișa anunțul de atenționare.
● Contravenții registru unic de control:
- neachiziționarea registrului unic de control în termenul prevăzut.
● Contravenții legea comercializării produselor:
- oferirea spre vânzare a produselor în pierdere în alte cazuri decât cele
prevăzute;
- exercitarea de activități de comerț cu ridicata și comerțul cu amănuntul în
aceeași structură de vânzare, respectiv suprafață de vânzare.
● Contravenții legea societățiilor comerciale:
- nemenționarea denumirii, formei juridice, sediul social, numărului din
registrul comerțului și a codului unic de înregistrare în oricare factură, ofertă,
comandă, tarif, prospect și alte documente întrebuințate în comerț , emanând de la
o societate;
- nedepunerea hotărârilor adunării generale, în termen de 15 zile, la oficiul
registrului comerțului, spre a fi menționate în registru și publicate în Monitorul
Oficial.
● Contravenții privind legea amortizării imobilizărilor:
- înregistrarea ca mijloace fixe a unor obiecte care nu se încadrează în
această categorie;
- calcularea și înregistrarea în contabilitate a amortizărilor mjloacelor fixe
exceptate;
- aplicarea unor durate normale de utilizare a mijloacelor fixe altele decât
cele stabilite conform prevederilor legale.
● Contravenții acceptate plată cu cardurile:
- refuzul persoanelor juridice prevăzute de lege de a accepta încasările prin
intermediul cardurilor de debit și al cardurilor de credit;
8
 - refuzul persoanelor juridice prevăzute de lege de a accepta ca mijloc de
plată cardurile de debit și cardurile de credit.
● Contravenții de procedură fiscală:
- nedepunerea de către contribuabil/plătitor la termenele prevăzute de lege a
declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere a înregistrării fiscale sau de
mențiuni;
- neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligațiilor de
declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a
impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în
legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă
legea prevede declararea acestora;
- neîndeplinirea obligației ca la finalizarea inspecției fiscale,
contribuabilul/plătitorul să dea o declarație scrisă, pe proprie răspundere, din care
să rezulte că au fost puse la dispoziție toate documentele și informațiile solicitate
pentru inspecția fiscală;
- nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligațiilor de întocmire a
dosarului prețurilor de transfer în condițiile și la termenele prevăzute, precum și
nerespectarea obligației de a respecta dosarul prețurilor de transfer la solicitarea
organului fiscal central;
- nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligației de a păstra, precum
și obligației de a prezenta organului fiscal, a datelor arhivate în format electronic și
a aplicațiilor informatice cu ajutorul cărora le-a generat;
- nefurnizarea la termen de către contribuabil/plătitor a informațiilor
periodice solicitate de organul fiscal;
- nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarațiilor recapitulative
reglementate de normele din Codul fiscal privind taxa pe valoare adăugată;
- depunerea de declarații recapitulative incorecte ori incomplete.
9
 Nicio contravenție prevăzută de Legea contabilității sau de Legea evaziunii
fiscale nu intră sub sancțiunea avertismentului. Să înțelegem că trebuie să ne
obijnuim cu ideea că cea ce trebuia să ne salveze este de fapt o percepție falsă.
În concluzie legea prevenției are și avantaje :
- dacă o faptă săvârșită de o firmă care este acoperită de legea prevenției
va primi la prima abatere avertisment și nu direct amendă;
- va avea timp pentru remediere timp de 90 de zile de la încheierea
procesului-verbal ;
- se arată unde și de ce firmele se află într-o eroare;
- corectarea greșelilor pe care firmele le fac frecvent;
Putem vorbi și despre un dezavantaj acela că societatea va fi ,,iertată” doar o
singură dată, în decurs de 3 ani , pentru aceeași faptă.
Putem vorbi despre anumite constatări care nu sunt prevăzute conform legii
și anume:
● legea nu specifică în mod expres în câte exemplare se întocmește planul de
remediere, apreciem, însă că acesta trebuie întocmit tot în atâtea exemplare în câte
se întocmește procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Un
exemplar al planului de remediere se comunică contravenientului împreună cu
actul de sancționare contravențională.
● un alt aspect pe care legea nu îl lămurește este dacă, ambele părți ale
planului de remediere se comunică contravenientului odată cu întocmirea
procesului-verbal de contravenție sau doar prima parte a planului se comunică
împreună cu procesul-verbal de contravenție, iar a doua parte se comunică după
verificarea modului de îndeplinire a măsurilor dispuse.

10