Sunteți pe pagina 1din 20

MODUL 51/ANUL III – CONDUITA IN URGENTE MEDICO – CHIRURGICALE

I. Apreciati cu adevarat sau fals urmatoarele afirmatii:

1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor. - adevarat

2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin


aşezarea victimei în poziţie de drenaj postural. - fals

3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după


permeabilizarea căilor respiratorii. - adevarat

4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor. -


adevarat

5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid


cefalorahidian prin urechi şi nas i se aplică tampoane compresive. - fals

6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează


simetric faţa, depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea. - adevarat

7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a


victimei. - adevarat

8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină


este caracteristică pentru IMA. - fals

9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată. - adevarat

10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit
dorsal. - fals

II. Asociati termenii din prima coloana cu termenii din cea de-a doua coloana:
1B Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata
2C Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3E Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4A Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5D Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur

1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau


precordiala care dureaza de la 30
de minute pana la cateva ore si nu
cedeaza la nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare
de sputa spumoasa, rozata, aerata
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu “o lovitura de
pumnal”
4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare
5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau
precordiala care dureaza 2-3
minute pana la 10-15 minute si
cedeaza la nitroglicerina

III. Completati spatiile libere:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

IV. Incercuiti raspunsurile corecte

NURSING

1.Manifestările de dependentă prezentate de pacientul cu hemoragie internă sunt:


a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide, hipotensiune arterială;
c) hipertensiune arterială, bradicardie.

2.Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop:


a) prevenirea complicaţiilor - paralizii, hemoragii;
b) înlăturarea anxietăţii pacientului;
c) reducerea durerii.

3.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza:


a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
c) ambele procedee.

4.Tratamentul de urgentă în cazul unei fracturi de coastă vizează:


a) imobilizarea cât mai solidă a fracturii;
b) transportul accidentatului în poziţie şezând care să-i favorizeze respiraţia;
c) calmarea durerii.

5.Transportul unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face:


a) pe targa rigidă în decubit dorsal;
b) în decubit ventral pe o targa obişnuită;
c) semişezând cu spatele sprijinit.

6.Manifestarile de dependenta ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt


următoarele, cu excepţia:
a) midriază, oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
b) relaxare sfincteriană, paliditate, cianoză, pierderea conştientei;
c) hipotensiune arterială, tahicardie.

7.Respiraţia artificială se poate realiza la locul accidentului astfel:


a) prin metode interne - gură la gură, gură la nas;
b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.

8.Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat:


a) în decubit lateral stâng;
b) în decubit dorsal pe un plan dur;
c) în poziţie Trendelenburg.

9.Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face:


a) în 1/3 medie a sternului;
b) în 1/3 superioară a sternului;
c) în 1/3 inferioară a sternului.

10.Controlul eficienţei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la două


minute de la începerea reanimării prin:
a) cercetarea pulsului la artera carotidă;
b) cercetarea pulsului la artera pedioasă;
c) observarea mişcărilor cutiei toracice.

11.Semnele sigure de moarte sunt:


a) absenţa activităţii electrice a inimii timp de 15 min;
b) absenţa activităţii electrice a inimii timp de 60 min;
c) midriază, opacitatea corneei;
d) mioză;
e) cianoză cu lividităţi.

12.Arsura electrică prezintă următoarele caracteristici:


a) este rotundă sau ovalară, puţin dureroasă;
b) apare la locul de intrare a curentului electric;
c) ambele.

13.Pentru acordarea corectă a primului ajutor în electrocutare se are în vedere:


a) să fie acordat în primele 5 min de la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu mâna neprotejată;
c) sursa de curent se îndepărtează cu orice obiect în timp util.

14.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de inconştienţă
două persoane. Care este prima măsură luată?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) închiderea surselor de încălzire.

15.Dl I. C. este victima unuia accident la locul de muncă: explozia unei instalaţii.
Asistenta sosită cu salvarea constată prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe.
Hainele sunt arse pe toracele anterior. Execută imediat:
a) dezbrăcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeţelor arse ale mâinilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.

16.Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:


a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;
c) suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii.

17.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are drept scop:


a) îndepărtarea zonelor arse şi a corpilor străini;
b) aplicare soluţiilor antibiotice;
c) prevenirea infecţiilor.
18.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit pacientul cu arsuri necesită următoarele
condiţii:
a) temperatură 23°-24° C;
b) temperatură 23°-24° C, lenjerie sterilă de pat;
c) umiditatea aerului 75%.

19.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:


a) menţinerea căldurii corpului;
b) menţinerea mişcării;
c) ambele.

20.Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedează astfel:


a) se provoacă vărsătura;
b) se administrează antidoturi specifice;
c) se efectuează spălătură gastrică în primele ore;
d) se administrează antidoturi generale.

21.În intoxicaţiile cu substanţe necunoscute se utilizează pentru neutralizarea toxicului


următoarele antidoturi:
a) alcool etilic;
b) cărbune animal;
c) apă albuminoasă.

22.Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie:


a) şezând, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.

23.În insuficienţa respiratorie acută oxigenoterapia se aplică în toate formele


respectând următoarele principii:
a) dezobstruarea căilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o lungime egală cu distanţa dintre tragus şi fosa
nazală;
e) stabilirea debitului pe minut.

24.Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile subglotice se realizează:


a)prin poziţie de drenaj postural;
b)aspirarea secreţiilor cu seringa Guyon;
c) aşezarea pacientului în decubit dorsal cu capul în hiperextensie.
25.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în criza de astm bronşic constau în:
a)asigurarea şi menţinerea în poziţie şezând a pacientului
b)oxigenoterapiaterapia
c) asigurarea poziţiei decubit dorsal.

26.Conduita de urgenţă în criza de astm bronşic constă în:


a)sângerare 300 ml
b)oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor bronhodilatatoare şi antialergice.

27.Manifestările de dependenţă în insuficienţa respiratorie acută a copilului sunt:


a)dispnee ,cianoză;
b)acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandială.

28.Conduita de urgenţă în colapsul vascular al copilului constă în:


a)comprese calde pe abdomen;
b)permeabilizarea căilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d)abordarea uneia sau mai multor vene periferice şi instituirea unei perfuzii.

29.Accesul eclamptic în faza de convulsii tonice se caracterizează prin:


a)convulsii cu durata de 30";
b)contractura generalizată - inclusiv a muşchilor respiratori;
c) trismus;
d)hipotensiune;
e)relaxare musculară.

30.În fracturile de coloană cervicală se aplică următoarele măsuri de urgenţă:


a)fixare suplimentară pe targa a capului faţă de trunchi;
b)confecţionarea unui guler rigid aşezat în jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziţiei semişezând.

31.În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot


specific:
a) cărbune animal;
b) atropină;
c) apă bicarbonată 10%.

32.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu ciuperci sunt:


a)risc de deshidratare;
b)disconfort abdominal;
c) alterarea conştientei.
33.În cazul unui accident colectiv de muncă pentru a evalua ordinea de acordare a
primului ajutor, asistenta medicală foloseşte următoarele acţiuni:
a)priveşte victimele;
b)priveşte şi ascultă victimele;
c) priveşte, ascultă, atinge (simte) victimele.

34.În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ţipă, strigă după ajutor;
b) cei inerţi;
c) nu au importanţă aceste elemente.

35.Pentru a interveni în mod eficient în cazul unei persoane ce pare „lipsită de viaţă" e
necesar:
a)să te asiguri că locul e sigur;
b)să nu te supui unui pericol vital, să te protejezi;
c) să-ţi rişti propria viaţă pentru a salva pacientul.

36.Pentru a verifica dacă o persoană inconştientă respiră poţi acţiona astfel:


a)priveşti dacă toracele se ridică;
b)asculţi dacă se aude respiraţia şi simţi respiraţia pe obrazul tău;
c) ambele.

37.Semnele specifice prezenţei unui corp străin în căile respiratorii superioare sunt:
a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira;
b)pacientul e cuprins de panică;
c) pacientul duce mâna la gât.

38.Primul ajutor în cazul corpilor străini supraglotici constă în:


a) prinderea victimei din spate cu pumnul în regiunea epigastrică şi apăsarea regiunii
(manevra Heimlich);
b) aşezarea victimei în decubit lateral stâng;
c) aplicarea unei lovituri interscapular.

39.Ajutorul psihologic in cazul unui accident constă în:


a) minimalizarea situaţiei existente a pacientului;
b) explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaţiei existente a pacientului.

40.Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai intai:


a) să eliberăm căile respiratorii;
b) să o punem in poziţia de siguranţă;
c) să-i controlăm respiraţia.

41.In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de
maşină funcţionand, salvatorul trebuie:
a) să oprească motorul;
b) să controleze respiraţia;
c) să scoată persoana afară din garaj.

42.Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este:


a) executarea unui baraj de securitate;
b) evaluarea rapidă a situaţiei;
c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor;
d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie.

43.Care este atitudinea corectă la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal
inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgenţă la spital;
c) hemostază locală.

44.In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor constă in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.

45.Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:
a) cu stare de şoc hipovolemic;
b) fără complicaţii;
c) cu stare de şoc toxicoseptic.

46.Primul ajutor in caz de arsură constă in:


a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.

47.Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.


a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.

48.Care sunt factorii care favorizează degeraturile:


a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungită;
d) incălţămintea lejeră.

49.Pentru acordarea primului ajutor in cazul electrocutării:


a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură;
b) se indepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie;
c) se transportă victima la spital.

50.Care din următoarele manevre se practică in cazul muşcăturilor de şarpe veninos:


a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona lezată;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos.

51.Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă in:


a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot.

52.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict
necesar:
a) acordul pacientului;
b) să caştigi increderea pacientului;
c) să cunoşti natura substanţei ingerate.

53.In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporală


superficială,se face prin compresiune directă pe:
a) regiunea preauriculară;
b) marginea inferioară a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.

54.In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se


evită
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce:
a) şoc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării.

55.Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:


a) respiraţie superficială, puls filiform, hipotensiune arterială conştientă pierdută;
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă;
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de inconştienţă, paloare midriază, relaxare
sfincteriană.
56.In resuscitarea respiratorie prima manevră este:
a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;
c) insuflaţia aerului gură la gură.

57.Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio-respiratorie?


a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.

58.Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas, accidentatul se va afla in următoarea
poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziţie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.

59.Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică, accidentatul


putand fi incă resuscitat:
a) midriază fixă;
b) hipotonie musculară şi pete cianotice;
c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG.

60.Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin:


a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale;
b) dispariţia midriazei;
c) recolorarea tegumentelor.

61.In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:


a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea patului.

62.Pentru intervenţiile de urgenţă in edemul pulmonar acut asistenta medicală


pregăteşte:
a) instrumente pentru sangerare şi oxigenoterapie;
b) medicaţie tonică cardiacă;
c) trusa pentru traheostomie.

63.In starea de şoc indiferent de cauza sa se produce:


a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabolice la nivelul ţesuturilor;
b) tulburări renale;
c) tulburări respiratorii.

64.Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de


dependenţă:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.

65.Criza de angină pectorală durează in general sub:


a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.

66.Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi
care cedează la nitroglicerină este caracteristică in:
a) angina pectorală;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoză mitrală.

67.Unul din semnele pneumotoraxului este:


a) spută cu sange;
b) durere toracică surdă;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.

68.Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:


a) decubit dorsal tară pernă;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.

69.In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral:


a) poziţia decubit dorsal;
b) poziţia decubit ventral;
c) poziţia semişezandă;
d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).

70.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:


a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.

71.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:


a) o leziune meningeană;
b) o leziune cerebrală;
c) o leziune medulară.

72.Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:


a) redoarea de ceafă;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterială.
73.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:
a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;
b) extracţia corpului cu pensa;
c) spălătură cu seringa Guyon - apă distilată.

74.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:


a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe.

MEDICINA INTERNA

1. Starea de colaps periferic poate fi recunoascuta datorita:


a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.

2. Durerea din infarctul miocardic acut cedeaza la:


a) fortral;
b) midocalm;
c) carbocromen.

3. Durerea din infarctul miocardic acut cedeaza la:


a) nitroglicerina;
b) dipiridamol;
c) mialgin.

4. Tratamentul de urgent in angina pectoral consta in administrare de :


a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.

5. Tabloul clinic in infarctul miocardic se caracterizeaza prin:


a) hipertensiune arterial;
b) poliurie, polifagie;
c) tahicardie.

6. Diferenta intre astmul bronsic si astmul cardiac se pune pe urmatoarele criterii:


a) astmul cardiac este o criza de bradipnee expiratorie, fata de astmul bronsic care
este o criza de polipnee expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este perlata fata de cea din astmul cardiac care
este rozata;
c) nu este nici o diferenta.

7. Infarctul miocardic este produs de:


a) indigestie;
b) o scadere a fluxului sangvin in arterele coronare cauzata de ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.

8.Unui pacient, vechi cardiac, ce prezinta dureri precordiale cu caracter constrictive,


anxietate, dispnee i se pot administra:
a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) cofedol.

9. Tabloul clinic in angina pectoral se caracterizeaza prin;


a) precordialgii sub forma de gheara ce dureaza peste 30 de minute;
b) precordialgii ce iradiaza in membrul superior;
c) diaree.

10. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:


a) prezenta aerului in cavitatea peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea pleurala.

11.Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:


a) bradipnee;
b) bradicardie;
c) hipotensiune arteriala.

12. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:


a) junghi toracic;
b) matitate toracica;
c) la auscultatie apare zgomotul de porumbar

13. Tabloul clinic in insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin:


a) bradipnee;
b) cianoza;
c) bradicardie.

14. Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta consta in administrare de:


a) oxigen;
b) dioxid de carbon;
c) ambele afirmatii sunt adevarate.
15. Primul element al tratamentului in insuficienta respiratorie acuta:
a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor respiratorii.

16. Hemoptizia consta in eliminarea de sange din:


a) tubul digestive;
b) aparatul excretor;
c) caile respiratorii.

17. La un pacient cu criza de astm bronsic se administreaza:


a) miofilin;
b) morfina;
c) metoclopramid.

18. Pozitia caracteristica pentru pacientul cu astm bronsic este:


a) decubit lateral cu membrele flectate pe abdomen;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit pe maini, ochii injectati, narile
dilatate, jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in hiperextensie si membrele in extensie.

19. Hemoptizia poate fi difentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:


a) contine resturi alimentare;
b) sangele este aerat;
c) apare in timpul unui efort de varsatura.

20. Tratamentul hemoptiziei se face cu vitamina:


a) D;
b) C;
c) K.

21. Semnele elementare precoce ale mortii sunt:


a) racirea cadaverica progresiva;
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor.

22. Semnele elementare precoce ale mortii sunt:


a) suprimarea reflexului cornean;
b) mioza urmata de midriaza;
c) lividitatea cadaverica.
23.Semnele elementare tardive ale mortii sunt:
a) racirea cadaverica progresiva;
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor.

24. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:


a) suprimarea reflexului cornean;
b) mioza urmata de midriaza;
c) lividitatea cadaverica.

25. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:


a) oprirea batailor inimii;
b) putrefactia cadaverica;
c) disparitia sensibilitatii.

CHIRURGIE

1. Ce intelegem prin ressucitarea cardio –respiratorie:


a) combaterea si tratarea insuficientei cardiac:
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului, printr-o ventilatie
pulmonara artificiala.

2. Cand este indicata ressucitarea cardio-respiratorie:


a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii si ritmului respirator.

3. Care din semnele de mai jos nu le intalnim in stopul respirator:


a) absenta miscarilor respiratorii toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la auscultatie, produse de patrunderea si
iesirea aerului din plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii si nasului se misca.

4. Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsa in cursul resusscitarii
respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala.

5. Dupa dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ce manevre trebuie sa facem


pentru a impiedica caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie accentuata;
b) sa realizam o hiperflexie a capului, sa impinge mandibula inainte si apoi s-o
ridicam in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel pana in orofaringe.

6. In cazul unor traumatisme mari ale masivului facial, cu fracturi ale piramidei
nazale si mandibulei, cu insuficienta respiratorie acuta, se efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.

7. Dupa asigurarea libertatii cailor respiratorii si executarea hiperextensiei capului,


care sunt manevrele pe care le va face reanimatorul in respiratie gura la gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a mandibulei, astfel ca gura accidentatului sa fie
deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine fruntea, penseaza nasul ca sa impiedice fuga
aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat in gura accidentatului si observa miscarea de
expansiune a toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul accidentatului si datorita elasticitatii
pulmonare, se produce pasiv expiratia.

8. Care din semnele de mai jos le avem in stopul cardiac:


a) pierderea cunostintei, care revine dupa asezarea bolnavului in pozitie
orizontala;
b) absenta pulsului la arterele periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza pupilara progresiva.

9. Care sunt etapele tratamentului stopului cardiac:


a) de instituire a respiratiei artificial si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardio-respiratorii spontane;
d) de postresuscitare.

10. Cum se realizeaza masajul cardiac extern:


a) se apasa cu palma in spatial V intercostals stang pe linia medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.

11. Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace:


a) aparitia pulsului sincron cu compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.

12. Masajul cardiac extern este contraindicate in:


a) aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.

13. Ce complicatii se pot produce in timpul masajului cardiac:


a) fracturi condro-costale cu hemopneumotorax;
b) hemoragii ale tubului digestiv;
c) emboli gazoase;
d) rupturi de ficat, splina, inima.

14. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in atrii si venticule din care pornesc impulsuri
care contracta muschiul cardiac dezordonat, anarchic, neregulat;
c) marirea fortei de contractie a miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.

15. Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:


a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia
bataile si nu avem posibilitatea efectuarii EKG.

16. Care din semnele de mai jos ne conduc la abandonarea resuscitarii cardio-
respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta respiratiei spontane, absenta pulsului si TA;
d) midriaza persistent, cianoza intense, tegumente marmorate.

17. Dupa masajul cardiac eficient,ce obiective urmarim pentru consolidarea


tratamentului:
a) restabilirea volemica;
b) combaterea acidozei prin medicatie alcalinizanta;
c) administratia medicatiei simpaticolitice si vasodilatatoare;
d) medicatia de restabilire a activitatii cardiac spontane ( simpaticomimetice,
cadiodepresoare, saruri de Ca, atropine).

18. Care din simptomele de mai jos le intalnim in degeraturile de gradul I:


a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.

19. Care sunt factorii care agaveaza ischemia la nivelul extramitatilor degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si agregarea hematiilor si trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale, consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze intravasculare.

20. In degeratura de gradul III apar:


a) eritem si edeme la nivelul degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de mumificare a extremitatilor membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.

21. Ce fenomene generale putem intalni in degeraturile de gradul III si IV:


a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls rapid, apoi bradicardic.

22. Ce fenomene gasim in faza de reactive in cazul hipotermiei:


a) somnolenta, astenie, hiporecativitate;
b) areactivitate, diminuarea reflexelor tendinoase;
c) excitatie nervoasa, tahicardie;
d) tegumente rosii, tahipnee.

23. Care dintre elementele de mai jos se aplica in cazul tratamentului hipotermiei:
a) incalzire rapida in baie de 40-45 grade C;
b) sedative, antialgice;
c) antitermice, vasoconstrictoare;
d) perfuzii, vasodilatatoare, anticoagulante, corticoterapie.

24. Care din elementele de mai jos intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insufficient de lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi intermediari proteici si insuficienta hepato-renala
precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.

25. Gravitatea socului electric depinde de:


a) intensitatea, tesiunea si natura curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea sistemului nervos si a organismului.

26. Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensate?


a) cresterea patului vascular prin vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara
diseminata.

27. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.

28. Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:


a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de
substituenti hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.

29. Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:


a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;
d) administrarea de vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si indepartarea sursei de infectie.

30. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura:


a) pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului;
b) pierderea de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea
vascozitati sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia
acidozei.
31. Ce simptome specific gasim in socul anafilactic:
a) scaderea diurezei, hipotensiune;
b) constrictii si spasme glotice, laringiene, bronsice de tip asmatic;
c) prurit, senzatia accentuate de caldura, hipersalivatie;
d) stare de prostratie, areactivitate, midriaza.

32. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;
b) sgitatie, piele uscata si congestionata, febra;
c) seducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;
d) sulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice.

33. In ce tipuri de soc este indicate administrarea de antibiotice:


a) socul toxico-septic, socul prin arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de delabrari mari.

34. In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:


a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );
d) sn orice traumatism generator de soc.

35. Care sunt conditiile de incetare a terapiei antisoc:


a) cresterea TA, regularizarea pulsului, normalizarea culorii tegumentelor si
mucoaselor care devin calde;
b) celuarea diurezei, disparitia midriazei, iesirea pacientului din starea de
stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora, bolnavul este constient, cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte valori de laborator revin la normal.

Bibliografie:
 1150 de teste de nursing – Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir –
Editura Viata Medicala Romaneasca
 Teste pentru asistentii medicali – Liliana Rogozea
 1555 teste de evaluare continua in nursing – coordinator Mioara Mincu – Editura
Ana Davila, Bucuresti
 Chirurgie – Mihai Mihailescu, Silvian Daschievici – Editura Medicala
 Urgentele medico-chirurgicale – Sinteze – Lucretia Titirca – Editura Medicala

S-ar putea să vă placă și