A MONOGRAFICÄ

CADRUL PSTHOLOGIC

SOCIETATE IN
SATUL FUNDUL MOLDOVEI
- ASPECTE -
DE

CUPRINSUL: Observatii 2. Individul de familie viala de Stat.-

3. Conformism inov4ie analiza obiceiului). - 4. Individualizare socializare ana-
liza religioase). - 5. Concluzii pentru teorie.

discutabilá, problema raporturilor dintre individ societate

ne apare istoria sociologiei, ca o problemá de Toate sistemele
mari s'au construit pe problematici care temeiul din nelinistea
acestor preocupári. poate cá numai posibilitatea redusá de combinare a celor doi
tenneni a limitat cu unei logici de fier, sistemelor fundamentale a
impiedecat la timp sociologia alunecusul catastrof al pe panta unor desbateri sterpe
de inchipuire. Dar a la cea depe urmá permisá,
dând cuprinsului ei tristá a unui domeniu de prin contra-
dictie sau, ceeace e de o de exact, de interminabilâ justificatá
controversare(2). De aici apare, metodologic, dreptul unei nu cumva
problema e ? Nu cumva majoritatea aparitiilor ei istorice pro-
blema aceasta este pur simplu o aparentä ? Nicolai Hartmann lámu-
reste problemei ca un f apt de nepotrivire a cunoastem ceeace
avem de cunoscut(3). Nepotrivirea aceasta nu naste numai din existenta iratio-
care ne inconjoará, acel abis, hiatus sau nimic » din filozofia veacului a
lui Martin Heidegger(4), fata cáruia omul spaima, nelinistea
ci din nesocotirea realuhii, cáci subiectul are posibilitatea singur
obiectul, inchipuirea existá ea ca obiect obiectului nu-i corespunde
exterior constiintei, de unde un izvor vesnic de eroare. (In acest punct e critica-
bilá fenomenologia cum o Edmund Husserl, de care a apärut chiar
(s) Soziologische Lesestücke. Dritter Band: und Gesellschaft. Herausgegeben
von Franz Oppenheimer und Salomon, In special introducerea celui din
Sau: Psychologie et Sociologie. Essai de bibliographie critique, par Daniel Essertier, 5927.
partie.
(2) O. Spann: Ein Wort an meine Gegner auf dem Wiener Soziologentage la
Tote und lebendige Wissenschaft, ed. III, p. 417 urm.).
(3) einer Metaphysik der Erkenntnis, 1921.
Was ist Metaphysik? 1929, Sein und Zeit, ed. II, 5929).

PENTRU
135 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 A A MONOGRAFIC TRAIAN HERSENI: INDIVID SOCIETATE

interiorul nevoia unei : fenomenologia heideggerianä(r).

Problema individ societate e un exemplu. tipic sociologie de indepártare de
realitate deci de felul care o nu trebuie pug. In locul existentei s'a
plasat o plásmuire cu aerul de Othmar Spann clasificä. sistemele socio-
logice mari categorii: universaliste individualiste(2), dupá dau prio-
ritate existentialä, istoricd, functionalä) societatii sau In mare
parte clasificarea e numai Spann nu pune la universalism toate curen-
tele care locul clasä, le punem noi, strângem in
categorie sisteme diferite ; individualiste ar fi: contractualismul(3),
psihologismul(4), relationismul(5), iar universaliste: sociologismul(6), integralis-
mul(7), noologismul(8) mai vechiu, organicismul(9). Dar din punctul nostru de
vedere, clasificarea e utia. la fondul comun, curentele
concep societatea ca o de indivizi, deci elernentul ultim, factorul
plicativ prim este individul; cele universaliste dimpotrivd, atribue primatul
cietätii pe care o concep de indivizi e ireductibilá la Dar
curentele pleacá dela raporturile dintre individ societate(r Numai
fiecare sustine importanta altui termen. In ultimele consecinte individua-
lismul neagá societatea, iar universalismul, individul. cu toate acestea, analiza
individului duce cu necesitate la o determinare a lui ca pe o fiintá
angajati cealaltä studiul societátii ne sileste la un moment

(i) Georges Gurwitch: Les Tendances actuelles de la Philosophie allemande,

pp. 58 207.
(2) Gesellschaftslehre, ed. II, 1923. (Ed. III, de
Tipic: J. J. Rousseau: Le contrat social. In forme atenuate: L. Bourgeois, Solidarité
1926, ed. XI), cvasicontractualist; A. Fouillée: La science sociale contemporaine (ed. III,
contractualist organicist, etc.
Important: G. Tarde: Les lois de l'imitation. Majoritatea americanilor: F. Giddings,
J. M. Baldwin, Ch. A. Elwood, W. MacDougall, etc. Un exemplu german: H. L. Stoltenberg:
Soziopsychologie, (Psychosoziologie), 1922.
coala dela Colonia: G. Simmel: Soziologie, 1908; Weber: Wirtschaft und
sellschaft, 1921; L. von Wiese: Allgemeine Soziologie, BezielTungslehre, 1924, Gebildelehre,
1929. Bune referinte in P. Andrei: Probleme de sociologie, 1927.
(6) E. Durkheim: Les de la méthode sociologique; Fauconnet et Mauss: Socio-
logie, Grande Encyclopédie. Bune referinte D. Essertier: Philosophes et savants fran-
çais du XX-e V. La sociologie, chap. III.
(7) 0. Spann Pentru legaturile cu romantismul german: Fichte, Adam
Franz etc., Jakob Einführung in die romantische Staatswissenschaft, 1923.
(8) W. Sombart: Soziologie, 1923. (Introducerea), Die drei Nationalökonomien,
E. Spranger: Lebensformen, etc.
H. Spencer, R. Worms, deosebi: A. Bau und Leben des sozialen Kör-
pers. V. H. L. Stoltenberg: Volkskörperlehre Kölner Vierteljahrshefte für
so Jahrg., Heft 1931).
Politica » Statul este anterior familiei fiecáruia dintre
noi
Traian Herseni: Monografia sociologicä. (Editie de Seminar, 1931).
(12) Zoon politikon, al lui Aristot; Scheler: Wesen und Formen der Sympatie,
etc.; Litt: Individuum und Gemeinschaft, ed. II, 1914. Data structura esentialá
a umane, societatea in interiorul individ (Scheler).

PENTRU
136

www.dacoromanica.ro
 SATUL FUNDUL MOLDOVEI ARHIVA MONOGRAFIC

recunoastern importanta individului(r). Nu surprindem aid o urmä sigurá spre

adevär? Realitatea nu ne individul societatea ca pe doi termeni in pre-
zentá intrati relatie, ci ca pe una realitate. Individul este prin
social, societatea nu se poate prin indivizi, ei legâtura e
de existentialä: fac realitate. Se poate vorbi de un primat
logic societätii, se poate desprinde prin operatii logice de abstractizare
de societate, ele ajutá conditioneazä multe lärnuriri, dar realitatea aceeas:
individul societatea sunt de perspectivä ale realitäti,
o intuitie ni-o prezintä ca pe un tot. Acestei existente nimic nu i
se in univers. Analogiile cu pâdurea(2) sau alte concepte
lective nici o valoare de lämurire. Realitatea socialá este o existentá sui
neris fárá nici un corespondent in parte, ceeace pe deplin
unei ontologii regionale sociologice in sensul lui Husserl revizuit de Heicleg-
ger(3). E drept individul nu e intrebuintat pretutindeni cu De
aici confuzia necesitate. Uneori se vorbeste in carne oase(4),
de valoarea de orn(5), alteori de functiunea indeplinitä de om(6). Câteva
precizári se impun. Putem lucrä cu conceptul de sociologie? Dar care
Homo naturalis al antropologilor? apartine regnului animal. Acest nici
nu e orn, ci Atunci omul spiritului? Personalitatea creatoare de valori cul-
turale? indoialä(7). Dar acest este definisabil in esenta lui? Adevdratul
este o trecere, o el nu este nurnai ceeace este, ci ceeace ar trebui
fie(8). Existenta lui e supusä idealului, el nu-si detine in sine ca
lelalte existente. Scheler spune foarte bine esenta omului este tocmai de a nu
fi definisabil(9). profesorul D. Gusti, pune personalitatea umanä centrul
eticii sale, ca ideal social (ceeace trebuie sä fim), nu sociologia sa (ceeace suntem(ro).
In materie de noi ceeace este, prin idealul spre care tinde,
vraja de realizare a e cuprins, in sine o cale, o punte de a se
depási, o tendintä de a se Sociologia mai face uz, pe drept, de

Chiar Durkheim, cunoscut pentru sociologismul extrem, face nu o singurä

concesii cáci un notelor, de in nota dela p. a Les
Formes élémentaires de la vie religieuse, II, 1925, citim: Nous ne voulons pas dire...
qu'il n'y ait rien dans l'individu qui puisse regardé comme l'annonce de la vie sociale».
(2) Gesellschaft und Einzelwesen,
(3) E. Levinas: La théorie de l'intuition dans la phénomenologie de Husserl, 1930.
lucrare mai mare in acest sens avem noi in lucru.
Rousseau, op. cit. Tarde, op.
(5) Durkheim: (cit.) Acelas: Le suicide, 1897, p. 382.
(6) Spann, op. cit.
(7) D. Gusti: Cursul de Acelas: Realitate, »
an. I, Nr.
(8) Fr. Nietzsche: Also sprach Zarathustra; Max Scheler: Zur Idee Menschen
Umsturz der Werte. Erster Band,
(g) cit., p. 296.
Comp. Cursurile de Sociologie, Sociologia räsboiului, 1915; Introducere cursul
sociologie istoria filozofiei Problema Arhiva » an. II, p. 295,
cu Politica culturii, Cursurile de

ARHIVA PENTRU
137 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA MONOGRAFICA TRAIAN HERSENI: INDIVID SOCIETATE

ca valoare Dar acesta e un rezultat târziu al e un produs

social-istoric(2), fazele primitive el nu existä(3). Dar, noi discutám
raporturilor universal-existentiale dintre societate individ. totu$,
a lucrat acum mai mult cu aceste concepte (de pur simplu de
valoare). Cu adevárat aici nu poate fi vorba decât de individ ca functiune.
ar fi interpretat Aristot(4) decurând Th. Geiger(5).
Omul sine este substantá dar ca atare nu este al sociologiei, ci al
fiei. devine din ce ce mai functionalistd(6). Omul ne apare in
societate ca indeplinind o functiune (prin tot functionale(7) atunci lu-
crurile se simplificä. Societatea ne apare ca o realitate structural-functionalä;
indivizii nu sunt decât functiuni sociale. Raportul e de parte la tot (la de
interdependentá functionalá.
Cum se pune problema monografie? Intrucât este o de cadru psi-
hologic, ce aceasta? Mai trebuie precizám monografie
lucrurile nu se pun in genere. Noi nu mergem la sate ca
culegem material de dragul materialului, ci ca ne teoriile pe realitate.
Deaceea, culegem amánuntele semnificative lumina teoriei discutäm teoria
lumina faptelor. Pe mic, asupra unei realitäti sociale delimitatá la un sat noi
ne punem toate problemele mari ale sociologiei, sociologi nimic
altceva.
In sistemul D. Gusti(8), cadrele sunt probleme de Rea-
litatea ca esentá se la vointa socialá, ca aparentä (fenomenalitate)
la manifestäri(9). Pentru prinderea având deaface cu realitate spiritual-obiec-
cu de sens, de (Versthen) (ii), dar spre diferentá de
sociologia noologicá credem cá un fenomen social nu
ne seama de provenienta lui, de geneza deaceea e pasibil de o
cauzalá. Tot ceeace conditioneazá aparitia unui fenomen social deci
se numWe cadru. Societatea are ca specifitate poate fie
sie caclru (13) Deaceea, de cadre naturale cosmic
cel biologic) e stápânitä de sociale (cel istoric Cadrul istoric
(I) C. Bouglé: Les idées égalitaires, ed. III, 1925.
(2) E. .Durhheim: De la division du travail social.
(3) L. Lévy-Bruhl: primitive,
(4) Op. cit. Intr'o sustine primatul al asupra
dividului: Fr. Oppenheimer.
(5) Die Gestalten der Gesellung, 1928, p. 4.
(6) Ernst Cassirer: Substanzbegriff und Funktionsbegriff, 1923.
(7) 0. Spann: Gesellschaftslehre (cit.).
(8) op. cit.
(9) Manifestki economice, spirituale, juridice politico-administrative.
In sensul lui Hans din des objectiven Geistes, ed. II, 1928.
In sensul lui Einleitung in die Geisteswissenschaften; Weber: (Ver-
stehende Soziologie) Spranger, Sombart, cit.
T. Herseni, op. cit. sociologic6).
(13) V. constatAri in G, Richard: La Sociologie générale, 912.

PENTRU
REFORMA SOCIALA 138

www.dacoromanica.ro
IN SA TUL FUNDUL MOLDOVEI ARHIVA MONOGRAFIC

aparitia fenomenelor actuale prin cele trecute(r). Cadrul psihologic

determinärile unor fenomene sociale de altele tot actuale. Individul
este o functiune socialá, el indeplinindu-se adid societatea din
care face parte, la rândul societatea (realitate functionalä),
indivizii cari o compun. Acest mecanism de transformare a rea-
litátii sociale prin cele partiale este de sufleteascá este
o de cadru psihologic. (Acest cadru, nu e nici pe departe, epuizat
prin problema care ne preocupä; n'ar fi transformarea unitátilor sub
influenta altor unitáti problema ar fi extrem de
Problema cum se pune la Fundul-Moldovei, nu e lipsitä de interes.
expunere completá se va face monografia acestui sat. publidm câteva
fapte adnotate ca demonsträin pe deoparte nu stráini de teorie,
pe de altá parte teoria mai are de dela fapte. vom atât, e
destul. folosul va fi mai mare, cu atât mai bine
2. Viata viata cele planuri care asigurá
diferentiate existenta echilibratä. Formele tipice de institutionalizare:
Statul familia, sociale de o deosebitá importantá. sub uni-
cum le clasifidm, arátám in altá parte(2), aici le socotim
milia, cu atât mai familia târäneascá, e mai intotdeauna ca un exemplu
tipic de comunitate(3). nu este cu necesitate constatarea avem
deaface o nu ne de a mai In comunitate
individul are o situatie complet subordonatd, el e constrâns dupá cele
mai severe traditionale. Comunitatea socialá impune vointa sa
turor membrilor ; chiar când un conducktor (pater familias, rex, imperator) are
puteri discretionare, el actioneazá legea comunitätii(4). de indivizi
totul e prestabilit, preexistent. Societatea apare ca o realitate ex-
indivizilor coercitiv impotriva E caracteristica mai tutu-
ror societätilor primitive. Din studiul acestora a definit Durkheim societatea ca
un lucru exterior coercitiv(5), definitie cunoscutá greu de admis.
câteva din aspectele de familie la Fundul-Moldovei desprindem
soarta indivizilor componenti. Familie conjugalá cum o prescrie civil,
organizarea ei e Cauzele scopurile ei nu ne preocupá aici. in
special situatia femeii a in aceastä unitate E remarcat
familia este in multe cazuri o asociatie de mund. Chiar numai
Cum e posibilá explicatie, Windelband, Rickert, Xenopol, etc. De ce e
necesará chiar veche, dar a lui E. B. Tylor: Civilizatia
primitivá.
(2) V. Categoriile sociale cornovene, Arhiva nr. de fatá.
(3) F. Gemeinschaft und Gesellschaft, ed. III, Art. cu titlu din
Handwörterbuch der Soziologie de A. Vierkandt (Zweite Lieferung, 1931). Rf.
chard, op.
La cité antique, ed. XXVIII, p. 74; G. La cité grec-
1928, p. 48, etc.
(5) (cit.). Monografia sociologicá este socotitá tocmai ca o metodá
oricáror pripite.
ARHIVA $TIINTA
139 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA MONOGRAFIC TRAIAN HERSENI: INDIVID SOCIETATE

ratiile locuitorilor sunt lamuritoare. Casandra daca-i pare bine

fata, deoarece pierde un Valeria
(22 ani, din Arseneasa), auzind o femee tocmai murise copilul
e spune: « Dac'o fost (mic), ce c'a face altul, a
de ». Sau Paladia Onufriciuc (6o ani, Botu) nu e nici o
pagubá mor copiii, are omul prea multe « E greu sä ai copii
greu de Bine fac doftorii de dau ca nu mai facä
femeile copii, de »(3). Fenomenul e destul de Pärere
de cei mari; capabili de nesocotirea celor cari faza aceasta
nu sunt o greutate. (Un corectiv: munca timpurie a copiilor). Poate o
teorie a sociale a individului ar in faptele acestea un temei.
Initierea prirnitivä secretele sociale, anumite faze sociale, devine o initiere
de valoarea din momentul initierii. vorba de un
singur sat, noi ocolim toate generalizärile, metodic, dar sugestiile prime
tocmai pentru a mereu fapte teorie. - Cu toatea acestea,
familia din Fundul-Moldovei n'are numai un caracter economic. Cäsatoriile se
fac din dragoste. Averea nu are prea mare importantä(4). Varvara Petre
spune: « La insurätoare ficiorii nu zestre mare. numai ca fata sä fie /ru-
joace La chiar, dacá o fatä e tot nimeni n'o
la dar e bine, ficiorii o ». Traian
haci La noi se cäsätoresc dacd se plac. Nu se prea seama de avere» (6).
Nici nu este o conditie indispensabila., simpatia dintre poate face
stractie de aceasta, o conditie, nu se De familia
cum ne e prezentata in formele tipice, aici e complet dezorganizata. Caracterul
ei comunitar care a existat odatä, e proces de
de teoriile vor trebui revizuite). o decIaratie a
tianei Grigorian: Fetele se mai tinere, mai zestre
fárá zestre, Dumnezeu. Dar tot e mai bine ceva fata
Dupä rásboi nu mai sunt oamenii cumsecade: se lesne lesne se lasd. Ca
trebuie mai multe femeile sunt rele
care dar mai rar. se duc lesne(7) ». E u§or de surprins un anu-
mit accent individualist in aceasta de fenomene. fragmente
din convorbiri ne redä just atmosfera a interdependentei
milie membrii ei. Simion Rusu ani), chestionata, räspunde(8): « Ai
copii? Am avut unul a murit, mai bine färä. - Dece te-ai märitat? Dä, fiu
märitatá. de te Eu aveam 19 ani. - Nu se prea

(r) Vezi fisa de M. Focsa D.

fisa Zoe Claudian.
(3) Vezi G. Gabrea.
Vezi fisa Manta-Rosie.
M. Därmänescu E. Bernea.
(6) A.
(7) E. Georgescu R. Cotaru.
(8) Vezi D. M. Focsa.

PENTRU
REFORMA SOCIALA 140

www.dacoromanica.ro
IN SATUL FUNDUL ARHIVA A

tinere? n'o la de ani. obiceiu mai ales

la de scapä din un an, doi se Eu m'am iubit
al meu un an jumätate a ». La pärerea nu
prea au grijä de fete, nu le päzesc, räspunde: « doar nu le-o lant.
le spun, Se duc noaptea la joc, la petrecere, la Ce sd le
Amh, ce fac? ele Cá báietii is tare betivi Dacä se fe-
tele färä voia pärintilor? « fost unu care s'o spânzurat de s'o märitat
fata färä voe. urdtd, dar el a fost frumos ea l-a vrut.
de-acasd, la dânsul. s'o afurisit nu se duce la nici cu lui
n'o Pe pus oamenii cu vorba pe el, o mers la nuntä din asta s'o afu-
risit. Q innebunit el o leacá chiar de-atunci. mai umblat pela dar n'o
putut face nimic s'o spänzurat(I). Párintii o vrut pe unu mai decât
ea. tatä-s'o fusese mai särac când s'o dar pe a vrut s'o márite
unu mai bogat ea, petitori o avut destui. Dar ar fi stai asculti
la tot ce spun mai nu te-ai niciodatá. - Dar apoi nici nu te
plânge. Pärintii nu pot zâce pe aista
pe se ceartá, se bat se
despart. Dar nici dragostea nu tine. Primarul a luat din mare dragoste
cä erau neamuri, tot a ajuns de s'or El a a merge dupá una,
lui toate punt dragi, c'apoi ea partea ei. fost o femee
nunatá, strasnic de cuminte, de n'o fost sat. Da vezi unde o venit? La ce le-o
ajutat s'o luat din dragoste? - Ce zic oamenii? Apoi ei zic cä s'o despärtit
ficiori de boeri mari de femeile ei dece sä nu se despartä(2)? La 2-3
nuntä se despart dacä nu ». un conflict obisnuit in multe pri-
vinte, clasele de Moasa A. Sdrob povesteste: « Eu decând
am cetit nu mai port coc, nici tergare sticlitoare, nici fir prin
toare, aolo nu decât alb negru pärul mi-1 fac coditi. Ei,
acum prea multe ies, prea multe fudulii Ce e särma asta din pristoare?
firul e din patrafirul preotesc, apoi sä-1 femeile pe.... dos? Lumea asta
s'a luat o prostie dela Mai vreme noi acasä
bäteam metenii, nu cum merg azi copiii la mama de tot
locul. Eu sä am copii, am o sine-o ea
singurk Doamne fereste. noaptea pärintii nu de
omorit sau cum s'a intâmplat azi dimineatä niste oameni beti
cari erau sä se omoare. Cá a dat Dracu in ei
Dintre copii, o situatie deosebitä are de feciorul mai Printr'un
obiceiu de strävechi, Ion Urpachi din Benea, declará: Din
vechime casa bätrâneascä râmâne la feciorul ». D. Cazacu: Casa
se lasá feciorului Cei mai mari fac singuri casá, ajutati de
pärinti. Cel mai pärintii, el nu poate singur se puie gos-
podärie. Când nu e de (ceeace rar se párintele nu-i dä

Caz care in chip simplu explicatia unor sinucideri prin societátii

domestice, Le suicide,
(2) «Legea eascadelor » a lui Tarde?

PENTRU
141 R.EFORMA SOCIAL.A

www.dacoromanica.ro
ARHIVA TRAIAN HERSENI: INDIVID SOCIETATE

parte. numai fete casa fata cea mai (ex. fetele lui Pintilie
negor). » Cazacu nu poate aminte de un caz in care nu se fi dat casa
celui mai mic. I se pare regula pärintele la « slab,
nu mai poate face gospodarie celui din ficior ». Tot prin obiceiu, zestre
propriuzisä se numai fetelor. ne informeaa: « Zestre se numai
la fete, la feciori li se face li se dä vite Fiecárei fete i se face o ladd
de zestre, de vreme. se catrinte, tulpane,
Apoi se mai cergi, covoare, toluri,
vaci, doi cai, zece, cincisprezece oi, porci, putina.
- Doi gospodari pe al tteilea fac gospodar, doi calici pe al treilea mai ca-
lic (2) de spune Ion Ursachi (74 ani), fetele aveau astre
din gospodarie. Numai luau fetele aveau drept a lua.
bani. Pe urmä s'a decis aibá fetele parte la ».
(4): « el are. parte
mai mai mare opreste el. ajunge n'o puteä are
un copil care sä-1 caute, ingroape, iará copilul la cu partea
tatälui ». In genere se observä tendinta de a tuturor egale ca le asigure
viata. Influenta codului e
urmárim situatia copiilor. Inaiu cei legitimi. fise concludente:
« Trifina a Uta, de ani, lucreazd de
mei, aduce lemne, tine iarna focul. Are un frate Chirilá, de patru ani, care nu face
nimic, pe ea de seama lui un lemn la Alt frate,
Stratan, de ani, e la Gheorghe Harceag ; de Io ani a la
Taal e mort, e nu s'a máritat(3) ». «Oreste
din sat, n'are un báiat, pe Ghitä, care merge la anul la
tare drag un mare Are de
frate al lui dela se ocupe de el. nu prea
cula de nici treabá nu face, e nevoe de el. Se cu camarazii
lui(6) ». Ileana are anduri de copii. Dela bärbat, pe
dronic (Andronicescu). Acesta a clasele primare. nu lase
la mai departe, n'are cine-i la muncd. copilul are avere dela
o cask adecá buneii dinspre tatá pot mai
ceva. El s'ar dar face cum mama lui. Pe cei trei frati ai säi vitregi,
tine de scurt bine de ». - Copiii Traian
se se des, ca o copii din
lucruri se pot copilului se cásátoreste cu fata atunci
lumea e multumia, sau taal copilului nu s'o 0-atunci, sau de

Vezi fisa Stahl Negreanu.

(2) T. Herseni.
(3) Stahl Negreanu.
(4) Stahl, Negreanu, Costa-Foru.
(5) Vezi fisa Elvira Georgescu.
(6) Vezi Georgescu.
(7) Vezi Georgescu.

ARHIVA PENTRU STIINTA

REFORMA 1.42

www.dacoromanica.ro
IN SATUL FUNDUL MOLDOVEI ARHIVA MONOGRAFIC

voe, sau urma fetei 20.000 sau mai mult, dupá cum e de bogat
fläcául altul. Se mai ca un copil din
bunicilor dinspre ». Dar situatia acestora e de cele mai multe ori proastk
Rahira Scurtu, vázând cá o femee dela recensâmânt un copil
din timpul tásboiului) insistá fie trecut el n'are nici o
vink Un preot din Câmpulung ar fi spus copiii n'au drept la de
orfani. Atunci ea intrebat: Da, sá fie voia lui Dumnezeu? Dar cu aistia
ce facem? de pe punte in Cáci noi nici n'am crezut
or mai vie acasá (2) ». Dar nelegitim i se pot
destul de greu de descurcat. Rusu se
ca fi tráit cineva fi avut copil, poate vie (fata cu care
a copil fie sá-i strice nunta chiar bisericá lumea-i
dreptate, pentrucá el copilul pe care 1-a avut atunci sau se
de tot sau o despágubire Dar ziva aiasta nu se mai
face cásátoria. Se poate impotrivl mireasa sau mirilor chiar cei din
seria ». -Toate aceste completate cu o sexualá foarte dezordonatá
aceste raporturi cu pubertatea deodatk e lucru
obisnuit), ne dau o imagine exactá a lucrurilor.
La Fundul-Moldovei, vechea viatá e in descompunere, alta e pe cale
de a-i locul. Tendintele sunt vádite, dela tipul comunitar se merge spre tipul
libertar. Situatia indivizilor e mult schimbatk conformismul vechi e eludat, moda
imitatia, devenite posibile, sunt pe cale de a crea un nou gen de viatá. Dar e
clar nouile sari de lucruri nu se petrer impotriva « societätii » - cum teoria
generalá se sustine uneori(3), - ci forme recente de luptá impotriva
celor vechi. Niciodatä individul nu apare ca atare, cu societatea,
puterile lui sunt insuficiente, trebuie se integreze curent reformist, dar
aceste curente sustinute de opinia organizându-se ca sä invingá, repre-
zentând o sunt de socialk Individul poate fi socotit prin
unele din sale psiho-fizice ca neapartinând socieatii, individua-
lismUl este prin esentá social, in societate, e principiu de organizare vietii
sociale nuii are societate. Individul devine aici factor de inovatie
societatea permite sustine atitudine.
Asupra cauzei acestui suflu de gândire individualisa la Fundul-Mol-
dovei, nu insistám. Rásboiul, care a provocat
in morfologia a satului special ca mobilitate (5) (bárbatii
la oaste, poposiri de trupe staine) supunerea a satului influentei
altor tipuri de viatá (6) austriack ruseascâ, româneascl), ceeace
Vezi fi§a I. Manta-Ro§ie.
(2) fia Alexandra Claudian.
(3) G. I,es antinomies entre l'individu et la société, 1913.
(4) In lui De la méthode dans la science, I.
Comp. Bouglé: Les idées égalitaires.
(6) Comp. R. Thurnwald: Soziale Wandlungen in Ostafrika (in Zeitschrift Völker-
psychologie und Soziologie, VII, 2, 1931, p. 148).

PENTRU
1.43 REFORMA

www.dacoromanica.ro
A RHI A MONOGRAFIC HERSENI: INDIViD

a provocat o revizuire u formelor vechi devenite neindpátoare. Este aici

un fenomen de socialä sensul lui K. Marx sau al orickui
tegralist, schirnbärile de altá naturá intâmplate din structurile sociale
atrag sine schimbári celelalte. Familia nu este o unitate socialä
pendentä, ea face parte dintr'o societate mai mare, ca atare ea trebuie
armonizeze evolutia cea a totalitkii ; faptul se petrece uneori destul de
dar este inevitabil. Societatea mare din care familia satul fáceau parte,
mai sub expresia ei Statul, a suferit crizele cunoscute. Stápâ-
nire austriacä, stápânire de ocupatie apoi stäpânire româneascd.
trecere fortatá prin profund deosebite a dat fenomen de
mobilitate a elor de viatá socialá, ca le putinta reinoitelor adaptäri.
Dar se pare in privinta aceasta, mijlocul cel eficace este
dualist. Grupul retrage sau reduce la minimum necesar
prin aceasta, indivizii descoperiti pot
tátile schimbdtoare. Grupurile se organizeazá forme deschise gata de a primi
schirnbare. Din aceste främântki se vremea un gen
munitar, conformist, de In faza individualistä, viata nu e
mai putin dar ea e atât de spontanä, de putin fixatá, o viatä de
formatie, in proces de incât nu poate fi ca un obiceiu sau o lege.
Intre obiceiu, diferenta nu-i de socialitate (2), ci de conturare. Moda
este un obiceiu nefixat, este un obiceiu de ea
devine obiceiu numai prin repetitie, aceasta singurá natura. Aceste con-
nu le socotesc ca o teorie generalä, dar pentru Fundul-Moldovei
ele au temeiul direct fapte. special, care este un fel de cerc privat
al individului are un raport de societate totul aparte. Regulele care o
ganizeazá nu sunt majoritatea expresia unor drepturi pe care le-ar
cietatea, conditii de tolerare, ci traduc din cum observá Starcke(3), drep-
turile pe care familia le pretinde dela societate. Dar drepturile acestea prin care
ea se constitue se organizeazá se opresc in care societatea nu se mai poate
interesâ de soarta familiei.
raporturile cu Statul, un exemplu de cu totul de
altä familia e un tip de unitate restrânsä privatá, Statul.
reprezintä viata publid. Situatia omului de Stat este alta
deck cea fatá de societate(4). Aici mecanismul de constrângere este exterior
ajutat de fortá. nu se poate vorbi deck exceptional de o antinomie
individ societate, ea din individ Stat(5). Pentrud omul
deplinätatea facultätilor poate träl decât societate, el nici experiment
mental nu se poate socoti deta§at cu de societate. Robinson este un
(i) Kritik der politischen
(2) Tarde: Les lois de l'imitation.
La Famille dans les différentes sociétés, p. 4.
(4) A. Vierkandt: Staat und Gesellschaft in der Gegenwart, II, pp. ro
(5) Spencer a fost mai inspirat a formulat Individul
Palante individ societate s,

ARI-UVA PENTRU
$1 REFORMA 144

www.dacoromanica.ro
 SATUL FUNDUL ARHIVA MONOGRAFICA

izolat (de societate), nu un asocial. Aristot spune frumos nu

cietate trebue fie (Ceeace cercetärile psihiatrice moderne
sunt gata confirme, sens de maladie(2). Cu Statul, lucrurile se pot barem
Anarhismul fundat etic al lui Kropotkin curioase etica
a lui Kant(3), face la un moment dat inutil Statul. fel conceptia
a Statului la Fichte (« scopul orickei guvernäri e sä facä inutilá gu-
vernarea(4) », Statul pierde primatul de societate. Incât indivizii
(chiar este o absurditate, ca posibilitate de grupare
orientare existenta anarhismului e o dovadä.), nu pot fatä de
societate o atitudine reformatoare, de a tipului prezent de
tate prin altul, fatá de Stat pot atitudini de negare cu de
intare. In faptul acesta de ideologid dutatä poate originea
nului niciodatä viata socialá e criticatä cu vehementa criticilor impotriva Sta-
tului. Intr'un sat ca Fundul-Moldovei, lucrurile sunt cu reduse
nuate. Nici urmá de anarhism propriu zis, dar nemultumirile sunt pe
de multe. Niculae o vie nemultumire contra
nizatiei actuale ceeace priveste impozitele. Felul cum se face dreptate
revoltá faptul toti aceia fac atâtea nelegiuiri
sunt nepedepsiti, multumitä faptului sunt la putere, pe când la cea
mai micá e urmärit pedepsit Oare legea existä pentru
ei? »(5) Alt monografist(6) discutiile avute cu un grup de gospodari:
ranii relevä lipsa de interes a conducatorilor Statului pentru interesul
vocatii se ceartá la tribunal pentruca sä-ti parale, oamenii politici fac
-
lucru ce pe spinarea noastrá -Tara este guvernatá foarte räu,
surd párásire, räul provine din cauza necinstei neresponsabilitätii con-
dudtorilor Statului ». Altä fisä redactatä 17.VII.928, constatä(7): « o
mare nemultumire rândurile atenilor de felul cum se percep birurile, care, dupä
párerea cu mult bugetare. Mi s'au plâns foarte multi
s'au impus cu sume mari la lei) falcia de care nu produce
mic, iar produce an, trebuie sä zece sä creasd iar
arborul care poatá fi exploatat. Nu se nici unul sá spuná timpul
stápânirii austriace birurile mai usoare, pentrud la bazä criteriul
bilitätii unei ». Iatä páreri mai potolite, Ion Poenaru (56 ani), spune(8) :
Statul este parintele nostru, noi sântem lui, datoria este ascul-
facem voia Statului, dar Statul se de noi, ca un tatä de
copiii - Nu prea avem increere oamenii politici, cäci fiecare promite mult
(I) Politics.
(2) Ch. La Conscience morbide,
(3) Critica ratiunii practice.
Vorlesungen die Bestimmung des Gelehrten.
(5) Vezi fisa de V. Kletchin.
(6) fisa Octav Gheorghiu.
(7) Vezi fisa Ion Zamfirescu.
(8) fisa G. Burdun.

PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHI A MONOGRAFIC TRAIAN HERSENI: INDIVID SOCIETATE

nu se tine de cuvânt, am ajuns la yorba: Vie cine o tot una e.-To-

e tará pentru aceasta dore§te
gelui ». Caterina N. Cäileanu, dacá a fost mai bine sub
Austriaci decât acum, rdspunde(I): « Cu toate birurile acum mai grele,
atunci, mult mi-e drag voe de departe, cáci mol-
dovene§te nu fuduli. E viata, dar trebuie o ne-o
nezeu, ». Vasile este multumit acum e
române, te poti tosi domnii din toatä ». - Nistor andru
täranului care are vite ceri biruri
la va pati se va bucurie(3) ». Orest sustine:
Peste tot sânt oameni de tot felul mai mai pro§ti. la sat la e
buruianá. ce a trecut la a fost un care a fost
cu patruzeci la dos, Dece asta? Dece? u sânt sd fac ce-mi
place. nu mi-au jidanii i-am scos din sat prietenii mei. Acum
tese 80.000 de lei procesu, dar nu-mi pare am dus ani proces 0-am stat
o inchisoare, am nu-mi pare räu. - foarte
tumiti, foarte bine Romania-Mare, numai acela därile sânt
cam prea multe. ne ucide pe noi ucide tara. - Un Stat puternic trebuie
aibá puternici, eu slab vita mea e slabä, Statul e slab.
tânjit, este puterea co§arca Domnului e
propagandei politice se resimte).
Ne oprim aici remarca urmätoare: Fundul-Moldovei nu are o atitudine pre-
de Stat, toate ce-i vin n'are dar nu
le aprobä parte. El, satul, nu se simte la treburile Statului, totul
vine din din cauza acestei eteronomii Statul este mai odios indivizilor
viata
faptul
plicaia ar
la care ei
genere,
participä asupra
de Stat, vom
constitul obiectul
o atitudine mai
studiu de
fel, dispun.
interes.
-
3. Un aspect important al raporturilor ce expunem pe care ne-am propus
de asemenea, este al conformismului al inovatiei. In clasica
din istoria sociologiei franceze Tarde-Durkheim, individul e socotit pe de o
parte ca singur novator, pe de altá parte, societatea. pare a la
cum sociologii români sunt de acord(I) conceptia pe care o reprezentam,
lucrurile se simplifica mai mult - societatea un mod sui generis de exis-
a ea nu este ceva afará de indivizi precum nici indivizii nu
de societate. Nici societatea nu-§i trage existenta dela individ nici
individul dela societate, ele fac realitate Omul e chip

Vezi fisa E. Bernea.

(2) Vezi fisa I. Manta-Rosie.
Vezi P. Constantinescu O. Sachelarie.
Vezi E. GeorgEscu R. Cotaru.
(I) P. Andrei, op. cit., p. M. Ralea: Introducere sociologie. Tr. nu
faptul dar o interpretare: Sociologia generalä, 1926, p. 70.

PENTRU
REFORMA SOCIALA 146

www.dacoromanica.ro
 SATUL FUNDUL MOLDOVEI A A MONOGRAFIC

social, pentrucá e precum e e social. Raportul dintre individ

societate nu-i de termen la un alt termen, ci de tot la parte, de termen cu elemen-
tele sale constitutive, totalitatea ca atare detine primat logic, dar ea se
ca realitate sunt deci nedespartite. Sociologia nu se de
substante, ci de functiuni, - societatea individul (nu omul(z) - sunt func-
pornind dela constatare mai usor aceste consideratii
putem inutile pe care le in sociologie destul de des.
o a obiceiurilor din Fundul-Moldovei. Obiceiul e prin
finitie conformist, el este un act de repetitie al vointei prin aceasta
pe indivizi de efortul descoperirii unei comportäri sociale. Totus,
obiceiu inovatie nu e o antinomie. nu e totdeauna o prescriere
de actiuni sociale complete, uneori forma, iar continutul e läsat la
voia agentului social, prin aceasta obiceiul are un de
ventivitate.
Ream logodna sau legátura cum o expune locuitorul Gherasim :

Legätura se face seara. Mireasa ascunsá. Vin invitatii miresei apoi

ai mirelui. Toti cari iau parte la se numesç petitori. Pela ora
io mirele, lui cu invitatii In se face intuneric,
ferestrele se iar cei dinauntrul casei tac chitic. Ginerele de seama
lui bat fereastra in pe cei din sä

-
au venit o clae de
unul din cei cari stau
se räspunde de
pe care ochit-o
- Cine
-Cine-i acolo?
tu? - Omul lui Dumnezeu,
apoi un dialog foarte viu de haz nu
indecente.
Ei, drumul nu te-orn
Da, ce vreti voi dela mine?
-0 clae de tocmim.
N'avem 1-am

--
- Ba
drumu'n
ai,
pace bre,
pe care 1-ai cosit.
n'am nimica, nici o

- Nu unde am pus cheia.

de grabá dá-ne drumul, hai catá cheia deschide usa. -
cei din se le lase sá in Dia-
logul continua:

de
-
- Am auzit, bade Gheorghe,
an.
bre, pace,
ai cosit
n'am nici
de cel proaspät, hai
de cel proaspdt, dar de vreti dau
- Ia, nu mai noi cel de an e vechi. ne trebuie de

O.
(2) Th. Geiger: Die Gestalten der Gesellung, 1928, p. 3.
D. Gusti: Curs de (Litografiat).
(4) Vezi fisa Mihai Corniv.

PENTRU
1.47 REFORMA SOCIALA
o.

www.dacoromanica.ro
ARHIVA MONOGRAFICÄ TRAIAN HERSENI:

- Ia, am vä dau ce am.

- Sä nu ne dai un lucru ne bagi in vreun buduc. ne dai o clae de
de cea buná.
Unul din rudele care duce convorbirea se sä aducä
El aduce un bärbat deghizat feinee. o toti
pe cel ce o aduce päcáleste.
Apäi, bade -Gheorghe, nu-i asta ce am tocmit. Noi am cäutat dosul
am väzut Asta e proptele n'are nid pic de
- Alta n'am
- Ha ce, in s'o cauti la spate o cauti la ?
vedem ca nu cumva fie putregai.
Asta n'o n'avem ce face ea.
aceia stäruesc nu este aceasta de tocmitä, ruda miresei
le aduce o fatä de tot, ca de 14 sau 15 Petitorii räspund n'au ce face
aceastä
-Nu putem face nimica cu ea. Otava e crudá, trebuie mai fie läsatä
pace. Etc.
Dupä toate aceste invinuiri, tatäl aduce fata, claia cea cu adevärat tocmitä
se adreseazä cätre
- Iacä,
cu voie
un
iai?
tie (se adreseazä ginerelui), ti-e cu voie s'o iai?
Bägati bine nu e lucru de acesta. yä luati sä vä
tineti toatá viata. cinstiti pe sä dati vostri
ascultati pe
Apoi uneste mirelui cu ale miresei le tae cu o ».
e un obiceiu fära. vädit c9nformist, dar exem-
plul acesta ne aratä de desfäsurarea obiceiului e lásatá agen-
tului. nu sunt cuvinte rituale, agentul el trebuie se
improvizeze, i se cere un anumit talent chiar expunere, etc. Momente din
remonia nuntii ne fapt(i) :
« La venirea mirelui la tnireasä, cei vätäjei vin doi mirelui.
La poarta miresei se simuleazA - Treceti pe drum le cineva
din ograda miresei. E drumul Tátarilor pe nu treceti! - Ba o trecem,
pe-aici ni-i drumul. De aici am - Poate ati Eu credeam mer-
la - Pe e drumu. (Vor sä intre, feciorii fetele tin de
-0 de uräturä. Spuneti-ne ceva mai
mama miresei. Dar oratia de
cä asta nu
nu se spune» (probabil, n'are
cere

Un alt moment: imbrobodirea miresei. operatie se face pe

spre Mireasa e cAtre nánase altá unde
n'are voe intre nici un .bärbat. I se cununa de (de tot felul, de

Dupä descrierea nuntii Toader M. Baciu Gg. Rusu, de chre echipa:

B. Constante, M. M. Focsa, D. R. Cotaru, I. Manta-Rosie, B. Gerogescu.

PENTRU
REFORMA SOCIALA 148

www.dacoromanica.ro
IN SATUL FUNDUL MOLDOVEI ARHIVA MONOGRAFICA

dacä e fatá mare, e semnul virginitätii, altminteri obiceiul interzice

aceastä podoabä), care se pune pe capul sorii celei mai mari a miresei, cu care va
In horá primul joc. aceasta, mare o despletete chiamá pe
din partea mirelui impletesc párul douä cozi, cum poartá
nevestele. E semnul de-acum mireasa intrá rândul femeilor märitate. (Se
cântece rituale, noi nu le mai ream). miresei pune tulpanul - se
särutä cu cealalta, urând fie ceas bun. Mireasa nu este sala
de petrecere, unde o a§teaptä mirele, ci se un bärbat femeie0e, deghizat
femee care se plânge cá a fost de mire, i se pune o
Se o discutie cei de numai un fragment):
- Mogâlda: Auleu, doare pântecele.
-Na un leu
- Acela e prea putin pentru sänätate. Mirele a avut cu mine de lucru, nu
tine, m'a
Taci, nu te temi cä te-o bate?
(nu - Auleu, cum mä rumpe pe la genunchi.
Dumnezeu tráe§ti (ginerelui) te duci vânturi sä copilá creatä.
Na, ca sä te u§urezi.
- Asta nu-i bunk - Mirele m'a läsat groasá. sânt groasá
din Februar, din mare
- Päi cât porti copilul, fa?
- Port doi ca poarcile. - Vai de mine cum doare pártile....
Da mai taci, te
Eu nu sânt gädälie, ei eu stau.
Mogâlda face zarvá mare i se dä un ».
N'am gäsit cuvinte rituale nici la alte obiceiuri, de vorbit se
continuu .
Libertatea agentului ritual, de alege singur expresiile chiar subiectul
convorbirii (obiceiul prescrie, doar convorbirea), posibilitatea de manifestare
nesilitä a celor mai talentati. frazá mai potrivitä, un haz incercat, un gest admirat
sunt repetate de devin cu vremea (sau pot deveni) de naturá
nicä chiar ritualá. la procesul de na4tere al Inovatie
conformism la Fundul-Moldovei merg poate cá e un fenomen
universal. Ceeace este obiceiu conformare a trebuit fie odatá
inovatie, - ceeace esentá aceste fapte sunt mai mult durata rás-
pândirea. De chiar regimul modei al inovatiei poate deveni un obiceiu
anumite faze de culturá mi sunt deloc mai putin tiranice, faza care un
modat e tot de dispretuit social unul care obiceiurile.
Incât conformismul este o lege mai obiceiul, el cuprinde moda
inovatia cuprinsul sociale. Societatea moda, inovatia,
originalitatea numai prin aceasta devin ele posibile, dezagreati « tipi-
», « », imitatorii ». Incât nu nid o antinomie confor-

Vezi pentru cumetrie M. Pop T. Herseni.

PENTRU $TIINTA
149 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 A MONOGRAFIC TRAIAN HERSENI: INDIVID SOCIETATE

mism inovatie. Raportul individ-societate nu-i schimbat cu nimic prin trecerea

dela o atitudine la alta, aici partea ascultá legea
4. Daca din cele expuse pânä acum, antinomia individ-societate sau confor-
mism-inovatie, satul ce studiem, nu primul raport apärându-ne
ca un raport al unei singure de sine al doilea ca o integrare
proces, - vedem ce constä mecanismul de transformare al celor
aspecte (tot parte), sub influenta unuia asupra celuilalt. Socotim indivizii
singulari f de societatea totalä din care fac parte (dacá am
unei grupári, am chiar societatea empirick cum ni se prezintá la prima
unitatea e o de ea pe o dar se
nu se induce).
Intreg mecanismul de a vietii sociale din punctul de vedere in care
ne-am plasat, se pe a procese care se apar
intregindu-se: de individualizare socializare. Ce anume
ace§ti termeni? Omul se färä formale
de a societate cu nevoi precise acest sens, dar pregätirea pentru un
mit tip de societate el n'o are, trebuie deci i se Aici e rolul, deosebit de im-
portant, al educatiei sociale (fie intentionat sau nu). La na§tere omul o
societate care poate decât initiat felul ei de deaceea
individul trebuie valorile societátii in care va träl. Acesta este
telesul social al initierilor la primitivi sau al minoratului la noi (plus obligativi-
tatea invätämântului primar). trecere a valorilor sociale depe
lectiv individual care dä träinkie societätii, este ceeace numim
aici proces de individualizare. acesta morala devine moralitate, individul
o moralk devine iar individul un cunoscátor, drep-
tatea sentiment de dreptate, individul un om drept, etc. Societatea obiectivá
preexistentá pe plan individual, ea s'a interiorizat: procesul de indivi-
dualizare nu e decât un proces de interiorizare al socialului. Pe de altä parte, indi-
cornbinând dupá sale proprii valorile culturale, devenind
a cárui tainä o atât de putin, creator, inovator, im-
pártá§ind grupului tráirile sale personale, grupul poate accepte sä-1
tiná creatiile atunci na§tere invers. Valorile individuale se
cializeazk spiritul subiectiv se obiectiveazk asistám la un proces de exteriorizare
al individualului. Religiozitatea devine religie, institutionalizându-se devine
serick filozofarea devine filozofie se institutionalizeazä
academii, - talentul devine artä, etc. Mecanismul devenirii
sociale se se datore§te raportului pe studiem (pentrucä
mai sunt naturd-culturá, trecut-actualitate, acest
flux reflux neincetat cei doi poli realitätii sociale: grupul individul.
Prin procesul de interiorizare, societatea träinicia (ea
vizi), de exteriorizare asigurá o desvoltare continuä, dar amândouä
Statica dinamica ale lui Aug. Comte, cu interpretare, pot fi menti-
sociologie.

ARHIVA PENTRU
REFORMA 150

www.dacoromanica.ro
 SATUL FUNDUL MOLDOVEI ARHIVA MONOGRAFICÄ

sunt procese ca atare le studiazá sociologia (de individul psihologic nu

ne aici). Toatä discutia ce o aducem aici e pe un plan strict sociologic, -
putem vorbi chiar ontologic de un plan social de existentk tot ceeace e prins
in acest curent este social sau socializat ne intereseazá. Socie-
tatea e naturä structural-functionalk ea nu se repauzeazá pe substante, ci pe
structuri, totalitatea, elementul de al sociologiei nu e o substantä, ci o struc-
In interiorul structurii totul e proces functional. Vesnica scurgere miscare
functionalá se petrece structuri imuabile de deosebitd. Structura
nu se ea poate fi sau inlocuitä, societatea veche dispare,
alt tip de societate locul, structura care nu e o realitate materialk ci un gen
de aparte, ca posibilitate, ca plan de realizat, ea nu se distruge,
dar pierde prezenta putând fi altá parte sau alt timp(I).
Fundul-Moldovei un caz instructiv in privinta procesului de indivi-
dualizare - socializare (act unic, bilateral). pentrucá ne apare mai frapant
domeniul vietii religioase ca altä parte, vom expune
impuse de lämurire, câteva fapte referintä.
o lämurire prealabilá privinta raporturilor dintre sociologie
religie. Sociologia a fost mai ales la noi, de necredintk de
de materialism. In realitate sociologia n'are dreptul fie nici credincioasä nici
necredincioasä, punctul ei de vedere e totul altul. Urmáreste religia ca fapt so-
cial, realizärile ei sociale. Ea n'are sä discute adevärul religios,
sociologia nu e nici atee nici se desprinda soarta socialá
a religiosului toate fazele existente. Stabileste cauzalitatea geneticá (institu-
tiile prin care nasc sau se transformá religiile) cauzalitatea (influenta
religiei asupra societätii(I), de valoare. a sustinut pe
dreptate mult, varietatea formelor de realizare nu dreptul
la nici o concluzie asupra adevärului religios, pentrucä ele sunt numai mijloace
de-a satisface acea nevoe universalä a oamenilor: nevoia de absolut. Precum
nu explici mâncarea din varietatea ci din foame, religia se explicá
prin religiozitate, nu prin realizárile ei istorice(2). Sau Max Scheler, care nu-i strein
de sociologie, interpreteazá vechea nedreapta antropomorfistá asupra
religiei: (Dumnezeu e fäcut chipul asemänarea credinciosilor, cáci dacä
ar zeii fi boi), chip care ar sä
pe teologii cei mai exigenti: Dumnezeul-negru Dumnezeul-bou Dumnezeul-
mägar este divinitate, este Dumnezeu, nu negru, nici bou nici mägar ca atare
sunt existentä absolutä a dumnezeirii(3). Evident, un sociolog e liber sä
alte atitudini fatä de religie, dar n'o mai face ca sociolog, ceeace e cu altceva.
Caracteristic religioase din Fundul-Moldovei este desmembrarea
tátii pe secte numärul celor religioase personale (proorociri,

(i) E. K. Winter: Probleme der Religionssoziologie (in Zeitschrift die gesamte Staats-
wissenschaft. Band Heft 2, p. 259,
(2)
Vom Umsturz der Werte, vol. I, 1919, p. 298.

PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
A A MONOGRAFIC TRAIAN HERSENI: INDIVID

vedenii, etc.). Intinderea satului este foarte mare, coeziunea se men-

greu(i), viata este intensä, dar restrânsä la nu toate au
serici ortodoxe, la un fenomen de grupare afará de
toritatea Bisericii oficiale. Situatia desvoltärii sectelor. In schimb
biserica institutional printr'o intensificare a per-
sonale.
« Catrina Timofte Ursu, Cârligätura(2), spune cá adoarme,
are vedenii de naturä religioasä porunci dela Dumnezeu. Pri-
vedenii le-a avut 1914, Luni Joi cu o de
räsboiului. Oricând se pe cer, fie zi fie noapte, pe Maica Domnului
pe Isus Hristos. A adormit pentru prima oará 1925, Miercuri, de
tarea Domnului. Somnul a ore. A adormit prezent de 5 ori.
Petrece rugälciuni de ani. Din cauza mätâniilor are la incheeturile degetelor
pernite de carne. A primit poruncä sä aibä altá avere decât
casa fiicei sale Anghelina. Casa ei, curatá, o numai pentru
rugáciuni. Pe dusumea se vede mod confuz semnul Sf. cruci. Spune acest
semn väzut in unei vorbiri cu Maica Domnului. Un asemenea spune
a fost pe dusumeaua prispei. A 2 ani de zile s'a - Nu carte,
stie multe rugáciuni din care unele i-au fost comunicate de
de foarte multe ori Are un dosar de duce o
religioasá e o vie propagandistä (dela preoti cälugäri), o
dela preotul din localitate. In curând va in pentru propagandä ». -
faptele: sociologia n'are cum s'o considere pe aceastä femee nici prooroacl sau
sfântä (e treaba Bisericii), nici psiho-patä (e treaba medicinii), dar ea propová-
atitudini ca atare e un factor social. E singura lature care
ne intereseazä. Redäm notarea unei astfel de manifestäri sociale(3): «
22 1928, femeia Catrina Todicá a propoväduit poporului la iesirea dela
slujbá, vreme de patru ore tinda bisericii din jurul satuhii, asupra vedeniilor
sale religioase. Desi fárá carte, a expus, pornind dela expunerea
vedeniile sale lesinurile timpul vorbeâ, vis, cu o vede raiul,
iadul, etc. - pentru popor, mustrându-1 pentru gresale dându-i
A sfârsit rugäciuni personale. - Aceste sfaturi.... cuprind un ma-
terial imens de atitudini sistematice, pornind dela toate manifestärile
vietii din sat: cârciumä, lux, jocuri, gospodärie, etc. Femeia
e una din cele mai puternice personalitäti din sat. Poporul, frunte preotul,
a ascultat-o Cei nu aveau räbdare sä la urmá aspru
dojeniti adusi ». - Pärintele Pavel ce-1 face asculte pe aceastä
femee ceasuri s'o lase predice a Dacä fi plecat eu nu
nimeni s'o asculte am interes fie cât mai auditori la predicile

Vezi mele asupra distantelor sociale din rev. Societatea de »,

Vezi fisa I. Gabrea.
(3) Vezi fisa Mircea Vulanescu.
(4) Vezi fisa P. Constantinescu.

PENTRU
$1 REFORMA 152

www.dacoromanica.ro
 SATUL FUNDUL MOLEOVEI ARHIV A MONOGRAFIC

ei, pentrucá impotriva alcoolismului o cred mai pe ea

pe mine, . sunt plait, etc. » - Satul
altii o fac De altfel, pe nici o problemä femeea aceasta nu s'a
gäsit impotriva bisericii, este o drept-credincioasä a Bisericü räsäritene.
Catrina lui nu e caz izolat. Individualizarea religioase e destul
de
Máriuca Istrati (femeile spun petrece timpul in rugäciuni
cetind psaltirea(r). Spune Dumnezeu care a adormit-o 7 ani,
care desteptând-o, i-a poruncit sä nu mai relatü un se roage
Lui. Din cauza aceasta nu s'a nici nu vorbeascä sau sä primeascä
casa ei bárbati. Din când când, o adoarme spre a vorM cu ea. Când
e nu se duce la doctori, pe ea o un pe
malul râului, rugându-se tot timpul ».
« Magdalena a Nicolae Poenar e religioasä, petrecându-si timpul ru-
gäciuni cetind. foarte retrasá de de bärbati(2) ».
Spiridon Gliga « e un de vre-o- 6o de N'a fäcut A
ceteascä la un dela Sucevita, numele Danil Bindescu. Acesta
Roma fiindcä la sarsitul sale, tâlmácirea psaltirei
a nu se acest lucru sfânt. de cetirea ei, decând
trecuse prin câteva necazuri. Intre altele fusese vândut la Unguri de
de atre frati a fost la Biseul-de-Sus. Aici un psaltirea
ce o cetise de trei ori, eliberat. Considerá acest fapt o crede
cä l-a invrednicit Dumnezeu darul al talmácirii, purcese apoi
la cetirea talmäcirea ei pentru Se concentreazä adânc asupra textelor
ce ai deschis la psaltirea ceteste pentru a prezice viata pen-
tru indeplinirea La intrebare ce i se pune räspunde inteligent
prin lumina bibliei. Pentru cetiri platá. Spune se atâtor oameni
necaz se la preot le nu se se duc la tot
venind la el se fac bine(3) ».
« Matrona V. Cazac, ea ghiceascá din psaltire. Are darul acesta
de 7 ani. De voiä se dar n'a läsat-o Nu
decât pe zi, Vinerea nurnai o de nafurä adusä dela
dela Mânástirea Tot dela are o cu
senuri de sfinti o cruciulitá care o la cetit mai ales când se retrage la
gáciune pentru a implora ajutorul lui Dumnezeu. Ploaia din zilele acestea o soco-
ca o a rugei sale. In timpul rugächmii la orele 12 din zi din noapte
i se uneori necuratul de copoi sau de bäiat frumos. 4
o in acum nu mai are putere. Puterea ei de a vindecâ cá stä
Chiar doctorii nu tosi pot boalele, ci cei cari au darul
credintä(4) ».
Vezi East. Gregorian.
(2) Vezi fi§a East. Gregorian.
(3) Vezi fi§a I.
Vezi fi§a I.
PENTRU

www.dacoromanica.ro
 RHIV A MONOG TRAIAN HERSENI:

Prezenam câteva aspect al vietii religioase din

Moldovei: sectarismul.
« Adventismul a de informeazá Nistor AndronIcescu(i).
-A fost unu Andrei Herlea care s'a luat cu párintele. aceia a venit
Ion Poenaru care azi adventist indärätnic. aceia a venit predicatori
le cereau zeciuialá, din care se ei. Dar porneala aceasta dinainte s'a
dat pe fatä numai räsboi ».
« In atunul am aflat(2), lege, adventismul, a fost din
rásboi de un sätean Lehaci, care a predicat usor multi adepti,
multe rele trecuserá peste capul atenilor cari credeau au gresit in f lui
Dumnezeu. Toti adventistii se cred apostolii credintei adevárate, sunt atât de
fascinati de legea incât sunt siguri judecata de apoi a inceput
ei au intre raiu. Ei duc de zile post negru decursul unui an, in care
deaceea sunt foarte slabi adesea bolnavi. o convorbire
adventista Anghelina Gavrilei:
-- Dece serbati Sâmbáta?
- Dece v'ati schimbat legea?
ortodocsii au câlcat scriptura.
- Domnul spune: zile lucrezi, a s'o -serbezi; dar atunci and.
Domnul se serbi Sinodul dela Niceea a fost acela care a schim-
bat ziva de sárbâtoare Duminica.
Icoane aveti?
Icoana e Domnul nostru Isus Cristos. El a spus: fad chip de
-
lut sau lemn la care te inchini.
dece nu aveti?
a predicat pustie.
nu beti vin? Dece nu mâncati carne de porc?
- Isus Cristos nu a läsat acestea. El a lásat postul fárá deloc,
precum a fäcut el. Isus Cristos nu miel. El nu
-
nerumegâtoare unghia despicatä, cum e porcul.
sfinti credeti?
-Nu, cáci ei au murit pentru mântuirea nu ca Isus pentru mântuirea
- a-ti schimbat legea, vá merge mai bine?
- Da. Dumnezeu ne drumul bun ne pentru judecata de
apoi. care a care va fi vai de päcátosi ».
Adventistii sunt destul de numerosi. Grupati pe familii, pe se
la din ei, formând mici nuclee de
Care e atitudinea satului fatá de ei?
D. N. Ursu, de 77 ani, are ginere pocáiti.
ea s'ar dar e prea ca schimbe legea nu nid carte.
Vezi E. Georgescu R. Cotaru.
(2) Vezi M. E. Bernea.

ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
IN SATUL FUNDUL MOL7)0VEI A A MONOGRAFIC

Ea spune : Amh oamenii sânt Preotul spune oamenilor se El

a fost la adunarile eu nu merg la biserica. In tre-
buie In biserica se oamenii ce cioareci ai, ce ai vor-
una. fain se pentru Dumnezeu pentru Maica Sfânta
Cristos. Ei in genunchi ziva. Noi mergem dimineata
la la petrecere la Ei 44 posturi negre, nu ca
la noi faci te doare stomacul. Ei cetesc una evanghelia
testamentul. Stau nu se nu merg la nu spun
minciuni ».
Catrina Ceciuleac Benea, 32 ani), spune(r): sunt
buni. Nu ne-au nu fac la nimeni nimic. Noi nu la ei, dar
ei vin la noi ».
Dar conflicte, unele destul de grave: « din Boto§,
Pe aici au venit sabat4tii. Ei nu mai cred legea
lui Cristos. Au vrut o de rugáciune. Dar n'au suferit aceasta
atunci s'au strâns oamenii au Amh de trei ani au un in proces
trebuie treizeci de mii. Noi n'am dat cine a spart casa. Acum
punem dela ca A ca cinci mii.
Am dat totii nu mai avocatii ».
« Vasile Suiu, analfabet, in de 70 de ani, astfel despre adven-
: Advent4tii dreptate, ei s'au sculat acum târziu, ei nu sunt dela
ceputul legii cum au fost apostolii, cari l-au pe Domnul Cristos
auzit Ei legea, ei hulesc pe Dumnezeu casa lui. sun-
noi când fapta bunk rugaciunea ascultarea lui Dumnezeu. Asta
e legea nu a cari cartea cum cred ei.
bine in sfinte, dar nu pricep bine ».
Niculae ani) Marina (58 ani), se
foarte porniti contra Ei nu pot se poate
biserica sfânta cruce, pentru a se lui ca
Viata a advent4tilor este numai Ei spun nu se
nie, asta nu se poate, spune Marina, pentru un ».
« Pomábaci, al satului, convorbire(5): face Statul
nu oprWe se legi care legea
Sätenii au simtit asta de-aia au därâmat casa de rugaciune a
din ».
Incheem expunere de material, din care se desprinde
religioase ale unui sat românesc, cu o cuvântare de
gospodarul Niculai Táranu din Timm, ocazia punerii pietrei funda-

(I) Vezi fiaa Pop.

Vezi fiaa Alfred
(3) Vezi fiaa Ernest Bernea.
fiaa Al. Posescu.
(5) Ernest Bernea.

PENTRU STIINTA
155 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA MONOGRAFIC TRAIAN HERSENI: INDIVID

mentale a bisericii Treime din (care mai mare

de unde acum n'a existat ortodoxä(i):
Fratilor ! En de o la care medicii cari m'au constatat m'au
ca nu vorbesc in asemenea Eu de o
fleteascä pe care medicii n'o boala aceasta face
vorbesc d-voastra. Mie vine foarte potrivit Cotuna
cu locuitorii ei cu pilda cea din Sf. Evanghelie a fiului Phil
zestrea dela säu a stropsit-o prin hune, prin
Asemenea fiului rätäcitor, unii cari au risipit au
mitat credinta pe care trebuie o noi
mai departe, temere Boto§ii vor fi de biserica pierduti.
intraserä noi nu cum vorbesc predicatori, Acest
ei 1-au zis. Ci erau ace§tia trei negustori de nu ca Sfintii
Apostoli, umble desculti credinta lui Dumnezeu, stri-
credinta dintre noi, parale, cum sa dovedit. Yedeti cä Dum-
nezeu Atotputernic de popor nu läsat se valul
necredintei. s'au putut bunävointei milei lui
multi din iatä vedem de ei
se mai la un au nevoia unui dumnezeesc. Deaceea
voisem zic acei cari umblau sä ne strice credinta, cu
minciuni biblia, evanghelia pärerea Ei nu cred
s'ar azi pe fie fie care cä legea nu
e Noi cu totii poate cä gre§im inaintea lui Dumnezeu, dar toate gre-
care o simtim dragostea aceastä nu ne ne des-
de credintá. suflet ar prícepe bine nu pricep acei
dupä cum vor ar simti nu ar sufletele. am venit
in acest colti§or al satului nostru unde mai cari sunt veci-
acestui s'au pus trup suflet un
al lui Dumnezeu. Am ceva in timpul din urmä: ceva ambitie
aici. in numele Domnului nostru Isus Cristos, pe toti, cei
aud cei cari nu aud, sä ambitia aceasta, deoarece acest
se va cládi Dumnezeu. Nu va fi aceluia sau aceluia, ci läcasul tuturor cari
vor se roage. Deaceea, desbinarea ambitia ar trebul
unire incredere in sä se ».
Cele fenomene sociale de religioasä, primul de interiorizare a vietii
religioase, de in forme de pe care organizatia oficialä a bisericii n'o
mai poate doilea de desbinare a comunitätii religioase traditionale nu
de se pare a fi fete ale realitäti.
Biserica ortodoxa, unui complex de fapte dintre care nu
decursul credincio§ii räspandit toate
tinderea mare a satului, ceeace un mai mare de preoti biserici,
släbit la un moment dat puterea de influentä, La acestea se va fi
Dupe stenograma monografistului Al.

ARHIVA PENTRU STIINTA

SI REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
IN SATUL FUNDUL A MONOGRAF IC

gat, o crizä de autoritate. Tot evenimentele sociale au provocat

pe de altá parte o viatá religioäsä mai apelul la religie pe cât se pare e mai
fervent timpurile grele, de atunci, avem fatá aceste
fapte: o a bisericesti o nevoe märitä de religie. parte din
vechea comunitate religioasä s'a rupt dela matcá satisfactia in alte
formule: sectele. parte din membrii comunitätii s'au trezit de
biserick nu de ortodoxá, atunci satisfacerea
personale, au devenit ei un fel preoti, prooroci, sfinti, neglijând inter-
mediul adresându-se direct Dar, caz avem
deaface cu un proces de individualizare al religiei, fiecare cautá for-
marea convingerilor singur, cetind scripturile procedeazá conform interpretärii
personale. religioasd a gescut intensitate, dar s'a fárâmitat ca unitate.
Sociolígic, e interesant de recunoscut gradul de interiorizare a vietii sociale
nu e totdeauna semn de träinicie pentru unitatea ci numai pentru viata
socialä genere: grupurile pierd, totalitatea Lucrul acesta e
mai ales când valorilor fixate de societate le corespund nevoi interioare, curat
personale (ca cele religioase), valorile pot deveni insuficiente, moment care
cepe lupta pentru rästurnarea bor. Se poate in general, dacä de ex.
giozitatea sau, moralitatea (sau oricare fenomen sunt mai
posibilitätile de satisfactie ale religiei moralei, grupul religioase
morale), e pe o linie de desvoltare crescândä, fárá sä-si fi ajuns formatia defini-
tivä ; religiozitatea moralitatea, cu un cuvânt viata interioará, este pe o
cu valorile sociale, institutia este consolidatá la punctul maxim al des-
voltárii ; interioarä intrece de satisfacere ale valorilor,
institutia este in declin, valorile vechi sunt grupul valori pe
sura nevoilor sau cadrul celor vechi, (consideratii pe baza pu-
tendintele evolutie viitoare ale realitatii sociale). Rámâne deci
stabilit individualizare socializare sunt curentii proces, de legäturá
spiritul subiectiv spiritul obiectiv, intre individ grup, având ca inter-
mediar institutiile sociale de diferite feluri (organizäri structurale-obiective).
5. drept concluzie, câteva din foloasele teoretice ale cercetärii noastre.
a) Diviziunea clasicá a sociale, lui F. Tönnies, in
comunitäti, nu se poate sustine anumitá interpretare, ceeace a
cercat recent Th. Geiger(i) suntem determinati de fapte sä noi.
cietate comunitate nu sunt tipuri de sociale, ele nu esenta aces-
tora, ci sunt principii de organizare Aceasta unitate
poate sä prin amândouä aceste forme, de ex., satul din tip comunitar
treacä tipul societar de organizare, ca sä-si schimbe natura sa,
devinä altá unitate, sau in timp o mai cuprinzätoare
organizeze diferit, societar comunitar, observatie pe care a fäcut-o
mai de mult G. Richard(2);
op. cit.
(2) cit.

PENTRU
1.57 $1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA MONOGRAFICA

b) Conformism inovatie nu sunt lucruri care se exclud. Cel dintâiu este un

principiu mai larg putem spune un principiu necesar universal de
al vieti in societate. Chiar inovatia presupune. El este pe o potrivá
de in regimul cutumiar, regimul modei. Nu trebuie
ca o constrângere pur exterioark omul este social prin esenta sa, con-
formismul corespunde intotdeauna unei nevoi interioare ;
c) Procesul de individualizare a socialului, interiorizarea valorilor
ciale, insemneazá intotdeauna o a generale. de interio-
rizare ne precis trdiniciei tip de viatá Omul modern, de pildá,
format nouile idealuri de nouile valori, este expresia cea mai a epocei
sale, el este elementul care asigurá existenta acestei epoci. Declinul se cunoaste
din párásirea acestor valori ale de cätre cari o compun. Fiecare
societate are oamenii formati anume pentru nevoile sale.
sociale precise, individualizarea poate sä poarte pericole, pentrucá prin acest proces
cresc nevoile interioare, care la un moment dat pot puterile de satisfactie
ale am väzut religiozitatea prea mare face neindestulätoare
serica ;
d) Previziunea sociologie un nou temei. Ea este posibilä. din con-
fruntarea cadrelor manifestärile, primele indicä de desvoltare ale
vietii sociale. Am arätat o posibilitate apare, prin confruntarea spi-
rituale subiective valorile menite sä o satis-
previziunea nu se face chip matematic e din cauza complexitätii ele-
mentelor determinate pe care nu le putem descoperi usurintä. Nici meteoro-
logia nu prezice absolutä, pzntru aceleasi motive, eo
zitivá necontestatä. De numai in laborator se poate de un precis
al desvoltärii unei experiente, am izolat fenomenul 1-am situat
prejurári mai dinainte cunoscute.
Cercetärile pe care le intreprindem an de an ne vor duce la rezolvarea multor
probleme, la cunoasterea din ce ce mai sigurá a realitätii sociale.

ARHIVA PENTRU STIINTA

$1 REFORMA SOCIALA 1.58

www.dacoromanica.ro