Stilurile functionale

Stilul stiintific
Sursa: https://ro.wikipedia.org
Tigrul (Panthera tigris) este o specie de mamifere carnivore din familia felidelor, fiind una
dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. Este cel mai mare reprezentant
al subfamiliei Pantherinae și unul dintre cei mai mari răpitori tereștri (după ursul polar și cel
brun). Dimensiunile unui tigru siberian la vârsta de 6 luni sunt comparabile cu cele ale
unui leopard adult.
Tigrilor le sunt caracteristice dungile de culoare închisă, amplasarea cărora variază de la un
individ la altul. Corpul este adaptat pentru vânătoare, fiind dotat cu colți lungi
și maxilare puternice, vedere nocturnă de șase ori mai bună decât a omuluiși musculatură
dezvoltată, fiind capabil să sară la o înălțime de până la doi metri cu 50 kg de carne în dinți.
Tigrii se hrănesc îndeosebi cu copitate, dar pot vâna și maimuțe, păsări, pești și chiar
alte răpitoare, ca lupii, leoparzii și crocodilii. Au un comportament solitar și veghează în
singurătate teritorii de până la 1.000 km²; acestea pot cuprinde diferite landșafturi: la sud păduri
tropicale și savane, iar la nord semideșerturi și taiga.
Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului (toate pe teritoriul Asiei), dintre care către
începutul secolului al XXI-lea s-au păstrat doar șase — în total 3.200 indivizi; cea mai
numeroasă este a tigrului bengalez, a cărei populație alcătuiește aprox. 1.700 de specimene. Pe
parcursul secolului al XX-lea, populația tigrilor a scăzut cu 93%, astfel încât către sfârșitul
secolului, specia a fost inclusă în Lista roșie a IUCN și în documente similare ale unor țări. În
prezent, vânătoarea sau capturarea tigrilor este interzisă în toată lumea.
Tigrul reprezintă un simbol al puterii și monarhiei în cultura asiatică. Unele zeități indiene sunt
ilustrate călare pe tigri, demonstrându-și astfel superioritatea. Tigrul este unul dintre cele
12 simboluri de animale din calendarul chinezesc. Rolul său în cultura mondială este reflectat în
recunoașterea sa ca simbol național al Malaeziei, Indiei, Bangladeshului și Republicii Coreea și
ca cel mai iubit animal de pe Pământ, în urma unui sondaj realizat de Animal Planet.
ele mai multe date ce țin de evoluția speciei tigrului au fost obținute prin intermediul analizei
rămășițelor pământești și a cercetărilor în domeniul filogeniei moleculare.
În baza analizelor cladogenetice s-a demonstrat că originea geografică a speciei se găsește
în Asia de est.
Studierea osemintelor scoase la suprafață este dificilă din mai multe puncte de vedere.
Descoperirile paleontologice nu sunt numeroase și sunt puternic fragmentate. Osemintele sunt
expuse la poluare cu material genetic străin și, în genere, vechimea lor este greu de determinat.
Cele mai vechi rămășițe ale unui schelet de tigru au fost scoase la suprafață în nordul Chinei și în
insula Java. Strămoșul tigrului, Panthera palaeosinensis (Zdansky, 1924), este destul de
asemănător acestuia, dar de dimensiuni mai mici, care a trăit în provincia Henan din China de
nord de la sfârșitul pliocenului până la începutul pleistocenului. Clasificarea acestei specii este,
la moment, ambiguă.
Aproximativ 2 milioane de ani în urmă, la începutul pleistocenului, tigrul era răspândit în estul
Asiei, populând și insule precum Borneo și Palawan. Au fost scoase la suprafață, în număr mare,
oseminte din pleistocen, în China, Sumatra și Java. În India, Altai și Siberia, tigrii n-au apărut
decât la sfârșitul pleistocenului. De asemenea, au fost descoperite rămășițe ale unor așa-zise
pisici mari, clasificate la tigri, în nord-estul extrem al Siberiei. Pe continentele americane n-au
fost făcute niciun fel de descoperiri în ce privește tigrul.
Conform analizelor anatomice comparative, dimensiunile medii ale tigrului s-au micșorat din
pleistocen până în prezent (excepție face subspecia tigrilor siberieni). Acest fenomen este
caracteristic mamiferelor din pleistocen și oferă informații despre scăderea bioproductivității
sezoniere a mediului și/sau despre micșorarea dimensiunilor medii ale prăzii ( în cazul
răpitoarelor ). Oseminte din holocen au fost descoperite în insulele Java și Borneo. Colții de tigru
aflați în posesia băștinașilor din Borneo au fost, după spusele acestora, ai unor tigri sălbatici pe
care strămoșii lor i-ar fi ucis 4–7 generații mai înainte, ceea ce indică faptul că tigrul din Borneo
ar fi dispărut acum aprox. 200 de ani. Cea mai evidentă dovadă este recenta descoperire a unui
fragment de dinte printre sedimentele neolitice dintr-o peșteră din partea malaeziană a insulei
(Sarawak).
Datele molecularo-filogenice confirmă relațiile strânse de rudenie între speciile
genului Panthera și demonstrează că tigrul s-a separat de linia ancestrală cu peste 2 milioane de
ani mai devreme decât leul, leopardul și jaguarul.

Caracteristici :

- corectitudinea : in comunicare sunt preferate variantele literare ale sistemelor limbii ;

-obiectivitatea : comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva ; accentul cade pe comunicare

de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfel ca functia limbajului este cognitiva ; dintr-un text
stiintific lipseste cu desavarsire afectivitatea ; autorul , cel care transmite un asemenea mesaj ,
nu se implica in comunicare , prezinta un adevar stiintific de necontestat , iar receptarea se face
obiectiv , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii abstracte , logice .

- accesibilitatea:comunicarile se disting prin claritate , prin precizie si proprietate ; formularile

, frazele sunt clare , precise iar topica frazei este fireasca fara inversiuni ; ele sunt insotite
adesea de mijloace auxiliare extralingvistice- tabele , diagrame , schite fotografii harti etc.
Stilul oficial(administrativ)
Sursa: https://legeaz.net/
Secretul ARTICOLUL 28
corespondenţei Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor
telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Libertatea ARTICOLUL 29
conştiinţei (1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase
nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o
opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de
toleranţă şi de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în
condiţiile legii.
(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni
de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul
acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în
penitenciare, în azile şi în orfelinate.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri,
educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.

Libertatea de ARTICOLUL 30
exprimare (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi
libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin
sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face
publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa
particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de
agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la
discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi
manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
 (8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă
publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului
manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de
radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin
lege.
ARTICOLUL 31
Dreptul la (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public
informaţie nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate
să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi
asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie
a tinerilor sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să
asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie
să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea
dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar
asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.

Caracteristici :

- stricta respectare a normelor limbii literare : corectitudinea fonetica ,

gramaticala , ortografica , lexicala si grafica ;

- caracter obiectiv , impersonal ; comunicarile ( scrise sau orale ) sunt neutre

expresiv , lipsite de incarcatura afectiva ;

- accesibilitatea , claritatea si precizia : comunicarile oficiale nu permit decat

o singura interpretare ;

- absenta oricarei nuante afective , prezenta formalismului , a exprimarii

rigide ; lipsesc lexicul afectiv , mijloacele de expresie figurata , epitetele
apreciative .

- specificitatea acestui stil o da utilizarea unor clisee lingvistice de tipul :

,,Subsemnatul ..... ; ,, In conformitate ...,, ;,, Conform hotararii ...,, etc.

- predomina : formele verbale impersonale , verbele la viitor , diateza

reflexiva ,, se vor lua masuri,, ; ,, se aduce la cunostinta ,, etc.
Stilul beletristic
Sursa: https://ro.wikisource.org
Atat de frageda
Atat de frageda, te-asemeni
Cu floarea alba de cires,
Si ca un inger dintre oameni
In calea vietii mele iesi.

Abia atingi covorul moale,

Matasa suna sub picior,
Si de la crestet pana-n poale
Plutesti ca visul de usor.

Din incretirea lungii rochii

Rasai ca marmura in loc
S-atarna sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi si noroc.

O, vis ferice de iubire,

Mireasa blanda din povesti,
Nu mai zambi! A ta zambire
Mi-arata cat de dulce esti,

Cat poti cu-a farmecului noapte

Sa-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde soapte,
Cu-mbratisari de brate reci.

Deodata trece-o cugetare,

Un val pe ochii tai fierbinti:
E-ntunecoasa renuntare,
E umbra dulcilor dorinti.

Te duci, s-am inteles prea bine

Sa nu ma tin de pasul tau,
Pierduta vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!

Ca te-am zarit e a mea vina

Si vecinic n-o sa mi-o mai iert,
Spasi-voi visul de lumina
Tinzandu-mi dreapta in desert.

S-o sa rasai ca o icoana

A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtand coroana
Unde te duci? Cand o sa vii?

CARACTERISTICI

- CONVENTIONALITATEA : in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea

realul sau ceea ce este considerat ca real ( in cazul unui fals , destinatarul reactioneaza mai
devreme sa mai tarziu ) , in stilul artistic comunicarea este expresia unei alte realitati imaginate
de autor ; destinatarul nu-si pune problema falsului , el stie ca e vorba de fictiune , de conventie
; textul literar scoate in evidenta functia poetica a limbajului deoarece scriitorul este foarte atent
nu numai la,, ceea ce spune,, , ci si la ,, cum spune ,, ;

- DESCHIDEREA SPRE TOATE MIJLOACELE DE EXPRESIE , INDIFERENT CARUI STIL

FUNCTIONAL AR APARTINE ; se apeleaza la toate sferele vocabularului , astfel incat in opera
literara apar deopotriva : regionalisme , elemente de jargon si de argou , arhaisme si
neologisme ;

- dintre modalitatile de comunicare : monologul scris ( literatura culta ) , monologul oral ( ,

ultima fiind insotita si de mijloace extralingvistice de expresie ( melodica , gestica , dans si
mimica ) ;

- in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus in alternanta cu perfectul simplu ) , pe

cand in descriere , poezie , proza poetica , predomina prezentul .

Stilul publicistic
Sursa: https://www.digisport.ro
Kylian Mbappe este golgheterul la zi al campionatului francez, cu 26 de
goluri și 5 pase decisive în 23 de etape jucate, iar de transferul său se
interesează granzii Europei. Ultimul club care a intrat pe fir este Juventus,
iar potrivit publicației Mercato365, ar fi avut deja loc o întâlnire între părți,
fără a se preciza alte detalii.
Afacerea este însă una complicată, mai ales din cauza prețului uriaș al
atacantului, pentru care PSG le-a plătit 180 de milioane de euro celor de la
AS Monaco. În vară, italienii vor încerca să dea lovitura, pentru a putea
forma un atac cu adevărat "stelar", Mbappe - Ronaldo.

Directorul lui Juventus ar fi promis

aducerea lui Mbappe
În urmă cu câteva zile, după euforia calificării lui Juventus în sferturile de
finală ale Champions League, directorul sportiv Fabio Paratici ar fi promis,
la masa de după meci, aducerea starului de la PSG și că "va face tot ce este
posibil". Astfel, Mbappe ar putea fi coleg cu idolul său, Cristiano Ronaldo.

Kylian Mbappe a ajuns la PSG în august 2017, împrumutat de la Monaco

pentru 45 de milioane de euro, urmând ca peste un an să achite diferența până
la 180 de milioane. Așadar, în iulie 2018, parizienii au plătit încă 135 de
milioane de euro și i-au făcut un contract scadent în iunie 2022.

Caracteristici :

- contopirea celor 2 componente - intelectuala si afectiva , tranzitiva ( obiectiva , informativa ) si

reflexiva ( subiectiva , afectiva ) , in vederea indeplinirii sarcinilor de informare si formare de
convingeri ;

- caracterul eterogen si mobil deoarece se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ;

- apeleaza la elemente specifice celorlalte stiluri , datorita ariei tematice foarte mare si largi pe
care o cuprinde mass-media ;

- dintre trasaturile proprii beletristicii , amintim : receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni

noi ( neologisme ) , preocuparea pentru inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , utilizarea
unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor ; titluri eliptice , adeseori formate dintr-un
singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii etc. ),
utilizarea larga a sinonimelor ; tendintele de aglomerare sintactica ; tendinta eliminarii
conjunctiilor copulative .
Stilul colocvial
Sursa:https://www.ebacalaureat.ro
Iubite Domnule Slavici,

Prin poşta de astăzi, am trimis o scrisoare D-lui librariu Socec, poftindu-l să-mi răspundă dacă
binevoieşte a piimi în desfacere cărţi didactice de ale noastre: Metodă nouă, învăţătorul
copiilor, Regulile limbei române de
Maiorescu etc, dându-i de la mie înainte, rabat de 35%.
Noi am avea plăcere să facem şi această negustorie (deşi nu-i vreo pricopseală), gândindu-ne la
mulţimea ce s-ar putea trece; mai ales că chiar acum suntem la corectura coalei I, ediţia XVI, şi
am putea trage cu înlesnire un număr şi mai mare de exemplare.
Vă rog dar, în puterea prieteşugului, dragă D-le Slavici, abateţi-vă în treacăt pe la Socec, intraţi
în vorbă cu el despre această afacere, stăruiţi să ne răspundă ori da, ori ba şi totodată
comunicaţi-mi şi Dv. rezultatul.
Vă salut cu dragă inimă!
Salutări şi sărutări din parte-mi D-lor Eminescu, Nica, Gaster.

I. Creangă

N.B. Acum un an am vorbit cu Socec chiar eu şi ne-a lăsat cu 40%- Poate să lese cu 35%. în
sfârşit, ori aşa, ori aşa; asta spre ştiinţa D-voastre.
Marfa, ce-i drept, e prostuţă; dar am văzut şi mai proastă vărizăndu-se la dânsul, dacă are
noroc...
IC. (LE. Torouţiu, Studii şi documente literare)

CARACTERISTICI :

- naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor,, reguli,, -

factori de constrangere si control in alte stiluri ale limbii ;

- continua oscilare intre economie si abundenta in exprimare . Economia se manifesta prin

intrebuintarea cliseelor lingvistice , a abrevierilor de tot felul , dar mai ales prin elipsa , ca
urmare a vorbirii dialogate , precum si prin mijloace extralingvistice ( mimica , gestica ) care
permit intreruperea comunicarii , restul fiind sugerat . Abundenta in exprimare este
materializata prin repetitie , prin utilizarea zicalelor , proverbelor , locutiunilor si expresiilor ,
prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze .
- incarcatura emotionala : comunicarile sunt pe de o parte expresia directa a starilor emotionale
, pe de alta parte ele urmaresc sa impresioneze pe destinatar . Lingvistic , aceasta trasatura este
concretizata prin intrebuintarea diminutivelor si augmentativelor , a cuvintelor peiorative , a
superlativelor populare si a unor sintagme afective etc.