Întrebări religie concurs

100 despre și pentru România

1. La Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, Biserica Română

a avut ca delegaţi:
a) 4 episcopi și 5 vicari;
b) 2 episcopi și un vicar;
c) 5 episcopi, 4 vicari și 129 de protopopi;
d) nu a avut niciun delegat.

2. La 1 decembrie 1918 s-a întrunit Adunarea naţională constituantă, la care au participat

cei 1.228 delegaţi oficiali și fost ales Biroul Marii Adunări Naţionale ce avea trei preşedinţi:
a) Gheorghe Pop de Băseşti, Episcopul Ioan I. Papp al Aradului şi episcopul greco-catolic
Demetriu Radu al Oradiei;
b) Gheorghe Pop de Băseşti, Mitropolitul Pimen şi episcopul greco-catolic Demetriu
Radu al Oradiei;
c) Gheorghe Pop de Băseşti, Episcopul Miron Cristea şi episcopul greco-catolic Demetriu
Radu al Oradiei;
d) Gheorghe Pop de Băseşti şi episcopul greco-catolic Demetriu Radu al Oradiei

3. Episcopul care a cerut tuturor episcopilor români, ortodocși și greco-catolici, la 30

octombrie, să-și precizeze atitudinea cu privire la Consiliul Național Român, a fost:
a) Episcopul Miron Cristea;
b) Episcopul Ioan I. Papp;
c) Episcopul unit Iuliu Hossu;
d) Episcopul dreco-catolic Demetrie Radu.

4. Episcopul ortodox care însoțește delegația trimisă de Marele Consiliu Național Român
la Bucureşti, pentru a înmâna regelui Ferdinand I Actul Unirii este:
a) Episcopul Ioan I Papp;
b) Episcopul Iuliu Hossu;
c) Episcopul Caransebeșului, Miron Cristea;
d) Episcopul Valeriu Frențiu.

5. Prin ierarhii, preoţii şi călugării ei, Biserica Ortodoxă Română a sprijinit lupta politică
a realizării unităţii tuturor românilor. De aceea, în toate satele şi oraşele, Sfânta Liturghie se
încheia cu:
a) „Deșteaptă-te române”;
b) Rugăciunea „Tatăl nostru”;
c) „Crezul”;
d) „Hora Unirii”.
 6. Întrucât Unirea cea Mare era trăită ca o lucrare sfântă şi solemnă a comuniunii
româneşti, a unităţii şi libertăţii naţionale, ca act de recunoştinţă sau mulţumire adusă lui
Dumnezeu şi ca preţuire a eroilor care s-au jertfit pentru apărarea patriei şi a credinţei
strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea poporului român,
proclamarea Unirii de la Alba Iulia a fost precedată de :
a) Cântarea imnului „Deșteaptă-te române”;
b) Săvârșirea Sfintei Liturghii și a slujbei de „Te-Deum”;
c) Rostirea într-un glas a rugăciunii „Tatăl nostru”;
d) Cuvântări rostite de episcopii ortodocși și greco-catolici.

Realizat de prof. Săndulescu Steluța