Romania

Integrarea României în Uniunea Europeană este un proces care a început cu

aderarea României la Uniunea Europeană. Aderarea României la Uniunea
Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul
de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de țară
privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1
ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au
semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația
Neumünster din Luxemburg.
Amplasarea geopolitică a României va influența politica UE cu privire la relațiile
cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia și Asia. Prin Inițiativa de Cooperare în
Sud-Estul Europei (SECI), România are o oportunitate de a-și demonstra
supremația în regiune.
Integrarea în Uniunea Europeană a influențat și relațiile regionale ale României. În
consecință, România a impus un regim de vize pentru câteva state est-europene
precum Republica
Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus și Turcia.
Oficialii consideră că țara face parte atât din Europa Centrală cât și din Balcani.
Acest lucru reflectă ambițiile dualiste ale guvernului român, care dorește
îmbunătățirea integrării euro-atlantice a țării, concomitent cu crearea unei zone de
stabilitate la Marea Neagră.
Orice stat are anumite simboluri naționale cum ar fi: un drapel, o zi națională, un
imn, o stemă și un sigiliu. În România, existența acestora este prevăzută de art. 12
din Constituție.

Art. 12 – Simboluri naționale

Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare
începând de la lance: albastru, galben, roșu.

(2) Ziua națională a României este 1 Decembrie.

(3) Imnul național al României este „Deșteaptă-te române”.

(4) Stema țării și sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
a) în primul cartier este stema Tarii Româneşti: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul şi ghearele roşii,
ţinînd în cioc o cruce ortodoxa de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta şi de o luna noua de aur la
stînga;
b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roşu, un cap de bour negru, însoţit de o stea de aur între
coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta şi de o luna conturata la stînga, ambele de argint;
c) în cartierul trei este stema Banatului şi Olteniei: pe roşu, peste valuri naturale, un pod de aur cu
doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur ţinînd un palos în laba dreapta din faţa;
d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramuresul şi Crisana: un scut tăiat de un briu roşu
ingust; în partea superioară, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur, iesind din briul despartitor,
însoţită de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la stînga; în partea inferioară, pe
aur, şapte turnuri roşii, crenelate, dispuse pe doua rinduri, patru şi trei;
e) în insitiune sînt reprezentate tinuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontati, cu cozile
ridicate.

Obiceiurile calendaristice la români sunt bogat reprezentate în folclorul literar,

fiind legate de munca desfasurată în cadrul ei natural.
Obiceiurile tradiţionale care ocupă un loc aparte, prin durata şi amploarea lor, sunt
cele legate de sărbătorile de iarnă, numite şi sărbătorile schimbării anului. Ele
acoperă, la cumpana dintre ani, două săptămâni pline (24 decembrie-7 ianuarie) şi
au ca puncte centrale Crăciunul şi Anul Nou. Acum se face cunoscut repertoriul lor
bogat şi colorat, care cuprinde: colindele (de copii), pluguşorul, umblatul cu steaua
şi cu sorcova. Prin aceste creaţii, sărbătorile religioase sunt, pentru întreaga
creştinatate, prilejuri de manifestare a bucuriei, recunoştinţei, a credinţei în
Divinitate, momente de purificare spirituală şi apropiere între oamenii de toate
vârstele . Copiii însufleţesc aceste sărbători, pentru ca ei sunt ,,actorii’’ şi
,,beneficiarii’’ principali, chiar dacă sunt însoţiţi şi de maturii predispuşi să
retrăiască vârsta neuitată a colindatului şi rostirii pluguşorului. Cei mici trăiesc din
plin şi sincer sentimentul religios exprimat în creaţiile amintite, fiind influenţaţi în
credinţa şi conduita creştinescă.
Aceste obiceiuri calendaristice sunt:
• Sfântul Andrei
• Sfântul Nicolae
• Colindele
• Pluguşorul
• Sorcova
• Paparuda şi Caloianul
• Drăgaica sau Sânzienele