04.11.

2019

Ultrasonografia urgenţelor în patologia

aparatului locomotor

Conf. Dr. Monica Platon (Lupsor)

Imagistica Medicala
monica.lupsor@umfcluj.ro

Tehnica de examinare a aparatului locomotor

• transductoare cu - frecvenţă mare (7,5-10MHz) şi, în măsura posibilului,
- suprafaţă mare de contact cu pielea (L 6 cm).
- transductoare cu supraf mai mică (4 cm) ->
evaluarea unor articulaţii anfractuoase.
- frecvenţe nominale mai mici (5 MHz) -> explorarea
maselor musculare sau articulaţiilor la pacienţi
obezi, cu tumefiere marcată a extremităţii,
limfedem etc.
• Ultrasonografia panoramică -> cuprinderea unei cantităţi mari de informaţie
pe o singură imagine

1
 04.11.2019

Anatomie ecografică

• Toti muşchii scheletici au aspect ecografic asemănător.

– Pe secţiuni longitudinale: structură cu aspect de “pieptene”, stratificată.
- tesutul fibroadipos hiperecogen de la nivelul perimisium separă
fasciculele de fibre musculare hipoecogene.
– Pe secţiunile transversale perimisium-ul hiperecogen produce un aspect
punctiform dispersat într-o masă hipoecogenă sau, uneori, un aspect
reticular.
• În cursul explorării unui muşchi trebuie verificată integritatea fasciei
conjunctivale musculare – epimisium - în repaus şi în contracţie activă. Pe
durata contracţiei pot fi observate modificări în forma muşchilor şi
reorienterea fibrelor musculare

longitudinal transversal

Anatomie ecografică
• Tendoanele - structuri ecogene - cu un aspect fibrilar pe secţiune long.
- f ovalara / rotunda - secţiuni transversale
– Excepţie: tendonul patelar are formă meniscală iar calota rotatorilor este
convexă.
• Peritendineul nu se evidenţiază distinct ecografic.
• Ligamentele au o structură ecografică similară cu a tendoanelor.
• Tecile sinoviale peritendinoase sunt ecogene, liniare, paralele cu tendonul şi
se vizualizează cu uşurinţă când există patologie inflamatorie asociată.

Tendon patelar

2
 04.11.2019

Anatomie ecografică

• Oasele, ca atare, nu pot fi examinate ecografic, datorită reflectarii US la

interfaţa dintre ţesutul moale şi os.
• Periostul apare ca o linie subţire, ecogenă, continuă, având aceeaşi formă
ca şi osul subiacent.
– El este întrerupt în caz de fracturi

Modificări traumatice

• Traumatismele musculare minore (contuzii, elongaţii, contracturi)

- nu produc, de obicei, modificări semnificative ecografice.
– zone hipoecogene -> edem
- mici zone hiperecogene -> extravazări sanguine recente.

3
 04.11.2019

Traumatismele majore sunt însoţite de rupturi musculare totale sau parţiale.

- Ecografic: intreruperea continuităţii fibrelor musculare.
- Semnul direct de ruptură musculară: discontinuitatea fibrelor musculare.
- Semnul indirect: hematom la locul rupturii.
-> În faza iniţială, hematomul este hiperecogen şi imprecis delimitat.
-> În timp: devine hipo- sau anecogen.
- Dacă rupturile sunt mari, muşchiul retractat înconjurat de hematom
realizează aspectul de “limbă de clopot”.
- Pentru clarificarea unei rupturi parţiale se examinează muşchiul şi în
timpul contracţiei

Rupturi tendinoase şi ligamentare

• În rupturile parţiale: întreruperea continuităţii fibrelor, care sunt separate de
un hematom de mici dimensiuni (tendonul având o vascularizare săracă).
• În ruptura totală cu interesarea tecii tendinoase, hematomul este mai puţin
bine delimitat şi mai voluminos, teaca fiind mai bine vascularizată.
• Se poate produce ruptura tecii fără tendon, situaţie în care hematomul se
evidenţiază în jurul tendonului.
• Ruptura tendinoasă completă este asociată cu retracţia şi scurtarea
marcată a muşchiului

Ruptura partiala tendon supraspinos

4
 04.11.2019

Procesele exudative articulare

• imagini hipo- sau anecogene cu amplificare acustică

Fracturile osoase

• discontinuităţi ale tăbliei externe a unui os.

• Ultrasonografia trebuie utilizată doar pentru evaluarea acelor fracturi care
sunt greu evidenţiate prin examen radiologic convenţional (fracturi de stern
sau coaste).

10

5
 04.11.2019

11

Concluzie

• Ultrasonografia este o metodă extrem de utilă în studiul patologiei de

urgenţă a ţesuturilor moi.

12