Sunteți pe pagina 1din 19

Cuprins

Listă de abrevieri

CAPITOLUL I. SPĂLAREA BANILOR PROVENIȚI DIN


ECONOMIA SUBTERANĂ ..................................................................... 1
1.1. Noțiuni introductive privind conceptul și apariția crimei
organizate. ............................................................................................... 1
1.2. Noțiuni introductive privind infracțiunea de spălare a banilor. . 2
1.3. Termenul de spălare a banilor. ..................................................... 3
1.4. Modalitatile concrete de spalare a banilor...................................... 4
1.5. Etape ale spălării banilor. ............................................................. 7
CAPITOLUL II. SPĂLAREA BANILOR ÎN ACTUALA
REGLEMENTARE ................................................................................... 8
2.1. Cadru legislativ. ............................................................................... 8
2.2. Condiții preexistente ........................................................................ 9
2.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii de spălare a banilor. ....... 10
2.3.1. Situația premisă ........................................................................ 10
2.3.2. Latura obiectivă ........................................................................ 10
2.3.3. Latura subiectivă ...................................................................... 11
2.3.4. Forme, modalități și sancțiuni ale infracțiunii de spălare a banilor.
............................................................................................................ 12
2.4. Jurisprudență relevantă ................................................................ 15
Concluzii și propuneri de lege ferenda

Bibliografie

Page 0
CAPITOLUL I. SPĂLAREA BANILOR PROVENIȚI DIN
ECONOMIA SUBTERANĂ

1.1. Noțiuni introductive privind conceptul și apariția crimei organizate.


Conceptul de criminalitate organizată este în stânsă legătură de existența, pe
lângă fenomenul juridic în sine, și de existența unui fenomen sociologic al crimei
organizate.1 Acest concept nu este ușor să se cuantifice în niciunul dintre cele două
fenomene, și nici să fie definite, deoarece în afară de unele trăsături comune,
geografia, demografia, diversitatea culturală, stratificarea socială sunt diferite și
generează abordări conceptuale diferite atât din în ceea ce privește criminalitatea
organizată, cât și în privința reacției sociale. În această privință, statele cunosc diverse
manifestări sau forme de criminalitate organizată și, implicit, și abordările sunt
diferite.2
Crima organizată, ca fenomen este o creație a ultimelor secole și a apărut în
diverse puncte de pe glob, în anumite condiții și având cauze specidice de ordin
istoric și social sub diverse denumiri: mafia, yakuza, triade, etc. Aceste organizații au
abordat criminalitatea ca modalitate de obținere a unor profituri ridicate prin
săvârșirea unor infracțiuni specifice, precum: prostituția, jocurile de noroc, traficul de
stupefiante, criminalitatea organizată a afacerilor, spălarea banilor.3
Comunitatea științifică internațională abordează astăzi diferențiat conceptele de
crininalitate, respectiv: criminalitate economică, criminalitate organizată și
criminalitate transnațională.4
Raymond Gasin, criminolog francez, clasifică criminalitatea sub trei aspecte,
respectiv5:
1. Criminalitatea obisnuită prin înșelătorie(escrocherie, abuz de încredere, abuzi de
bunuri sociale, deturnări de fonduri)

1
Codruț Olaru, Particularitățile crimei organizate în România, Ed. Hamangiu, ed. a 2-a, p.1.
2
https://vdocuments.site/documents/spalarea-banilor-55b0872a438a0.html (Ultima accesare 4.06.2018).
3
Op. cit., Codruț Olaru,p.3.
4
Idem
5
Idem

Page 1
2. Criminalitatea socială- se concretizează prin încălcarea dreptului muncii.
3. Criminalitatea economică care se ralizează prin încălcarea regulilor privind libera
concurență si a reglementărilor din domeniul economic.
Hervè Boullanger a clasificat criminalitatea afacerilor sub trei forme6:
A) criminalitatea financiară- care cuprinde infracțiunile grave care afectează
fluxurile financiare respectiv: spălarea banilor, corupția, bancruta, fraude fiscale și
financiare, deturnare de fonduri;
B) criminalitatea economică care cuprinde infracțiunile grave care afectează fluxurile
de mărfuri, respectiv cele care aduc atingere fiscalității și a cărei bază este marfa, cele
îndreptate împotriva protecției consumatorului și a dreptului de proprietate
intelectuală. În concepția lui Nicolas Queloz acest tip de criminalitate își are originile
în întreprinderi active în viața economică care are drept scop obținerea de câștiguri,
de profit și influență, prin utilizarea de mijloace legale și ilegale, metodele utilizate
fiind viclenia, frauda, falsurile, corupția spălarea banilor iar valorile prejudiciate sunt
reprezentate de buna-credință, siguranța și credibilitatea economică și financiară și
interesul general.
C) criminalitatea concurențială care cuprinde ingracțiunile grave care afectează
fluxurile și informațiile (prezentarea de conturi anuale inexacte, publicitate
mincinoasă sau interzisă , vânzări forțate, abuzul de putere).

1.2. Noțiuni introductive privind infracțiunea de spălare a banilor.


Noul mileniu a adus o accentuată globalizare a piețelor lumii și o adâncire a
interdependențelor existente între economiile naționale. Creșterea neîncetată a
volumului capitalulrilor obținute în urma activităților specifice crimei organizate a
determinat o creștere a necesității reciclării acestor fonduri, astfel încât s-a ajuns la
situația îngrijorătoare ca liderii lumii interlope și operatorii implicați în spălare de
bani să poată controla și influența în unele țări ale lunii sectoare importante din
economie, finanțe, politică și administrație.7

6
Op. cit., Codruț Olaru,p.232.
7
Idem,p.255.

Page 2
Spălarea banilor proveniți din activități ilegale afectează în mod direct accesul
liber la investiții, afectează piața muncii legale, desfacerea, consumul.
Această activitate a spălării banilor, nu este o activitate nouă, tendința de a
ascunde originea ilicită a unor sume și de a conferi acestora o aparentă legalitate și,
implicit onestitate și respectabilitate posesorilor are origini vechi. Cu titlu de
exemplu, negustorii și cămătarii din Evul Mediu care, pentru a ascunde dobânzile
pentru împrumuturile pe care le atribuiau, în condițiile în care Biserica Catolică
interzicea cămătăria, apelau la o gamă variată de trucuri financiare, care corespund în
mare parte și astăzi tehnicilor de reciclare a fondurilor.8

1.3. Termenul de spălare a banilor.


Termenul de spălare a banilor a început sa fie folosit în anii 1920, când în
SUA unele grupuri infracționale(foarte cunoscuți precum Al Capone și Bugs Moran)
au deschis spălătorii fie auto, fie de rufe care aveau rolul de a spăla ,, banii murdari”
pentru a-și justifica în fapt banii proveniți din diverse activități criminale.9
Prin spălarea banilor se înțelege mascarea provenienței ilegale a unor sume de
bani sau a altor câștiguri prin activități de crimă organizată în circuitul financiar-
economic. Scopul acestei acțiuni este de a obține venituri importante și plasarea
acestor bani ,,murdari” în economia oficială(legală)10.
Istoria acestui concept are ca origine creșterea fenomenului de trafic de droguri
la nivel internațional și în consecință, spălarea banilor este opreațiunea ce urmărește
plasarea sumelor astfel obținute în activități economice licite. Pătrunderea masivă a
banilor negri în circuitele financiare oficiale poate permite reprezentanților
criminalității organizate accesul la deciziile imprtante ce vizează funcționarea
economiei modiale.
În legislația română, termenul de ,,spălare a banilor” a fost consacrat pentru
prima dată de dispozițiile Legii nr.21/199911, act normativ care se înscria, la timpul

8
Op. cit., Codruț Olaru,p.256.
9
Idem,p.256.
10
Idem,p,256
11
Legea nr.21/1999 a fost abrogată la 7 decembrie 2002, când Parlamentul României a adoptat Legea
nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor republicată cu modificările și competările
ulterioare.

Page 3
respectiv, în ampla acțiune de armonizare a legislației naționale cu legislația U.E12,
această lege fiind în prezent abrogată de dispozițiile Legii.656/200213.
În cadrul activităților infracționale, numerarul este principalul mijloc de schimb,
iar strategiile de spălare a banilor includ tranzacții care, prin volum, sunt foarte
profitabile și atractive pentru instituțiile financiare legale.14
Prin urmare, spălarea banilor orientează banii dintr-o economie ilegală și îi
plasează în investiții în economia legală.

1.4. Modalitatile concrete de spalare a banilor.15


Din experineța de până acum a organelor judiciare s-au conturat o serie de
metode de spălare a banilor și de denaturare a circuitelor exconomice, dintre care cele
mai frecvent folisite ar fi:
1. Spălarea banilor prin intermediul tranzacțiilor monetare.
Această metodă constă în schimbul unor sume de bani în valută fără niciun scop
economic evident, mai ales atunci când acest lucru se face frecvent. Schimbul unor
mari cantități de bancnote de valoare mică în valoare mare, depuneri de sume la
diverse bănci pe numele unui număr mare de persoane , depuneri și retrageri de
numerar neobișnuit de mari făcute de clienți ale căror activități implică, în mod
normal, folosirea cecurilor sau a altor instrumente de plată fără numerar, creșterea
substanțială a depunerilor în numerar, etc.
2. Spălarea banilor prin conturi bancare
Metoda implică folosirea unor conturi care nu reflectă activități bancare sau
comerciale normale, ci sunt utilizate doar pentru depuneri sau retrageri efectuate mai
mult în numeraar decât prin cecuri, fie prin folosirea unui cont al unei companii care
desfășoară o activitate redusă sau inconsecventă din punct de vedere economic, contul

12
A. Boroi,M. Gorunescu,I.A. Barbu,B. Vârjan, Drept penal al afacerilor, ed. a6-a,
Ed.C.H.Beck,București,2016,p.243.
13
Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor,precum și instituirea unor măsuri
de prevenire și combatere a finanțării terorismultui, cu modificările și competările ulterioare(inclusiv
Legea nr.125/2017, publicată în M. Of. nr.415/06.06.2017).
14
Op. cit., Codruț Olaru, p.256.
15
Idem, p.260 și urm.

Page 4
fiind utilizat ăn primul rând ca depozit temporar de fonduri care, ulterior, sunt
transferate în străinătate.
3. Spălarea banilor prin societăți de asigurare.
Acestă metodă constă în operațiuni de achiziționare de polițe de asigurare de viață
care necesită plata unor prime mari și care par a fi în contradicție cu situația
economică a clientului sau cu capacitatea sa de a obține venituri, numirea unor
beneficiari de polițe de asigurare pe viață pentru sume nejustificate de relația de
afaceri dintre client si beneficiari, semnarea unor polițe de asigurare cu plata
primelor, folisind cecuri emise de terți, în special unde nu există o legătură vizibilă
între terți și clienți, sau cecuri cu multiple semnături.
4. Spălarea banilor prin cazinouri.
Metoda presupune efectuarea în cazinou de tranzacții în valută, respectiv
cumpărarea cu numerar a fiselor, după care clientul pariază, având șanse minime de a
pierde, după care încaseazi de la casă fisele în bancnote de valoare mare sau deleagă
alt client să încaseze o parte din fise, reprezentând câștigul obținut , pentru a evita
obligația de comunicare.
5. Spălarea banilor prin intermediul unor preofesioniști(avocați, contabili, notari).
Acestă metodă presupune operațiuni de vânzare/cumpărare de proprietăți,
transferuri, care fie că acoperă transferurile ilegale de fonduri, fie că reprezintă
investiția finală a veniturilor, după ce au trecut prin procesul de spălare.
Datorită globalizării și al liberei circulații a capitalurilor, tipologiile generale de
spălare a banilor sunt utilizate de grupările criminale și pe teritoriul României, aceste
tipologii find adaptate specificului legislativ intern.
6. Spălarea banilor prin operațiuni financiar-bancare.
Operațiunile care pot face obiectul supravegherii din partea autorităților
administrative și judiciare are la bază practica judiciară, comercială și personală
română și europeană, precum și studiile si documentele elaborate de asociațiile
bancare ale unor state din Europa de Vest.
Reciclarea se realizează prin folosirea de numerar prin16:

16
Op. cit.,Codruț Olaru,p.262.

Page 5
- depozite lichide de o importanță deosebită, efectuate de persoane sau societăți ale
căror activități aparente nu generează astfel de venituri;
- ceșterea masivă și subită a depozitelor cash aparținând unor persoane sau
societăți, fără cauză aparentă , în special în situațiile în care aceste depozite sunt
transferate imediat către o destinație fără nicio legatură aparentă cu activitatea
clientului;
- depunere si retragere de sume mari care depășesc cu mult cifra de afaceri a unei
societăți sau a unei persoane particulare;
- operațiuni frecvente cu fonduri în cazul unui cont deschis de către un particular a
cărui activitate profesională declarată nu justifică funcționarea atât de activă a
contului său;
- clienții ale căror depuneri conțin bancnote false sau instrumente contrafăcute,etc.
Utilizarea contrurilor bancare implică17:
- contul unei persoane sau al une societăți care nu arată de fapt nico activitate
personală normală sau în raport cu afacerile persoanei ori ale societății, dar care este
utilizat pentru a primi sau retrage importante sume de bani, în neconcordanță cu
activitatea sa obișnuită;
- retrageri cash din conturi inactive sau creditate pe neașteptate cu sume provenind
din străinătate
- concordanța dintre ieșirile și intrările de numerar în aceeași zi sau în ziua
anterioară.
Cauzistica actuală a înregistrat și cazuri în care introducerea banilor în circuitul
civil se face prin intermediul investițiilor în sectorul imobiliar, cel puțin în trei
forme18:
- utilizarea numerarului în tranzacții imobiliare în lucul instrumentelor de decontare
bancară;
- achiziționarea unor imobile la prețuri mici , urmată de vânzarea lor imediată, dar
la prețuri mult mai mari, diferența fiind utilizată pentru spălarea unor bani murdari;

17
Op. cit., Codruț Olaru, p.263.
18
Idem, p.263.

Page 6
- achiziționarea de imobile sub prețul pieței, cu declararea parțială a prețului real în
contractul de vânzare-cumpărare, diferența fiind reprezentată de banii spălați.
În ultima vreme, infracțiunile de spălare a banilor sunt destul de frecvente în
cazul societăților off shore, în modalități alternative precum19:
- constituirea de solduri creditoare importante care sunt incompatibile cu cifrele de
afaceri cunoscute clientului, și transferul ulterior către conturi în străinătate.
- clientul introduce fonduri printr-o agenție străină, situată în țările unde producția
și/ sau traficul de droguri pot fi practicate;
- utilizarea de acreditive și alte metode de finanțare pentru a face să circule banii
între diferite țări unde clintul nu-și are activitățile curente;
- plăți regulate și importante, care nu pot fi identificate clar cu tranzacții reale.
7. Spălarea banilor prin intermediul operațiunilor externe.
Această operațiune presupune controlul statului asupra operațiunilor de comerț
exterior, în general fiind conceput pentru evitarea dezechilibrelor economice între
diferite țări, precum și a crizei de devize. În prezent, comerțul internațional este
condus de teoriile liberului schimb internațional.
Preponderente în cazuistica națională sunt spălarea banilor prin operațiuni
financiar-bancare, dar și cele prin intermediul operațiunilor externe.20

1.5. Etape ale spălării banilor.


Spălarea banilor presupune, de cele mai multe ori, derularea întregului proces
divizat în cele trei etape, complexitatea acestuia fiind imprimată de diferite tehnici la care
recurge infractorul.21Astfel, prima etapă o reprezintă plasarea, adică deplasarea fizică a
sumelor de bani, pentru separarea fondurilor obținute de sursa lor ilicită, în scopul evitării
confiscării.22
Cea de-a doua etapă este reprezentată de stratificare, în această etapă făptuitorii sunt
preocupați să curme orice legătură între banii murdari și sursa de proveniență a acestora.
De regulă, infractorii aleg, de cele mai multe ori, să transforme banii deja plasați în
19
Op. cit., Codruț Olaru, p.263
20
Idem.
21
Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii, București, 2015,p.21.
22
Idem,p.21.

Page 7
instrumente de plată, precum: cecuri, cecuri de călătorie, bilete de schimb, sau preferă să
achiziționeze valori imobiloare. Frecvent, făptuitorii speculează în faza stratificării
oportunitățile oferite de paradisurile fiscale situate în destinații off-shore, înfiintându-și
mai multe societăți de fațadă.23
Integrarea (reciclarea, absorbția) este cea de-a treia etapă. Această etapă este etapa
finală a procesului spălării banilor și presupune introducerea fondurilor albite în
domeniul economic și financiar. În faza integrării este realizat obiectivul major al
procesului de spălare a banilor respectiv, furnizarea unei justificări de necombătut a
banilor spălați.24
Cele trei etape pot constitui faze separate și distincte, pot apărea simultan dar se pot și
suprapune. Felul în care sunt folosiți pașii de bază depinde de mecanismele de spălare
disponibile și de cerințele organizațiilor criminale.25

CAPITOLUL II. SPĂLAREA BANILOR ÎN ACTUALA


REGLEMENTARE

2.1. Cadru legislativ.


Potrivit Legii nr.656/200226 în Capitolul I. intitulat ,, Dispoziții generale”, art.2
lit. a), face trimitere expresă în cuprinsul aceleiași legi la art.29 pentru definirea
infracțiunii de spălare a banilor. Astfel, art.29 din Lg. 656/2002 27 prevede:,, Constituie
infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea unei
infracțiuni, în scopul ascunderii sau a disimulări origini ilicite ale acestor bunuri

23
Op.cit., Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii,p.22.
24
Idem, p.22.
25
Idem,p.23.
26
Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor,precum și instituirea unor măsuri
de prevenire și combatere a finanțării terorismultui, cu modificările și competările ulterioare(inclusiv
Legea nr.125/2017, publicată în M. Of. nr.415/06.06.2017).
27
Idem.

Page 8
ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin
bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situări, a dispoziției,
a circulației sau a propietați bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând
că bunurile provin din săvârsirea de infracțiuni;
c) Dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din
săvârșirea unor infracțiuni.

2.2. Condiții preexistente


A. Obiectul infracțiunii:
a) Obiectul juridic generic al infracțiunii de spălare a banilor îl reprezintă
relațiile sociale de tip patrimonial, care se nasc și se dezvoltă în legătură cu normala
circulație a bunurilor sau valorilor în cadrul circuitelor financiare, bancare, economice,
comerciale sau civile. Valoarea socială ocrotită de norma de incriminare este reprezentată
de derularea firească și legală a fluxurilor de bunuri și valori prin intermediul instituțiilor
specializate.28
b) Obiectul juridic special al acestei infracțiuni de spălare a banilor îl
constituie relațiile sociale care se nasc și se dezvoltă în legătură cu activitatea justiției,
faptele incriminate împiedicând aflarea adevărului și reazlizarea justiției.29
Astfel, infracțiunea de spălare a banilor face parte, sub raportul clasificării ei
de grup, din categoria infracțiunilor patrimoniale.30
c) Subiectul activ al infracțiunii poate fi orice persoană fizică sau juridică
responsabilă penal, nefiind precizată vreo calitate specială a subiectului. Subiectul activ
al infracțiunii de spălare a banilor poate fi și autor al infracțiunii principale, dar și o
persoană specializată în spălarea banilor, care nu are nicio legătură cu infracțiunea
principală.31

28
Op. cit., A. Boroi,M. Gorunescu,I.A. Barbu,B. Vârjan, Drept penal al afacerilor,p.249.
29
Idem, p.249.
30
Op.cit., Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii,p.37.
31
Op. cit., A. Boroi,M. Gorunescu,I.A. Barbu,B. Vârjan, Drept penal al afacerilor,p.250.

Page 9
d) Subiectul pasiv este, în principal, statul, ca titular al obligației de asigurare
și garantare a unui climat de normalitate în ceea ce privește desfășurarea activității
economico-financiare și de afaceri, iar in secundar, poate fi subiect pasiv orice persoană
fizică sau juridică care este prejudiciată în urma săvârșirii acestei infracțiuni.32

2.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii de spălare a banilor.


2.3.1. Situația premisă a infracțiunii constă în săvârșirea unei alte infracțiuni din care
provine bunul, infracțiune denumită și infracțiunea principală sau predicat. Pentru
reținerea acestei infracțiuni nu este necesară o condamnare anterioară sau concomitentă
pentru infracțiunea principală, după cum nu este necesar nici măcar ca autorul infracțiunii
principale să fie cunoscut.33 Potrivit unei decizii a ICCJ s-a arătat că infracțiunea de
spălare a banilor poate exista și în cazul în care nu s-a pronunțat o hotărâre prealabilă a
autorilor infracțiunii principale, având în vedere că instnța este obligată să verifice
existența condițiilor de vinovăție cu privire la săvârșirea infracțiunilor care au produs
sumele de bani supuse spălării.34
2.3.2. Latura obiectivă
A) Elementul material al infracțiunii de spălare constă în una din următoarele acțiuni35:
1. Schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că acestea provin din dobândirea de
infracțiuni în scopul ascunderii sau a disimulări originii ilicite ale acestor bunuri sau în
scopul de a ajuta persoana să se sustragă de la procedurile judiciare. În această variantă
tip a infracțiunii, elementul material se realizează printr-o acțiune de schimbare de bunuri
sau transfer de bunuri. Cerința esențială a infracțiuni este ascunderea sau disimularea
originii ilicite a bunurilor și ajutarea persoanei să se sutragă de la procedurile judiciare.36
2. Ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a
circulației bunurilor, cunoscând că bunurile provin din infracțiuni.
3. Dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din
săvârșirea de infracțiuni.

32
Op. cit., A. Boroi,M. Gorunescu,I.A. Barbu,B. Vârjan, Drept penal al afacerilor,p.250.
33
Idem.
34
ICCJ, Secția penală, decizia penală nr.609/2014(www.scj.ro).
35
Op.cit., Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii,p.38.
36
Idem,p.39.

Page
10
B) Urmarea imediată – constă în introducerea pe piață a bunului spălat, afectând libera
concurență, ca urmare a cheltuielilor minime cu obținerea capitalului ilegal(art.29 alin.1
lit.a); ascunderea sau disimularea efectivă a adevăratei naturi a bunurilor, prin aceste
modalitați trebuie să se obțină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor, fie o schimbare
efectivă juridică, astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata lui natură
sau proveniență (art.29 lit.b); acțiunea de dobândire, deținere sau folosire trebuie să
producă schimbarea imediată a situației de fapt a bunului, prin trecerea lui în altă sferă
patrimonială.37
2.3.3. Latura subiectivă a infracțiuni de spălare a banilor. Forma de vinovăție cu care se
săvârșește infracțiunea este intenția directă38, infracțiunea din culpă nefiind incriminată.
Infracțiunea de spălare a banilor, cuprinde în conținutul ei constitutiv, sub aspectul
laturii subiective, un element subiectiv și o cerință esențială. Elementul constitutiv constă
în intenție, autorul trebuind să aibă reprezentarea că prin activitățile întreprinse ascunde
provenința banilor care provin dintr-o infracțiune și trebuie să urmărească sau să accepte
obținerea acestui rezultat. Astfel, autorul comite fapta cu intenție directă ori de câte ori
trece la efectuarea de operații de spălare a banilor, admițând și posibilitatea ca bunurile
supuse procesului de spălare să provină dintr-o infracțiune.39
Cerința estențială a laturii subiective este că autorul trebuie să cunoască
împrejurările că bunurile supuse operațiunilor de curățare provin din săvârșirea unei
infracțiuni. Nu este necesar ca făptuitorul( atunci când nu este el autorul faptei principale)
să cunoască care anume infracțiune a fost săvârșită și cine este autorul acesteia sau dacă
acesta răspunde penal sau nu pentru fapta săvârșită, fiind suficient ca în momentul
operațiunii de spălare a banilor să-și dea seama că bunul provine din săvârșirea unei
infracțiuni.40

37
Op.cit., Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii,p.42 și urm.
38
Op. cit., A. Boroi,M. Gorunescu,I.A. Barbu,B. Vârjan, Drept penal al afacerilor,p.255.
39
Op.cit., Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii,p.43.
40
Idem,p.43.

Page
11
2.3.4. Forme, modalități și sancțiuni ale infracțiunii de spălare a banilor.
Fiind o infracțiune care se realizează printr-o activitate infracțională comisivă,
infracțiunea de spălare a banilor poate prezenta situații variate, care implică o multitudine
de forme, modalități și sancțiuni.
A) Forme
1. Actele preparatorii și tentativa. Infracțiunea de spălare a banilor, fiind o
infracțiune comisivă, este susceptibilă de o desfășurare în timp, prin urmare, pot
exista acte de pregătire și acte de executare. Actele pregătitoare, deși sunt
posibile, nu sunt incriminate la această infracțiune, însă, potrivit art.29 alin(2) din
Legea 656/200241, tentativa se pedepsește.
2. Infracțiunea de spălare a banilor, se consumă în momentul când se produce
urmarea imediată specifică fiecărei acțiuni care formează elementul material al
laturii obiective a infracțiunii.42
3. Unele dintre acţiunile incriminate în textul art. 29 alin. 1 din Legea nr. 656/200243
pot prezenta trăsăturile unor acţiuni momentane (transferul, dobândirea), în timp
ce altele au caracter continuu (ascunderea, disimularea, deţinerea, folosirea),
momentul consumării prelungindu-se în timp până la epuizare, fie prin încetarea
voluntară a acţiunii, fie prin intervenţia autorităţilor. De asemenea, toate actele
incriminate se pot înfăţişa şi sub o formă continuată când sunt comise de aceeaşi
persoană, la anumite durate rezonabile de timp, cu aceeaşi rezoluţie delictuoasă.
În acest caz, momentul epuizării va fi cel al efectuării ultimului act al acţiunii de
spălare de bani.44

41
Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor,precum și instituirea unor măsuri
de prevenire și combatere a finanțării terorismultui, cu modificările și competările ulterioare(inclusiv
Legea nr.125/2017, publicată în M. Of. nr.415/06.06.2017).
42
Op.cit., Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii,p.44.
43
Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor,precum și instituirea unor măsuri
de prevenire și combatere a finanțării terorismultui, cu modificările și competările ulterioare(inclusiv
Legea nr.125/2017, publicată în M. Of. nr.415/06.06.2017)
44
Op.cit., Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii,p.44.

Page
12
2. Sancțiuni45
Potrivit standardelor internaţionale în materie, în lumina cărora se apreciază
efectivitatea unui sistem de combatere a spălării banilor, evidenţiate în Metodologia
FATF (Grupului de Acţiune Financiară Internaţională) de evaluare a sistemelor de
spălare a banilor, pentru evaluarea respectării Recomandărilor FATF, sancţiunile
aplicate pentru săvârşirea unor infracţiuni de spălare a banilor trebuie sa fie efective,
proporţionale cu gravitatea faptelor şi disuasive, iar produsele şi instrumentele
infracţiunii trebuie confiscate. Faptele săvârşite în sfera criminalităţii economice
trebuie sancţionate cu privare de libertate, sancţiuni pecuniare, confiscarea produselor
obţinute din infracţiune, necesitând un mesaj de descurajare, prin măsuri care să
contribuie la realizarea scopului educativ, coercitiv şi preventiv al procesului penal,
de vreme ce criminalitatea economică reprezintă obiectul predilect de activitate al
organizaţiilor criminale din Europa: evaluarea prejudiciilor generate prin astfel de
infracţiuni permite concluzia că avem de-a face cu cea mai importantă activitate de
crimă organizată. Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, apreciem că
trebuie avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei raportat la
scopul pedepsei, activităţile desfăşurate de fiecare inculpat în cadrul modalităţilor
alternative de săvârşire a infracţiunilor, contribuţia şi rolul fiecăruia, scopul urmărit şi
realizat, caracterizările depuse la dosar şi celelalte acte în circumstanţiere, vârsta
acestora, starea de sănătate, lipsa antecedentelor penale şi, nu în ultimul rând, acolo
unde a apreciat că se justifică, acordată eficienţă circumstanţelor atenuante. La
analiza criteriilor de individualizare a pedepselor care urmează să fie aplicate
inculpaţilor condamnaţi pentru infracţiunea de spălare a banilor trebuie avute în
vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise de către aceştia, extrem de
ridicat, având în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea
penală, modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, împrejurările în care faptele au
fost comise, pluralitatea de acte materiale, dar şi caracterul extrem de organizat al
activităţii infracţionale, durata mare de timp în care aceasta s-a desfăşurat, numărul
foarte mare de acte de executare şi prejudiciul creat, care este unul foarte ridicat.

45
Op.cit., Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii,p.44.

Page
13
Dacă scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, iar prin
executarea pedepsei se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă
de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, judecătorul este obligat,
la stabilirea şi aplicarea pedepselor, să ţină seama de dispoziţiile părţii generale a
CP46, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al
faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de alte împrejurări care atenuează sau
agravează răspunderea penală.
În realitatea obiectivă, faptele de spălare a banilor, ca și atitudinea subiectivă
față de acestea a inclulpaților creează un sentiment de neîncredere în stabilitatea de
care trebuie să se bucure mediul economic şi de afaceri. În ceea ce priveşte
individualizarea pedepselor care urmează să fie aplicate inculpaţilor condamnaţi
pentru fapte de spălare a banilor, se va avea în vedere că activitatea de individualizare
judiciară a pedepselor aplicate în cazul săvârşirii infracţiunilor de spălarea banilor
reprezintă, în contextul socio-politic actual, o responsabilitate deosebită, prin prisma
angajamentelor asumate de România, a aşteptărilor societăţii faţă de finalitatea actului
de justiţie, dar şi a schimbării unor mentalităţi şi deprinderi.
Practica judiciară constantă a confirmat că valoarea prejudiciului efectiv produs
prin infracţiune reprezintă un aspect de care trebuie să se ţină seama în procesul de
individualizare judiciară, dar fără a fi disociat de ansamblul celorlalte criterii. În cazul
unor astfel de infracţiuni, anumite criterii, care, de regulă sunt general acceptate ca
factori importanţi în procesul de individualizare a unor pedepse, cu precădere lipsa
antecedentelor penale ale infractorului, faptul că anterior comiterii faptei se bucura de
o bună reputaţie, are un grad de instruire sau pregătire profesională peste medie etc.,
au o pondere mult mai redusă în determinarea pedepsei care trebuie aplicată, tocmai
pe considerentul că, în cazul unor astfel de infracţiuni, infractorul profită de aceste
realităţi pentru a-şi disimula comportamentul infracţional sau a-şi asigura realizarea
scopului ilicit propus.

46
Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, publicată în M.Of. nr.510 din 24 iulie 2009 cu modificările și
completările ulterioare.

Page
14
Potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 29 alin. (3) din Legea nr. 656/200247, dacă
fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanţa
aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute în art.
136 alin. (3) lit. a) - c) din Codul penal.
În cuprinsul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 656/2002 este consacrată o cauză
de reducere a pedepsei, astfel încât persoana care a comis infracţiunea prevăzută în
art. 29 iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la
răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii beneficiază de
reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

2.4. Jurisprudență relevantă


Prin reţinerea în concurs a infracţiunilor de evaziune fiscală (infracţiunile
din care au rezultat banii) şi a infracţiunilor de spălare a banilor, în varianta
normativă prevăzută de art.29 alin.1 lit. c din Legea 656/200248, se încalcă
principiul ne bis in idem, atunci când autorul spălării banilor dobândeşte bunuri
provenind din comiterea unei infracţiuni, dacă dobândirea de bunuri nu este
urmată de un act subsecvent în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor. În ce
privește infracțiunile de spălare de bani puse în seama inculpaților, constând în
aceea că au dobândit sau folosit sume de bani, cunoscând că acestea provin din
săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, Tribunalul a reținut că prin reţinerea
în concurs a infracţiunilor de evaziune fiscală (infracţiunile din care au rezultat
banii) şi a infracţiunilor de spălare a banilor, în varianta normativă prevăzută de
art.29 alin.1 lit. c din Legea 656/200249, se încalcă principiul ne bis in idem,
atunci când autorul spălării banilor dobândeşte bunuri provenind din comiterea
unei infracţiuni, dacă dobândirea de bunuri nu este urmată de un act subsecvent în
scopul disimulării originii ilicite a bunurilor.

47
Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor,precum și instituirea unor măsuri
de prevenire și combatere a finanțării terorismultui, cu modificările și competările ulterioare(inclusiv
Legea nr.125/2017, publicată în M. Of. nr.415/06.06.2017).
48
Idem.
49
Idem.

Page
15
În speţă, nu se poate reține că inculpatul G.D.G. a retras din conturile
societăţilor SC „X ” SRL Piatra Neamţ și SC „Y ” SRL Piatra Neamţ, pe care le
controla, exact sumele de bani provenite din comiterea infracţiunilor de evaziune
fiscală (produsul infracţiunii). Banii rezultați din săvârșirea infracţiunilor de evaziune
fiscală au existat ca monedă scripturală, evaziunea fiscală nu a „produs” efectiv sume
de bani care să poată fi însușite, ci a diminuat baza impozabilă, determinând astfel
reducerea sumelor datorate statului cu titlu de impozit pe profit și TVA.
Participantul la infracţiunea principală (din care provin sumele de bani) nu poate
fi subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor, în variantă reţinută în sarcina
inculpaţilor, dacă are calitatea de subiect al infracţiunii predicat (autor sau complice)
deoarece el a devenit deţinător (în cazul de față, titular al sumelor de bani) prin
comiterea infracţiunii principale, respectiv a infracţiunii de evaziune fiscală.
Așa fiind, Tribunalul, în temeiul art. 396 alin. 1, 2 şi 5 Cod procedură penală50,
raportat la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală51, a achitat pe inculpații G. D. G.,
SC „X ” SRL Piatra Neamţ și SC „Y ” SRL Piatra Neamţ, sub aspectul săvârşirii
infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 lit. c din
Legea nr.656/200252, cu aplicarea art. 41 alin. 2 vechiul Cod penal53.
Soluția a fost menținută de Curtea de Apel Bacău prin Decizia penală nr. 1136
din 24 octombrie 2017.54

50
Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în M.Of.nr.486 din 15 iulie 2010 cu
modificările și completările ulterioare.
51
Idem.
52
Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor,precum și instituirea unor măsuri
de prevenire și combatere a finanțării terorismultui, cu modificările și competările ulterioare(inclusiv
Legea nr.125/2017, publicată în M. Of. nr.415/06.06.2017).
53
Legea nr.15/1968 privind Codul penal al României, republicată în M.Of. nr.65 din 16 aprilie 1997, în
prezent fiind abrogată.
54
Sentința penală nr.94/15 decembrie 2016, http://www.legal-land.ro/spalare-de-bani-achitare/, (ultima
accesare 8.06.2018 ).

Page
16
Concluzii finale și propuneri de lege ferenda55

De lege ferenda, pentru eliminarea oricăror inadvertenţe de ordin terminologic,


apreciem că legiuitorul român trebuie să reflecteze dacă s-ar impune înlocuirea
sintagmei „cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni” cu sintagma
„cunoscând că provin din săvârşirea unei activităţi infracţionale”. În opinia noastră,
demersul legiuitorului ar facilita probarea elementului subiectiv al infracţiunii
analizate.56
De lege ferenda, considerăm că legiuitorul ar trebui să incrimineze şi spălarea
banilor din culpă57, atunci când cel care comite vreuna dintre acţiunile incriminate la
art. 29 alin. 1 lit. a-c)58 nu a prevăzut, deşi trebuia şi putea să prevadă, originea
infracţională a bunurilor.59
De lege ferenda, apreciem că s-ar impune prevederea distinctă ca variantă
agravată a infracţiunii analizate, de săvârşirea spălării banilor provenind din
infracţiuni predicat comise de grupuri criminale organizate.60
În concluzie, în prezent, metodele de spălare a banilor sunt limitate numai de
imaginaţia infractorilor. Deşi schemele rudimentare de spălare a banilor mai sunt
folosite în anumite jurisdicţii, procesul spălării banilor are ca trăsături definitorii
complexitatea, sofisticitatea şi internaţionalizarea operaţiunilor. Infractorii financiari
beneficiază pe scară largă de asistenţă în realizarea schemelor internaţionale, inclusiv
pentru evitarea unor restricţii la regimul de export.
Datorită multitudinii de posibilităţi oferite de sistemul financiar, asistăm la un
proces de evoluţie a tehnicilor de spălare a banilor în paralel cu modernizarea
sistemelor de prevenire a flagelului. Neajunsul sistemelor de prevenire constă în

55
Op.cit., Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii,p.45 și urm.
56
Camelia Bogdan, Spălarea banilor. Aspecte teoretice și de practică judicară, Ed.Universul Juridic,
București, 2010, p.242.
57
Idem,p.242.
58
Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor,precum și instituirea unor măsuri
de prevenire și combatere a finanțării terorismultui, cu modificările și competările ulterioare(inclusiv
Legea nr.125/2017, publicată în M. Of. nr.415/06.06.2017).
59
Op.cit., Camelia Bogdan, Elena Hach, Ghid pentru combaterea spălării banilor destinat judecătorilor și
procurorilor, Consilul Superior al Magistraturii,p.45 și urm.
60
Op.cit. Camelia Bogdan,p.210.

Page
17
faptul că autorităţile sunt mereu cu un pas în urma infractorilor, fiindu-le oferită doar
posibilitatea de a-şi adapta metodologia de investigare în funcţie de noile tendinţe
observate în comportamentul infractorului financiar; putem conchide că spălătorii de
bani sunt cei care fixează nivelul de complexitate al operaţiunilor de spălare. Or,
măsurile de prevenire a spălării banilor sunt implementate atât de către entităţile din
sectorul privat, cât şi de autorităţile judiciare pentru monitorizare cât mai strictă a
etapei plasării fondurilor, o atenţie mult mai mică fiind acordată etapelor stratificării
şi integrării. Se cuvine ca, pentru înlăturarea acestui neajuns, autorităţile judiciare să
uziteze şi mijloacele de efectivă combatere a fenomenului, cu observarea noii
paradigme care există în dreptul penal, care pune accentul pe primordialitatea
necesităţii confiscării bunurilor generatoare de profit.

Page
18