CURS oct/2018

Asigurări de viață și fonduri de pensii private

 Fondurile de pensii private

Obiective de care se ţine cont la implementarea pensiilor

private:

• complementaritatea dintre politica de ocupare a forţei de

muncă şi cea de pensionare, în special în relaţie cu
pensionarea anticipată (raportul de dependență);
• promovarea conceptului de îmbătrânire activă, ce implică o
prelungire a vieţii active, descurajând în acelaşi timp
pensionarea anticipată. Se adresează în principal populaţiei
în vârstă de peste 45 de ani care, la nivelul UE,
înregistrează una din cele mai scăzute rate de participare
pe piaţa muncii;
• extinderea impactului acestei abordări şi asupra tinerei
generaţii.
Chiar dacă nu există reguli prudenţiale aplicabile în
toate statele membre ale Uniunii Europene, pot fi
identificate câteva reguli de bază pentru
reglementarea pensiilor private:

• fondurile de pensii sunt supuse autorizării sau

aprobării unei autorităţi competente;
• stabilirea unui set de criterii pentru
autorizarea sau aprobarea fondurilor de pensii,
cum ar fi forma juridică a fondurilor,
profesionalismul administratorilor;
• reguli de supraveghere a activităţii fondurilor
de pensii, inclusiv raportarea periodică şi
jurisdicţia de control a autorităţii competente;
• stabilirea unor reguli pentru desfăşurarea
politicii investiţionale a fondurilor de pensii.
 Fondurile de pensii administrate
private (FPAP), pilonul II, în România

• reprezintă componenta obligatorie administrată

privat, lansată în luna mai 2008;
• este cunoscută sub denumirea de ”fonduri de
pensii administrat privat” (denumire prin
legislație);
• are stabilită prin lege de o schemă de pensii,
adică un sistem de termene, condiţii şi reguli pe
baza cărora administratorul investeşte activele
fondului de pensii în scopul dobândirii de către
participanţi a unei pensii private.
 Caracteristici:
• este un sistem obligatoriu pentru persoanele nou
intrate pe piaţa muncii care au cel mult 35 de
ani;
• este facultativ pentru celelalte categorii de
persoane în vârstă de până la 45 de ani, care
sunt deja asigurate şi contribuie la sistemul public
de pensii (pilonul I, prin plata contribuțiilor la
asigurările sociale);
• O persoană poate avea un singur cont la fondul
de pensii al cărui participant este şi nu poate avea
alt cont la un alt fond, în schimb, poate să-şi
transfere contul de la un fond la altul, neplătind
nicio penalitate pentru acest transfer, dacă
transferul se solicită după primii 2 ani de la
aderare (transferul în primii 2 ani atrage un
comision de 5% din valoarea activului).
 Contribuții la FPAP
În primul an de colectare – din luna mai a anului 2008 -
contribuţia la fondurile de pensii administrate
privat a fost de 2% din contribuţia individuală la
sistemul public de pensii.
Aceasta a fost prevăzută prin legislaţie să crească
anual cu 0,5 puncte procentuale, până va ajunge la
6%, într-o perioadă de opt ani (inițial, până în anul
2016, termen care fusese prelungit până în 2018).
Creşterea prevăzută de 0,5% nu s-a realizat pentru
anii 2010 și 2017, iar pt anul 2016 s-a adăugat doar
0,1%.
Pentru anii 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015 s-au
adăugat cele 0,5 puncte procentuale anuale
prevăzute, astfel că, pentru anul 2017, contribuţia
s-a menţinut la 5,1%, cât a fost şi în anul 2016.
 Anul 2018
• În anul 2018, față de 5,1% din anul 2017, contribuția s-a redus la
3,75% din contribuția totală pentru asigurările sociale reținută
salariatului din venitul său. (25% de la 1 ian. 2018)
• Așadar, 21,25% din contribuția totală reținută salariatului de la
1 ian. 2018 se virează la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat
(pentru plata pensiilor publice cuvenite pensionarilor actuali,
pilonul I), iar restul de 3,75%, pentru alimentarea conturilor
individuale ale salariatului (asigurat) deschise la unul din
fondurile private (FPAP).
• Contribuţia la pensia privată se reţine şi se virează în acelaşi mod
ca şi contribuţia pentru pensia de stat (pilonul I).
• Pentru persoanele care nu obțin venituri, contribuția la pensie este
opțională, ceea ce înseamnă că statul nu impune plata acesteia în
lipsa unor venituri;
• în cazul decesului participantului, banii acumulaţi în contul fondului
de pensii se pot moşteni, dacă decesul are loc înainte ca acesta să
solicite deschiderea dreptului la pensie. Deci ei nu sunt pierduți
pentru moștenitori, aceștia având calitatea de beneficiari
 Contribuții la FPAP
• "Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în
termen de 4 luni de la data la care este obligată prin
efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de
pensii de către instituţia de evidenţă", potrivit Legii
411/2014.
• "O persoană devine participant la un fond de pensii
prin semnarea unui act de aderare individual, din
proprie iniţiativă sau în urma repartizării sale de
către instituţia de evidenţă„ (Legea 411/2014).
 Contribuții la FPAP
Cei care nu știu la ce fond merg banii lor de pensie
privată, pentru că nu și-au ales fondul, pot să afle
folosindu-se de o aplicație denumită ”AFLĂ la ce
Fond de Pensii esti!”
(https://asfromania.ro/scr/petitiiFP) pusă la
dispoziție de Autoritatea de Supraveghere Financiară
(ASF).
Totuși, informația nu va fi oferită imediat, fiind
necesare cel mult zece zile pentru ca solicitantul să
primească un răspuns.
Aplicația respectivă este de fapt o cerere ce se poate
completa online.
 Caracteristici
• Participantul are dreptul la pensie privată atunci
când sunt îndeplinite condiţiile de pensionare
pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii
(vârsta standard de pensionare, de 65 de ani pt.
bărbați și 63 de ani pt. femei (în anul 2030) și
stagiul minim de cotizare, de 15 ani atât pt. femei,
cât și pt. bărbați);
• Suma cuvenită cu titlu de pensie nu poate fi mai
mică decât valoarea contribuţiilor plătite, ajustată
cu indicele de consum al preţurilor, la care se
adaugă transferurile de disponibilităţi şi se scad,
după caz, penalităţile de transfer şi comisioanele.
 Caracteristici
La alegerea unui fond de pensii administrate privat,
trebuie să se țină cont de:
• comisioanele de administrare percepute de
administrator,
• politica de investiţii, respectiv care sunt
instrumentele financiare şi procentele de active
aferente investiţiilor,
• comisioanele de transfer,
• modalitatea de informare şi raportare către
participant,
• experienţa administratorului.
Majoritatea acestor elemente se regăsesc în
prospectul schemei de pensii pe care agentul de
marketing este obligat să îl prezinte participantului
înaintea semnării actului de aderare.
https://asfromania.ro/files/pensii/autorizare/Analiza%20comparativa%20fonduri%20de
%20pensii%20administrate%20privat%20(Pilon%20II)%202018_06_29.pdf
 Administratorii FPAP
• Administratorii fondurilor de pensii administrate
privat sunt companii distincte, autorizate de către
Autoritatea de Supraveghere Financiară –
Sectorul Pensii Private (care a înlocuit Comisia de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din
anul 2013);
• au obiect unic de activitate şi un capital social
minim de 4 milioane euro;
• Un fond de pensii trebuie să aibă minimum 50.000
de participanţi, număr ce trebuie realizat în
perioada primilor 3 ani de la data constituirii
fondului de pensii
 Administratorii FPAP
• Numărul total de administratori autorizaţi de fonduri de pensii
administrate privat a fost de 18 administratori la începutul
sistemului (mai 2008), iar în prezent (oct. 2018), de 7
administratori:
1. AEGON PENSII, cu fondul de pensii denumit Vital;
2. METROPOLITAN LIFE (fosta ALICO) cu fondul de pensii
METROPOLITAN LIFE;
3. ALLIANZ-ŢIRIAC PENSII PRIVATE, cu fondul de pensii AZT
Viitorul Tău;
4. BCR PENSII, cu fondul de pensii BCR;
5. BRD, cu fondul de pensii BRD;
6. GENERALI cu fondul de pensii Aripi;
7. NN PENSII, cu fondul de pensii NN;
• http://asfromania.ro/informatii-publice/statistici/statistici-
pensii/evolutie-indicatori
http://asfromania.ro/edu/pensii-private-3/
Evoluția Ratei de rentabilitate, fonduri risc
mediu, 2010-2018
Evoluția Ratei de rentabilitate, fonduri risc
ridicat, 2010-2018
Evoluția VUAN – 2008-2018
Evoluția VUAN – 2008-2018
• Investiţiile constituite din activele acestor fonduri
sunt reglementate, supravegheate şi se efectuează
potrivit claselor de risc ale fiecărui fond în parte, în
condiţii de eficienţă şi prudenţialitate.
• Începând cu luna iulie 2012, în funcţie de gradul de
risc total, un fond de pensii private poate fi
încadrat într-una din următoarele categorii:
• a) fond de pensii private conservator, cu grad de risc
sub 10%, inclusiv, fond care până la apariţia noilor
norme era încadrat în categoria fondurilor cu risc
scăzut;
• b) fond de pensii private echilibrat, cu grad de risc
între 10%, exclusiv şi 25%, inclusiv, anterior lunii iulie
2012, fiind încadrat ca fond cu risc echilibrat;
• c) fond de pensii private dinamic, cu grad de risc
între 25%, exclusiv şi 50%, inclusiv, fiind încadrat în
categoria fondurilor cu risc ridicat.
Reguli de prudenţialitate
Structura investițiilor
 Informații pilonul II
Ghidul Participantului la
pilonul II
• http://asfromania.ro/edu/wp-
content/uploads/2016/02/ghid_pensi
i_private-Pilon-2.pdf