4 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE

4.1 Introducere

Asigurarea securităţii, păstrarea sănătăţii şi menţinerea capacităţii de lucru în proces de

muncă a lucrătorilor, este prevăzută de Constituţia Republicii Moldova, Codul muncii al
Republicii Moldova, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, norme, standarde şi alte acte
normative.
La efectuarea lucrărilor de birou, instituirea lucrărilor de protecţia muncii, tehnicii şi
sanitarii de producere este nevoie să se organizeze în conformitate validă cu normele stabilite, cu
modificările şi cu alte reguli a tehnicii securităţii elaborate de organele respective. Protecţia
muncii, tehnica securităţii şi sanitarii de producere include:
a) instituirea lucrărilor de preîntâmpinare a traumatismului de producere;
b) controlul în timpul lucrului de producere, serviciilor tehnice de îmbunătăţire a muncii,
altor organizaţii tehnice;
c) realizarea măsurilor sanitaro – igienice la preîntâmpinarea traumatismului,
îmbolnăvirilor profesionale ale colaboratorilor instituţiei;
d) elaborarea măsurilor de protecţie a muncii în documentaţia proiectului de deviz.

4.2 Analiza condițiilor de muncă

Dirijarea generală a protecţiei muncii şi asigurării ei pe toată sistema instituţiei e

încredinţată inginerului principal al instituţiei.
Obligaţiile şi responsabilitatea persoanelor de protecţia muncii, tehnica securităţii,
sanitarii de producere se reglementează prin obligaţiunile funcţionale ale persoanelor oficiale pe
protecţia muncii şi tehnica securităţii întărite prin ordinul instituţiei.
Lucrătorii încălcând regulile, normele pe tehnica securităţii, poartă răspundere de ordin
disciplinar, administrativ şi penal. Specialiştii instituţiei plecând în deplasare pentru efectuarea
cercetărilor topografo – geodezice, cadastrale şi altor lucrări, poartă răspundere pentru
nerespectarea regulilor, normelor pe tehnica securităţii a lucrătorilor temporari, repartizaţi prin
dispoziţia lor. Instructoarea lucrătorilor cu regulile securităţii la lucrările îndeplinite urmează de
efectuat pe calea petrecerii instructajului de protecţia muncii, tehnica securităţii şi sanitarii de
producere.
 Instructajul introductiv – general a lucrătorului primit la lucru se oformează în fişa
individuală de protecţia muncii, care se păstrează în dosarul lui personal. Ordinul de primire la
lucru a unui nou lucrător trebuie oformat după ce el a primit instructajul introductiv de protecţie
a muncii în cadrul întreprinderii date.
Instructajul primar a lucrătorului la locul de lucru, îndreptat în deplasare, trebuie să – l
primească pînă la permisiunea de a lucra, la transferarea de la un lucru la altul, la schimbarea
condiţiilor şi caracterului lui. Înainte de a începe lucrările de cîmp topografo – geodezice,
cadastrale, executorul este obligat de a petrece instructajul la introducerea lucrărilor fără
înregistrarea lor în listă.
Lucrătorii care n–au trecut instructajul pe tehnica securităţii la locul de muncă, pentru
îndeplinirea lucrărilor nu se admit.
Instructajul pe tehnica securităţii a lucrătorului instituţiei îndreptat la lucrările agricole şi
alte lucrări trebuie să se efectueze de reprezentantul responsabil de la organizaţie, în
subordonarea căruia el se află.
Instructajul periodic conducătorul subdiviziunii este obligat să–l petreacă în cazurile şi
termenele următoare:
a) la schimbarea regulilor de protecţie a muncii şi tehnica securităţii – imediat;
b) la schimbarea procesului tehnologic, schimbul sau modernizarea utilajului,
instalaţiilor, instrumentelor (aparatelor) şi altor factori, care influențează periculos asupra
muncii, imediat. [8]
Menţionăm faptul că cauzele traumatismului de producţie depind de calificarea
muncitorului, dar într-o măsură mai mare ele depind de gradul de organizare a procesului de
producere şi de respectarea normelor de securitate.

4.3 Măsuri privind sănătatea în muncă

Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor

şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de
odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
Administraţia elaborează şi realizează planuri de perspectivă şi anuale de îmbunătăţire a
condiţiilor de muncă, de asigurare a protecţiei muncii şi de păstrare a sănătăţii a angajaţilor.
Planurile complexe de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, protecţiei muncii şi acţiunilor
sanitare şi de antrenare se elaborează la toate întreprinderile pe un termen de 5 ani.
 Ele au ca scop soluționarea următoarelor probleme principale:
a) reducerea maximă a nivelelor factorilor nocivi şi periculoşi ai producţiei, care
acţionează asupra personalului;
b) crearea unor condiţii lipsite de pericol şi nedăunătoare de muncă la locurile de lucru;
c) aducerea utilajelor, mașinilor şi mecanismelor într-o stare care corespunde standardelor
de stat şi celor de ramură referitoare la securitatea muncii;
d) micşorarea maximă a volumului de lucru, care nu corespund cerinţelor prevăzute în
normele de protecția muncii, precum şi reducerea efectivului de lucrători care muncesc în
condiţii ce nu corespund normelor sanitare;
e) reducerea considerabilă, iar în continuare lichidarea completă a muncii fizice grele,
micşorarea efectivului care este ocupat cu munca fizică;
f) aducerea încăperilor sanitare de trai şi auxiliare într-o stare corespunzătoare normelor
în vigoare;
g) construcţia şi extinderea reţelei pe instituţii curativ profilactice şi de întremare în
corespundere cu normele în vigoare.
Panourile grafice specifice vor reflecta următoarele teme:
– evoluţia accidentelor de muncă;
– evoluţia îmbolnăvirilor profesionale;
– indiciile de frecvenţă şi gravitate a accidentelor de muncă produse;
– indice de frecvenţă şi gravitate a îmbolnăvirilor profesionale constatate;
Pentru evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire la locurile de muncă, sunt
propuse măsuri de prevenire corespunzătoare ce alcătuiesc programul actual de securitate şi
sănătate a muncii cu sprijinul instituţiilor specializate.

4.4 Măsuri de securitate în muncă

Angajatorul are urmatoarele obligatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca:

a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, echipamentelor
tehnice, precum si la elaborarea tehnologiilor de fabricatie si exploatare, solutii conforme
normelor de protectie a muncii, standardelor de securitate a muncii si reglementarilor specifice,
prin a caror aplicare sa fie eliminate sau reduse la minimum riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala a angajatilor;
b) sa asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea angajatilor in vederea
stabilirii masurilor de prevenire, incluzand alegerea echipamentului tehnic, a substantelor
chimice si a preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munca etc.; angajatorul trebuie sa
dispuna evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru toate locurile de
munca, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care sunt expusi la riscuri particulare; in urma
acestei evaluari, masurile preventive si metodele de lucru stabilite de catre angajator trebuie sa
asigure o imbunatatire a nivelului de protectie a angajatilor si sa fie integrate in toate activitatile
unitatii respective, la toate nivelurile ierarhice;
c) sa asigure auditarea de securitate si sanatate in munca a unitatii, cu ajutorul institutiilor
abilitate;
d) sa solicite autorizarea functionarii unitatii din punctul de vedere al protectiei muncii, sa
mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si sa ceara revizuirea acesteia in
cazul modificarii conditiilor initiale pentru care a fost emisa;
e) sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator
conditiilor de munca si factorilor de risc evaluati la locurile de munca, pentru asigurarea
securitatii si sanatatii angajatilor;
f) sa stabileasca in fisa postului atributiile si raspunderea angajatilor si a celorlalti
participanti la procesul de munca in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor
exercitate;
g) sa elaboreze instructiuni proprii de securitate a muncii, care sa detalieze si sa
particularizeze prezentele norme si normele specifice de securitate a muncii, in raport cu
activitatea care se desfasoara;
h) sa asigure si sa controleze, prin personal propriu sau prin personal extern abilitat,
cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatii a masurilor tehnice si organizatorice stabilite,
precum si a prevederilor legale in domeniul protectiei muncii;
i) sa ia in considerare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca capacitatea
angajatilor de a executa sarcinile de munca repartizate;
j) sa asigure, pentru angajatii avand o relatie de munca cu durata determinata sau cu
caracter interimar, acelasi nivel de protectie de care beneficiaza ceilalti angajati ai unitatii;
k) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii angajatilor:
afise, filme, carti, brosuri, pliante, acte normative, manuale, teste, fise tehnice de securitate etc.;
l) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la care
aceasta va fi expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor tehnice si organizatorice de
prevenire necesare, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor si
evacuarea personalului in caz de pericol iminent;
m) sa asigure masurile necesare pentru informarea angajatorilor din orice unitate
exterioara, ai caror angajati lucreaza in unitatea sa, referitor la riscurile pentru securitate si
sanatate la care acestia din urma pot fi expusi, precum si la masurile de prevenire si protectie
adoptate la nivel de unitate si loc de munca, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea
si stingerea incendiilor si evacuarea in caz de urgenta;
n) sa se asigure ca angajatii din unitati din exterior, care lucreaza in unitatea sa, au primit
instructiuni adecvate referitoare la riscurile pentru securitatea si sanatatea lor la care pot fi expusi
pe durata desfasurarii activitatii respective;
o) sa asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea si perfectionarea personalului cu
atributii in domeniul protectiei muncii;
p) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor conform
reglementarilor in vigoare;
q) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii
aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de munca pe care urmeaza sa le execute;
r) sa ia masurile necesare informarii compartimentului de protectie a muncii despre
angajatii care au relatii de munca cu durata determinata sau cu caracter interimar, pentru ca
acestia sa fie inclusi in programul de activitate care are ca scop asigurarea conditiilor de
securitate si sanatate in munca;
s) sa se asigure ca sunt consultati angajatii si/sau reprezentantii lor in problemele
referitoare la masurile si consecintele privind securitatea si sanatatea in munca la introducerea de
noi tehnologii, alegerea echipamentului tehnic, imbunatatirea conditiilor si a mediului de munca,
la desemnarea persoanelor cu atributii specifice sau la angajarea, cand este cazul, a institutiilor
specializate sau persoanelor juridice si fizice abilitate pentru a presta servicii in domeniul
protectiei muncii, la desemnarea persoanelor cu atributii privind primul ajutor, prevenirea si
stingerea incendiilor, evacuarea angajatilor, precum si la modul de desfasurare a activitatii de
prevenire si protectie impotriva riscurilor profesionale, inclusiv a celei de instruire in domeniu;
t) sa acorde reprezentantilor angajatilor cu atributii privind securitatea si sanatatea in
munca un timp adecvat, care va fi considerat timp de munca, si sa le furnizeze mijloacele
necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile prevazute in prezentele norme;
u) sa ia masuri corespunzatoare pentru ca numai angajatii care au fost instruiti adecvat sa
poata avea acces la locurile de munca unde exista riscuri pentru securitatea si sanatatea acestora;
v) sa asigure periodic sau ori de cate ori este cazul, verificarea incadrarii nivelului
noxelor in limitele admise, prin masuratori efectuate de catre organisme abilitate sau laboratoare
proprii abilitate;
w) sa stabileasca si sa tina evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit si sa identifice
locurile de munca unde pot aparea stari de pericol iminent;
 x) sa comunice, cerceteze, inregistreze, declare si sa tina evidenta accidentelor de munca,
a bolilor profesionale, a accidentelor tehnice si a avariilor;
y) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de
protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si
neutralizare a substantelor nocive degajate in procesele tehnologice;
z) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca in
timpul controlului sau al cercetarii accidentelor de munca;
aa) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu ocazia
controalelor si a cercetarii accidentelor de munca;
bb) sa desemneze, din oficiu sau la solicitarea inspectorului de munca, persoanele care
participa la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca;
cc) sa ia masuri pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea unui
accident de munca mortal sau colectiv, in afara cazurilor in care mentinerea acestei stari ar
genera alte accidente sau avarii cu consecinte grave, sau ar periclita viata accidentatilor sau a
altor angajati;
dd) sa anunte imediat producerea unor avarii tehnice, evenimente, accidente de munca
sau imbolnaviri profesionale la inspectoratul teritorial de munca si organele de urmarire penala
competente, potrivit legii;
ee) sa asigure dotarea, intretinerea, verificarea echipamentelor individuale de protectie si
a echipamentelor individuale de lucru si sa nu permita desfasurarea nici unei activitati de catre
angajatii sai fara utilizarea corecta de catre acestia a echipamentului din dotare;
ff) sa acorde, la recomandarea medicului, materiale igienico-sanitare si alimentatie de
protectie;
gg) sa asigure supravegherea medicala corespunzatoare a riscurilor pentru sanatate la care
angajatii sunt expusi in timpul lucrului;
hh) sa asigure intocmirea fisei de expunere la riscuri profesionale pentru fiecare angajat
expus si completarea acesteia de fiecare data cand se produc schimbari ale procesului de
productie;
ii) sa intocmeasca evidenta nominala a angajatilor cu handicap si a celor cu varsta sub 18
ani.

4.5 Măsuri de apărare împotriva incendiilor şi exploziilor

 În toate încăperile de producţie, administrative, de depozitare şi auxiliare, în locurile
vizibile trebuie afişate tabele cu indicarea numărului de telefon al serviciului pompieri şi
salvatori.
Regulile de utilizare a focului deschis pe teritoriul întreprinderilor, circulaţia
transportului, permiterea fumatului şi efectuarea lucrărilor temporare cu pericol de incendiu se
stabilesc în instrucţiunile generale pentru obiective privind apărarea împotriva incendiilor.
La fiecare întreprindere, prin ordin (instrucţiune), trebuie stabilit un regim de protecţie
contra incendiilor, corespunzător pericolului de incendiu la această întreprindere, inclusiv:
a) să se stabilească şi să se amenajeze locurile pentru fumat;
b) să se stabilească locurile şi cantitatea admisibilă de materie primă, semifabricate şi
produse finite care se păstrează concomitent în încăperi;
c) să se stabilească modul de înlăturare a prafului şi a deşeurilor combustibile, de păstrare
a îmbrăcămintei de lucru impregnate cu ulei;
d) să se stabilească modul de deconectare a utilajelor electrice în caz de incendiu şi la
terminarea zilei de muncă;
e) să se reglementeze modul de executare a lucrărilor temporare cu focul şi a altor lucrări
cu pericol de incendiu, modul de control şi de închidere a încăperilor după terminarea lucrului,
acţiunile lucrătorilor la constatarea incendiului;
f) să se determine modul şi termenele de desfăşurare a instructajelor de protecţie contra
incendiilor, precum şi desemnarea persoanelor responsabile de organizarea acestora.
Conducătorii întreprinderilor la care se utilizează, prelucrează şi se păstrează substanţe
periculoase (explozive), substanţe puternic toxice sînt obligaţi să comunice unităţilor serviciului
de pompieri şi salvatori datele necesare pentru asigurarea securităţii personalului antrenat la
stingerea incendiului şi la efectuarea lucrărilor de salvare-deblocare la aceste întreprinderi.
La clădiri şi instalaţii (cu excepţia caselor de locuit) în care se află concomitent pe un etaj
mai mult de 10 persoane trebuie elaborate şi afişate în locuri vizibile planurile (schemele) de
evacuare a persoanelor în caz de incendiu, de asemenea, trebuie să fie prevăzut un sistem (o
instalaţie) de avertizare despre incendiu.
Conducătorul obiectivului cu aglomerări (50 de persoane şi mai mult), suplimentar la
planul-schemă de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, este obligat să elaboreze
instrucţiuni pentru stabilirea acţiunilor personalului la asigurarea evacuării oamenilor în scurt
timp şi fără pericol, conform cărora, minimum o dată în jumătate de an trebuie să se efectueze
antrenamente practice cu toţi lucrătorii antrenaţi în această acţiune.
Pentru obiectivele cu aflarea persoanelor pe timp de noapte (grădiniţe, şcoli-internate,
spitale etc.) trebuie prevăzute două variante de acţiuni, pe timp de noapte şi pe timp de zi.
 Persoanele responsabile de organizarea activităţilor cu participarea în masă a oamenilor
(serate, discoteci, ceremonii, sărbători de revelion etc.) sînt obligate să controleze cu atenţie
încăperile înainte de începerea acţiunilor respective şi să asigure nivelul pregătirii pe deplin a lor
privind măsurile de apărare împotriva incendiilor.
Lucrătorii întreprinderilor, precum şi persoanele fizice sînt obligaţi:
a) să respecte la serviciu şi în viaţa cotidiană prevederile de apărare împotriva incendiilor
prevăzute în standarde, norme şi reguli, aprobate în modul stabilit, să respecte şi să menţină
regimul de protecţie contra incendiilor;
b) să execute măsurile de precauţie la folosirea aparatelor cu gaze, obiectelor chimice, de
uz casnic, la efectuarea lucrărilor cu lichide uşor inflamabile (LUI) şi lichide combustibile (LC),
cu alte substanţe, materiale şi utilaje, care prezintă pericol de incendiu;
c) în caz de descoperire a incendiului să anunţe serviciul de pompieri şi salvatori şi să ia
măsurile cuvenite pentru salvarea oamenilor, bunurilor şi lichidarea incendiului.
Persoanele fizice sînt obligate să acorde, în modul stabilit de legislaţie, posibilitate
inspectorilor de stat pentru supravegherea măsurilor contra incendiilor să efectueze examinări şi
controale în încăperile de producţie, auxiliare, de locuit etc. care le aparţin, în scopul de a
controla respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.

4.6 Protecția mediului ambiant

Reducerea la minimum a efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi mediului

înconjurător cauzate de generarea şi gestionarea deşeurilor reprezintă primul obiectiv al politicii
Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor. Această politică urmăreşte reducerea
consumului de resurse şi favorizează aplicarea practică a următoarei ierarhii a priorităţilor:
prevenirea deşeurilor prin aplicarea „tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;
reducerea cantităţilor de deşeuri, utilizând cele mai bune practici în fiecare domeniu de activitate
economică generator de deşeuri; valorificarea lor prin refolosire, reciclare şi recuperare
energetică; eliminarea finală prin depozitare. Astfel prioritară este prevenirea formării deşeurilor,
apoi micşorarea cantităţii de deşeuri, reutilizarea lor, reciclarea, recuperarea de energie şi, în
ultimul rând, eliminarea prin depozitare. Problema gestionării deşeurilor în Republica Moldova
se manifestă, tot mai acut, din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a
impactului lor asupra mediului înconjurător.
Capacităţile insuficiente pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale au
determinat apariţia de zone urbane sau periurbane în care se stochează deşeuri, punând în pericol
sănătatea populaţiei şi calitatea mediului şi afectând în mod negativ peisajul. Programul Naţional
de valorificare a deşeurilor de producere şi menajere obligă instituţiile de stat şi agenţii
economici să ia măsuri pentru a reduce volumul deşeurilor şi reciclarea lor la maximum.
Deşeurile valorificabile municipale (hârtie, carton, materiale plastice, deşeuri metalice, deşeuri
textile, sticlă, etc.) trebuie colectate de către operatori autorizaţi şi predate unităţilor de reciclare.
La moment există 33 agenţi economici care se ocupă cu colectarea, transportarea şi utilizarea
deşeurilor dintre care 18 care operează cu deşeurile municipale (sticlă, maculatură, metal uzat,
masă plastică). Deşeurile municipale din ţară sunt colectate în amestec şi depozitate fără a fi
sortate sau tratate în prealabil. Doar deşeurile de ambalaje (sticlele de masă plastică) colectate
separat de la populaţie şi agenţii economici în unele oraşe sunt valorificate.