Sunteți pe pagina 1din 36

MODULUL 45 ANUL III - GINECOLOGIE SI NURSING IN

GINECOLOGIE

I. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false.


Notati-le cu A sau F:

1 Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a


forma fetitei deprinderi si comportamente igienice.
2 Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea
menopauzei.
3 Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de
san.
4 Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5 Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa
previna anchiloza si atrofia musculara.
6 Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza
in orice zi a ciclului ovarian.
7 Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate
decela la momentul ovulatiei.
8 Colposcopia= explorare prin care se masoara activitatea uterina.
9 In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o
spalatura vaginala.
10 In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor
intestinale si urinare.
II. Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana
II- a
1 Amenoree A menstruatie dureroasa
2 Menoragie B intervale lungi intre menstre
3 Oligomenore C absenta menstruatiei
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite intre 2
menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite
II- b

1 Colposcopia A autoexaminarea sanului ramas pentru


depistarea unei eventuale
tumori;
2 Histerectomie B examenul endoscopic al colului uterin
3 Mastectomie C masurarea cavitatii uterine;
4 Histerosalpingografie D schimbarea tamponului perineal de 2
ori pe zi;
5 Histerometria E examenul radiologic al corpului,
istmului si trompelor uterine

II-c

1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis


2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonoocica E secretie memelonara sanghinolenta

III .Completati spatiile libere


1. Prima menstra se numeste...........................................
2. Ovarectomia reprezinta extirparea ...................................
3. Extirparea trompelor se numeste .........................................
4. Histerectomia reprezinta indepartatea partiala sau totala a .............
5. Perineorafia reprezinta operatia de refacere a peretului.........................
6. Anexectomia reprezinta extirparea unilaterala sau bilaterala a ovarelor
si a .......................
7. Extirparea unui san se numeste ..........................................
8. Absenta menstruatiei se numeste .......................................
9. Aparitia durerilor in timpul menstrei se numeste ......................................
10. Testul Lahm- Schiller (testul cu Lugol) detecteaza starile precanceroase
ale............................. uterin

IV. Incercuiti raspunsul corect:

1. Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) detecteaza:


a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterin;
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea trompelor uterine.

2. Histerosalpingografia reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii uterine;
b) examen radiologic al corpului si istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru evidentierea unor tumori.

3. Examenul clinic general are importanta pentru stabilirea diagnosticului bolilor


ginecologice si foloseste:
a)inspectia, palparea;
b) b)inspectia, percutia,palparea;
c) c)palparea.

4. Durerea in afectiunile ginecologice are caracteristicile urmatoare:


a) este localizata in hipogastru, nu iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.

5.Care sunt semnele de alarma pentru cancerul de san?


a) retractia pielii sau a mamelonului;
b) prezenta unei secretii mamelonare unilaterale;
c) aparitia unei secretii lactate.

6. Leucoreea reprezinta:
a) scurgere vaginala albicioasa, galbuie, in cantitate redusa;
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
c) pierdere abundenta de sange menstrual.

7. Tulburarile de flux menstrual sunt:


a) dismenoreea;
b) hipermenoreea;
c) hipomenoreea.

8. Pacienta cu inflamatii genitale poate prezenta ca probleme:


a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) dureri in hipogastru;
c) ambele.

9. In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel:


a) se face spalatura vaginala cu doua ore inainte;
b) cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local;
c) nu se face pregatire.

10. Repausul la pat este obligatoriu in:


a) chistul ovarian;
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
c) prolaps genital gradul I.
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru examene de laborator:
a) hormonal, bacteriologic;
b) parazitologic;
c) hematologic.

12. Asistenta educa pacienta pentru prevenirea bolilor transmise pe cale sexuala:
a) sa respecte controalele medicale periodice;
b) sa evite contactele sexuale cu parteneri multiplii;
c) sa pastreze masurile igienice.

13. Tulburari mai frecvente de eliminare urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
c) anurie.

14. Tratamentul local in bolile ginecologice se aplica prin:


a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi vaginale;
b) cauterizare;
c) ambele.

15. Combaterea meteorismului abdominal in perioada postoperatorie se realizeaza


astfel:
a) alimentatie bogata in celuloza;
b) mobilizare precoce;
c) introducerea tubului de gaze.

16. Alimentatia postoperatorie dupa interventii chirurgicale ginecologice va fi in


primele zile:
a) bogata in celuloza in interventii pe perineu si vagin;
b) mai abundenta si variata dupa reluarea tranzitului intestinal;
c) fara restrictii in toate situatiile;
d) cu multe lichide in interventiile pe perineu si vagin.

17. Supravegherea eliminarilor in perioada postoperatorie dupa histerectomie consta


in :
a) verificarea permeabilitatii sondei urinare permanente;
b) asigurarea unui aport suficient de lichide;
c) masurarea TA, pulsului.

18. Dupa interventiile chirurgicale ginecologice pot aparea probleme ale pacientei:
a) pierderea imaginii de sine;
b) tulburari de gandire;
c) alterarea dinamicii familiale.

19. Prin autoexaminarea sanului se pot depista:


a) tumori in stadiile incipiente;
b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) modificari ale conturului sanului.
BAREM DE CORECTARE
SUBIECTUL I
1. A pag.103- 1150 teste-Capitolul 2.62
2. A pag.103- 1150 teste
3. A pag.103- 1150 teste
4. F pag.103- 1150 teste
5. A pag.103- 1150 teste
6. F pag.103- 1150 teste
7. A pag.103- 1150 teste
8. F pag.103- 1150 teste
9. F pag.103- 1150 teste
10. A pag.103- 1150 teste

SUBIECTUL II
II-a- pag. 141- Ghid de nursing
1- C
2- E
3- B
4- A
5- D

II- b pag. 307,317- Ghid de nursing; pag. 147,148- Manual de ingrijiri


1- B
2- D
3- A
4- E
5- C

II c pag. 101-1150 Teste;pag. 141,314- Ghid de nursing


1- B
2- C
3- A
4- E
5- D

SUBIECTUL III
1- menarha pag. 140 – Ghid de nursing
2- ovarelor pag.298 – Ghid de nursing
3- salpingectomie pag. 298- Ghid de nursing
4- uterului pag. 303- Ghid de nursing
5- perineal pag. 298- Ghid de nursing
6- trompelor pag. 298- Ghid de nursing
7- mastectomie pag. 313- Ghid de nursing
8- amenoree pag. 141- Ghid de nursing
9- dismenoree pag. 141- Ghid de nursing
10-colului pag. 147- Manual de ingrijiri

SUBIECTUL IV- pag.100- Capitolul 2.62-1150 teste


1. A
2. B
3. B
4. B
5. A,B
6. A
7. B,C
8. C
9. B
10. B
11. A,B
12. A,B
13. A
14. C
15. B,C
16. B,D
17. A,B
18. A,C
19. B,C

MODULUL 14 ANUL I- FIINTA UMANA SI NURSING

SUBIECTUL I
Indicati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false:
Notati-le cu A sau F:
1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;
2. Respiratia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezinta accelerarea respiratiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul
tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism
timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua
continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de
2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica
in mod independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne
complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se
inregistreaza aceleasi valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a
temperaturii corpului intre 370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o riidcatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie
locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie
si cultura..

SUBIECTUL II
Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana
II-a

1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C

II-b

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie


2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie

II- c

1 Alterarea vocii A Escare


2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata in deficit E Anchiloza
SUBIECTUL III
Completati spatiile libere:

1 . .................................reprezinta numarul de respiratii/minut.


2.In evaluarea tensiunii arteriale se apreciaza valorile.tensiunii .........................si a
tensiuni........................................
3. Concentratia oxigenului in aerul inspirat este de ..............................
4. Intre tensiunea arteriala maxima si minima este un raport
de.....................................
5.Hiperpirexia reprezinta temperatura corpului ce depaseste .............................
6. Cresterea frecventei respiratiei se numeste.....................................
7. Varsta , efortul fizic sunt factori........................ care influenteaza pulsul.
8. Greutatea la inghitire se numeste.................................
...........................
9 Diminuarea auzului se numeste ...................................
10.Cecitatea reprezinta pierderea ....................................

SUBIECTUL IV
Incercuiti rapsunsul corect:

1 Frecventa respiratiei la persoana adulta este:


a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.

2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:


a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.

3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange.

4 Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:


a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.

5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :


a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:
a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.

7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:


a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.

8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:


a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile

9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:


a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 37 0 C;
c) 10%.

10. Tulburarile de mictiune sunt:


a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c) nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incontinenta urinara.

11. Incontinenta urinara reprezinta:


a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.

12. Globul vezical este o formatiune tumorala:


a) suprapubiana,dura,mobila la palparea bimanuala;
b) ovala,elastica,localizata in hipogastru;
c) suprapubiana,intens dureroasa la palpare,aderenta la peretele abdominal
anterior.

13. Hipostenuria reprezinta:


a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub 1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.

14. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta


intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.

15. Vomica reprezinta:


a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.

16. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:


a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.

17. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:


a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.

18.Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:


a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.

19.Subfebrilitatea reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale sub 36 0C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 c.

20.Starea de hipotermie este determinata de:


a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.

21Pacientul cu hipertermie prezinta:


a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.

22Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prin


mecanisme fizice:
a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice din organism.

23Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si


dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.

24Functiile pielii sunt:


a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.

25Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:


a) escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.

26.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:


a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.

27Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:


a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.

28Amnezia reprezinta:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.

29Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:


a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.

30Coma este o pierdere totala sau partiala a:


a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;
c) a constientei,mobilitatii,sensibilitatii cu conservarea celor mai importante
functii vegetative.

31Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel afectiv se poate manifesta prin:


a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b)fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.

32Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele


manifestari de independenta;
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.

33.Frecventa respiratiei variaza in functie de:


a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului ambiant;
c) starea de veghe sau somn.

34Dispneea Kussmaul este:


a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o
expiratie scurta, zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei.

35Dispneea Cheyne- Stockes este:


a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana
la apnee, ce dureaza 10-20 secunde.

36In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de


dependenta, cu exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.

37Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:


a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.

38Factorii care determina tensiunea arteriala sunt;


a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.

39Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:


a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.

40Valoarea normala a TA la adult este:


a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) Peste 150max;peste 90mm Hg min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.

41Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara,


cu exceptia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.

42Izostenuria reprezinta:
a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina diluata);
c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori,
indiferent de regimul alimentar.

43Ischiuria reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
44Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:
a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.

45Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza


urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de microclimat optim.

46Pacientul care satisface nevoia de recreere prezinta ca manifestari de


independenta :
a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.

47.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este :


a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C.

48Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:


a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la preanz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.

49Pentru cresterea temepraturii la nou-nascut , se pot folosi:


a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.

50In planul de nursing al bolnavului cu hipertermie,se va evalua zilnic;


a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.

51Anxietatea reprezinta:
a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.

52Bolnavul care comunica ineficient la nivel afectiv prezinta;


a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere in alte persoane;
c) fobie.

53Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:


a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferiaore;
c) a unui singur membru.

54Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:


a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor de simt;
c) reactiile afective in exces.

55Afazia este tulburarea:


a) de sensibilitate a pielii;
b) scaderea volumului muscular;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.

56Enurezisul este:
a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise
noaptea.

57Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:


a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.

58Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.

59Poliuria reprezinta:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml;
c) sete exagerata.

60Vomica este:
a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii.

Barem de corectare:

SUBIECTUL I
1- A-pag.109- Ghid de nursing
2- F- pag.109- Ghid de nursing
3- F- pag.109- Ghid de nursing
4- A- pag.109- Ghid de nursing
5- F- pag.109- Ghid de nursing
6- A-pag.145- Ghid de nursing
7- F- pag.145- Ghid de nursing
8- F- pag.145- Ghid de nursing
9- A- pag.145- Ghid de nursing
10-A- pag.145- Ghid de nursing
11-F- pag.145- Ghid de nursing
12-A- pag.145- Ghid de nursing
13-A-pag.159- Ghid de nursing
14-F- pag.159- Ghid de nursing
15-A- pag.159- Ghid de nursing
16-A- pag.159- Ghid de nursing
17- F-pag.186- Ghid de nursing
18- A- pag.186- Ghid de nursing
19- A- pag.186- Ghid de nursing
20- F- pag.186- Ghid de nursing
21- A- pag.186- Ghid de nursing
22-F- pag.186- Ghid de nursing
23- F-pag.196- Ghid de nursing
24- A- pag.196- Ghid de nursing
25-A- pag.196- Ghid de nursing

SUBIECTUL II

II-a- pagina 183- Ghid de nursing

1-C
2-A
3-E
4-D
5-B

II-b- Pagina 12- 1150 teste;pagina 159- ghid de nursing


1- B
2- C
3- A
4- E
5- D

II c- –Ghid de nursing
1- C
2- A
3- B
4- E
5- D

SUBIECTUL III
Barem de corectare:

frecventa- pag. 109- Ghid de nursing


sistolica- diastolica / maxima- minima - pag. 109- Ghid de nursing
21% - pag. 109- Ghid de nursing
TA MIN = TA MAX /2+1SAU 2 - pag. 109- Ghid de nursing
400c – pag. 186- Ghid de nursing
tahipnee/polipnee- pag. 101- Ghid de nursing
biologici- pag.105 – Ghid de nursing
disfagie – pag. 115- Ghid de nursing
hipoacuzie – pag. 201- Ghid de nursing
vederii – pag. 201- Ghid de nursing

SUBIECTUL IV
1. -B-pag.8 – 20- Capitolul 1.2 – 1150 teste nursing
2. -A
3. -B
4. A
5. A
6. B
7. A
8. B
9. B
10. C
11. B
12. B
13. B
14. A
15. B
16. A
17. A
18. C
19. B
20. A
21. B
22. A,B
23. C
24. C
25. A
26. B
27. C
28. A
29. B
30. C
31. A,B
32. C
33. A,B,C
34. A,C
35. B,C
36. C
37. B
38. A,B,C
39. C
40. C
41. C
42. C
43. A
44. A
45. A,B,C
46. A,C
47. B- pagina 187- Ghid de nursing
48. C - pagina 187- Ghid de nursing
49. A,B- pagina 187- Ghid de nursing -
50. A,C- pagina 187- Ghid de nursing
51. A – pagina 215 – Ghid de nursing
52. A,C - pagina 215 – Ghid de nursing
53. B- pagina 215 – Ghid de nursing
54. A,B- pagina 216 – Ghid de nursing
55. C - pagina 216 – Ghid de nursing
56. B- pagina 146- Ghid de nursing
57. C- pagina 146- Ghid de nursing
58. A - pagina 146- Ghid de nursing
59. B-pagina 146- Ghid de nursing
60. C- pagina 146- Ghid de nursing
MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE

SUBIECTUL I
Indicati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false :
Notati-le cu A sau F

1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA


2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminazecrescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie
capilara – venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11Factorii de risc major a arterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14Presiunea venoasa masurata periferic are valoare de 110-140mmHg.
15Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
16Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
17In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
18Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
19Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea
repausului fizic si psihic al pacientului.
20Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie
venoasa mai buna.

SUBIECTUL II
Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana
II- a

1 Flebografie A Fragilitate capilara


2 Oscilometrie B Activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C Vene
4 E.K.G D Zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E Pulsatii arteriale

II-b

1 H.T.A A Durere precordiala care cedeaza


la nitroglicerina
2 Arteriopatie B Dilatari ale venelor
3 I.M.A C Claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D Durere precordiala mai mare de
30 minute
5 Varice E Durere occipitala matinala

II- c

1 I.M.A A Combaterea infectiei bacteriene


2 Arteriopatie B Purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C Evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D Evacuarea lichidului
5 Endocardita E Interzicerea oricarui efort fizic si
psihic

SUBIECTUL III

Completati spatiile libere:

1. Principala cauza a anginei pectorale este.......................................


coronariana
2. Heparina administrata in afectiunile cardiace are efect ....................... rapid.
3. Calciparina si fraxiparina se administreaza prin injectie.............................
4. Dilatarea venelor superficiale de la nivelul gambei determina
aparitia.........................
5. Cefaleea occipitala,frecvent dimineata cu caracter pulsatil este caracteristica
in ...............................
6. Durerea precordiala care nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina si
repaus este caracteristica in ..................................
7. Examenul radiologic al arterelor cu substanta de contrast se
numeste .........................
8. Masurarea amplitudinii pulsatiilor arteriale se numeste .............................
9. Investigatia care permite vizualizarea arterelor coronare cu ajutorul unei
substante de contrast se numeste......................................
10.Inregistrarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu cardiac se
numeste .....................................

SUBIECTUL IV

SUBIECTUL IV-a- cardio-nursing

Incercuiti raspunsul corect:

1. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:


a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.

2. Boala varicoasa se caracterizeaza prin:


a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente ceanotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate

3Flebografia reprezinta:
a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.

4.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor periferice;
b)ometoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a amplitudinii pulsatiilor peretelui arterial.
5 Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.

6.IMA apare in urmatoarele circumstante,cu exceptia:


a) mesele copioase ,efortul fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.

7. Durerea in IMA prezinta caracteristicile urmatoare:


a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c)dureaza peste 30 de minute.

8. Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA vizeaza:


a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului.

9. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere:


a) evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.

10. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de


dependenta:
a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
11. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei infectioase sunt:
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace congenitale.

12. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare:


a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul stang;
c) hipocondrul stang accentuata de tuse.

13. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt:


a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere;
c) dispnee,poliurie.

14. Interventiile autonome ale asistentei pentru ingrijirea pacientului cu HTA


constau in:
a) asigurarea regimului alimentar hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei antihipertensive.

15. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni


prezinta dureri la mers in gamba stanga,care s-au accentuat ,determinandu-i sa
intrerupa mersul pentru a-i ceda durerea.
Care poate fi cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale periferice;
c) ambele.

16.Unui pacient care prezinta alterarea circulatiei arteriale periferice se


recomanda:
a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.

17.Pacientului care prezinta arterita obliteranta asistenta medicala ii recomanda


la externare.:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.

18. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita gambei drepte.I se acorda urmatoarele
ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior drept ridicat pe o atela Braun.

19 Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii


imbraca astfel:
a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.

20. Pozitia pacientului cu insuficienta cardiaca este:


a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.

21. In timpul administrarii digitalei, asistenta va urmari in mod deosebit :


a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.

22. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste:


a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;
b) reducerea numarului de mese / 24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.

23. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca consta in:


a) mese mici, in numar de 4-5 / 24 h;
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.

24. Interventiile zilnice ale asistentei medicale in evaluarea starii unui pacient cu
anasarca constau in:
a) notarea cantitatii de lichide ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a diurezei;
c) oxigenoterapie.

25. Palpitatiile ca menifestari de dependenta apar:


a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.

26Pulsul:-
a)se percepe cu policele
b(se percepe pe vena cava inferioara;
c)este neregulat in aritmia extrasistolica.

27Pulsul:-
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) Se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur;
c) Nu se modifica in caz de febra.

28Accidentele punctiei pericardice sunt:


a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.

29 In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:-


a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.

30In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la:


a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.

31. . In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la:


a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.

32. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la:


a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.

33 In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in:


a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.

34 In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in:


a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.

35In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in:


a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4.

36 In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in:


a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V 4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V 4 si linia axilara mijlocie stanga.

37. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 6 se face in:


a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V 4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V 4 si linia axilara mijlocie stanga.

38.Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este:


a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului.

39 Durerea din infarct miocardic dureaza:


a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.

40 Sunt indicate in infarct miocardic acut:


a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu punctualitate

SUBIECTUL IV-b- MEDICINA INTERNA CARDIOLOGIE

1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se


administreaza:
a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face:
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului.

3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se caracterizeaza prin:


a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.

4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.

5. Durerea din infarct miocardic acut:


a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.

6. Tabloul clinic in pericardita consta in:


a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.

7.Xilina este indicata in:


a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din infarctul miocardic.

8. Durerea din angina pectorala:


a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 .

9. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de:


a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.

10.Tratamentul in HTA se face cu:


a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.

11. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de


vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.

12.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este:


a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.

13.Despre endocardita bacteriana putem afirma:


a) leziunile caracteristice sunt vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.

14. In pericardita cronica constrictiva:


a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada cardiaca;
c) examenul radiologic nu este important

15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada:


a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta

16. Tratamentul crizei de angina pectorala consta in:


a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina sublingual;
c) tratament hipotensiv.

17.Localizarea cea mai frecventa a IMA este:


a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.

18. Leziunea caracteristica in IMA este:


a) Necroza ischemica miocardica;
b) b) fibroza hepatica;
c) c) inflamatia miocardica.

19. Principala cauza a anginei pectorale este:


a) afectiuni pulmonare;
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.

20. Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este:


a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.
21. In insuficienta cardiaca dreapta exista:
a) dispnee de efort;
b) hepatomegalie;
c) hepatalgie;
d) edeme periferice

22 Perioada cea mai critica din IMA este:


a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.

23Despre varice se poate afirma:


a) sunt dilatari permanente ale venelor superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durereasi senzatia de greutate la nivelul gambelor.

24.Tratamentul insuficientei cardiace globale consta in:


a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.

25Uruitura diastolica se intalneste in:


a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.

SUBIECTUL IV- c- CARDIOLOGIE- CHIRURGIE

Incercuiti raspunsul corect:

1. Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?


a) arteriale,venoase,capilare,mixte;
b) externe,interne,exteriorizate,interstitiale;
c) accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.

2. Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei


arteriale?
a) culoarea sangelui inchisa;
b) sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca;
c) exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca
spontan;
d) forta cu care se pierde sangele este in concordanta cu tensiunea
arteriala a accidentatului.

3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?


a) hemoragie venoasa;
b) hemoragie capilara;
c) hemoragie arteriala;
d) hemoragie venoasa si capilara.

4.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a TA


in faza de inceput a hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite (ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a tesuturilor.

5. Cum este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei hemoragii mari?


a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut;
c) pulsul este aritmic;
d) pulsul este slab batut,filiform.

6. Ce intelegem prin resuscitarea cardio- respiratorie?


a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace;
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului,printr-o ventilatie
pulmonara artificiala.

7. Care dintre afectiunile cardiace pot provoca stop cardiac?


a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.

8. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern?


a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.

9. Unde palpam in mod normal socul apexian?


a) saptiul V intercostal stang pe linia medio- claviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal stang;
c) la mijlocul sternului.

10.Care este ritmul cardiac normal?


a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.

11.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA?


a) apare spre seara,se accentueaza la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea occipitala,apare matinal.

12 Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si


bratul stang intalnim in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagfiene

13Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in:


a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica periferica;
c) sindromul de ischemie acuta periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.

14In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este


precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.

15Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardio- vascular sunt
metode neinvazive?
a) examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) catetenismul cardiac;
d) angiocardiografia.

16Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului


prin:
a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de atropina.

17Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;
b) anticoagulante ,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.

18Claudicatia intermitenta apare:


a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine dupa o distanta aproximativ egala cu cea
la care s-a instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.

19Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de urgenta cand cantitatea de lichid acumulat pune
in pericol viata pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea lichidului acumulat.

20Accidentele punctiei pericardice sunt:


a) socul pericardic;
b) socul apexian;
c) patrunderea acului in miocard.

Barem de corectare:
SUBIECTUL I
1- A pag. 53 – Ingrijiri acordate bolnavilor
2- F pag.55 - Ingrijiri acordate bolnavilor
3- A pag.55 - Ingrijiri acordate bolnavilor
4- F pag.55 - Ingrijiri acordate bolnavilor
5- A pag.63 - Ingrijiri acordate bolnavilor
6- F pag.129 Manual de ingrijiri vol1. Crin Marcian
7- A pag. 129 Manual de ingrijiri vol1. Crin Marcian
8- A pag. 130 Manual de ingrijiri vol1. Crin Marcian
9- A pag. 131 Manual de ingrijiri vol1. Crin Marcian
10-F pag. 132 Manual de ingrijiri vol1. Crin Marcian
11- A pag.65 1150 teste
12-F pag.65 1150 teste
13-A pag.65 1150 teste
14-F pag.65 1150 teste
15-F pag.65 1150 teste
16-A pag.65 1150 teste
17-F pag.65 1150 teste
18-A pag.65 1150 teste
19-A pag.65 1150 teste
20-A pag.65 1150 teste

Barem de corectare:

SUBIECTUL II – CARDIOLOGIE

II.a – pagina 146- Manual de ingrijiri vol1 Crin Marcian


1-C
2-E
3- D
4- B
5- A

II.b – pagina 59 – Ingrijiri speciale acordate bolnavilor


1- E
2- C
3- D
4- A
5- B

II. c- pagina 60- Ingrijiri speciale acordate bolnavilor


1- E
2- C
3- B
4- D
5- A

SUBIECTUL III
1- Ateroscleroza/ stenozare /obliterare pag. 153 Manual de ingrijiri vol1 Crin
Marcian
2- Anticoagulant – pag. 162 Manual de ingrijiri vol1 Crin Marcian
3- Subcutanata – pag. 162- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate bolnavilor
4- Varicelor – pag. 67 Ingrijiri speciale acordate bolnavilor
5- H.T.A pag. 61 Ingrijiri speciale acordate bolnavilor
6- IMA pag.54 Ingrijiri speciale acordate bolnavilor
7- Arteriografie – pag.46 Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate bolnavilor
8- Oscilometrie - pag.147 Manual de ingrijiri vol1 Crin Marcian
9- Coronarografia - pag.144 Manual de ingrijiri vol1 Crin Marcian
10- Fonocardiograma- pag. 140 Manual de ingrijiri vol1 Crin Marcian

Barem de corectare:

SUBIECTUL IV-A-cardio- nursing


1- B,C – pag. 61 cap.2.2 1150 teste
2- C
3- B
4- A,C
5- A
6- B,C
7- B,C
8- A,B
9- A,B
10-A,B,D
11- A
12-B
13-B
14-A,B
15-B
16-A,B
17-B,C
18-B,C
19-A
20-B,C
21-A,C
22-C
23-A,B,C
24-A,B
25-C
26- C – pag.9- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
27-B- pag. 9 - Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
28- A,C-pag.11 Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
29-A – pag 22- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
30-B- pag.22 - Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
31- B-pag.22 - Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
32-- C- pag.22 - Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
33-A- pag.22 - Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
34-B- pag.23- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
35-C- pag.23- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
36-B- pag.23- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
37-C- pag.23- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
38-C- pag. 32- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
39-B- pag.33 - Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
40-A,C pag.33- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea

SUBIECTUL IV-b- CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA

1- A- pag.34- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea


2- B- pag.34- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
3- A,B - pag.34- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
4- A- pag.71- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
5- C- pag.71- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
6- B- pag.71- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
7- B,C- pag.71- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
8- A- pag.71- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
9- A- pag.71- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
10- A- pag.71- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
11- C- pag.71- Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea
12-C- pag.340- Medicina interna Borundel
13- A,C- pag.341- Medicina interna Borundel
14- A,B- pag.355- Medicina interna Borundel
15- D - pag.372- Medicina interna Borundel
16- A,B- pag.368- Medicina interna Borundel
17- C,D- pag.371- Medicina interna Borundel
18- A- pag.370- Medicina interna Borundel
19- B- pag.366- Medicina interna Borundel
20- B- pag.376- Medicina interna Borundel
21- B,C,D- pag.378- Medicina interna Borundel
22- B- pag.371- Medicina interna Borunde
23- A,B,C,D- pag.414- Medicina interna Borundel
24- B,C pag.381- Medicina interna Borundel
25- C- pag.347- Medicina interna Borunde
l
SUBIECTUL IV-c- CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
1- B- pag. 247- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
2- A,C pag. 247- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
3- C pag. 247- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
4- A,B pag. 248- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
5- B,D pag. 248- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
6- B,D pag. 460- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
7- A,C,D pag. 465- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
8- A pag. 465- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
9- A pag. 520- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
10- A pag. 520- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
11- C,D pag. 524- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
12- B pag. 524- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
13- B pag. 524- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
14- A pag. 566- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
15-B pag. 569- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
16-B,C,D pag. 574- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
17-A pag. 575- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
18-B,C pag. 575- Chirurgie Daschevici /Mihailescu
19- A,B,C-pag.145 Manual de ingrijiri vol1 Crin Marcian
20- A,C-pag.146 Manual de ingrijiri vol1 Crin Marcian

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU E.K.G


ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G

Pregatirea pacientului pe ntru E.K.G de repaus consta in:


Pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
Transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-
15 minute inaintea examinarii si asezarea acestuia in decubit dorsal (1 p);
Asigurarea temperaturii camerei in jur de 20 0 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
In zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
Montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
 Rosu la mana dreapta (0,5 p);
 Galben la mana stanga (0,5p);
 Negru la piciorul drept (0,5 p);
 Verde la piciorul stang (0,5 p);
Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
- v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
- v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
- v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
- v4 (maro) in spatiul 5 intercostal pe linia medioclaviculara (1 p) ;
- v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia
axilara anterioara (1 p);
- v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga
(1p).
- Dupa montarea electrozilor se pune aparatul in functiune, se face testarea
acestuia si se inregistreaza E.K.G (1p).
- Asistenta medicala va nota. numele si prenumele pacientului, varsta,
inaltimea, greutatea,ora si data efectuarii (1p).

Proba de compatibilitate-directa in vitro -Jenbreau


Scop (1 p)
 Deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
 Pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi
imuni in sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti-
Rho (D) ,iar donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).

Executie
 Recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
 Pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga
eritrocite de la donator (1 p)
 Respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
 Citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
 Adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30
minute si citeste rezultatul (1 p);

Interpretare: (1 p)
 Daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este
compatibil cu sangele donatorului
 Daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.

Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker


Scop (1 p)
Verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele
introdus prin transfuzie.

Executie
 Instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie;
 Lasa sa se scurga prin picurator primii 20 ml de sange (1 p);
 Regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute;
 Supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
 Daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee
, dureri lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si
anunta medicul (2p);
 Daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml
sange in ritm mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut
 Supravegheaza pacientul timp de 5 minute (2 p);
 Daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup,continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p);

TRANSFUZIA

Accidente si incidente
 Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului
hemolitic (1 p) ;
 Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison,
tahicardie,dispnee, cianoza,stare generala alterata,dureri
lombare,retrosternale) (1p+4 exemple din sapte ) ; (2p)
 Transfuzarea unui sange altera (1 p);
 Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa
transfuzie se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza
bauturi calde,se incepe antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui
infectat (2 p);
 Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau
brucele - manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie
(1p+2 exemple din patru); (1 p);
 Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
 Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri
toracice,tuse chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea
brusca a starii generale ,ciaroza,,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls
filiform,se iau masuri antisoc de catre medicul anastezist- reanimator (3 p);
 Transfuzia sangelui neincalzit poate provoca hemoliza intravasculara cu
blocaj renal,soc posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin
hipotermie (2 p);
Incidente (5p)
 Infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
 Sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-
se schimba flaconul si perfuzorul (2 p);
 Iesirea acului din vena;
 Perforarea venei;
 Coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul (3 p).
;