Fişă de lucru (Recapitulare pentru teză) – Clasa a VIII-a - ____ 05.

2011

I. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„Zgomot de pasăre mare, deranjată dimineaţa din cuib, tulbură liniştea potecii. Sunt eu, Anuţa, fata
pădurarului Bungărzan de la cantonul numărul zece, nu te speria, corbule drăguţule, sau ce pasăre-i fi. Cât e
vremea frumoasă, vin mereu pe poteca asta la şcoală. Sunt singura fată din Liceul Silvic, nu pot sta la internat,
aşa că n-am de ales, îmi iau rucsacul în spinare şi, zdup, în jos, cinci kilometri dimineaţa, hopa, sus, cinci
kilometri după-masa. Iarna stau în gazdă la o mătuşă urâcioasă şi zgârcită. Am toiag încrustat şi tot fredonez
să-mi fac curaj cât umblu pe cale. Dar vânzoleala din piaţa primăriei ce să fie?”
(Mircea Nedelciu – „Şi ieri va fi o zi”)
A.Limba română
1.Transcrie din text o interjecţie, un numeral, un adverb, un pronume relativ, un verb copulativ.
2.Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text „de pasăre”; „potecii”; „eu”; „mereu”; „asta”;
„am toiag”.
3.Menţionează propoziţiile din fraza „Am toiag încrustat şi tot fredonez să-mi fac curaj cât umblu pe cale.”.
4.Realizează expansiunea părţii de propoziţie subliniate în propoziţie subordonată corespunzătoare „Iarna stau
în gazdă la o mătuşă urâcioasă şi zgârcită.”
B.Înţelegerea textului
5.Indică momentul subiectului prezent în text.
6.Menţionează modul de expunere dominant în textul citat.
7.Transcrie două fragmente, însumând fiecare maximum zece cuvinte, care se referă la identitatea
personajului.
8.Selectează un fragment de cel mult zece cuvinte, în care Anuţa apare, simultan, în ipostaza de personaj şi de
narator.

II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„A fost odată, a fost, că de n-ar fi nici s-ar povesti; căci nici eu nu-s deodată cu poveştile, mânca-mi-ar
pita fălcile, că-s mai mic c-o zi, cu două, mânca-mi-le-ar pe amândouă. Mi-aduc însă aminte când poveştile pe
la poarta noastră trecea, maica atunci mă făcea, şi eu luai o poveste de coadă ş-o ţipai la noi în ogradă, şi-o
bătui bine, bine, să mă-nveţe şi pe mine.
De atunci eu nu minţesc cum se minţeşte.
Ci minţesc de pârlesc, că în lume aşa se trăieşte.
Destul c-a fost odată un împărat care se numea împăratul Roşu, şi avea o bogăţie cât nu se poate spune.
Pe lângă bogăţia cea mare, avea el singur, pentru a lui împărăţie: soare, lună şi stele.
Mai avea el şi trei fete, frumoase, Doamne, ca trei îngeraşi.
Dar oamenii răi erau şi pe acele vremuri, şi de necazuri, bag de seamă, nici împăraţii nu sunt scutiţi.
Ş-odată ca niciodată, i-au furat soarele, luna şi stelele.”
(„Voinic de plumb” – poveste populară din Ardeal)
A.Limba română
1.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în textul citat.
2.Indică funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: „cu poveştile”; „fălcile”; „o”; „se minţeşte”; „cea mare”;
„trei”.
3.Transcrie din text patru verbe la modul indicativ, timpurile: perfect compus, imperfect, prezent, perfect
simplu.
4.Indică propoziţiile şi felul acestora din fraza „...a fost odată un împărat care se numea împăratul Roşu, şi
avea o bogăţie cât nu se poate spune”.
5.Realizează contragerea propoziţiei „care se numea împăratul Roşu” şi precizează funcţia sintactică a
cuvântului cu care ai înlocuit propoziţia.
B.Înţelegerea textului
6.Precizează ce parte a basmului este reprodusă în fragmentul de mai sus.
7.Indică modul de expunere dominant în textul dat.
8.Precizează două elemente specifice basmului popular prezente în textul dat.
9.Transcrie un fragment de maximum 30 de cuvinte care arată cauza ce va declanşa acţiunea basmului.
10.Precizează care este rolul formulelor iniţiale în cadrul basmului.
 Fişă de lucru (Recapitulare pentru teză) – Clasa a VIII-a - ____ 05.2011

I. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„Avea în braţe vipere Cruciş cad spadele acum
Şi-n trupul svelt un şarpe, Şi-n ochi mijeşte plânsul,
Îl îndrăgeau frumoasele Un trup se prăvăleşte-n scrum,
Cântând molcom din harpe. Altul stă-nfipt pe dânsul.

Dar Domnul ţării porunci Dar fata-nmărmurită-n prag

Că celui ce-l dă gata Îşi rupe sânul, greul.
Fata mezină îi va fi „Vai, nu voinicul mi-a fost drag,
Cu tron cu tot răsplata. Ci zmeul!”
(Radu Stanca – „Fata şi zmeul”)
A.Limba română
1.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din text.
2.Identifică greşeala de exprimare din versul „Că celui ce-l dă gata” şi propune o soluţie de evitare a acesteia.
3.Identifică subiectele din strofa a treia şi precizează felul lor.
4.Identifică predicatele din strofa a doua şi precizează felul lor.
5.Precizează felul propoziţiilor din prima strofă.
6.Realizează expansiunea cuvântului subliniat în secvenţa următoare şi precizează felul propoziţiei obţinute
„Dar fata-nmărmurită-n prag / Îşi rupe sânul, greul”.
B.Înţelegerea textului
7.Numeşte modul de expunere dominant în poezie.
8.Selectează o secvenţă descriptivă de tip portret din poezie.
9.Transcrie o imagine vizuală şi una auditivă din poezie.
10.Precizează ce moment al subiectului este reprezentat de replica finală a fetei.
11.Indică tipul rimei din poezie.
12.Numeşte o trăsătură comună a acestei balade moderne cu o baladă populară.

II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„Era într-adevăr un om minunat, aproape măreţ, cum sta aşa îmbujorat de căldura aburilor, de plăcerea de
a sluji o mâncare bună flămânzilor, înfăşurând într-o privire duioasă liota lihnită dimprejurul său.
−Ei, acum e acum! făcu el, ridicând ochii întâi la cer şi apoi coborându-i roată spre cei de jos. Să nu ne
înecăm tocmai la mal... Ca să dea şi mai mult gust, bolovanul are nevoie de puţin pătrunjel, o mână de mărar,
nişte leuştean, vreo câţiva morcovi amestecaţi cu ţelină, chiar un ardei, doi. Cine are pe-acasă? Că bolovanul
chiar acum îşi lasă zeama dintâi... Ia uitaţi-l.
Şi cu lopeţica făurită de el se căznea să scoată la vedere, pentru îndemn, pietroiul înfierbântat, care luci
deodată alb şi nălucitor cât un gogon de ciolan de la genunchiul unui bour.
Gospodinele se grămădiră curioase. O bunătate de aromă zbucnea valuri-valuri cu aburii deodată. Copiii
nu mai putură răbda şi chirăiră, începând să ceară.” (Vasile Voiculescu – „Ciorbă de bolovan”)

1.Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text.

2.Identifică verbele din alineatul al doilea şi precizează felul lor şi funcţia sintactică.
3.Menţionează funcţia sintactică a următorelor cuvinte „aburilor”; „lihnită”; „de mărar”; „copiii”; „câţiva”;
„de jos”.
4.Indică propoziţiile şi felul acestora din fraza „Şi cu lopeţica făurită de el se căznea să scoată la vedere, pentru
îndemn, pietroiul înfierbântat, care luci deodată alb şi nălucitor cât un gogon de ciolan de la genunchiul unui
bour.”
5.Realizează expansiunea cuvântului subliniat în secvenţa următoare şi precizează felul propoziţiei rezultate
„Copiii nu mai putură răbda”.
6.Numeşte genul literar în care se încadrează textul dat.
7.Selectează două epitete care contribuie la realizarea portretului moral al personajului.
8.Transcrie o enumeraţie din text.
9.Precizează alineatul în care apare o descriere de tip portret.
10.Transcrie o imagine olfactivă din ultimul alineat al textului şi numeşte figura de stil prin care e construită.
 Fişă de lucru (Recapitulare pentru teză) – Clasa a VIII-a - ____ 05.2011

I. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„Leonida: Stinge lumina!
(Cocoana suflă iute în lampă; zgomotul este sub ferestre. Amândoi sunt trăsniţi. O pauză, zgomot şi apoi câteva bătăi
în uşa d-afară.)
Efimiţa (şoptind): Sunt la uşă...
Leonida (asemenea): Atât mi-a fost!... Nu te mişca. (Bătăile se repetă mai tare; zgomotul s-a cam depărtat.) Să ne
ascundem în dulap...
Efimiţa: Să lăsăm calabalâcul şi să sărim pe fereastră...
Leonida: Dar dacă or fi intrat în curte?
(Bătăile în uşă se îndesesc cu nerăbdare; zgomotul se depărtează mereu.)
Un glas de femeie (d-afară): Dar asta, comedie!
Efimiţa (cu uimire, plecându-se spre uşă s-asculte): Ai?
Leonida (oprind-o): St! nu te mişca!
(Pumni tari în uşă; zgomotul se aude mai departe.)
Efimiţa (uimită): E slujnica, Leonido, Safta.
(Chiotele şi împuşcăturile d-abia se mai aud foarte departe.)”
(Ion Luca Caragiale – „Conul Leonida faţă cu reacţiunea”, scena IV)
A.Limba română
1.Indică gradul de comparaţie al fiecăruia dintre următoarele adverbe: iute, mai departe, foarte departe, mereu.
2.Transcrie câte un verb la modul: imperativ, conjunctiv, indicativ, gerunziu.
3.Selectează şi indică funcţia sintactică a cuvintelor din propoziţia „Amândoi sunt trăsniţi”.
4.Transcrie o propoziţie enunţiativă propriu-zisă exclamativă şi o propoziţie interogativă neexclamativă.
5. Realizează expansiunea cuvântului subliniat în secvenţa următoare şi precizează felul propoziţiei rezultate
„E slujnica, Leonido, Safta.”.

B.Înţelegerea textului
6.Precizează rostul textului plasat între paranteze.
7.Numeşte sentimentul trăit de Efimiţa şi Leonida.
8.Transcrie o replică a lui Leonida care exprimă o soluţie de salvare de pericol.
9.Menţionează tipul de comic existent în fragmentul citat.

II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„În cele din urmă îi răspunse grăbită, parcă brusc trezită din somn:
−Da, bineînţeles, ai dreptate. Totuşi, să ne grăbim... Adică nu să ne grăbim, am spus o prostie, să nu
pierdem timpul. Şi adăugă zâmbind: ştii, graba nu e bună, nu faci nimic când te grăbeşti, dar pierderea
timpului e fatală!
El se posomorî. Nu înţelegea: Fatală? În legătură cu ce? Poţi să pierzi foarte bine timpul dacă asta îţi face
plăcere... Unde scrie că timpul nu trebuie pierdut?!
−De ce crezi tu, îi spuse, că aproape tot ce-ai pictat tu până acum nu e bun? Ce ţi-a venit?
−De unde ştiu?” (Marin Preda – „Marele singuratic”)

A.Limba română
1.Transcrie un adverb relativ, un adverb interogativ, un adverb de mod şi o locuţiune adverbială.
2.Transcrie câte un verb la conjugarea a III-a şi a IV-a, utilizat în text la indicativ, perfect simplu.
3.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul citat.
4.Transcrie o propoziţie principală incidentă.
5.Precizează felul propoziţiilor subordonate în enunţul „Poţi să pierzi foarte bine timpul dacă asta îţi face
plăcere”.

B.Înţelegerea textului
6.Menţionează modul de expunere dominant în fragmentul citat.
7.Precizează cui îi aparţin interogaţiile „Fatală? În legătură cu ce?”.
8.Precizează câte o trăsătură de portret moral a personajelor care dialoghează.