Sunteți pe pagina 1din 2

Sindromul Asperger, care poartă numele doctorului austriac Hans Asperger, este una dintre

cele mai comune forme de autism, alături de Kanner. Dar ce ascunde această boală?
Conform cercetărilor, a fost demonstrat faptul că majoritatea copiilor care suferă de acest
sindrom prezintă un IQ normal sau chiar peste medie, manifestând inferes în diverse domenii
în care se perfecţionează. Din acest motiv, sindromul Asperger se mai numeşte şi sindromul
geniului.

Spre deoserbire de Kanner, sindromul Asperger prezintă o formă de manifestare mult mai
uşoară, dispunând de o paletă mai îngustă de simptomatici. Copiii afectaţi nu au dificultăţi în
dezvoltarea limbajului şi nici la nivelul percepţiei, memoriei sau gândirii. Ceea ce este
caracteristic acestei forme de autism este dezadaptarea socială. Mai exact, persoanele afectate
au dificultăţi în decodificarea emoţiilor celor cu care se află în relaţie.

Diagnosticul este pus conform medicilor specialişti în acord cu manualul (DSM- V) actual al
Societăţii americane de psihiatrie (APA). Pentru stabilirea diagnosticului este necesar ca
următoarele simptomatici să îşi facă apariţia: interacţiunile sociale sunt afectate calitativ ca
urmare a lipsei mimicii si gesticii in dialoguri, dar şi a contactului vizual; interesul pentru
interacţiunile sociale este redus sau lipseşte complet, făra a forma relaţiile specifice vârstei;
comportament restrâns, repetitiv sau inflexibil, spre exemplu sub forma unor rutine aparent
fără sens, care trebuie efectuate în anumite moduri, sau modele de mişcare repetate mereu,
interes prelungit şi exagerat pentru anumite detalii.

Cu toate acestea, datorită coeficientului ridicat de inteligenţă al acestor copii, ei au o rată de


recuperare în proporţie de 47-50% reuşind să ducă o viaţă cât se poate de normală. Prin
abilitatea de a acumula rapid informaţii, ei pot învăţa răspunsuri la anumiţi stimuli cât şi
decodarea emoţiilor umane. Astfel, ei reuşesc să stabilească în cele din urmă relaţii sociale
cât şi parteneriale, fiind apţi să îşiformeze chiar familii. Există foarte multe genii de-a lungul
istoriei care au suferit de sindromul Asperger precum Mozart, Einstein sau Hawking. Deşi
sunt neînţeleşi şi manifestă dificultăţi de interacţiune, copiii care suferă de sindromul
Asperger excelează, în special, în domenii precum matematica, istoria, muzica sau
astronomia. Acestea nu sunt limitate, astfel încât un copil ar putea dezvolta pasiuni atât
pentru tehnologie, biologie sau zoologie, cât şi pentru alte domenii. Cu toate că pasiunile
acestora pot varia, din momentul în care devin atraşi de un anumit domeniu, investesc toate
resursele intelectuale în el, făcându-l centrul universului lor.

La fel ca orice altă formă de autism, sindromul Asperger necesită o grijă deosebită. Este
importantă diagnosticarea corectă a copilului şi urmarea unor şedinţe de terapie cu logopezi
specializaţi în acest tip de tulburare. Important de ştiut este faptul că sindromul Asperger nu
se poate vindeca în proporţie de 100%, însă simptomaticile acestuia se pot ameliora pe
parcurs, cu răbdare şi atenţie. În România există o serie de asociaţii special destinate
părinţilor care au copii ce suferă de autism, pentru a le oferi acestora îndrumare şi sprijin.