Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • STAS 8284-98 Amenajarea Bazinelor Hidrografice Ale Torentilor

    Încărcat de

    Triba Nicolae
    46 vizualizări22 pagini
    Amenajarea bazinelor hidografice ale torentilor

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Amenajarea bazinelor hidografice ale torentilor

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    46 vizualizări22 pagini

    STAS 8284-98 Amenajarea Bazinelor Hidrografice Ale Torentilor

    Încărcat de

    Triba Nicolae
    Amenajarea bazinelor hidografice ale torentilor

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 22
    ICS 07.060.00; 93.160.00 IRS STANDARD ROMAN SR 8284 ‘Octombrie 1998 Indice de clasificare G 53 AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE ALE TORENTILOR Terminologie Hydrographic basins setting up for torrents Terminology Aménagement des bassins hydrographyques des torrents Terminologie APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 27 februarie 1998 Inlocuieste STAS 8284-84 CORESPONDENTA La data aprobarii prezentului standard, nu exista nici un standard international sau european care sa se refere la acelasi subiect On the date of this standard approval there is no International or European Standard dealling with the same subject A la date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou Européenne traitant du méme sujet DESCRIPTORI TIT | Terminologie INSITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L-Calderon 13 -70201, Bucuresti,2, Roménia, TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833 ons Reproducorea sau utlizarea itegralé sau partial a prezertui standard in orice publcll pn once procedex Imecanic,flocopiere, microimare tc.) ese interlsA dack nu exist acordul sors al IRS. Ret.: SR 8284:1998 Ediia a ga PREAMBUL ‘Acest standard reprezinta revizuirea STAS 8284-84 pe care Il Inlocuieste. Standardul a fost elaborat initial in 1968 si revizuit in anul 1983. Faté de standardul pe care il inlocuieste, s-au f&cut urmatoarele modifica: ~ au fost introdusi termeni noi, folosti in practica amenajari bazinelor hidrogratice torentiale; = sa acordat o atentie mai mare impéduriri terenurilor degradate ca parte a actiunii de amenajare a ba- Zinelor hidrogratice torentiale. 1 OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE Prezentul standard stabileste terminologia referitoare la amenajarea bazinelor hidrogratice ale torentior. VOCALUBAR fluent Curs de apa secundar care se varsa intr-o apa curgatoare mal mare 22 ‘Afuiere Proces de eroziune accentuata a patului albiei produs in urma cresterii vitezei apei, datorita unui obstacol (fundatie, travers, pila, culee de pod) asezat in calea oi 23 Albie ‘Suprafata a fundului de vale acoperita permanent sau temporar de ape curgatoare Se deosebesc: = albie minora, cu suprafata acoperité permanent de apa in ‘oursul anului; = albie major, cu supratata acoperité de apa in perioaca debituiui maxim. Este caracterizata prin depozite aluviale a c&ror asezare poate fi modificaté de curentii de ap si pe care, intre ile maxime, se pot dezvolta asociatii vegetale lemnoase cu caracter temporar, alcatuite din specii pioniere (catina, salcie, anin, plop ete.) 24 Alunecare de teren Proces de deplasare pe pante a maselor de pamént, avand drept cauze principale gravitatia si apele de infitratie, intro actiune combinaté Alunecéirle de teren sunt mai rispandite in zona dealurilor si colinelor Dupa intinderea supratetel de teren afectat, se deosebesc: = alunecari in masa, la care suprafata de alunecare reprezinta o parte dintr-un versant intreg; = alunecat limitate, care afecteaza portiuni de teren reduse ca supratata. Dupa grosimea stratului care alunec’, se deosebesc: ~ alunecdiri superticiale, pana la grosimea de 1 m; ~ alunecari putin adnci, grosimea stratului deplasat fiind de (1,0...5,0) mi = alunecdri adanci, grosimea stratului doplasat find do (6,0...18,0) m; ~ alunecari foarte adanci, grosimea stratului deplasat find de 15,0m. Dupa tipul deplastirii se deosebesc: = alunecairi rotationale (pe suprafete curbe, cu tendinta de rsturnare parfialé a masei alunecdtoare); ~alunecdiri de translatie (pe suprafete plane). Dupa consistenta masei alunecdtoare, se deosebesc: ~ alunecdri de masa consistont&, ~alunecdii de masa in stare plasticd (puternic inmuiats).. Dupa modul de propagare a alunecarii, se deosebesc: ~ alunecaii deplasive (regresive, glisante); = aluneciir detrusive (impingdtoare, progresive); = alunecari mixte. Dupa stratificatia terenurilor, se deosebesc: ~alunecairi consecvente = alunecdiri insecvente; = aluneciiri asecvente. SR 8284 ‘Aluvii (prundisuri) Depozite de aluviuni transportate si depuse de apele curgatoare pe albii, pe tunci etc. In aceste depozite se regasesc toate Categorie de aluviuni, mal, nisip, pletris, pietre, bolovani i blocuri de piatré Aluviune Depozit de roci sedimentare format din fragmente de roci, antrenate de apele curgatoare si depuse pe fundul albiol, pe lunca sau la locul de varsare, sub aspect textural. ‘Aluviunile se diferentiaza in raport cu viteza de scurgere a apelor, care determind regimul de depunere (sedimentare) ‘Aluviuni torentiate Rezultat al eroziunil, transportului gi depunerii de sol si/ sau material detritic Dup& marimea aluviunilor care aloatuiesc depozitele, se pot distinge: = depozite de aluviuni fine, formate din maluri $i nisipuri = depozite de aluviuni grosiere, formate din pietre, bolovani ete. Dup& modul de formare, depozitele de aluviuni sunt deluvi coluvii si protuvi Deluvile sunt depozite pe versanti. Ele se afla In transport de catre apa de sircire. Coluvile sunt deporite la baza (poala) versanfilor. Ele au fost transportate de cate apele de sircire sau rostogolite gravitational. Proluviile sunt depozite de aluviuni tn conuri de dejectio, tn lungul canalelor de scurgere ale torentilor, In aterisamentele barajelor etc. Aluviunile respective sunt aduse de apele care se scurg pe reteaua hidrografica ‘Ameliorare a terenurilor degradate LLucrarile care trebuie efectuate in scopul prevenirii proceselor de | degradare si al combaterii lor din punct de vedere tehni Actiunea de ameliorare a terenurilor degradate (prescurtat ATT.D,) se destasoara in mai multe etape: = constturea perimetrului de ameliorare; —cartarea terenurilor si stabilirea solutiilor tehnice; ‘executarea lucrarilor progatitoare, plantarea terenurilor si exe- | fcutarea lucrarilor de intretinere pand la realizarea reusiel definitive 29 “Amenajare a bazinelor hidrografice torentiale sinonim: Coractare de torenti si ameliorare de ‘Actiune cu caracter complex, care se desfasoara In bazinele hidrogratice ale torentilor si se realizeaza prin masuri de organi- zare hidrologic& a teritoriului, prin lucrai slivotehnice si hidrotehnice, care s& asigure controlul_scurgerilor gi terenuri degradate consolidarea surselor de aluviuni de pe versanii gi din rejeaua hidrogratic& 2.10 | Amonte Tn susul apei, spre izvoare, mai aproape de sursa, fat& de un punct de referint& } 211 | Amprizé LLalime total a f€siei de teren, pe care se execut (sau pe care o | au) lucrdile de terasamente ale unui drum, cale ferat8, canal etc. 2.12 | Anrocament Depozit de bolovani, din blocuri de piatré ori beton, din stabilopozi, asezate neregulat, pentru a forma diguri, baraje, fundatii sau a consolida cursul de apa in zona supusa eroziunii Aripi ale barajulut Portiuni superioare alo corpului barajului, care se ridic& de 0] parte si de alta a deversorului, avand rolul de a dirija apele mari ‘umai spre deversor, ferind astfel de subminare incastrarile barajului ‘Asigurare a debitului maxim sinonim: Probabilitate do depiisire ‘Aterisament Raport exprimat procentual, dintre numérul anilor in care a fost ‘depasita o anumita valoare a acestui debit $i numarul total de ani luati tn considerare. Studiu matematic al sanselor de realizare a unui eveniment (asigurare) Depozit de aluviuni format imediat amonte de paramentul baraje- lor, pragurilor si cleionajelor, fle prin retinerea directa a aluviuni- lor transportate de ape (aterisament natural) fie prin umplerea arificiala a capacitatii lucrarilor transversale in vederea consoli- aril albiei si malurilor instabite sau a unor lucr&ri in josul vail, al apei spre varsare, mai departe de sursa sau de tun punct de referinta Ploaie abundenta de scurt& durata, care depaseste limita de 0,5 mm precipitatii pe minut, prezentand o arie teritoriald restrans& Bancheta pentru instalarea vegetatiei pe terenuri degradate Lucrare de consolidare a terenutilor, utilizaté pe versanti instabil, executatd din tespezi de piatra, cu inditimea de pana la 40 cm din care 10 cm in fundatie. Se dispune liniar pe curba de nivel, in functie de nevoi si de prezenta pietei Prin umplerea cu pmént a parti din amonte se realizeaza terase pe care se planteaza pull forestiori Banda fitranta ssinonim: Perdea filtrant& Fasie de arbor si arbusti sau cultura de ierburi perene, de lalime Variabilé (10...20) m si orientat& pe curba de nivel. Are rolul de a incetini si diminua scurgerile pe versanti prin favo- rizarea infitrérii apei, de a diminua intensitatea proceselor do ceroziune sia retine aluviunile transportate Baraj pentru corectare de torenti Constructie hidrotehnica cu inaitimea util mai mare de 1,5 m, dispus& transversal pe albia une formatiuni torentiale. Se poate construi din beton, zidarie de piatré cu mortar de iment, beton armat, lemn, zidarie uscata in plas& de sérma (Gabioane), pamant etc., sau din combinatii ale acestor materiale. Se construieste in scopul refinerii aluviunilor transportate de vilturle torentiale, consolid&rii nivelului de baza al albiei si al ma- lurilor, atenuarii unde de viturd, realizarii conditilor de instalare, ‘mentinere si dezvoltare a vegetatiei forestiere etc Barbacana Deschidere cu sectiune transversala ingusta intr-un prag, baraj, cculee de pod, zid de sprijin, ziduri de conducere, pereuri, pentru | permite evacuarea apelor infiltrate in terenul din spatele | acestora, micgorand astfel presiunea hidrostatica Bazin hidrologic sinonim: Bazin hidrogratic ‘Supratata de teren de pe care se colecteaza apele de scurgere meteorice sau subterane, care alimenteazA un curs de apa, un lac ete. SR 8284 <<< —— rrr 2.23 Bazin de receptie aferont tne sactiuni din reteaua hidrografica Parte din bazinul hidrografic de pe care se alimenteaz& un curs de apa pana la 0 sectiune de calcul, delimitata de limita bazinului hidrografic si de linille de cea mai mare panta care trec prin sectiunea considerata 2.24 Berma Bancheta lata de (1...8) m, executata pe taluzele rambleslor inate, pentru marirea stabilitatii acestora si oprirea paimantului care poate caidea de pe ele 2.25 Biet Porfiune dintr-un curs natural de ap& sau dintr-un canal, care prezinté o schimbare accentuata a regimului de scurgere a apet. Se deosebesc biet amont si bief aval, in functie de pozitia fata de reperul constant de referint& 2.26 Bilant hidrologic Raport Intre cantitatea de apa primita si cea cedaté de catre un teritoriu, intr-un timp dat; elementele principale ale sale sunt: precipitatille atmosterice, scurgerea apei la supratata, evaporatia si infiltratia 227 Blocaj ‘Aglomerafie de blocuri de piatré sau de beton, consttuind fundatii 1a lucrari hidrotehnice, straturi de protectie la podur, {undatie la radierul barajului, radier la cleionaje sau pavaj de albie la extremitatea aval a radierelor, pentru a evita afuierea lor 2.28 Brazduire Lucrare antierozionalé constand in cdptusirea cu brazde de | iarba pentru fixarea taluzurilor de pamant ale canalelor precum: si a umpluturilor realizate Intre zidurile de conducere ale lucraiilor transversale si versanti. Brazdele de iarba se fixeaza cu cepuri de len 2.29 Canal Constructia hidrotehnica in care apa se deplaseza prin curgerea cu nivel liber in vederea utilizarii ei in diverse scopuri, sau pentru protectia unor obiective economico-sociale 2.30 Canal de coast Canal executat pe versant pentru captarea apet in scopul evitil ceroziunii sau a concentrarii apelor 231 Canal de conducere Canal executat in zona conului de dejectie, sau a sectoarelor de albie cu divagatie a apelor, avand rolul de a le prelua si conduce (in zona obiectivelor de aprat) spre cursul de apa colector 2.92 Canal de desecare Constructie hidrotehnica destinata asan&rli unui teren mlastinos 2.83 Canal de garda sinonim: Canal de centura ‘Canal amplasat la limita unei zone, avand functiunea de a colecta si indeparta apele de supratata si de mic& adancime din ‘exterior, daundtoare pentru zona protojat& 2.84 Canal de sourgere Canal ingust si adancit in care se concentreaza masole de apa incdrcate de aluviuni si prin care acestea sunt transportate in aval 2.35 Canalizare a unui curs de apa ‘Amenajarea unui curs de apa, constand In corectarea traseului ‘si a pantel precum $i din stabilirea sectiunii sale transversale pentru amenajii hidrotehnice, navigalie, scoaterea de sub regimul inundatilor, apararea terenurilor invecinate 2.38 Capacitate de retentie Cantitate de apa rezultata din precipitatii, care poate fi retinuta de vegetatie, Iitiera si microdepresiunile terenului 2.37 prin care vor fi dirjate viturile torentiale pentru a depune aluviunile pe care le transport Capcana de aluviuni Sistem de constructii executate din zidarie de piatra ou mortar de ‘cient, beton, c&soaie, gabioane etc., care pot forma un labirint 4 Captare Ansamblul amenajavilor, constructilor gi instalailor necesare Pentru operatia de colectare a apel Camaguialas Imbracaminte de beton simplu, de beton armat, cu grosime redusa, aplicatd pe paramentii constructillor hidroteh de degradare ‘Ansamblu al operatiunilor de identificare, de delimitare, de ca- racterizare, de clasificare si de reprezentare cartograficd a diverselor aspecte si pariculartai ale terenului reteritoare la = redarea ca pozite, forma si dimensiuni a terenului (studi topo- atatice); ~ alcdtuirea si structura litologic&, starea fizic& a rocilor gi modul lor de comportare fata de agentii modelator (cartare geologica); ~ delimitarea pe teren si pe planul de situatio a difertelor categorii de degradari gi intensititi ale acesteia (cartaro a tere- nurilor degradate); = manifestarile apei de suprafat& provenité din precipitai, in legaturd cu solu si vegetatia, raportul acesteia cu apele fumizate de izvoare (cartare hidrologict); Actiunea de delimitare a terenului in unitafi omogene sub raportl formei si intensitati procesului de degradare si al poten- tialului productiv al solului se numeste cartarea terenurilor degra- dato. Cartarea se face pentru stablirea diferentiat& a solutilor tehnice de ameliorare, respectiv delimitarea suprafetelor de teren c&rora | li se aplica aceleasi masuri de ameliorare (speci, schomo, compozitii de impadurir, tehnologii de pregatie a solulul) Element de constructie in forma de cutie (far fund), confectiona- {a din grinzi de lemn sau din beton prefabricat, care se umple cu ra, cu pamént etc. si se amplaseaz& tn albia sau in lungul malurilor unui curs de ap, in scopul executarii unui baraj, dig sau zid de spri Cheie limnimetic’ Relatie valabila pe o anumita perioada de timp, intre nivelurile si debitele de apa, intr-o sectiune data a raului Cleionaj Lucrare transverrsala sau longitudinala din lemn, de rezistenta mai mare decat cea a gamisajelor si fascinajelor, cu ajutorul careia se consolideaza talvegul formafiunilor torenfiale (ogase si ravene mici si mijoci) cu torentiaitale redus& sau relativ redusa, unde nu se produc vitturi cu putere mare de distrugere, Aceste lucréri constau din impletituri de nuiele de pari si au raci- ere din fascine, nuiele sau bolovani. Se deosebe: ~ cleionaje simple, aledtuite dintr-un singur grad de impletitura, | ‘cu nattimea de (0,6..0,8) m; = cleionaje duble, alc&tuite din dou garduri paralele consolidate Intra ele cu moaze si clesti, amplasate la (0,8...1,0) m inte ele, i inatimea de 0,9 m. Ambele tipuri au deversor, radier gi se Tncastreazd in malur, ‘cand sunt amplasate transversal pe cursul apel. Nuielele trebuie si fie verz iar pe albie trebuie sa fie permanent umiditate SR 8284 ‘Colmatare ‘Umpiere naturala sau dirjata cu materiale aluvionare, Ea poate fi: = naturala, care se produce prin deversarea apolor incarcate de aluviuni in lacurile de acumulare, peste terenurile agricole, cai de comunicatie, localitati si pe reteaua hidrografic’. = dirijata, care se face in scopul ridicariinivelului de baza al unor | terenuri foarte joase 2.45 Costicient de scurgere Raport dintre cantitatea de apa care se scurge la suprafata | terenului si canitatea totala de apa provenita din precipitatile cAzute pe aceeasi suprafatd, intr-o perioada considerata | 2.46 Colmatarea biefului amonte al unui prag sau baraj Depunere naturala de aluviuni torentiale sau umplutura realizat& in mod deliberat in bieful amonte al unui prag sau baraj, constitu- ind aterisamentul lucrarii respective 2.47 ‘Compozitie de impadurire sinonim: Formula de impéidurire Forma conventional de exprimare prin simboluri a specilorfolo- site la instalarea unei culturi silvice si a proportilor acestora 2.48 ‘Con de dejectie Depozit de aluviuni, format la gura canalului de scurgere, ‘a iesirea acestuia din bazinul hidrogratic al torentulul si care este constitut din materiale neomogene depuse haotic si succesiv In | timpul vituritor ‘Are forma convex alungita iar in plan longitudinal tinde sa ajunga ja cota canalului de scurgere, fapt pentru care adeseori apare ‘mult inaitat deasupra terenuiui invecinat, vituriie mai_mici Sapand noi albii in depozitul format. Intro vitur, in stratul} superficial al conului de dejectie Incep procese de solificare. Dupa stingerea proceselor de degradare din bazinul torentia, ‘conul de dejectie readus in circuitul economic poate avea ponitate ridicat& dac& depunerea torentiala nu este excesiv de sscholetica si material fin este bogat in humus 2.49 ‘Constructie hidrotehnic& Constructie destinata preveniri actiunii daundtoare a apelor (ucréti de aparare a malurilor, digurilor, asanari) sau folesiri tor | In iigati, energetica, navigatie, alimentari cu apa (prize de apa, | baraje, ecluze, centrale hidroslectrice etc.) 250 Consolidare de taluz ‘Lucrare prin care se mareste stabilitatea unui taluz prin captusi- rea lui cu beton, zidérie de piatré cu mortar de ciment, anro- ‘camento do piatré, fascine, brazde de iarba, plantati forestiere 251 Contrabaraj Constructie din zidarie de piatr cu mortar de ciment, din beton sau lemn, executaté in aval de radierul barajului In scopul micgorarii energiei cinetice i apararii radierului impotriva socurilor lamei deversate Coraziune ‘Acliune a vantului inc&rcat cu particule solide de nisip sau ghiat& ‘care creeazé forme de relief cu aspect bizar (de tipul “Babelor’, ccupercilor, pietrelor slefuite etc.) ‘Coronament Parte superioara a unei constructil hidrotehnice (a aripllor, a | bazei deversorului, a zidurilor de sprijin, a pereurilor) Culturé forestiera direct sau plantatie ‘Asociatie de plante lemnoase, instalate prin seménaturi directe | ‘sau plantain scopul productiei de masa leminoasa gi de protectio Cultura forestier’ de protectie Culturl de specil forestiere amplasate pe terenuri degradate in scopul protejérii soluui, al regularizari regimului apetor si evita ppagubelor care se pot produce obiectivelor social-economice de interes public si national ‘Cumpaina apelor Linia de separare dintre doua bazine hidrogratice alaturate. ‘Separarea se poate face: = fie prin cumpaina topograficé (cumpana de suprafata), care se prezinté pe harta printr-o linie curb’ inchisa, trasata In functie de contiguratia curbelor de nivel; = fie prin cumpana hidrogratica (cumpana subterana), care tine seama si de alimentarea subterand din bazine limitrofe 257 Cuneta Rigola cu sectiune reialiv redusa, executatA pe fundul unui curs de ap natural sau al unui canal din zidérie de piatra cu mortar de ciment sau beton (cu [atime mare a radierului) pentru asigurarea scurgerii debitelor mici 2.58 Curte a barajului sinonim: Cuveta a barajului Spatiu situat in bieful amonte al barajului, aflat sub directa influ- ent a acestuia si in care se pot acumula apa si aluviuni [259 Debit maxim lichid = Valoare a volumului de ap in unitatea de timp care se | realizeaza la o vitura cu probabiltatea de calcul pentru condi normale de exploatare (asigurarea de dimonsionare) sau pentru | | condi exceptonale de exploatare(asigurarea de verifiare) 2.60 Debit de servitute | Debit minim care trebuie lasat s& se scurgé dupa amenajarea hidrotehnica a unui curs de apa pentru satistacerea cerintelor | socio-economice si ecologice din aval (protectia florei si faunei | existente pe albie, asigurarea debitului de apa din fantanile | riveranitor etc.) 2.61 Debit solid Cantitate de material solid (de aluviuni) aflat in suspensie sau 1arat, transportat de apa in unitatea de timp, printr-o sectiune data. Aceasta cantitate este dependent de caracteristicile ploii, ‘natura solului si subsolului, folosinta terenurilor si oscileaza Intre foarte putine aluviuni (turbicitate redusa) si scurgeri noroioase cu aspect de lava 2.62 Debit specific lichid Volum de apa scurs in unitatea de timp, printr-o sect raportat la supratata bazinului de receptie respectiv 1 data, 2.63 Debit specific solid Volum de aluviuni scurse in unitatea de timp printr-o sectiune dat8, raportat la suprafata bazinuiui de receptie respectiv 2.64 Debit de verificare Valoare a debitului lichid maxim corespunztoare asigurarii de verificare in conditi speciale 2.65 Debuse pod Debit maxim de apa care poate curge pe sub pod, astiel Incat de ‘a nivelul liber al apei pnd la partea inferioard a infrastructuri s& ‘mai rman un anumit spatiu liber de siguranta (garda) 2.66 Dellatie lindepartare de catre vant a materialului rezultat prin dezagregare sialerare Deradare a terenulul Pierdere partiala sau totala a capacitai productive a unui teren ‘sub actiunea unor factori naturali sau antropici, Degradarea poate rezutta din ~ erodarea stratului de sol sau acoperirea [ui cu un strat de sol nefertl (colmatar, halde etc ~ deplasarea terenului (pomitur); —degradarea proprietor fice, chimice si microbiologica ale solu. De cole mai multe ori degradarea terenului se datoreazé in primul rand factorului antropio: despadurir, p&sunat excesiv, arat pe linia de cea mai mare panta, depozite de diverse materiale, poluare chimicai ete. SR 6284 Proces complex de nivelare a reliefului sub actiunea agentilor geografici externi, prin dezagregarea, alterarea si erodarea focilor, indepartarea materialelor rezultate si acumularea lor ulterioard in zone mai joase Deplasare de teren Proces geologic dinamic actual, prin care masele de roci sub influenta unui complex de factori isi pierd echilibrul stabil, deplasandu-se pe versanti sub impulsul gravitajiel Denudare Dopozit deluvial ‘Acumulare de materiale (aluviuni) rezultate din dezagregarca alterarea rocilor, transportate sub actiunea apei de siroire si a

    S-ar putea să vă placă și