Koch si discipolii s+i +plic+ testul

+rborelui m+i +les pe copii,

re+lize+z+ studii st+tistice pentru
diferiti indici si t+bele de
frecvent+ pentru 58 de indici in
functie de v+rst+ subiectului.
R. Stor+ st+nd+rdize+z+ +n+liz+
form+l+ + indicilor pe b+z+ unei
fise c+re cote+z+ 177
 c+r+cteristici grup+te in 15
rubrici:
1. Libert+te+ f+t+ de consemne,
2. Solul, 3. R+d+cinile, 4. Simetri+,
5. Cruce+, 6. Poziti+ in p+gin+, 7.
Form+ coro+nei, 8. H+sur+ri s+u
innegriri +le desenului s+u p+rtilor
din desen, 9. Trunchiul, 10.
In+ltime+ tot+l+, 11. In+ltime+
coro+nei, 12. L+rgime+ coro+nei,
13. Iesiri in +f+r+ p+ginii, 14.
Tr+s+turi domin+nte, 15. Tr+s+turi
supliment+re.
Stor+ indic+ semnific+tii pentru
fiec+re dintre c+r+cteristici
precum si frecvent+ lor l+ copii,
pe b+z+ unor studii
experiment+te re+liz+te pe v+rste
intre 4 si 15 +ni. Diferenti+z+
semnific+ti+ pentru fiec+re nivel
de v+rst+ si pentru cele dou+
sexe.
F+ptul c+ +ceste c+r+cteristici
p+r s+ se org+nizeze in diferite
tipuri de constel+ri s+u modele ii
permite +utorului s+ re+lizeze
tipologii de “copii-problem+”, si +
nivelelor de inteligent+ si
 +fectivit+te. Stor+ public+ t+bele
st+nd+rdiz+te si  profile de
person+lit+te in  functie de
constel+tiile de tr+s+turi pentru
criterii precum v+rst+ scol+r+,
debutul scol+rit+tii, perio+d+ de
scol+riz+re si pre+dolescent+.
C+ regul+ fund+ment+l+, +n+liz+
se po+rt+ succesiv +supr+
urm+to+relor +specte:
1. Pl#s#mentul desenului in
p#gin#.
Pl+s+re+ “norm+l+” este ce+
centr+l+, cu o rel+tiv+ deviere
spre st+ng+ c+re po+te fi
consider+t+ norm+l+; c+m 15% de
l+ b+z+, 15% de l+ m+rgine+ de
sus + p+ginii. In interpret+re,
pl+s+re+ in p+rte+ st+ng+
extrem+ + p+ginii indic+
orient+re+ predomin+nt+ spre
propri+ perso+n+, spre dre+pt+
extrem+ – orient+re+ spre
exterior. Pl+s+re+ in josul p+ginii
indic+ st+re depresiv+, in p+rte+
de sus, optimism, entuzi+sm.

2. M#rime# desenului.
Desenul fo+rte m+re indic+
entuzi+sm d+r de tip
compens+toriu, i+r d+c+ desenul
este dezorg+niz+t, necontrol+t,
indic+ tendinte de exterioriz+re.
Desenele mici indic+ o stim+ de
sine sc+zut+, eu sl+b, depresie,
sentimente de in+decv+re.
3. Perspectiv#.
Desenele schem+tice din c+tev+
linii indic+ tendint+ de + evit+,
posibil d+torit+ lipsei de
sigur+nt+. Desenele incluse intr-
un peis+j, deci c+ror+ li se
+d+ug+ +lte obiecte, fiinte in
+f+r+ instruct+jului, indic+ in plus
nevoi+ de sprijin, suport +fectiv,
dependent+ subiectului de
ceil+lti, nesigur+nt+ interio+r+.
4. C#lit#tile liniei.
Liniile puternice, negre sugere+z+
+gresivit+te; cele uso+re, +bi+
vizibile indic+ +b+ndon, tendint+
de + ced+, nesigur+nt+, eu sl+b.
Liniile schit+te indic+ in gener+l
+nxiet+te (cu excepti+
profesionistilor), de +semene+
nesigur+nt+ si timidit+te.
Liniile desen+te f+r+ grij+,
impulsiv, indic+ tendinte de
exterioriz+re lipsit+ de control
indiferent de celel+lte c+lit+ti
mention+te p+n+ +cum; invers,
liniile desen+te ordon+t, cu
precizie, unde predomin+
controlul si grij+ indic+ +ce+st+
c+p+cit+te de control +
perso+nei.
O +ccentu+re pe p+rte+ de mijloc
+ desenului sugere+z+ probleme
leg+te de im+gine+ corpor+l+,
chi+r te+m+ de “dezmembr+re”.
Simetri+ evident+ + desenului
sugere+z+ domin+nt+ logicului si
controlului, d+r cu c+t +ce+st+
simetrie este m+i +ccentu+t+, cu
+t+t putem vorbi de
compulsivit+te si rigidit+te; invers,
impulsivit+te+ s+u lips+ tot+l+ de
simetrie indic+ tendinte de
exterioriz+re necontrol+t+.
5. Tr#t#re# diferenti#t#
(exprim+re+ unei +tentii rel+tiv
neobisnuite pentru unele p+rti +le
desenului). Omitere+ unor p+rti
import+nte +le figurii desen+te
po+te fi consider+t+ c+ ne-
+ccident+l+ si po+te fi
interpret+t+ prin efortul
subiectului de + f+ce f+t+ unei
probleme interio+re
+menint+to+re, pres+nte, leg+te
de  semnific+ti+ simbolic+  +
 +celei  p+rti  cee+  ce  se
 exprim+  prin  evit+re+
 constient+  +  +celei  p+rti.
Distorsiunile c+re +p+r, precum
m+rime+ ex+ger+t+ + unei p+rti in
r+port cu celel+lte, +ccentu+ri
prin linii gro+se, punct+re+ fo+rte
+p+s+t+, relu+re+ unor+ dintre
p+rti, indic+ de +semene+ un
conflict interior leg+t de
simbolismul p+rtii distorsion+te.
Stergere+ pre+ +p+s+t+ + unei
p+rti indic+ +cel+si lucru.
Umbrire+ sugere+z+ de
+semene+ +nxiet+te leg+t+ de
p+rte de desen umbrit+; umbrire+
p+n+ l+ innegrire indic+ nu num+i
+nxiet+te ci si +gresivit+te leg+t+
de simbolismul p+rtii respective.
6. Impresi# gener#l# pe c+re o
f+ce desenul.
Pentru + pute+ +ve+ o impresie
cu +dev+r+t +utentic+, cel c+re
interprete+z+ isi po+te pune
intreb+re+: Ce s-+r int+mpl+ d+c+
brusc desenul +r fi viu? V+ c+de+
d+torit+ sl+biciunii!? Exprim+
furie! Exprim+ tristete si +b+ndon!
Exprim+ fort+ vit+l+! C+re +r fi
impresi+ pe c+re o cree+z+ viu
fiind?
Acest tip de +n+liz+ po+te duce l+
ipoteze privind structur+
person+lit+tii, rel+tiile dintre
diferitele nivele +le psihismului,
+utocontrolul, +titudine+
prev+lent+.
In continu+re, interpret+re+ se v+
+x+ pe elementele componente
+le cop+cului disting+nd intre un
nivel st+bil: scheletul cop+cului –
r+d+cini, trunchi, coro+n+ si
r+muri, si elementele de
decor+re: frunze, fructe, peis+j.
R#d#cinile, suport+ proiecti+
situ+tiei inconstientului si sunt
desen+te m+i +les de copii si in
situ+ti+ unor tulbur+ri nevrotice
s+u ment+le, prezent+ lor l+ +dult
fiind un indic+tor +l tulbur+rilor
+fective (p+n+ l+ regresie
+fectiv+), si + unor probleme
leg+te de reprezent+rile originii.
Simbolic r+d+cinile  reprezint+
origine+, leg+tur+ cu  p+m+ntul.
Cop+cul creste  in  dou+  directii 
– +scendent  si  descendent; 
tr+ieste  in  lumin+  si  prin  lumin+
 d+r  tr+ieste  de  +semene+  in
 intunericul p+m+ntului si prin
p+m+nt.
Dou+ moduri de + fi intr-unul
singur. Cop+cul este inr+d+cin+t
in lumin+ si in p+m+nt. Putere+
luminii si + p+m+ntului se
int+lnesc in cop+c. R+murile
coro+nei, leg+tur+ cu spiritul,
cerul, +r+t+ c+ o r+d+cin+
into+rs+ invers, c+ o renunt+re l+
p+m+nt. R+d+cin+ este un cop+c
intors, subter+n. R+d+cin+ este
ce+ m+i dur+bil+ p+rte +
cop+cului. Cop+cul isi po+te
pierde r+murile, pot fi t+i+te, d+r
r+d+cin+ este protej+t+ de orice
interventie +rtifici+l+.
R+d+cin+ se hr+neste din
p+m+nt, se intinde in p+m+nt;
f+r+ e+ cop+cul nu s-+r sustine.
R+d+cin+ este inchis+ in p+m+nt,
este vi+t+ invizibil+, este inchis+
in p+m+ntul c+re hr+neste toti
cop+cii; tr+ieste in elementul
comun – p+m+ntul – inconstientul
colectiv.
R+d+cin+ este simbolul pentru
invizibil, inconstient, profunzime,
+ns+mblul experientelor primitive.
B#z#  trunchiului este  +pro+pe
de  r+d+cin+ si  este  de
 +semene+ leg+t+ de  +p+riti+ pe
 lume, de momentul n+sterii l+
supr+f+t+ p+m+ntului, simbolic,
de intr+re+ in vi+t+.
Cu c+t b+z+ trunchiului se divide
c+ o r+d+cin+, cu +t+t exprim+
greut+te+ misc+rii, nu greut+te+
omului mort c+re este intepenit, ci
greut+te+ omului mort c+re
tr+ieste (nevroticii desene+z+
r+d+cin+ l+ fel de m+re c+ restul
cop+cului).
Ap+riti+  unor  ierburi,
 neregul+rit+ti  l+  b+z+
 trunchiului  este  consider+t+  un
 indic+tor  pentru tr+um+tisme
leg+te de momentul n+sterii.
Lini+ solului, c+re sep+r+ +erul de
p+m+nt, este deseori lini+ c+re
sep+r+ dou+ tipuri de existente –
nu num+i constientul de
inconstient, ci dou+ moduri de +
fi, o vi+t+ dubl+.
Trunchiul suport+ reprezent+rile
eului st+bil si + tr+nsform+rilor
de-+ lungul vietii, devenirii proprii
p+n+ in momentul desen+rii.
Trunchiul conduce +scendent de
l+ b+z+ spre v+rful cop+cului. In
n+tur+, +ce+st+ form+ se
int+lneste l+ pomii fructiferi,
uneori l+ p+r, d+r niciod+t+ l+
m+r. M+rul este prototipul
pomului fructifer, fiind cel m+i
frecvent desen+t. In jum+t+te+
nordic+ + Europei coniferul este
form+ de cop+c ce+ m+i
impregn+t+ in copil+rie; este m+i
usor de desen+t si f+ce o m+i
m+re impresie – br+dul de
Cr+ciun.
Fizic, coniferul +p+re in+inte+
pomului fructifer, in ciud+
 semnific+tiei +rhetip+le +t+s+te
pomului fructifer din P+r+dis, l+
c+re Genez+ se refer+ c+ l+
Pomul Vietii si c+re nu este
conifer, chi+r d+c+ etnogr+fic se
descoper+ +ce+st+.
Coniferul +re o inr+d+cin+re m+i
veche dec+t pomul fructifer in
constiint+ copilului (intr-o st+re
de constiint+ prec+r+, primitiv+,
in c+re predomin+ vit+lit+te+
instinctului, +pro+pe de
inconstient, de p+m+nt, de
origine), chi+r d+c+ pomul cu
fructele interzise exist+ c+ +rhetip
in str+turile profunde.
Din perspectiv+ inc+rc+turii
simbolice +l+turi de stereotipi+
desen+rii br+dului, retinem
consemnul de + desen+ un pom
fructifer – l+ Koch, un +rbore, +ltul
dec+t un conifer – l+ Stor+.
Trunchiul reprezint+ elementul
medi+n si mentine echilibrul intre
p+rte+ st+ng+ si ce+ dre+pt+,
+v+nd totod+t+ functi+ de
sustinere + coro+nei; +ceste
functii confer+ trunchiului st+tutul
de cel m+i st+bil element:
● trunchiul este centrul:
element vertic+l, purt+tor,
subst+nti+l, dur+bil, st+bil,
neperis+bil.
R#murile impreun# cu coro#n#
exprim+ modul de org+niz+re
ment+l+, gr+dul de diferentiere l+
c+re + +juns individul, d+r si
mod+lit+te+ de +p+r+re s+u +t+c
f+t+ de lume+ exterio+r+, de
mediu. Directiile centripete s+u
centrifuge +le r+murilor, bog+ti+
s+u s+r+ci+ coro+nei in corel+tie
cu gr+dul de coordon+re si
org+niz+re sunt indici m+jori
pentru coro+n+ si r+d+cini.
L+ pomul fructifer trunchiul se
divide in r+murile coro+nei.
In coro+n+ se org+nize+z+
trunchiul; d+r in c+zul coniferului
+ce+st+ org+niz+re lipseste; prin
trunchi expresi+ primitiv+,
instinctu+l+ si domin+ti+
pulsion+l+ +junge spre zonele
superio+re, constiente. Re+lit+te+
este inv+d+t+ de +ceste forte
primitive c+re nu sunt, dec+t in
mic+ m+sur+, tr+nsform+te de
c+tre intelect. Perso+n+ c+re
desene+z+ conifer v+ fi, de
+cee+, rel+tiv primitiv+, robust+ si
putin diferenti+t+.
Coro+n+ si in speci+l extremit+tile
+cestei+ forme+z+ zon+ de
cont+ct cu mediul, de rel+tie
reciproc+ interior-exterior, de
+simil+tie, de respir+tie. Astfel
prin expresi+ gr+fic+ + coro+nei
vom obtine inform+tii despre
modul de rel+tion+re si gr+dul de
insertie +l subiectului in mediu.
Accesoriile reprezint+ nevoile de
reprezent+re in cont+ctul si
interrel+ti+ cu ceil+lti. In +cest
sens, se pot +n+liz+ si interpret+
desen+re+ frunzelor, + florilor si
fructelor precum si nevoile de
sprijin exprim+te prin elementele
de peis+j: +nim+le, p+s+ri,
integr+re+ in n+tur+ etc.