Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat Angina Pectorala
Referat Angina Pectorala
PREZENTAREA B0LII
Pentru a asigura hranirea cu sange a miocardului permanent si in cantitate
suficienta,din aorta se desprind inca de la inceputul ei,doua artere foarte
importante, arterele coronare (stanga si dreapta ). Acestea aduc miocardului
sange in functie de necesitati (mai mari in efortul fizic, mai mici in repaus). Arterele
coronare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati marindu-si
sau micsorindu-si lumenul,dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor
vasomotori. 0 alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor
miocardice, la degenerescenta, locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punct
de vedere functional este inert, toate aceste fenomene avand cel mai adesea
drept cauza ateroscleroza coronariana, proces care are loc in timp si
care,afectand si tesutul de conducere al inimii, are ca manifestare clinica un bloc
atrioventricular de diverse grade.
Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata.De la
angina pectorala (sub diverse forme) pina la infarctul miocardic sunt o serie de
forme intermediare,cu denumiri diverse ca: preinfarct", "insuficienta coronariana",
"microinfarct", "iminenta de infarct", etc.
Pentru a nu crea confuzii si a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 0.M.S. a
convocat o comisie de experti care a recomandat o clasificare unitara si anume:
FORME CLINICE:
1. Angina pectorala
2. Sindromul intermediar
3. Infarctul de miocard
Angina pectorala este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de un
dezechilibru lntre necesitatea de oxigen a mu�chiului inimii �i aportul coronarian.
Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori lnapoia sternului
cu iradiere, in cazurile tipice ln umarul stang bratul �i
antebratul stang pana la ultimele degete.
Criza dureroasa apare dupa:
- efort
- emotii
- mese copioase
Dureaza doua-trei minute pana la maxim zece minute �i dispare spontan sau
la administrarea de nitroglicerina.
CAUZE DETERMINANTE:
- arterioscleroza coronariana = se manifesta sub forma de stenozari sau
obliterari coronariene;
- cardiopatii valvulare = stenoza aortica �i mai rar stenoza mitrala �i
insuficienta aortica.
- alte cauze coronarita reumatismala, coronarita ricketsiana (la zootehnicieni,
veterinari) trombangeita obliteranta.
CAUZE FAV0RIZANTE:
- Diabetul zaharat
- Hipertensiunea arteriala sistemica
- Tulburatii de ritm mai mari de 180 - 200 batai pe minut
- Bolile aparatului digestiv:
- litiaza biliara
- colecistitele cronice
- ulcerul gastric �i duodenal
- hernia diafragmatica
- Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene)
- Tabagismul
FIZI0PAT0L0GIE
Angina pectorala este expresia unei insuficiente coronariene acute, datorita
dezechilibrului brusc aparut la efort lntre nevoile miocardului (mai ales ln oxigen) �i
posibilitatea arterelor coronare. Tn mod normal circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor
miocardului putand cre�te la efort de opt zece ori. Pe fondul arteriosclerozei coronariene, spasmul
supraadaugat (emotii, frig cu descarcare de catecolamine) sau travaliu cardic scurt (efort fizic) determina
o disproportie lntre irigatia coronariana �i nevoile metabolice ale miocardului urmata de acumularea
catabolitilor ln exces (acid lactic, acid piruvic) �i iritarea consecutiva a fibrelor nervoase intracardiace.
SIMPT0MAT0L0GIE
Simptomul dominant care define�te angina pectorala este DUREREA
CARDIACA caracterizata prin patru trasaturi esentiale:
1. sediul, iradierea �i tipul durerii
2. conditii (circumstante) de aparitie a durerii
3. durata
4. raspunsul la nitroglicerina
Iradierea tipica a durerii se face ln umarul stang de unde pleaca pe fata anterioara a bratului �i
antebratului pana la ultimele doua degete a mainii stangi. Durerea poate iradia lnsa �i numai ln :
- membrul superior drept
- regiunea claviculara stanga
- ln dinti
- ln regiunea epigastrica
- fosa iliaca dreapta
3
Este posibil ca durerea de angina pectorala sa apara initial ln membrul superior stang �i
ulterior ln regiunea precordiala.
Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii �i mai ales de personalitatea
psihica a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o senzatie de presiune (apasare), zdrobire, arsura,
mai rar junghi (ca un cutit) sau sfredelire, constrictie (ca o menghina sau arc).
CIRCUMSTAN'ELE DE APARI'IE
Sunt strans legate de solicitarile fizice �i psihice.
Circumstantele cele mai obi�nuite sunt:
- efort fizic de orice fel
- frigul are rol izolat sau potenteaza efortul fizic
- pranzurile copioase
- raporturile sexuale
- emotiile acute (stresul psihic �i general)
-
DURATA $I EV0LU'IA CRIZEL0R ANGIN0ASE
Tipic pentru angina pectorala este caracterul paroxistic, intermitent al durerii.
Durata medie a crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. 0
criza anginoasa ce a depa�it cincisprezece douazeci minute trebuie suspectata a
fi:
- infarct miocardic
- angina instabila
- expresia unor tulburari nevrotice.
3
DIAGN0STIC P0ZITIV
Angina pectorala este un sindrom definit prin durere precordiala localizata
retrosternal sau precordial, cu durata scurta (mai putin de cincisprezece minute)
cu iradiere tipica ln umarul �i membrul superior stang sau atipica ln mandibula,
abdomen au membrul superior drept, declan�ata de efort, emotii, sau alti factori
care cresc munca inimii �i trec ln repaus sau dupa administrarea de nitroglicerina.
Examenul subiectiv nu evidentiaza deseori nimic. Alteori se gasesc semnele bolii care produce
acest sindrom: - arteroscleroza
- hipertensiunea arteriala
- tulburari de ritm
- dispnee
- agitatie
- anxietate.
De regula diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat
din examenul EKG.
DIAGN0STICUL DIFEREN'IAL
Tn cazurile ln care lnfatisarea durerii coronariene este neconcludenta iar
electrocardiograma este normala sau contine unele modificari discutabile se
impune un diagnostic cu urmatoarele boli:
- nevroza cu manifestari cardiace
- boli ale esofagului
- ulcerul gastro- duodenal
- hipertensiune arteriala pulmonara
- pericardita
0 atentie deosebita, prin masurile terapeutice �i pronostic se impune fata de
diagnosticul diferential cu INFARCTUL MI0CARDIC ACUT.
PR0GN0STICUL
Este favorabil ln cazul anginei pectorale fara modificari semnificative la
arteriografie fara ereditate lncarcata sau leziuni organice cardiace.
Este nefavorabil in cazurile cu:
- ereditate lncarcata
- infarct cu antecedente
- diabet zaharat
- leziuni valvulare aortice
- tulburari de ritm.
Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin
discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat
de repaus sau nitroglicerina sublingual.
Angina pectorala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se caracterizeaza
prin:
-durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute
-accentuarea la inspir profund sau modificarea posturii
2
-declansarea la o simpla miscare
-calmarea la inghitire (apa, alimente)
-aria foarte mica, indicata cu virful degetului
-accentuarea la presiune asupra toracelui
-debut si sfirsit brusc.
Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmaresc adaptabilitatea
coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de cel
maximal si se fac pina la aparitia modificarilor EKG si clinice ale pacientului. Testele imagistice
apreciaza defectele de perfuzie, tulburari diskinetice cardiace, fluxul de singe coronarian,
extinderea leziunilor aterosclerotice.
Tratamentul cuprinde corectia factorilor de risc, masuri generale privind schimbarea modului
de viata, prevenirea si tratamentul crizelor anginoase, revascularizarea miocardica.
Incetarea fumatului este cea mai eficienta interventie preventiva pentru a reduce ateroscleroza
coronara, cauza principala a anginei pectorale. Tratamentul intensiv al diabetului, hipertensiunii,
hipertrofiei hepatice, hiperlipidemiei si obezitatii, factori de risc predominanti, are un rol important
in preventia bolii coronare.
Ateroscleroza coronariana este responsabila in 95% din cazuri de angina pectorala si cardiopatia
ischemica. Sediul principal al dezvoltarii leziunilor aterosclerotice este la nivelul intimei. Aici se
formeaza progresiv striatiile grase care incep sa apara de la nastere in aorta si de la virsta de 15 ani in
coronare. Aceste leziuni nu au consecinte hemodinamice sau clinice si pot persista, regresa sau
evolua spre placi fibroase.
Placile fibroase apar dupa 25 de ani in coronare. Leziunile avansate a caror incidenta creste cu virsta
provin din placile fibroase prin: vascularizare de neoformatie, calcificarea centrului necrotic,
ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei.
Studiile epidemiologice au permis conturarea notiunii de factor de risc, caracteristici care sunt
prezente la persoanele sanatoase dar asociate posibilitatii ulterioare de dezvoltare de boli
cardiovasculare aterosclerotice.
Acestea sunt:
-sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv
-virsta inaintata
-agregarea familiala prin obiceiuri alimentare si ereditate poligenica
-factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool), zona
geografia (consum de apa nedura cu carente in microelemente)
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul
-factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambitios, agresiv,
nerabdator)
-factori sociali (profesiunile cu responsabilitati crescute, grad inalt de stress) .
Factori metabolici:
-hiperglicemia-diabet zaharat, micro- si macroangiopatie
-hiperuricemia
-hipercolestorelemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL)
-hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL
-hipo-HDL-colesterolemia <40 mg/dL
-hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL) .
Factori hemodinamici: hipertensiunea arteriala care creste stressul parietal si secundar creste
necesarul de oxigen, iar trauma hemodinamica scade aportul de oxigen prin favorizarea
aterosclerozei.
Majoritatea pacientilor cu angina pectorala experimenteaza disconfort retrosternal decit durere franca.
Acesta este descris ca o presiune, greutate, gheara, arsura sau senzatie de sufocare. Durerea anginoasa
este localizata primar in epigastru, spate, git si umeri. Localizarile tipice sunt brate, umeri si git.
Tipic angina este pecedata de exercitii fizice, alimentatie, expunerea la frig sau emotii si stress.
Dureaza aproximativ 1-5 minute si este ameliorata de repaus sau nitroglicerina. Durerea de piept
dureaza doar o secunda si nu este de obicei angina. Intensitatea anginei nu se modifica cu respiratia,
tuse sau modificari ale pozitiei. Durerea deasupra mandibulei si sub epigastru este rar cauzata de
angina.
Electrocardiografia-EKG:
*Intre crize:
-aspect normal in 80% din cazuri
-leziuni subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardica -T negativ
sau subendocardica-T inalta, pozitiva, simetrica
-reducerea amplititudinii sau inversarea undei T
-alungirea intervalului QT.
*In criza:
-aspect normal in 50% din cazuri
-subdenivelari ale segmentului ST
-unda T negativa sau turtita
-blocuri atrioventriculare.
Testele de efort urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de
efortul maximal, atestat prin atingerea frecventei ventriculare maximale- (220-virsta).
Aceste teste se fac pina la aparitia crizei de angor, alterarilor EKG sugestive. Frecventa la care
apare durerea se numeste prag anginos. Efortul poate fi:
general (cicloergometric, covor sau scara rulanta) sau pur cardiac
(electrostimulare cardiaca) .
Diagnosticul diferential se face cu: infarctul miocardic acut, pericardita acuta, disectia de aorta,
pneumonie, embolie pulmonara, pneumotorax, reflux gastroesofagian, acalazia cardiei, artrita
condro-costala, mialgii, radiculite, hernie diafragmatica, ulcer peptic subcardial, colica biliara,
nevroza cu acuza cardiac.
Tratam en t
Tratamentul conservator.
Corectia factorilor de risc este prima intentie a medicului:
-normalizarea tensiunii arteriale
-echilibrarea diabetului zaharat
-combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate in colesterol (creier,
rinichi, ficat, unt, smintina, untura, oua, ciocolata) . La nevoie se asociaza
medicatie anticolesterolemiana.
izoproterenol, cocaina
-combaterea obezitatii: grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi animale
sub 2/3 din totalul grasimilor
-suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm
coronarian, creste necesarul de 02 miocardic si scade eficienta medicatiei
antianginoase
-evitarea stresului
-combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat in raport cu toleranta
-evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu:
aport caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra miocardica
-reducerea consumului de cafea.
Terapia medicamentoasa
Nitratii si nitritii determina doar venodilatatie, cu scaderea umplerii distolice a ventricolului sting,
a stresului parietal si consumului de 02. Induc coronarodilatatie care se insoteste de redistribuirea
singelui spre zonele ischemiate si colaterale.
Factorii importanti pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ functia ventricolului sting,
severitatea si localizarea leziunii aterosclerotice si raspunsul simptomelor la tratament.
Angina pectora/a instabi/a
Termenul de angina instabila a fost utilizat prima data acum trei decenii si semnifica statusul
intermediar intre infarctul miocardic si cel cronic al anginei stabile. Angina instabila este
sinonima cu termenii sindrom intermediar si angina de preinfarct.
Incidenta anginei instabile este in crestere si aproape un milion de persoane internate primesc
acest diagnostic.
Riscul de deces, infarct miocardic si complicatii este variabil datorita spectrului clinic variat care este
acoperit de termenul de angina instabila. Studiile arata ca incidenta mortii in prima saptamina dupa
internare este de 4% iar incidenta infarctului miocardic este de 10%.
Virsta medie de prezentare a pacientilor este 62 de ani. Femeile sunt cu 5 ani mai invirsta la
diagnosticare.
Cauzele anginei instabile sunt aceleasi ca si pentru cea stabila: ruperea unei placi de aterom cu
formarea de trombi care obstrueaza complet sau partial un ram coronar principal, anemia severa,
hipertensiunea si insuficenta cardiaca congestiva.
Pentru persoanele cu angina instabila optiunile terapeutice sunt imediate pentru a preveni infarctul
cardiac. In peste 85% dintre pacienti tratamentul de urgenta va stabiliza simptomele. Se poate opta
pentru o cateterizare, angioplastie sau
by-pass cardiac. Angioplastia de urgenta si operatia pe cord deschis sunt
necesare la pacientii care nu raspund la restul metodelor.
Factorii care intevin in patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerere- oferta miocardica
de oxigen, ruperea placii de aterom, tromboza, vasoconstrictia si fluxul sanguin ciclic.
-anemie
-hipoxemie
-policitemie.
Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabila. Diagnostice specifice care
pot determina angor sunt: disectia aortica, ruperea unui anevrism toracic, pericardita cu tamponada,
embolism pulmonar si pneumotorax. La 10 minute de la internare pacientului i se va face un EKG.
Clinic este tipica lipsa de legatura cu factorii agravanti ai insuficientei coronariene: anemie,
tireotoxicoza, infectii, aritmii. Nitroglicerina are efect temporar si incomplet.
D i a g n o s ti c
Studii de laborator:
-cresterea creatin kinazei si a izoenzimei sale MB
4
-cresterea nivelului troponinelor care evidentiaza moartea celulelor miocardice
-masurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore in primele 24 de ore
-determinarea nivelului de troponina T sau I de doua ori la fiecare 6-8 ore mai
ales in primele 2-4 ore de angor cardiac
-nivelul de troponina T de 0. 4 ng/mL sau mai mari si a troponinei I de 0. 1
ng/mL sau mai mari sunt considerate pozitive si asociate cu mortalitate
crescuta pe termen lung si scurt
-nivelul de troponine poate sa indice un eveniment cardiac la pacientii care au
intirziat prezentarea la medic deoarece semi-viata serica a acestora este mai
lunga decit a CK-MB si pot ramine crescute la 7-14 zile dupa eveniment
-datorita kineticii lor troponinele sunt mai putin folositoare pentru evaluarea
crizelor anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscuta dupa nivelul de
CK-MB
-peptidul natriuretic cerebral este un factor independent de predictie a
mortalitatii pe termen lung si scurt si a riscului de insuficienta cardiaca
congestiva la pacientii cu angina instabila
-nivelul ridicat al proteinei C reactive indica prognostic negativ pe termen scurt
si lung la pacientii cu angina instabila
-pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de infarct miocardic recurent.
Electrocardiografia:
-subdenivelari St-leziuni subendocardice
-ischemie subepicardica-T negativa sau subendocardica-T inalta, pozitiva,
simetrica
-reducerea amplitudinii sau inversarea undei T
-alungirea intervalului QT
-blocuri intraventriculare.
Aspectele EKG sunt identice cu cele din angorul stabil dar foarte mobile. Monitorizarea Holter
evidentiaza numeroase episoade ischemice silentioase.
Tratam en t
Pacientii cu angina instabila necesita internare in spital pentru repaus la pat si monitorizare cardiaca
continua. Este necesar un acces intravenos si inceperea terapiei cu 02.
Prognostic
Durata medie de supravietuire nu difera notabil dupa procedurile chirurgicale
comparativ cu tratamentul medical conventional, dar calitatea vietii este
incomparabila.
Angina Prinzmeta/
Angina varianta sau angorul vasospastic este o forma speciala de angina instabila prin spasm coronarian
care determina ischemie transmurala acuta cu alterari EKG pasagere de tip infractoid.
Spasmul coronarian acut este o contractie brusca, temporara cu o anumita localizare in miocard
corespunzator unei coronare. Spasmul incetineste sau opreste fluxul sanguin prin artere si
lipseste inima de 02 si nutrienti.
2
Spasmul poate apare in artere care apar normale sau in cele au devenit calcificate datorita aterosclerozei.
Spasmul arterial coronar este o cauza a ischemiei cardiace si afecteaza aproximativ 4 din 100. 000 de
persoane si 2% din pacientii cu angina.
Spasmul poate fi silentios fara simptome sau poate apare la persoanele cu angina stabila sau instabila.
Apare de obicei ca o varianta a anginei, un tip de durere retrosternala care pare a fi determinat de
disfunctie endoteliala, o conditie patologica in care arterele coronare pot apare normale dar nu
functioneaza optim.
Factorii care declanseaza spasmul coronar sunt: consumul de alcool, emotiile puternice, expunerea la
frig si medicatia care determina vasoconstrictie. Consumul de cocaina si fumatul poate provoca spasm
coronarian sever prin cresterea travaliului cardiac. La multe persoane angina varianta poate apare fara
nici o cauza evidenta.
Prognosticul pacientilor este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani variaza intre 84-98%.
Mortalitatea si mortalitatea sunt dependente de boala aterosclerotica cauzatoare. Pacientii fara stenoza
de 70% au o supravietuire de
93% la 1 an, in timp ce cei cu boala aterosclerotica multivasculara coronariana si angina varianta au
doar 65% sanse sa supravietuieasca la 1 an.
Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe, moarte subita (5-10% din cazuri) sau evolutie spre
infarct miocardic acut (20%) . Adesea factorii de risc sunt nesemnificativi. Nitroglicerina administrata
este adeseori eficienta.
Diferentierea anginei instabile de cea varianta este dificila si necesita investigatii speciale,
incluzind angiografia coronara. Diferentierea se face arbitrar deoarece vasospasmul este cauza si
consecinta rupturii unei placi de aterom si trombozei arteriale coronare la un pacient cu angina
pectorala instabila, iar multi pacienti cu angina varianta au boala arteriala coronariana obstructiva.
Absenta factorilor de risc pentru boala arteriala coronariana aterosclerotica sugereaza angina
varianta, desi fumatul este un factor de risc comun pentru ambele sindroame clinice si este
raportat la multi dintre pacientii cu angina varianta.
Di ag n o sti c
Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completa, biochimia srica si profilul lipidic
pentru a exclude infectia, disfunctie plachetara primara, insuficienta renala, hiperglicemia,
dezechilibrul electrolitic si dislipidemia. Determinarea enzimelor cardiace este importanta daca
se suspecteaza un infarct miocardic imediat.
Pacientii cu angina varianta sunt internati pentru investigare si initierea terapiei medicale. Prima
masura este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 derivatii care trebuie repetata dupa fiecare
episod de angina, monitorizarea telemetrica in primele 24-48 de ore si enzimele cardiace.
Terapia medicala.
Acesta include initial administrarea de nitroglicerina sublingual sau intravenos si
un blocant de calciu oral.
Calciumblocantele.
Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angorul vasospastic, de
preferinta in doza maximala tolerata. Asocierea cu nitratii este benefica,
mecanismul de actiune fiind diferit. Se pot asocia si doua calciumblocante din
subclase diferite: dihidropirine si verapamil sau diltiazem.
Dieta.
Deoarece ateroscleroza este comuna intre pacientii cu angina varianta, terapia
prin dieta pentru dislipidemie este utila.
Combaterea displipidemiei prin:
-evitarea alimentelor bogate in colesterol: creier, ficat, rinichi, unt, smintina,
untura, oua, ciocolata
-evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool.
Sevrajul tabagic este un pas important in terapia anginei varianta. Majoritatea pacientilor fiind
fumatori, sevrajul imediat, total si definitiv constituie masura terapeutica fundamentala si care
poate permite reducerea progresiva pina la suspendare a medicatiei (in 12 luni) .
Tratamentul chirurgical.
Revascularizarea percutana coronariana si chirurgia de by-pass coronarian pot
fi utile la pacientii cu manifestari mixte, care includ angina de repaus si cea de
efort, cu afectarea proximala a arterei coronare principale.
Prognostic
Prognosticul pacientilor cu angina varianta este favorabil. Rata de supravietuire
la 3 ani este de 84-98% iar supravietuirea fara infarct miocardic la 3 ani este de
63-98%.
Inima stanga Inima dreapta
INIMA
INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI
CU ANGINA PECTORALA
INGRIJIRI IGIENICE
PUNCTIA VENOASA = reprezinta crearea unei cai de acces lntr-o vena prin intermediul unui ac
de punctie.
Scop: - explorator = recoltarea sangelui pentru examene de laborator (biochimice,
hematologice, serologice, bacteriologice)
- terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injectiei �i perfuziei
intravenoase
- recoltarea sangelui ln vederea transfuzarii sale
- executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
- sangerarea 300-500 ml ln edemul pulmonar acut, hipertensiunea arteriala
N0TAREA ELECTR0CARDI0GRAMEI
- asistenta noteaza pe electrocardiograma:
- numele/prenumele pacientului
- varsta
- lnaltimea
- greutatea
- mentioneaza medicatia folosita
- data/ora lnregistrarii
- viteza de derulare
- semnatura celui care a lnregistrat.
INTERPRETARE
Pe o electrocardiograma normala definim:
1. Unde - conventional numite P,Q,R,S,T,U
2. Segmente - distanta dintre doua unde (PQ), (ST)
3. Intervale - unda+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT
cuprinde unda QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectrica)
Tntre doua cicluri cardiace se lnregistreaza linia 0 potential (linia izoelectrica).
Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul
ei sunt negative.
Intervalul PQ se masoara de la lnceputul undei P �i corespunde timpului ln care
stimulul strabate atriile de la nordul sinuzal KEITH - FLACK pana la nodul atrio-
ventricular ASCH0FF - TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la atriu la
ventriculi normali 0,12 " -0,21".
Unda 0 �i segmentul PQ reprezinta expresia electrica a activitatii atriilor.
Unda QRS, segmentul ST �i unda T sunt expresia electrica a activitatii
ventriculare.
EXECUTAREA TEHNICII
MASURAREA iN ARTERA RADIALA
• spalarea pe maini cu apa �i sapun
• se repereaza �antul radial pe extremitatea distala a antebratului, ln continuarea
policelui
• se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei �i cu ajutorul policelui se lmbrati�eaza
antebratul la acest nivel
• se exercita o u�oara presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor (index, mediu, inelar)
de la mana dreapta �i se percep zvacniturile pline ale pulsului
• se numara zvacniturile percepute urmarind secundarul ceasului timp de un
minut
NOTAREA GRAFICA iN FOAIA DE TEMPERATURA
- pentru fiecare linie subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc 4
pulsatii
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Medicamentele - sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau
chimica (de sinteze) transformate lntr-o forma de administrare (preparate solide
sau solutii) prescrise de medic.
REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
1. Respect medicamentul prescris de medic.
2. Identific medicamentul prescris dupa : eticheta, forma de prezentare,
culoare, miros, consistenta.
3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea
medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea, opalescenta
medicamentelor sub forma de solutie.
4. Respect caile de administrare prescrise de medic
5. Respect orarul �i ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se
mentine concentratia constanta ln sange
6. Respect doza de medicament - doza unica �i doza zilnica
7. Respect somnul fiziologic al pacientului
8. Evit incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii
medicamentoase ln aceea�i seringa, ln acela�i pahar
9. Servesc pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe
calea orala
10. Respect urmatoarea succesiune ln administrarea medicamentelor: solide,
lichide injectii, ovule vaginale, supozitoare
11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise ln ceea ce prive�te
efectul urmarit �i efectele secundare
12. Anunt imediat medicul privind gre�elile produse ln administrarea
medicamentelor legate de doza, calea �i tehnica de administrare
13. Administrez imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
14. Respect masurile de asepsie, igiena, pentru a preveni infectiile
intraspitalice�ti.
EDUCATIA SANITARA
Educatia sanitara a pacientilor internati cu angina pectorala se adreseaza ln principal lnlaturarii sau
diminuarii efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de viata �i munca.
Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completeaza cu :
- tratamentul bolilor asociate
- exercitii de cultura fizica
- alimentatie rationala
- renuntarea la obiceiul de a fuma
- masuri sociale, cum ar fi conferinte la locul de munca sau ln familie, evitarea
discutiilor emotive, evitarea ocupatiilor personale stresante, repaus periodic
ln timpul zilei, somn lini�tit.
Efortul fizic la bolnavii cu angina pectorala va fi controlat �i supravegheat pentru
a nu atinge frecvente cardiace prea mari care duc la aparitia anginei pectorale. Nu
se recomanda repaus absolut!
PR0FILAXIA PRIMARA
Se adreseaza lntregii populatii; se realizeaza prin:
- alimentatie rationala cu evitarea excesului caloric
- evitarea sedentarismului �i dozarea eforturilor fizice
- evitarea stresurilor psihoemotive
- excluderea fumatului �i a bauturilor alcoolice
- reducerea greutatii corporale
6
- tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat, hipertensiune
arteriala)
- exercitiu fizic adaptat organismului
- actiunile profilactice depinde de speranta de viata a subiectilor, reducerea
sperantei de viata duce la intensificarea controalelor pentru lnlaturarea
factorilor de risc
- profilaxia primara la copii are ln vedere formarea unui comportament - stil
de viata pozitiv, mai ales la copii care au antecedente cardiace
- femeia tanara, pana la menopauza, se considera mai protejata de riscul
cardiovascular decat barbatul de aceea�i varsta
PR0FILAXIA SECUNDARA
Se adreseaza bolnavilor cu angina pectorala cu scopul de a lmpiedica evolutia
bolii:
- regim dietetic (reducerea aportului caloric)
- evitarea starii de oboseala, eforturile fizice mari
- controlul stilului de viata
- controlul factorilor de risc
- utilizarea profilactica a medicamentelor : aspirina , dipiridamol, beta-blocante
ln special la cei cu complicatii de conducere cardiaca, disfunctii ventriculare
etc.
TNGIJIRI DIETETICE
Regim dietetic (reducerea aportului caloric)
1. Alimentatia trebuie sa fie echilibrata cu evitarea grasimilor animale �i a
alimentelor bogate ln colesterol (creier, carne grasa, mezeluri, unt, oua,
branzeturi grase, smantana, ciocolata)
2. Combaterea obezitatii - grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi
animale sub 2/3 din totalul grasimilor
3. Cantitatea de glucide trebuie sa reprezinte 40% din ratia calorica zilnica
4. Evitarea consumului de alcool
5. Reducerea consumului de cafea
Principiul de baza al dietei ramane regimul liposodat. Cantitatea de sodiu pe
care o poate consuma bolnavul este stabilita de medic de la caz la caz �i este in
6
functie de retentia de lichide. Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie
sa se lngrijeasca de alimentatie prin adaugarea de lamaie, otet sau alte substante
permise. Sa fie cat mai gustos servite. Alimentele trebuie sa asigure un aport
bogat de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales daca bolnavul prime�te �i medicatie
diuretica.
Mesele sa fie fractionate, evitandu-se consumul cantitatilor mai mari la o masa.
Masa de seara sa fie saraca ln lichide �i servita la 2-3 ore distanta de ora de
culcare.
Asistentul se va lngriji de mentinerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face clisme evacuatoare.
DIETA PENTRU 0 ZI
1. mic dejun : - 200 ml lapte rece sau cald
- ora 10 - chifla (150g) sau paine (50g) cu branza de vaci, carne
fiarta slaba (50g)
2. pranzul : - felul I : salata de cruditati (200g varza, andive, salata verde,
castraveti, ro�ii, praz cu o lingurita de ulei, lamaie sau otet)
- felul II : 100g carne slaba de vaca, pasare (fiarta, fripta, tocata)
- felul III : un mar (100g)
3. cina : - felul I : 100g carne slaba fripta sau 150g pe�te
- felul II : un mar (100g)
Totalul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide)
TNGRIJIRI TERAPEUTICE
Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte ln timpul crizelor, pentru a
u�ura �i scurta durata, iar pe de alta parte, ln afara crizelor, ce are ln vedere
lmbunatatirea starii generale �i prevenirea unor noi crize anginoase. Se urmare�te
ameliorarea circulatiei coronariene �i echilibrarea raportului dintre nevoile
energetice ale miocardului �i fluxul sanguin. Pentru prevenirea infarctului
miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant care se lncepe prin
administrarea de heparina ln primele 48 de ore, concomitent cu instruirea
tratamentului cu Trombostop - administrat oral - sub controlul timpului de
protrombina. Administratia medicala trebuie facuta cu o deosebita punctualitate �i
atent, daca este vorba de substante ln aparenta indiferente, caci orice lntarziere
cat de mica poate provoca emotii inutile acestor bolnavi anxio�i. De�i
medicamentele se dau numai la indicatia medicului, asistenta va trebui sa intervina
de urgenta ln unele cazuri extreme �i pana la sosirea medicului, cu unele
medicamente ca oxigen sau nitroglicerina. Asistenta trebuie sa sesizeze cat mai
devreme supradozarea sau efectul nefavorabil al unor medicamente. Bolnavul
trebuie sa �tie la externare modul de a lua medicatia �i semnele preliminare ale
supradozarilor de medicamente (atentie la beta-blocante).
TNGRIJIRI PR0FILACTICE
Boala avand o prelvanta ridicata ln populatia generala, profilaxia trebuie
conceputa la nivel comunitar ca parte integranta a programului complex de
combatere �i prevenire a bolilor cronice �i degenerative.
Regim de viata
Viata activa, care lmbina armonios activitatea intelectuala cu cea fizica,
practica educatiei fizica �i a sportului, a turismului �i a altor mijloace de destindere
62
ln aer liber. Sunt deprinderi care trebuie lnvatate �i aplicate lnca din copilarie. Administratia va fi
rationala, echilibrata calitativ �i cantitativ.
Se combate cu tenacitate obiceiul de a se consuma sarea ln exces.
8 constanta
Nevoia de a mentine - independent - lsi executa singur
tegumentele curate �i deprinderile igienice
9 integre
Nevoia de a evita - durere la nivelul -- pielea este sanatoasa
spitalizarea ca
pericolele regiunii eveniment amenintator
retrosternale -nelini�te fata de
- anxietate diagnostic �i tratament
moderata medical
-lipsa de cuno�tinte
10 Nevoia de a comunica -singuratate -anxietate
- izolare de anturaj -neacceptarea bolii
�i de mediu -schimbarea mediului de
11 Nevoia de a actiona - independent ----------
conform propriilor
12 credinte
Nevoia de�i avalori
se realiza - neputinta -atitudine defavorabila
- dificultate de a se anturajului
implica lntr-o -neacceptarea bolii
activitate
-dificultate de a lua
13 Nevoia de a se recrea - dificultate de a - lipsa de activitati
desfa�ura activitati distractive ln jur
recreative - epuizare
- dificultate de a se - teama de recreatiile
concentra ln timpul celorlalti
Bolnava Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, din Bacau, religie ortodoxa, nu are copii, este
pensionara, vaduva de 13 ani.
In ziua de 29.05.2015 este internata prin serviciul de urgenta al Spitalului de urgenta Bacau,
sectia Cardiologie, salon 507, F0 nr. 25698, prezentand urmatoarele simptome: dispnee, durere
retrosternala si precordiala, frica de moarte iminenta, tenesme vezicale.
Antecedente personale:
Din discutiile purtate cu bolnava am aflat ca mai sufera de ulcer gastric de multi ani, hepatita
cronica evolutiva, diskinezie biliara, constipatie cronica. A suferit o interventie chirurgicala de chisti
ovarieni biolaterali in urma cu 7 ani, si doua infarcte repetate unul dupa altul in anul 1991. Tot atunci
I s-a mai descoperit o insuficienta ventriculara stanga si spondiloza cervicala.
Antecedente heredo-colaterale:
Nu are cazuri de patologii cronice.
Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:
- nevoia de a respira;
- nevoia de a avea o buna circulatie;
- nevoia de a elimina;
- nevoia de a dormi;
- nevoia de a se alimenta.
1
2. Respiartie inadecvata - Pacienta sa Asez pacienta intr-o pozitie Am administrat la 0biectiv neindeplini
dispnee din cauza durerii prezinte care sa-i favorizeze respiratia indicatia medicului 02 primele 24h, respirat se
precordiale respiratie cu extremitatea cefalica si mentine superficia
imbunatatita in trunchiul ridicate, pozitie este dificila, este
decurs de semisezand tahipneica.
24h R = 24 r/min
3. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele La indicatia medicului am Glicemie = 95mg/dl
constantelor analize necesare recoltarii. I-am recoltat sange pentru Hematocrit = 33,3%
biologice. explicat pacientei necesitatea hemoleucogra-ma: hematocrit, Colesterol =
efectuarii recoltarilor, am transaminaze, glicemie, 153mg/dl Acid uric
informat-o ca inainte de colesterol, acid uric si urina = 2,5mg/dl TG0 =
recoltare sa nu manance. Am pentru sumar de urina. 31U/l TGP = 13U/l
masurat fuctiile vitale. TA = 180/85 mm
Hg
1. Alimentatie insuficienta Sa-si recastige Psihoterapie - i-am explicat Am administrat la indicatia Senzatia de greata a
din cauza bolii manifestata treptat apetitul. pacientei cat de importanta este medicului, in raport cu orarul diminuat. Bolnava se
prin inapetenta, greata si Diminuarea alimentatia hiposodata. meselor, urmatoarele alimenteaza fara sa mai
varsaturi. senzatiei de medicamente: - antiemetice, prezinte greturi si
greata si a inainte de masa varsaturi,
varsaturilor. (Metoclopramid 1 tb/zi); -
fermenti digestivi in timpul
mesei (Triferment Digest-duo)
7
2. Dificultate in a se odihni Pacienta sa Am asigurat linistea in salon La indicatia medicului i- am Pacienta prezinta un
din cauza bolii, manifestat prezinte un si conditii de confort termic. administrat un sedativ somn odihnitor.
prin insomnie nocturna si somn linistit, (Diazepam, 1 tb seara).
somnolenta diurna si din odihnitor, fara
cauza agitatiei produsa de zgomote.
zgomotele din salon.
1. Circulatie inadecvata, Asigurarea unei Invat pacienta sa poarte La indicatia medicului Pacienta prezinta o
cauzata de boala, circulatii imbracaminte lejera, care sa nu administrez Clexane 0,4 circulatie periferica buna.
manifestata prin tahicardie, fiziologice. jeneze circulatia, sa aiba o UI. 0biectiv realizat.
extremitati reci. alimentatie bogata in fructe si
legume.
EVALUARE FINALA
I s-au facut examene paraclinice pe perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca) si I s-a recoltat
sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala
ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari:
-respectarea tratamentului medicamentos;
-respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului, repaos
la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense, si raspund slab la
nitroglicerina, evitarea supraalimentatiei cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale, evitarea
stresului;
-control periodic la medicul cardiolog.
CAZUL II
Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, din Bacau, religie ortodoxa, are un baiat, este
casnica, sotul lucreaza la "Aerostar".
In ziua de 03. 06. 2015 este internata in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia Cardiologie,
salon 508, F0 4562, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala,
manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala, precordiala si dispnee.
Antecedente personale
Din discutiile purtate cu bolnava, am aflat ca mai sufera de diskinezie biliara si litiaza renala.
Bolnava a mai fost internata in anul 2000 datorita unor crize de angina pectorala care nu s-au
ameliorat nici dupa administrarea mai multor tablete de nitroglicerina, ceea ce a inspaimantat
bolnava.
Bolnava prezinta obezitate.
Antecedente heredo-colaterale
Fara cazuri de patologii cronice.
1. Disconfort general Combaterea durerii intr- Psihoterapie - ajut pacienta sa isi Am administrat la Durerea a diminuat
produs de criza un timp foarte scurt. gaseasca o pozitie antalgica, indicatia medicului: in intensitate, dar
anginoasa, manifestata administrez 02. glucoza 10% PEV persista.
prin dureri Masurarea 500 ml, HSHC 150 TA = 190/80 mm
retrosternale si functiilor vitale. mg, Miofilin 10 ml, Hg
precordiale. Verapamil 10 mg, P = 88 b/min R =
Nitropector 1 tb/zi, 29 r/min T =
Aspacardin 3 tb/zi,
o
1 36,7 C
Aspirina / 2 tb/zi,
2. Stare de disconfort Pacienta sa prezinte Am urmarit ritmul si frecventa La indicatia medicului am R = 27 r/min
cauzata de dispnee prin respiratie in limite respiratiei si am notat in foaia de administrat medicatia.
afectarea cailor fiziologice, temperatura. Am aerisit salonul. Stare de confort si
respiratorii. intr-un timp cat mai respiratie
scurt. satisfacatoare.
3. Modificarea Readucerea Am masurat functiile vitale. TA = 180/80 mm
•neutrofile
nesegmentate:
•hematocrit 37,5%
•colesterol 181
mg/dl
P = 80 b/min
04. 06. 2015
2. Perturbarea somnului
nocturn din cauza
aparitiei febrei (T =
Revenirea Am hidratat pacienta Am administrat la Pacienta prezinta in
o
39,9
C), manifestata corporale in limite antipiretic: stare de
prin apatie si fiziologice. Paracetamol 1 tb. subfebrilitate: T =
somnolenta o
38,8 C.
diurna.
3. Stare de disconfort Combaterea starii de Psihoterapie - ii explic pacientei Pacienta prezinta stare
datorita anxietatii. anxietate. importanta de a fi relaxata si de liniste prin
linistita. diminuarea anxietatii.
4. Respiratie inadecvata Pacienta sa prezinte Indrum pacienta sa adopte o pozitie Am administrat la R = 25 r/min
2. Disconfort produs de Pacienta sa scada in Explic pacientei necesitatea unui Bolnava a inteles
obezitate, manifestat greutate. regim alimentar, cu reducerea din regimul care I s-a
prin astenie, oboseala. alimentatie a dulciurilor prescris, respectandu-l
concentrate, fainoaselor, painii, intocmai.
proteinelor. G = 87 kg.
8
3. Stare de agitatie Pacienta sa cunoasca I-am explicat evolutia si Pacienta prezinta stare
produsa evolutia bolii. complicatiile bolii. de liniste, este mai
de necunoasterea putin anxioasa.
prognosticului,
manifestat prin
07. 06. 2015
Externarea Pregatirea Am pregatit biletul de iesire din Pacienta trebuie sa respecte Pacienta a inteles
bolnavei. documentelor pentru spital, cu recomandarile prescrise regimul prescris de medic, recomandarile prescrise
externare. de medic. cu urmatoarele de medic.
recomandari: oregim
medicamentos + regim
igieno-dietetic, cu masurile
de rigoare.
8
EVALUARE FINALA
Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, a fost internata in sectia
Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 03. 06. 2015
- 07. 06. 2015, cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angina
pectorala, manifestand dureri retrosternale, precordiale si dispnee.
I s-au facut examene paraclinice in perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca), i s-a recoltat
sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala
ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
CAZUL III
Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, din Bacau, de religie ortodoxa, are trei copii si este
pensionara.
In ziua de 06. 06. 2015 este internata la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia Cardiologie,
salon 308, F0 5472, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angor prelungit, HTA,
manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala, precordiala, dispnee, palpitatii.
Antecedente personale
Crizele de angina pectorala au aprut in urma cu 3 ani, fiind internata de 4 ori in sectia
Cardiologie, cu simptomele descrise mai sus.
Bolnava prezinta obezitate moderata, cu G = 83 kg, si T = 1,63m.
Antecedente heredo-colaterale
Parintii bolnavei au suferit de angor pectoral, respectiv IMA. Sora mai mare a decedat in urma
unei insuficiente renale acute (IRA) in urma cu 20 ani.
Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:
- nevoia de a respira;
82
- nevoia de a se misca;
- nevoia de a se odihni;
- nevoia de a se alimenta.
1
0
= 36,7 C
3. Disconfort respirator Pacienta sa prezinte Invat pacienta sa ocupe o Administrez la indicatia R = 25 r/min In
cauzat de durere respiratie imbunatatita pozitie semisezand pentru a medicului primele 24h respiratia
precordiala, manifestat in decurs de 24h. favoriza respiratia. 02. se mentine
prin dispnee. superficiala, este
dificila, tahipneica.
EKG
- ritm sinusal
tahicardic, EKG
EVALUARE FINALA
Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean
de Urgenta Bacau, pe perioada 06. 06. 2015 - 11. 06. 2015,
cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angor prelungit, HTA, cu
urmatoarele manifestari: durere precordiala, retrosternala severa, dispnee, cefalee,
palpitatii, paloare.
(]I(]LI0/R.JlPI!E