TRADIȚII DE CRĂCIUN

(Introducerea) Sărbătorile sunt prilejul de manifestare a bucuriei, precum și a

recunoștinței față de D-zeu și față de binefăcătorii noștri. Recunoștința este o datorie morală
prin care mulțumim lui D-zeu, sfinților, îngerilor și semenilor pentru ajutorul și darul primit:
”Dați mulțumire pentru toate, căci aceasta este voia lui D-zeu într-un Iisus Hristos pentru voi”
(1 Tesaloniceni 5,18)

(CUPRINS) Tradițiile și obiceiurile care împodobesc sărbătorile sunt cea mai aleasă
moștenire pe care o avem de la strămoșii noștri transmisă peste veacuri din generație în
generație. Ele țin de viața spirituală, de relația omului cu D-zeu,cu natura și cu semenii,
întruchipate în sufletul unui neam. Frumusețea, adevărul și înțelepciunea tradițiilor ne arată
prin ce suntem unici și deosebiți între popoarele lumii. Există și o știință numită etnografie
care studiază felul de a fi, cultura și obiceiurile popoarelor. La noi în țară, frumusețea marilor
sărbători este însoțită de numeroase tradiții în diferite forme de exprimare: muzică, gestică,
mimică, coregrafie, vestimentație sau artă culinară. Timpul sărbătorii aduce cu sine o
pregustare a veșniciei. Împărăția cerurilor este o sărbătoare continuă.

Cele mai frumoase tradiții se întâlnesc la marile sărbători creștine legate de praznicele
Nașterii Domnului și Sfintelor Paști. Nașterea Domnului este precedată de obiceiuri de
Sfântul Andrei și urmată de Sfinții 40 Mucenici și de Florii. Colindatul este una dintre cele
mai întâlnite tradiții, practicată și la sat și la oraș.

(ÎNCHEIERE) Repertoriul tradițional al obiceiurilor și tradițiilor românești cuprinde:

colinde, cântece de stea, Viflaimul, Plugușorul, Sorcova, Vasilca, jocuri cu măști etc