Analoli Ivan kin POSLEDNI KAMIKADZE VOENNOEIZDATELSTVO Moskva, 198'

ISBN: 973-557-157-9

Partea intii

TRIUMFUL AMIRALULUI YAMAMOTO

Virstnicul sof'er i~j conducea abil taxlul pe ulicioarele strimte, ca si pe largile jnagtstrale. unde. la umbra zairienorilor l1i a blocurilor multietajate, in smogul sutocant, vijiiau motoarele ~i scrisneau frinele intermlnabllelor cirduri de automobile.

Miinile ii erau sensibile. mlscarlle eleuante, artistice. dind impresia ca, in limp ce conducea. rnunca $i indeminarea sa i1 desfatau. Insa infatisarea detasata, ridurile pronuntate din [urul gurii strinse rnarturiseau ca nu era vorba de a strnr-ta desfatare, ci de 0 malestrle mal de mult dobindlta, ineoronata de reactii uluitoare. Rdlexele soferului erau rapide, fulaeratoare, $i nu corespundeau virstei sale. ci mai curind unui boxer de douazeci de ani. Depasea destul de frecvent rnasinile din acoeasi directie de mers. Nu imboldit de bravura. dar dintr-un calcul, tot atit de dernult lnsusit. sl din dorinta de a economisi tirnp.

Aruncind 0 privire atenta asupra conducatorului mastnll. se putea aprecia ea apartine cateuorlel celora at caPOr antecesori au locuit de generutli intregi in motropola. fara sr'i ·si

amestece singele cu venetici. f,lra a preh 1<1 obiceiuri ~i trar! itii stralne. In conforrnitate ell etalonuJ european, chipul soferului era ehiar Irumos. tf;'iietllra nitel oblica a ochilor ii conferea 0 mimi concentrata ~i severn. Barbia era puternica. voluntarii. Fruntea. abrupta ~i inalta. [rnbr.icat destul de inertjit. dovedea ca nu-sl putea Ingadu] a fi neglijent - prtvtleglul milionarilor ~i al tinerilor trasniti, de tip hipi. Capnl s~u aproape carunt dadea de inteles ca trecuse prin mnlte in viatao Aerul rezervat nu tndcmna la conversatle, Tuturor intrebarilor .:_ rfispunsuri scurte sau monosi la bice, si apot iarasi tacere.

Chesticnati, in prlvinta sa, colegli lui de lucru pot relata extrem de putln, "q"akahiro-san? Se pare e-a facut razboiul.

5

tintii orarul zilei, efectivul !ii amplasarea acestuia.

l.ocotcnentul fu condus la locuinta ce-i fusese atr ibuitil sl i se oferi posibilitatea sii atipeasca inainte de schirnbarea garzilor, $i astfel i~i incepura lucrul tinerii oflterl. nu prin zborur], spre amaraciunea lor, ei prin serviclu pe dctusarnent ~i t'll plasnrea in echipele de start.

,

La 0 saptamina dupa sosirea tinerilor ofiteri la Oppama, ::I avut lac un evcniment, neinsemnat la prima vedere, ~i care, ll)1iI-:;i. I-a ajutat de Yasuzlro sa intre mai repedc in forrnatiu rilo\ilor de Iupta. Din pricina nebulozitatli coborite. atrasa de ocean. zboruri le au fost sistate. Bornbanlnd, ptlotli i!?i diideau [os costurnele de zbor si-sl lmbracau unlf'ormele. Morimoto S'_' 11itil In Yasuziro. de parca atunci l-ar fi vazut primn oara :-,;i··1 invit.i sA vina ell dinsul In sala de sport.

- Cum st ai. locotenente, co succsse ai avut let scr i rna ('11 sablile ?

In prlvinta asta, la scoala de aviatie In-au invatat prea putlne lucrurl, raspunse, modest. Yasuziro, bucurindu-se ca se va putea prezenta intr-o lumina mai buna. La scoala, fusese prlntre eei dintii la scrims. judo, sl-si lnsusise minunat figurile karateulul.

In sala rezervata pentru scr lmu se si adunase 0 buna jumutate din pilotii detasarnentului. Erau alaturi de favorith lor. din toata inima. Se vedea clt de colo di sportul nu ocupa ultimul loc in viata pilotllor soslti de la Yokosuka, ·Morimoto ~i Yasuziro s-au schimbnt in haori negre s! S-<lU inarmat en s(ll)ii de lemn. Yasuzlro conslderlndu-se un scrlrner excelent, conta s5 obtina 0 vitorle rapida "supra greoiului .Morlmoto. Insii i~i dildol sonma. d"p{1 prim('k' Jovlturl, ctl in porsoana capltun-locotcnc-ntului intilnisc lin arlvorsare serlos. Morimoto actiona ex trcm de dirz ~i spintec.i temclnlc cu sabia. Yasuzrro abla izbutca s,i- pareze ser ia de lovituri orizont.ale ~i oblice de sus. Insn. mai tirzlu. prelu.i initlatlva sl trecu In contraatac, fncercjnd sa-sl dernonstrezc lovltura sa preferata, pe verticala, de sus in jos,

Loviturile surde ale sabiilor ce se incrucisau ~i tipetele stridente ale scrimerilor atrasera asupra lor atentia spectatorilor. Pilotil sufereau al.iturl de carnpionul detasarnentulul, incurajindu-l pe Morimoto cu exclamatli aprobntive !?i dindu-i

1.1

sfaturi, pe care el tnsa nu Ie auzea, fiind intru totul daruit jocului aspru ~i eroic.

"Ehei, balatul stie sa scrimeze blnlsor l se gindi capitanlocotenentul. Insa se vede pe chipul sau ce Intentioneaza si Iaca., Acum urrneaza «zborul rtndunlcib 1'" Parind aceasta Iovitura orizontala, Morimoto -trecu la atac, tnghesumdu-st adversarul intr-un ungher a1 sall], Dintr-o lovltura puternlca, fu cit pe ce sa-i zboare Inl Yasuziro sabla din mina sl, depaslndu-I cu-o fractiune de secunda, Ii aplica figura "lovitura soimulut».

Victoria fu obtinuta de Morimoto. Jar pllottl au in timpinat-o cu urale puternice, in onoarea asului lor. rnsa nu-i revenise aUt de lesne. Scuipind singele pe care iI supsese din degetul tiiiat de lovitura lui Yasuziro, capltan-Iocotenentul, cu 0 autentlca polltete japonez5, Ii multuml tinaruIui loeotenent pentru placerea acordata.

In zlua urrnatoare, Morimoto i-a propus sa zboare in celula, pe avionul Y -96, cunoscut din scoala,

- Pentru Inceput, tema va fi simpla, Decolam. Pastrezi spatiul ~i dlstanta, treizeci pe treizeci metri. Ne indreptam deasupra golfului Salami, vlram user peste Fuji. iar dupa aceea executam un zbor acrobatic in celula, Schema iigurilor este urmatoarea : vi raj la dreapta, rasturnare pe stings.. luping IIJi viraj "peste umar". Dad te vei men tine corespunzator, atuncl, la comanda mea, vel 1ua-o inainte sl-am sii-ti indio cum sa ataci. Pop manevra cum dorestl. Numai sa ai grija de inaltime. Ai tnteles !

- Ha!

- La avioane 1

Yasuziro se striidui sa execute totul cit mai bine. Decolarea $i zborul in formatie i-au reusit, insa la realizarea fi,!urilor vertlcele a rarnas in urma ~i s-a dovedit a fi la mare distanta in spatele cozU avionului lui Morimoto. Acesta nu se astepta la ceva mal bun din partea unul boboc !iI, in genere, a fost multumlt,

- Treei lnainte, auzi Yasuzlro in receptoarele ca~tii de zbor.

o Baga . gaz ~i .. in~oduse avionul A in~-un viraj strins, de 360. Morimoto II dadu avans - mgaduindu-i sa treaca la circa patruzecl de grade; incepu atacul.

Yasuziro forta la maximum suprasarcina admlslblla. De pe planurt se desprlndeau jeturi albe, vizibiJe de aer urned presat ~i turbionat de curentul rapid ce inconj~ra profilul ari~

14·

pei. Greutatea corpului, de rnai multe ori crescuta, iJ apflsa in scaun. Y -96 trepida usor lli se balansa, avertizindu-l ca intra in regimul dinaintea vriei. Yasuziro avea impresia ca obtlnuse totul din partea batrlnelului sau avion de vlnatoare, cu trenul de aterizare neescamotabil, dar, privind in spate, v;1- zu aparatul Iul Morimoto Inclestat de coada lui. sl, dupa cit se parea, iI snopea cu mitraliera foto.

"Lupta" se incheie tntr-un mod larnentabil p mtru t inaTU} pilot.

"Sint inca un tine!" - se gindi, intristat, Yasuzlr'o. Avea dreptate comandantul detasamentulul - de 1<1 Morimoto ai ce-nvata !".

Dupa aterizure, Yasuziro se indrepta spre avionul linga care se ana Morimoto lii-i spunea eeva tehnieului ce-l asculta Inelinat respoctuos. Ca Intotdeauna.: Morimoto parea impenetrabil. Din expresia chipului sau era imposihil sa-ti dai seama cum apreciase zborul, Cu glas Hnisflt. eomandnntul annHza erori1e tinarulul pilot:

- La lntroducerca in vertlcula, intll'zii s<1 Lagi gaz. de-aceca ramil in urma, La ieslrea din atac, tragi prea tare. Aparatul pierde din vlteza oii dlrdiie, de parca ar fi cuprins de lriguri. Chiar am zarit. in vizor, cum era zvirlit de pe-o aripa pe alta. Astfel, loconenente, nu sc ponte evita lovitura, ci angajindu-te in vrle. Daca lntri in viraj, atunci trebuie s8-1 executi la llmlta treplda[lel sl in coborlre. In cazul acosta. se vor mentine suprasarcina s;.i vitoza. Milne, al sa-ncerci sa executi un asemenea virnj in zona. Iar acurn - Ia sala de sport!

De data asta, Morimoto decisese sa veri.fice de ce era capabil Yasuziro la judo ~i ee tnvatase in materie de karate.

Amindoi sl-au lmbracat costumele de Iupta - bluze largi din p[nza de in, Incinse cu brluri, sl pantaloni scurtl. P~lnd usor pe tatami • eu picioarele goale, Morimoto se deplasa intr-un colt al saJ.il de lupte, linga 0 gramajoara de seinduri taiate scurt. Aleglndu-sl una, groasa de vreun centimetru ~i ,umatate. 0 aseza ell capetele peste doua pletre, si, lAsindu-se puternie pe vine, lovl cu muehea palmei de-a currnezisul scindurii. Aceasta zbura in aero frinta la [umatate,

- tmi permiteti sa-neerc Iii eu sa repet minunata dumnevoastra lovltura ? ilruga Yasuziro ...

Morimoto incuvllnta din cap.

• Rogojjna.

15

Yasuziro i.~i aiese 0 scindura identica sl, dintr-o Ioviturd 1a 1e1 de lscusita, '0 frinse in dona. Morimoto Sp declara rnulturntr .

Bine, Iocotenente !

Apoi se Intilnlra pe covor. Yasuziro era n.ai lnalt decit adversarul sau si avec ~i miinile mai lungi. Insa aprlgul ~i muschiulosul Morimoto parea sa nu acorde vreo irnportanta acestul fapt. Porni la atac, fara nlcl 0 actlune de recunoastere, Prinderi, smuceli.;

La fieee figuraexeclltatc1 de Morimoto, Yasuziro gc1sc'll 0 contraloviturii. \[,imp de clteva minute, lupta decurse fUra a se observa superioritatea vreunuia din parteneri. In cele din lICrna, Yasuzlro reusl sa-l pacaleasca prlntr-o figura Apucat de picior, Morimoto zbura lateral, gata sa ramina culeat pe omoplati, Yasuziro, care se !li grabea sa-~i savureze victoria, se zvirli peste el. Dar Morimoto se rasuci ca 0 pisica, iesind din situatla dezavantajoasa Cazu in patru labe pe rogojina, ti~ni fulgerator, intocmai ca legendarul Sansiro.

Yasuziro ii vazu chipul impasibil, ca 0 rnasca, deasupra capului sau. Printr-o smucltura, tncerca sa se dea la 0 parte. Insa, in aceeasi clip a , slmti pe clavicula atingerea abia sesizablla a ealctlulul de fier al adversarului. Daca Incalerarea ar fi fost de-adevaratelea - s-ar fi ales ell clavicula rupta, srnulsa laolalta cu rnuschii.

Acum, generosul partener Il mingiia pe urnar pe Yasuzlro, uluit de neasteptata infringere, ~i sufIa asupra lui, ca ~i cum l-ar fi scuturat de praf. Ii spuse, zimbind pentru prima oara in rastlmpul acesta :

- Esti un bun luptator, Hattori-san. Iarnsi am avnt placerea sa mai lucrez eu dumneata nltel.

In acest moment, Yasuziro era cuprins de un slrntamine incilcit. Infringerea II mihnea !ii, totodata, era imbucurator sa auzi 0 atare apreciere din gura lui Morimoto. Ca ~i cum. astfelt comandantul dadea de tnteles ca-l accepta pe tinarul 10- cotenent tinga dinsul, considerindu-l demn de societatea sa.

Sosi ~i ajunul Anului Nou, cea mal venerata sarbatoare japoneza. Uslle tuturor Ioculntelor fusesera impodobite cu cetina de brad, cu ramuri de prun ~i frunze de bam bus - sirnbolurl ale longevltattt, optimismului ~i' tariei in fata viclsitudlnilor vletll,

Mai inainte, in Japonia nu se obisnula sarbatorirea zilei de nastere. Aceasta aniversare, insa, a fost stabilita sa coincida eu Anul NOll. devenind un fel de sarbatoare generala. Cu

16

ut+trnul dangat al clopot ulul de Anul NOli. al o- sut"i optulea, fiecare om i~i adauga un an, indiferent de data la rare vazvrse lumina zilei.

, J aponezii credeau ell sf'lntenlc e~i f'ioce dang:-lt al 'clopotului de bronz alunga, una cite una, cele 0 suta sl opt nenorociri ce le intunecau existentu. Dar prea rnulte ncnorociri ~i nocazuri so adunaser a in lurne, pentru a putea fi Indepnrtute. eu toatele, de vibratia clopotelor. Dupa s[:rblitoare. noajunsur ile se iveau, tiris, de pretutindeni.;

in noaptea Anului NOLI, multi ofltert parasira sediul detw:m1entului. UnH se grabcau la familii, altii j~i propusosera sa se distreze si sa se odihneasca dupa atita serviciu. Morimoto, cclibatar din convingere, se afla In fruntea unui grnp. restrins de tineri ptlotl. Cind tren111e'~1I1 electric opri la pcron, accasta ii intreba :

- Incotro ne indreptarn, domnilor locotencnti ?

l~\('nzi Tawasi. f'iindu-i dol' de unele cunostinte rnai vechl, didu ;~d;'c'sa unci C:;\'i~ de cmuzumcnt din Yokosuka. lns.. ;',10- ri III J !;) s(' i ncru n 1.,';

-- Ce-s qUStl;I'ilc a~t."'·':'I. dorr.n ilor o;'i':e:'i,? A veni t vremea S(I uitati -druITIu} bordclur ilor ~;O!d:i;.qti. ASUlZi. am ~(l Vii due la un restaurant elE'gcmt, frecventat c21 mai adesca de mar inarlt europeni. Stabilimcntul corespunde gu:-:turi lor lor. Insa ~(':'V(lSC acolo bauturi mai tari decit sakeul nostru. Tar mar lnurirnea de rind nu-i pr irnita. asa ca ne vom giisi intr-o socie tate absolut decenta.

Cind au luat lee in vagonul trenuletului electric, necuviincios de murdar. Mcrirnoto le explica, zvirlind mucul de tigara pe dusumea :

- $i nu-i cazul s;:1 ne deplasarn pina la Tokyo. Restaurantul e aproapc, Ia Yokohama. Coborirn la statia urrnatoare.

Clubul de noapte "Zinryei;' nu era niciodata gol. Cea mai buna reclarna a sa - anuntul de la intrare : "Dame incintatoare, in confarmitate cu preferintele clientelei; ,0 suta de yeni ora ~i cite cincizeci de yeni pentru fiecare sfert de ora in plus".

Morimoto dadu un bobirnac anuntului :

- Astazl, parte a asta- a programului nu rna intereseaza.

Comand femei nurnai dupa trei luni de abstinenta, sau cind sakeul imi rapune toate cele sase simturi. Si, deocamdata, am nevoie de-o pipita, asa cum ii trebuie unei pisici un Buddha de piatra,

C-da 42 coala 2

[7

- Daca stlam ea-i asa, sopti Hoiuro Osada la urechea lui Yasuzlro, n-as ti mers ell voi pentru nirnica in lume.

- S-a dus dracului seara asta! bornbanl Kyenzi Takasi.

- Nu-l nimic, n lin~ti Yasuziro, ne vorn stradul sa bern

azi in asa feI, incit toate cele sase slmturl ale samuraiului de fier sa fie anihilate la contactuI cu lumea exterioura.

Nici nu apucara pilotll sa se aseze in neoblsnultele fotolii. d aparu un distins maitre d'hotel in smoching. Incremenind intr-o plecaciune politicoasu. rosti, dupa ce trase aer in piept :

- Sintem ferlciti pcntru lnalta onoare pe care ne-o-facetl, vizitind modestul nostru club. Dornnli ofiteri ai glorloasei flote lrnperiale vor gasi Ia noi cea mai buna primire. Vorn fi ferlcit! sii-ndepllrrim orlce dorinta a domnllor oflteri.

Ii lnrnlna lui Morimoto. pe care-I stla din vizltele precedente. lista imprimata ell aur a vinurilor ~i bauturllor ce se serveau In .,Zinryei".

- Fie en domnii ofiter! sa-sl aleaga vinurilc ~I sa lndlcc suma alocata pentru seara aceasta.

- Cred cii doua sute de yeni ajung ! Ins,i bucatarul sa ne pregateasca neaparat .. Drapelul national .. ". Iar ea bauh:;"a. chelnerul sa ne dostupe 0 sticla de whisky scotian on White Horse". 0 sticl.i de votea ruseasca .. Smirnov" - se spline c-o Iabrlca destuJ de bine emlgrantll rusi de ln Harbin -- ~i. poate, uite contn-ul "sta frantuzesc. La sfirsitul cinei. ne yeti servi doua sticle de sarnpanie to Veuve Cliquot''.

Tinerii ofitcri faceau, ulul'I de cunostintele lui Morimoto in acest domeniu, total necunoscut lor, de amploarea chefului $i de ~enerozitatea ·comandantului.

La lnccput. i-a uimit turbarea pricinulta de votca ruseasc;_ superioara sakeului, ea tarte. Si le-a trebuit mult timo o:nil sa-sl vlna in fire, inghlttnd whisky diluat zdravan ell si:_ fan. Dar. in cele din urma, conlacul aprlnso in ei infli'icilrarea. Splr ltul razbolnlc i,l~facu aparltia in discutllle lor.

- Hoiuro-san, imi permit! sil-ti torn votca in poeal?

- Ha! Ma simt atit de bine-acurn, Incit, dac.i mai beau

nltel, are sa -rni fie rall

Sesizind forma politicoasa a refuzului. Yasuzlro lasa sticla la a parte. Morimoto trona la locul de onoare. Tinerii convlvi i~i plecau. pJini de venera'Ie, urechea la fiece cuvint rostit de el. Taria bauturllor ouropene Ii SE> urea la cap. Valul cald a)

• Mine-arC' :-. patrioutor [aponez: In centrul platoulu, cu Ore! alb, se asezau morcov! 1'0,:>;;, fn formn de ('(,'"C.

13

betiel il cuprinse chiar sl pe calitul eapltan-Iocotenent. Obtsnuita sa abstinenta il parasi. Musehil fetei i se flellcaira. Lui Morimoto ii placea starea asta, desi, in conformitate cu taate canoanele Busido" nu facea cinste unui samurai, ci il im-

'" I . d

,pingea spre limita "pierderii obrazului". n schimb, ~~um, CH~

,pilotii abandonasera tensiunea, ploconirea autoumilitoare In fata autorttatll superlorului ~i receptarea polttlcoasa a flecarul eu'vint al sa"u, devenlsera posibile destanulrtle. Chiar ~i lui Morimoto ii veni sa-~i deschida sufIetul.

Mai intli, le-a tinut 0 lectle pe tema deosebirii dintre un nobil samurai ~i oamenii de rind, cum ar fi taranii, pescarti sl tirgovetli, carora nu se cuvine sa Ii te adresezi pe nurne, ci indicind ocupatia

- Vol slntetl b<1ieti simpatici, spunea Morimoto, mijindu-st ochii din pricina fumului de tigara, dar inca va llpseste callrea spiritului si-a trupului. Sabia samuraiului e sufletul sau, Samuraiului nu-i este mila nicl de el Insusl.; Am citit ca. in vechime, la europeni, eei mai bunl ostasl erau ccilugarli care Iaceau Iegamint ell saracia. La noi, nu se obisnuleste asa ceva, insa, dupa parerea mea, adevaratul ostas nu trebuie sa alba nimic, in afara sabiei ascutite sl-a onoarel de samurai. Banil, domnilor, sint un rau. Sint in stare sa provoace degenerarea celui mai neinfricat bogatan intr-un las vrednlc de dispret, care tremura pentru pielea ~i averea lui. ~i nu-i de mirare! Sa mort ell portofelul tlcslt, s8-1 lasi la dispozitia cine ~tie cui - dupa mine, asta-i culmea prostiei. Cu banii trebuie sa te tescurcl howitt rnilltareste, cum Iacern nol acum. Bani! sa fie pentru voi nlste slugi supuse, care sa va indeplineasea oriee dorinta, dar nu sa' va stapineasca sufletele. Sa nu va lasati prada bAuturii. Nu beti mai mult de doua ori pe luna, atunci ~ind simtiti nevoia sa va descarcatl de oboseala $i de tensiunea nervoasa. ~i sa nu Iaceti asta niclodata in ajunul zborurilor.

Yasuziro lntreba :

- Morimoto-san, este obllgat sarnuralul sa strilbatii toate cele opt etape, indicate de Buddha, pentru mintuirea sufletului ?

- Pe cind eram Ia fel de tinar ca ~i voi, odata pusese stapinlre pe mine un acces de Iervoare religioasa. Se datora totalei mele lipse de bani. lnsa am reuslt sa-l depasese oarecum, lntruclt sltuatia asta a dainuit doar plna la prima solda. Iar apot, zborurlle Intensive ~j chefurile in campania gheiselor mi-au redus din bunele intentii. N-am fast in stare sa tree

dlncolo de intiiul punct, Irnpotmolindu-rna in adevarurtle filozof'le! lIetapa dreptei vegheri-. DeaItminteri, domnilor, mi' regret nimie in aceasta privinta. Noi, ostasii, credem indeajuns in bazele rellgiel budiste, credem in originca divina-a mikadoului si-n hotarirea de-a. muri pentru el in c1ipa necesara. Iar asupra problemelor teologice, sa-l lasarn pe inv(i~:\tii budistl sa-:;;i sparga capetele. Alta-i rnenirea noastra !

Yasuztro turna whisky in cupe.

TInarul pilot era fericlt. Avea impresia ca se afla In posesla unor muschi puternici. ca de leu. Totl rideau zgomotos, hohotind aproape fara motiv. Dlsparuse-si obisnulta retinere, dictata de severele reguli ale bunei cuvilnte. Yasuziro i~i permise Indrazneaa de-a-l adresa lui Morimoto _.O.. intrebare ee-l preocupa in~.ii din momentul primei contactari a comandantului :

- Dornnule capitan, spuneti-ne, va rog, daca nu cumva va este neplacut. un de at! primit rarille ce si-au lasat urmele pe rata dumneavoastra ?

- Ha ! Sa nu ne tulburam seara asta ell amintiri dure-

rouse.

Tncura toti. De dupa paravan, se auzi sunetul strunelor de syamisyen. precurn sl glngase glasuri de femel.

Kyenzi currna pauza eu 0 alta intrebare:.

- Dornnule capitan, e-adevarat di-n al zecelea detasamerit a1 arrnatei de la Kwantung, la exercitiile de lupte aeriene, Iiecare rnltraliera este dotata 1?i eu un cartus de razboi ?

- ell foarte putin timp in urrna, chiar asa se proceda, insa. de cind all pierdut trei avioane, comandantul de armata a Iost nevoit. cu stringere de inima, sa lnterzica aeest exeelent mod de instruire. Alea lupte! Intocmal ca la razboi ! Nimeni n-a vrut sa-si ex puna ampenajul in Iata partenerului de luptao Probabilitatea de-a fi -doborit nu era mare, lnsa ii discipllna pe pilotl,

Kyenzi Takasi turna in poca Ie rama~ita de votca .. Srnirnov".

- Sa bern votca ruseasca pentru Siberia japoneza. Trt!-

buie S-Q eucerim, pentru imperiu I

- Banzai! strigara Yasuz~o ~i Hoiuro.

- Pentru noua Tsushima! Pentru un nou Port-Arthur ,.

Morimoto i~i puse deoparte cupa, fara sa guste. hi incrunUi sprincenele dese. Nu mai rarnasese nici urma din veselia

20

de mai inainte. Isi daduse seama ca venise vremea sa Ie spuna adevarul pasaruicilor astora. carora abia le lesisera tuleile, ba se mai Inchlpulau si vulturi, intruclt ingimfarea ~i subaprecierea inamicului au dus totdeauna Ia rezultate triste.

- Viid ca va trebui sa va povestesc ceva, despre care astazi n-a$ fi vrut sa pomenesc... Ascultindu-va, mie, in calltate de cornandant, irni place sa nazuiti spre acte eroiee in numele lmperiului. Dar n-aveti impresia, oare, ca sperati sa-l invlngeti prea lesne pe rusi ? ... Cind erarn mal tlnar. gindearn ca sl voi. ~i nu numai eu, de unul singur. Ne avintarn in I"Pta demcntlul, ca niste cocosl batausi, nedorind deloc sa tinern seama de inamic. In China si-n Manciuria, am scapat basrna curata. Izbutind obtirierea unor suceese importante. ne ima!ginam ca ~i mai departe Iucrurile vcr evolua tot asa. Eram gata, f"ira sa privim inapoi, sa navallm prin Mongolia, chlar plna-n Urali. l! Vorn darui Siberia dlvinului nostru mikado!" far dupa aceea a urrnat desrnetlcirea .... ln vara lui treizeei sl nona, ;:]1'1 survolat Manduria Tndrept.indu-rie spre dracu mai st io C" ~'ld:ltlll'a, Pust iu, Uri or.lscl urit. Halun-Arsan. Leuat de r'''~tul lurnii prip'tr -un I'i{' de cale Ipra:JI. Detasamcntul nostn I a fast .rruncat In 11l;Jtole din august, peste r iul HulblriGol. La inceput ne-a mors. Rusii zburau pe avioanc de vinritoare irivech ite , 1-1.1. Ale noastre, Y-97. Ie depaseau ~i ea

vitE'zt"i ~i -n pr ivlnta arrnarnentului de bard. Mi-a ramas lntipariVi in min te '0 I u pta.; T'oufizecl de avloane Y -97 pornlsera la asaltarca trupelor terestre. Ne-au ataeat zece aparate l-15. Am eschivat, luind lateral inaltime. si-apoi ne-am napustit asupra lor. de deasupra, Superioritatea era de parte a noastra, ~i calitativ ~i cantitativ. Le-arn doborit toate cele zece avioane de vinatoare, dar am pierdut ~i noi sapte, Adversarii s-au batut eroie. Stiau ca vor muri, dar nici unul n-a parasit cirnpul de lupta, ell toate ca era limpede, de la inceput, ca pierdusera batalia. Atacul nostru, de la midi inaltime, asupra trupelor rusesti n-a mal continuat.;

Tar mai tirziu, Stalin a expediat la Halhin-Gol cele mai noi avioane, 1-153 ~i 1-16, dotate cu tunuri. ~i zburau pe ele pilotii intorsl din Spania. In aer se dezlantul un autentie infern. Fieee zi, fieeare zbor majorau pierderile noastre. Pe douazeci si opt august, sub oehii mei, mi-a pierit fratele mai mare, adlnc respectatul Shozlro Morimoto. Si era un pilot neinfricat,

21

cu mVE' experienta. A doua zi, dupa inmormintare, am decolat CU' gindul sa-l razbun moartea. In zborul acesta m-am intilnit c-un drac de rus, si era dt pe ce sa-l urmez pe Shoziro. Nu stlu care din asli lor pilota avionul de vlnatoare, Gritevet sau Kraveenko, dar i~i conducea excelent aparatul. Morimoto tacu nltel, de parca ar fl avut dificultati eu numele acelea, greu de pronuntat, Imi minam Y -ul meu 97 in asa chip, de-am erezut ca se farima in bucatl si-ml da singele pe nas. Insd n-am izhutit sa rna degajez de inamicul pe care-l avea in coada. Clcatrlcele de pe fata.. despre care a intrebat Yasuziro, le am din Iupta aceea. Avianul a luat foe, I-am abandonat l1i-am deschis parasuta. Rusul a redus viteza sl-a trecut la vreo citiva metri de mine. Iar eu, plin de arsuri, insingerat, atirnam de zdreanta de matase intre cer sl pamlnt. Pe rus nu-l costa nlmic sa ma seeere din citeva rafale de mltrallera, sau sa-rnl tale suspantele parasutel ell aripa. Insa n-a proeedat asa, $i de-aceea sint acuma cu voi ~i beau coniac. Morimoto iara$i taeu. privind 1a furnul tig..lrii. Dracu' sa-l lnteleaga ~ Nu seam;ina deloe cu noi Iar Siberia lor. unde ~i au salasul, nil ponte fi clJ:1rim::i "11 ochtul. p~te d<3 nestrabatut si inftorator de rreroa!"r

- ln 0 mie noua sute douazeci, taica-meu sl-a lasat acolo un picior ~i nici nu mai vrea sA auda de Siberia. i!?i spuse ~i el parerea, destul de lucid. Hoiuro, care era beat tun Mo-

rhnoto iI aproba .

- Nici eu n-as mal dori sa rna intilnesc in Jupta cu ei.

Sint destulealte popoare care pot fi supuse pentru a ne inzestra imperiul ell suprafete intinse

Yasuziro il asculta nelinistit pe com an d ant. Dare Morimoto sa fi rostit cuvlntele de mai sus? Tocmai el, care era de neinvins la lupte !?i in zboruri ! sa fie. o~re. prea beat ~i sa nu-s! dea seama ee vorbeste ? Sau glumeste, punindu-i laincercare? Insa Morimoto, in modrvizibil era mai treaz deeit tot! eel care se aflau 1a masa, iar gIasul sau rasuna ega I ~i grav Hoiuro pomi sa raeneasca deplasat, dar poate la vreme :

- Banzai. pentru divinul nostru mikado!

De data asta au zvintat pocalele, fara intirziere.

- La 0 parte cu gindurile astea intunecate ! declara Morlmoto. lovind eu muchea palmei in masa, doarcu jurnatate din putere,

22

Vesela zorncli tinguitor. Din pricina Iovlturlt, lacul rnesei se acoperi de plesnituri. Capitan-Iocotenentul it strigi pe 05- patar ~i-i soptl eeva Ia ureche. Dupa citeva minute, Ia masuta lot aparura niste "dame Inclntatoarev, invitate la eererea cllentller,

CAPITOLUL II

t

Treptat, Yasuziro ~i prietenii siii au inceput sa fie considerati in cadrul detasarnentulul Yokosuka ca fiind de-ai acestuia. Yasuziro se pomeni poreclit Toranoko - Tigruletul, ceea ee-l magulea, u:'inerii piloti duceau aceeasi viata ca sl rei din [urul lor. sl care, inca din anii copllariei, callndu-sl spirrrul ~i trupul, se pregciteau pentru destinul de militar. Reprezentantii acestei oaste izolate cultivau aversiunea fata de munca, numai sportul !li indeletnicirile ostasesti fiind considerate 0- eupatli demne de respect. TTatatul samurailor, .. Sagass= ( .. Tainuit in Crunzi,U). le serves pilotilor din Yokosuka drept cod de principii ~i etalon al moralitaUi. lar temelia temeliilor - devotamentul neprecupetit fata de suveran. Astfe~ mai inainte de ortee, imparatul Iii comandan\ii directi. Dezvaluiree oricaror stmtarnlnte se considera nedemrui de-un oetas-sarnurat.st suprema sa lauda era: "ChipuJ sa nu dea la iveala nici urmi de bucurle, nici urma-de minie".

Pllotii detasamentului sfidau rnoartea Era astfel educati, incit oricind sa fie deeisi sa se jertfeasca pentru lrnparat. De nu erau invlngatori. i$i faceal,.; seppuku ,.

Soldele oflterilcr abia ajungeau pentru citeva vizite Ia circiumioare !ti Ia casutele ghelselor In restul timpului. traiau inglodatl in datorii. nedindu-se in laturl de a imprumuta bani de 1a profund dispre\uitii negutatort ~i camatari.

Cele dintii tdeogranie clUte de Yasuziro in anii de seoala erau . con_tinute in fraza .. SIava Domnului ca slnt japonez '''. Conslderindu-sa un adevarat [aponez, niciodata. nu SE' gindea la prapastia "e despartea casta sa de samurai de restul poporuJui japonez. atit de sir~uincios sl talentat.

• ~inl1('jdere prin spm tccarca alxlomcnului. M.:ti cunoscuta -ub denurmrea de harakiri.

23

Prin cite orori ~i zguduiri sufletesti, pe tinga cite mort! va trece Yasuziro, mai inainte ca ochii lui sa inceapa a privi altfel viata !

Dar asta se va lntimpla mal tirziu.

Deocarndata, Insa, pllotii detasamentului trecura let aslmilarea condueerii avioanelor Mltsubishi, torpiloare de punte, abia primite de la uzind ~i mirosind a lac. Pentru aceasta, Ii se acordasera terrnene mini me. Erau sil iti sa zboare mult, aproape in fieeare zi. Pilotil nu aveau permisiunea sa depa~easdi limitele bazei aeriene. In putinele minute libere, prietenii i~i aminteau de vizita lor la "Zinryei" sl glumeau pe searna lui Holuro Osada,

- El, Hoiuro-san, ~i cum ti-a placut votca ruseascn ? incepea Kyenzi Takasi.

- Dupa mine, nu-l putln earn t.rrc ? intra in joe Yasuzlro.

- N-am izbutit nici sa-nil dezleg siretur ile de ILl indlspensabili, recunostea. Holuro.

$i tustrei rideau in hohote.

. LucrurUe se petrecusera astfel : Hoiuro, fiind cu eheful

In nas, invitase ° "indntatoare darna" de la "Zinryei" A [ungind cu bine pina in camera, ell greu reusise sa Sf' suie in pat ~i, abia atingind perna cu caput se ~i cufundase intr-un somn adine. Darna." plietisindu-se pina la revarsatul zorilor, pleease. fara sa mai astepte trezirea lui Hoium. Dar. in ronformitate cu nota CE'-i fusese prezentata, platise nu nurnai prima ora de dragoste ci ~i toate sferturiIe de ceas care ur-

masera. -

- Nu-i nimic - zirnbea Holuro, mijindu-si ochii, care si-asa erau destul de lngusti, data viitoare am sii recuperez totuI. Numai sa ni se aprobe inca ° permlsie.

Yasuziro zbura mu1t !?i cu draga inima. Prietenii sal nu se lasau nici ei mai prejos, ocuplndu-se de problemele zborurilor in spiritul unei rtvalitati cu grija ascunse. Zilele

treceau Ia luteala, pline de vuietul motoarelor de avion sl de bubuitul bombelor pe poligonul de instructie.

La inceputul lui martie 1941, pllotit care invatasera sa eonduca aparateJe Mitsubishi-97 au fost detasati, .ln frnnte eu Morimoto, la grupul de avlatie arnplasat pe bordul portavionului "Akagi".

24

2

Portavionul, pe caremaiinainteIuseseri.tr1l.v(ji~i sa-. vada doar de la distanta, intreeea prin dimensiunile sale teate asteptarile lor. Chiar ~i impasibilul Morimoto Iluierase de uimire, atunei cind vedeta lor abordase scara de bordo care urea intocmai ea 0 scara de incendiu spre <'lcop"li<;I:1 I mul

bloc. "

- Sa nu ne grabim - il oprise capitan-Iocotvncrit u

Morimoto pe Hoiuro Osada, in timp ce acesta se preg.itea s,l se avinte prirnul pe scara. Sa vedem cum ~rocedeazcl abortgenii. Nu-mi place sa fiu victima unor $lH1ulH .. -ti. inr aiel. i8 te uita, citi s-au mai adunat !

Morimoto arata in sus, printr-un semn ell CdPUJ. Leel de marinari se ultau la ei de pe punte, gata sci se distreze pE seama lipsei de experienta a bobocilor. De data asta insa, nimeni nu le oferi vreun prilej de amuzament. FIA.cili,i. antrenati ~i muschlulosl, dovedind aproape aceeasl abilitute pe care ar fi demonstrat-o nlste marinarl incercatl urcara pe .puntea trasata eu dungi albe, ce -amintea lin tronson zdravan dintr-o autostrada lLirga. sau un teren de fotbal dublu De-a lungul marginii din dreapta a puntii, ca niste pagode din otel, se lnaramadeau suprastructura. cosurile navei st catarnele ajurate Irnnletlte ell cablurlle antenol radio - toate C'(,1(, de nlcl chemindu-se "insul5"

Dupa ce s-au prezentat inaintea cornandantului grupu .. lui de avlatle .. Akagi" , capitanul de rangul trei Fuchida, piIotil au fost cazatl in cabine Inveclnate, confortabile !?i spatloase. ca nlste camere de hotel de clasa intii.

La sfirsltul lui aprilie, "Akagi" iesi in croazlera de instructie. Pilotii grupului de aviatie arnbarcata incepura zlorurlle de antrenament. Marirnoto Iu unul dintre primii ce decola de pe portavion, eu un Y -97. Peste 0 saptamina. p/,rnira ~i bobocii sa se inalte in vazduh.

Yasuziro, trezit din zorii zilei. Isl mijea ochii din prici na aeruJui proaspat stirnit de marsul rapid al navel. Observa, plin de euriozitate. cum elevatorul scoatea greoaieJe aparate din subsolul adinc a~ portavlonului catre puntea de decolare.

Tirnpul era favorabil zboruriJor. Dlrnlneata care se na$te;.).-f:icrudllia 5.1 fte senina. La ordinul lui Morimoto. numit cornandant al dotasamentulu! de avloane torpiloare. piJotii i~i ocupara locurlle din car linga aparatelor ce se g: .... seau pe

dispozitiveJe de catapultare. Yasuziro tsl aminti de cuvintele mstructajului pe care-I efectuase Morimoto cu ei in ajun ~ "Decolarea catapultata e nitel mai complicata d.ecit cea normala, dar a sci va descurcati usor cu ea. Insa, iata, apuntarea pe portavlon - asta-i numar de eire. Cooslderati-c ell aten~ie maxtma. Mai ares in privinta caleulului. Nu goniU excesiv in zborul, planar, dar nici sa nu pierdep din viteza... A te prabusi Iipsit de vlaga pina fa inceputul puntii - asta-i cea mai sigura metoda ds-a nimeri dincolo de pupa. cu toate consec in te le ce decurg dc-aici" .

.. Akagi& se desf~ura Impotr iva vintul ui ~. dezvoltind viteza maxima. trecu la lansarea avloanelor in aero

Prtrnul zbur.i Hoiuro Osada.

Motoarele incepura sa viiiie la puterea deplina, Zvicnetul catapultei arunca aparatul in vazduh. Balansind usor din. arlpl, Y -97 trecu 1.1 Iuarea de inaltlmc. Hoiuro se deseurcase satisfacator in prlvlnta decolarll. Dupa ce efectua trei tururt deasupra portavionului "Akagi" ~ porni sa intre pe dlreetla cte apuntare Yasuziro ~ Kyenzi. sezind in car~a. urmareau cu atentle planarea aparatului camaradului lor. Se apropia momentul de cea mai mare raspundere a zborului - apu~tarea pe instabilul portavlon

Hoiuro ealculase \(ltw din timpu' zoorului. Aparatul cobori ceva rna. sus lata de ghsada cakulat.a ,i Y -97 fu trecut intr-un al dollea tur. Angajarea urrnatoare reWli - avionul torpilor apunta la "punctul stabilit, dar s.e prod use 0 defectiune oarecare la dispczltlvele ds frinare. Trecind in goana prin toate aerofin lsuri]«, care-si tineau intinse corzile de-a curmezlsul puntli, avlonul nu reusl s.:i-~i prinda de vreuna din 1" • ., cirltgul de apuntare. [ncercind sa opereasca aparatul, Hoiur: apasa pe Irine pinc'1 ILl refuz. Fumul ~i~ni din sabotll care ardeau. insa puntea se termina catastmflc. PilotuJ b~a: gaz: pentru a intra din non in decolare. A vi on uI ce-sl pierduse vlteza urlii salbatic ~j. saltindu-se usor peste bordura puntli. SE' prabusi greoi in apa, Iar etrava portavionulul trecu p€ deesupra loeulul prabU$irii cu vitezii unui tren ex pres.

Probabil ca Hoiuro !i1i eehipajul sau au fost uci~j {n cltpa ]oviorii de berbec dar estc posibll sa se fi scufundat, pur sl simplu in edincnl oaceanulnl, impreuna cu sfarimaturile aparatului. netzbutlnd sa se elibereze din centurile de slgnranta.OCE'anuf )i-a prim it ofranda. 'In dira lasata de siajul portavionului nu rarnasesera nici mdcar resturile aparatului pierit.

26

Rarninett ell btne, prieteni ! eel mai vtrstnic dintre voi avea douazecl ~i unu de ani ...

Evenimentul se petrecuse aUt de rapid ~ de eutremurator. ineit nu se putea inscrie deloc in co~tiinta lui Yasuziro. Nu mal era In stare sa rmnina in carlingii. Deschise cupola ~i cobori pe punte.

Fulger.itoarea disparitie a echlpajului nu opri zboruriie.

Dupa vcriiicarea dispozitivelor de frinare. comandantul grupulul de aviatie ",Akagi·. Fuchida. ordona continuarea exercitiiJor-

Morimoto il gasi pe Yasuziro Hattori la fumoar. un de pilotul tcpi tennina C'U Jicomie. cea de-a doua ~ incercind sa uite SCE"na pr.ibu~irii peste bord a avionului Mitsubishi in care se gasea Hoiuro Osada, scenil ee-l impresionase profund. Pe chipul de nepatruns al lui Morimoto" nu se observa nici urrna de tulburare, ca ~i cum nid n-ar fi vazut catastrofa. Comandantul detasamentului i~i deschise tacAnind tabachera st, aprlnziadu-s! 0 tigara, rosti pe un ton banal, de pardi l-ar fi invitat la 0 plimbare pe puntea de deeolare :

- Yasuziro. acurn ai sa zbort dumneatu !

Hat ton tresari sl se indeparta brusc de Morimoto. ca !?i cum acosta ar fi fost un calc'iu, rnsa numaldecit se corecta.

- Sine. sycnsei+ raspunse elf facind 0 plecaciune. ascunzlndu-sl starea de zapaceaHi. Glasul ii trernura mpr. ceea ceo pesemne, nu putea fi talnuit indrumntoruhrl atit de persplcace. Stinglndu-si tigarn, pe care inca n-o terminase. \7a_ suzlro i~i aprinse irnediat alta. VOla sa amine cit de cit timpuJ dnd trebuia sa se aseze in mrlinqa

_ Toranoko. fii alent! N-arC' rost sj te a~iti in van $i sil te lasi prada gindurilor negre. Totul va fi perfect, ert-? is:! dornneata. Batindu-l incctlsor pe urnar. Morimoto porrn sa ridfl. inveselit.

MEst(> posibil ca-n sufletul lui Sci nu cxiste urma de compatlrnire fat~ de soarta subalternllor care au pierit'? se mira Yasuzlro. Peate va ride. 1a fel, sl-atunci elnd nu ne vom mal lntonree nlei noi din zbor."

f"':illcind anevole pe treptele scart], picioarele nesupunindu-l-se, Yasuzlro urea pe pun tea de zbor. Marinarii for_fot(,~111 preocupati pe llnga nvionnl lui, instalat pe eatapulta.

• In 1apnt'M"z .. s . n;j .. rut mai inninte. invitator; romportare euftj",:jua-sa f3Ci de virstruci.

27

Navigatorul si mitraliorut i~i st ocupasera Iocurrle In C<lrlio,p, ;-1

A v 10[111J cinci, urgontati decolarea I se ordona d. /Je winsLJ Iii", prin difuzor.

Stringind din dinti, Yasuziro urea in carlinga. "Ar fi t.ist bine dad beam 0 cupa de sake", se gindi el, Ilngindu-si buzele \ 1 !';cn l c-.

I r'"~"lt:njl\-Se sa 'porncasca motorul, Yasuziro prrvi In jur Nl..lnjrginitul ocean, care ii Inghitise pe Hoiuro ~i echipajul sau, stralucea Jinistlt, cu pete de lumina. Nimic din pr eajma nu amiutca de catastrofa de azi. De parca nicionata n-ar fi ex istat pe lume Hoiuro si coechipierii lui. Trei baIeti ti~eri plecasera din viata ncobservati. "Tot asa, vlata j~i Vrl vedea rnai departe de drurnul ei, cind nici noi nu vern rnai fi I·' cug-eta Yasuzlro, pornind motorul din stinga .

. t:~ 0 crip.l, rutina sl Iipsa de timp il indepartara de la Pi:'" "I ilc' :;::Ir: htlinC'cate. lata, totul e gata ... "Decolar'~" '.' C,.orul c:'ll:I'~!'~:i dcschise robinetul. Aburul, navalind .n c:;,·,'ru] C'~lr'i"i:~;;I; i c'ltapultei, propulsa avionul fixat. [:'.11:tlCl1'.t de ~.", :'_~';: a1;1!:'ullll comprimat si a turatiei in p.m a mctoare Lr. u}>lf.lI.:1 \l?ilj [".lEO ghidaj. Yasuziro reusi Olaf sa sirnta n srruci.i u I. ~;):.;,,\'·'-l, dup.i CC1re Iorta accelt'r;J\L-i il api':'.;cl if: sc..-m. Ins,": j!.rJo;ll(-liul dainui numai trei, patru secundc AU.;l 6·lf·"):'.J.:~:Jj',';na dis'l'i"il'll, si isi dadu seama di apa-

, ' .

ratu I S(-' a~j;:"{ In acr.,

Mill zjhovincl iwa vr co citeva secunde, pina capata viteZ3, trase rnansa ',~U V()ICfI1 spre sine. Avionul, docil, porni in sus LCl tr·.'j S~ItC de rl"';dl-i, Yasl'tiro lsi veni complet in fire si se ("l:n:d Acum ~c afla in eOll~itii de lucru normale, ce nu-i inc .duiau ernotii secundare. Naviuatorul avlonului, plutonietu] Suzuki. se imbarbatase si el.

-_. Totu -i in perf'ecta ordine, eomandante! strlga el, arat indu-si dcgetul mare, dupa care se cufunda In studlrea h.irt i]. pcntru a se ocupa de calculele de navlgatle.

Exocutind citeva tururi deasupra navel : "Akagi", care br;Jzdil npa azurie a oceanului, Yasuzlro se pregatl de coborire. scotind trenul de aterizare sl flapsurile, si, deodata, sirntl din nou un pusou de neliniste ~i nesiguranta. Iar puntea trdsat.l ell linii i S(~ pnru. de sus, prea scurta sl prea in-

gusUi Din pricina lncm-d.irii in cxces, fruntea si spinarea i se acoper lra de-o sudoare rece. I~i rldica nitel ochelarii de zbor de pe ochi ~i Inlatura ell mineca vestonulul transplratia ce-i

2H

imbrobonase fata. "Acuma nu-l permls sa gresestf!= i!?i porunci Yasuziro sl trecu avionul in coborire.

Zhurind planat cu gazul redus, pilotul conduse aparaiul spre capatul puntii de zbor, si, imediat ce in cirnpul sau vizual, in locul apei clocotitoare, Invlrtlta de arborele e licei portavlonulul. llcarira tabliile invellsului puntii, suprirna ga ... zul ~i apunta pe trei puncte. De data asta, aerof'inlsurtle f unctionara in mod impecabil. Cirligul de frinare al avionului Mitsubishi 97, prlnzindu-se de corzi, porni sa Ie destascare de pe tamburi. Urlasa forta de frictlune incetini, deodata, viteza de rulare. Yasuziro ~i navigatorul, desprlnzindu-se de pe scaune, atirnara centurile de siguranta. Marinarii, care 50- slsera in fuga, inconjnrara aparatul ce se oprlse ~i. eliberindu-I din corzile de frinare, il trasera la 0 parte. preuatrnd puntea de decolare pentru avionul care urma sa apunteze.

Devastat de atlta tensiune nervoasa, Yasuziro ist d.idu Dos. incet, casca. Apoi, fara a-I astepta pe navigator. care mai zabovea in carlinga, se indrepta spre sala dusurtlor.

La citeva zile dupa moartea lui HOIUfO U:::'dlL:l, \ asuzlro [uca sah cu Morimoto, comandantul sau. Salonul otitertloe era aproape pustiu. In coltul .opus sed=au trei oflteri &i discnrau in soapta ceva, 0 suvita de fum de tigara plutea in batala razelor soarelui.

- Morlmotc-san, spuse Yasuziro, durnneavoastra ati !?i executat mai multe zboruri de pe portavion Spuneti-rni. va roa. cind va disparea senzatia: aceea, dezgustatoare, de nesiguranta inainte de apuntare? Am impresia ca apuntarea e culmea maiestriei in materie de pilotaj.

Morimoto nu-l raspunse imedlat. Cazind pe ginduri. privi lndelung esichierul. faeu miscarea cuvenlta ~i abia dupa aceea porni sa vorbeasca :

- Stll, Toranoko, ml-e greu sa- ti raspund la Intrebare, Deoareee durata de asimilare a apuntarilor pe port.avion de-

pinde de multe. Alci, conteaza mult experlenta practicii de zbor. precurn ~i echilibrul pslhic. Moartea 'lui Hoiuro a lasat urrne evidente in sufletul tall. Te sfatutesc sa suferi mal putin, locotenente ' lar. in ce prlveste culmea maiestrlel de ZOOf... Yasuziro-san gresestl, Exista lucruri mult mai com-

29

plicate declt apuntareape ,.Akagi". ~i ered ca-n curind va vetl convinge eu tottl de asta.

Cuvlntcle rostlte de Morimoto se dovedlra a fi fost protetice.

Tn lunie, cind nAkagi" trecea prin apropierea lnsulelor Marshall, Yasuzlro sl Kyenzi Il'akasi Incepura sa zboare de pe portavion in Intunericul de cerneala al noptii tropicale lara luna. Cit vor trai, nu vor uita aeeste zborurl pe eare Ie numeau intre ei "supliciu slderal".

Refleclarea astrelor, pe suprafata calma a oceanului, lumina. de [os, t.ot atlt de vlu, ca ~i lucirea celor reale, de pe bolta cerului.

Inconjurati- de pretutindeni de puzderia stelelor, pllotll pierdeau orice reprczentare a notiunilor de "sus" ~i de "jos". a limitei unde se Ispraveste ceruI negru ~i unde incepe apa intunecata, Uneori, aveau impresia ca avionuI porneste sa se incline sau sa zboare cu rotile in sus, ~i atunci erau siliti sa-~i muste buzele pina "Ia singe. pentru a scapa de Iluzle, lncrezlndu-se numai in apratura de bordo

S::.'nzatiiJe false dtspareau numai cind in cirnpul lor vizual se ivea puntea portavionului, lmpresurata de lumini in diverse culori, invadata de' stralucirea albastru-deschis a proiectoarelcr de apuntare.

I ntr-adevar, poate ca asta reprezenta acea culme a maiestriei de zbor pe care nu oricine era in stare sa 0 .reallzeze, Din asemenea zborurl nu totl se fntorceau. Clteodata, pierdeau chiar plloti experimentatl, care zburau nu numai de un slnunr an peste ablsurlle oceanului. In grupul de. avlatle al portavionulul, intocmai ca Intr-o halta pradalnlca de jivine salbatlce. actlonau legile necrutatoare ale selectiei naturale. Aici, supravletulau doar cei putern lei, cei mal capabili. .

. In polida urlaselor dlrnenslunt ale portavionului .. Akagl", untversul oamsnilor ee-l populau era ingust ~i izolat. In ziJele clnd nu se efectuau zboruri, aeesta se rezurna la cadrar.ul triunghiului ale carul virfuri erau cabina. puntea si salonul ofi(erilor. Peste putln timp, lui Yasuziro nu-l mai fu drag salasul sau - chitimia aceea Indivlduala, lipsiLn de confortul de ncasa. De fapt. era 0 camera p};icuta de reaim celular. Puntea servea ea loc de plimbare. In perloada de navtgaue,

aD

Yasuzlro reuslso sa-t Invete, la lata Ioeulut, toate Incheleturl· te sudate ~i niturile. .$i, in sfirslt, salonul oflterUOI', are era destin at odihnei ~i servirii meselor,

Disciplina maritima ii staplnea zdravan pe totl. inla,JJ~ trul spatiului de vlata stabilit. Chiar dod executau un zbcm ~i se Indepartau de limitele vizibiIltiltii portavionulul, nlcl ~., tuncl pilotU nu se putea elibera de earaeterul Inehis al exlstentei lor. De "Ak<lgi" continua sa-l tina prinsl firul invizibH aJ legaturllor radio sl constllnta faptului ca Mitsubishl--8' • .., era capabll Sa supravietulasca prea mult tirnp in afara na ... vei portavion ~i ca, pur ~i simpJu, aveau ~ Sf' prTtbll~eas~ - sa se tnece, inghi\ind apa sarata 8 oceanului.

Yasuziro ~i Kyenzi erau deprimati de mono toni a medtului arnbiant, Intrucit de vreo citeva luni nu mai vazuseri un vlsin. 0 crlzantorna, ~i nei frunzele artarulul aprinse de toamn;-' in eulori purpurll, despre CAre scria attt de minunat poetul Siko :

.. All frunze de Cinar I Voi dogoriti aripile

Pascr ilor ce tree in zbor."

Serile, dnd vipia de peste zi se preschirnba in raeoare, pilofii i!ii abandonau eabinele-chilii ~i ureau pe punte. De aid. ll se deschidea in lata imensitatea de necuprins a oceanuJui vesnlc ~i prtvellstea de basm a rasaritului lunil.

.. Multumim tie. astru al noptii, care aducl bucurie $i odihna sufletelor noastre !"

.In aceasta seara, multi marinari ie~iti din cart urcasera pe punte, sa respire putin aer curat ~i sa se desfete cu licarul miriadelor de stele. Freamatul valurllor Iinlstte picura argint, iar carilruia Iunii se pierdea undeva, in nernarglnlrea 0- ceanulul.

Linga Yasuzlro ~i Kyenzi se lvl, pe neobservate, silueta lui Morimoto. Pesemne ca lumina de vraja a lunii patrunsese $i in sufletul "Samuraiu]ui de Fler", trezind in dinsul simtdrninte gingase.

Cu intonatil blajine, ce nu sernanau de Joe ell vorbirea lui oblsnluta $i raspicata, le' recita celebrul haiku al lui Yssi, pe care i1 parafrnza intr-o modalitate marlnareasca :

.. lata c-a iellit luna la vedere

~i eel mai marunt plescalt de val E poftit la sarbatoare,"

31

Si-abia tacu Morimoto. cJ Yasuziro 1i I<lspl1nse ell rrei

versuri din Ransyetsu :

"Lumina acestei luni stralucitoare A golit marea, dealurile si clmpiile, Precum crestetul unui monarh-.

- Unde sint ele, cimpiile ~1 dealurile astea!? Ofta

Kyenzi.

Din cind in clnd, Kyenzi incepea sa alba impresia ca tot universul era inundat de un potop ~i numai "Akagi" al lor mai plutea pe valurile cceanului, intocmai ea area lui Noe. Iar Yasuziro, nu se stie de ce, i!?i aminti de un caz intimplat in urma eu un an. fata de care, atunci, fiind inca aspirant de marina, avusese 0 atitudine de totala Indiferenta.

In vara lui 1940, la Tokyo sosise trimisul lui Hitler. doctorul H(Trfef, avind Imputerniclri speciale.

Ir.t irnpinarea acestuia decursese eu mare pornpa. Pretutindeni Iluturau flamuri albe cu cercuri rosii - drapelul de stat j;:Q)Gr1!Cz. ~i flamurt rosii eli zvastici negre in cercuri albe - dr;1r'~'1:]1 celui de-al HI-lea Reich.

Dn':Lil'1.I1 Ilc-rffr_'r cra un t/d:L~ll voinic ~i avea 0 starurri ce ccntr..sta puu-rriic pc Ioridul scuudacilor reprezentanti ai corpu lui dlplomatic japonez.

Herff'er era .obosit de drum. Disciplina severa pe care 0 respcct ase cu punctualitate 0 viata intreaga se dusese dracuIu! din pr icina frccvcntelor schlmbari de fusuri orare. FU8E'Se nevoit Sel str.ibata [umatat e din Europa si toata Asia. de la apus la rasarit. Doaltfel. daca ar fi fast altcineva in locul lui - vrcun diplomat de scoala veche - ar fi fost nevoie sa- fie coborit din tren tawt de subtiori. Insa Herffer se pastrase chlpos. fir:! s.i-I ;"lese de nimic, asa cum se s! cuvenea din partea unui autentic arian.

. ~,?f)1 ajorul- berllnez zimbea cu gura pina la urechi, pozind marruca f'otoreportertlor. Intilnirea sa cu dlplornatil de 1;:1 a'lll~dsrLI t~<>rmancl a fost extrem de calduroasa : pe arnbas:ir!Qrlll Otto ~i pe celebrul ziarist doctor Sorge ii omorise eu in; br <it i ~ '1r~]e.

I ~.~~17c_]e l~i Herffer ~ur!de.a';l. rosteau cuvinte. glurnete, po .. 1\ :te tlnel. asrmenea Intilniri, dar ochii sai aproplatl priveau incordati de atentie : din partea asiaticilor ee-l incon[urau se put=a astepta la orice. chiar ~i la un atentat. far a cu m, viata lui Herffer apartinea marii Germanii. Fuhrerul ii

82

tncredlntate 0 rmsiune ex trem de irnportanta - sa inhame Uaponia la carul pactului miIitar, la care se si aflau prinse Germania ~i ltalia.

Fiihrerul il cunoastea bine pe favoritul lui Ribbentrop, necioplitul de Herffer, !1i era convins ca, daca 0 va cere sltuatia, acesta nu se va jena sa-l tnhate de git pina ~i pe insusl primul-ministru a1 Japoniei, printul Konoye, pentru a-i dicta condltille nerntestl ale pactului.

Printul Konoye, care lansase programul pentru crearea "Marii sfere a Asiei de est de prosperi tate reclproca'', tintea fireste asupra Indochinei, Indiei, Indoneziei l?i a ttlriIor din Marile Sudului.

Herffer era obligat Insa ea, prin orice mijloace, recurgind chiar ~i la santa], amenlntarl ~i promisiuni .generoase, sa determine IJaponia in dlreetia unei ortentari agresive spre nord-vest. Principal a tinta a expansiunii japoneze trebuia sa fie reprezentata de RU5ia Sovletlca, lJi nu de tarile din sud.

In ciuda dorlntel Berlinului, sl ell teats energia furtoasa dernonstrata de Herffer, rnisiunea lui se prelungi luni de-a rindul. Prlntul Konoye se dovedi a fi un om de neinduplecat. Mai mult de-atit, primul-ministru japonez era dotat eu o buna memorie. Nu uitase in cite rinduri ii mintise Hitler pe prietenii sai cu fete galbene, atunci otnd interesele Germaniei se loveau de interesele Tarii Soarelui Rasare. China era intotdeauna rnarul discordiei intre imperiu ~i Reich. Multe ~de ce" i-ar fi putut adresa printul Konoye trimisului lui Hitler.

De ce Germania ii furnizeaza armament lui Cian Kai-Si ? De ce sute de instructori germani ii instruiesc pe so Idatii gomlndanului, care lupta cu armata [aponeza ?

De ce Hitler, in momentul infringerii armatei Imperiale, la Halhin-Gol, nu i-a acordat nici un ajutor, rnacar simbolic, ba, dlrnpotrfva, a incheiat cu Moscova un pact de neagresiune?

Ce pretindea din partea :Japoniei oancelarul Reichului, acest domn dezechilibrat, cu me~ pe frunte Iii mustacioara eludata ? Sa Be lase atrasa intr-un razboi cu Rusia, pentru a asigura Germaniei domlnatla mondiaJA 7 ... Dar ranile primite la Halhin-Gol mal singerau inca. Uaponia pierduse acolo, In rastimp de trei luni de lupte, 660 de avioane, 200 piese de artilerle ,I clncizecf de mil de soldatl, in vreme ce pierderile sovieto-mongole reprezentau circa zece mli, de oamenl.

CI-da 42 coak I

,

33

Sintetizind experlonta dobindita in Iuptele de Ia Hasan sl Halhin-Gol, MarcIe Stat Major at Trupelor de Uscut [aponeze ajunsese Ia concluzil triste :

- artllerla ~i trupele blindate de tancuri, care reprezentau baza fortel de !lOC a trupelor de useat rusesti, depaseau eu mult trupele blindate de tancurl ale armatei japoneze, ca forta de foc $i dotare tchnlca,

- - trupele sovietiee s-au dovedit mai dirze decit se presupusese, ~i cu 0 mai mare capacitate de manevrabilitate : lzbutlsera sa-sl conccntreze tehnica de lupta $i rezervele necesare la 0 dtstanta de GOO km de cea mai aproplatn cale (erata.

Printul Konoye cunostea preil bine aceste concluzli.; Razboiul din China trilgciJ targa pe uscat. hi puteau ingadui 0 noua campanie, mai inainte de a 0 termina pe aceasta? Daca japonczii au fost sili]! sa se retraga din Zabalkalia ~i Primorie, in anul 1922, cind impotriva lor luptau ostusi ai Arrnatel Ro~H prost Inarrnati, ~i partizani, eu tun uri de lemn fabricate prln mijloaco proprii, atune! ce va fi acum ? Nu cumva se gindeste domnul Hitler ca, slriblnd Japonia prlntr-un razboi ell Rusia, i$i va putea acapara din nou colonlile avute in Oceanul Pacific, care upurtinusern Cermunlel. pina in anul 1914, si odata cu ele ~i China?

Toate aeeste probleme ~i altele similare il preocupasera pe premierul Konoye in timpul desfasurarl! eonvorbirilor ja-. pone-germane. Totusl, la sflrsltul lui septembrie 1940, tratativele s-au Incheiat. Prlntul Konoye a fost obligat sa ratifiee pactuJ tripartit al aliantel rnilitare. Japonia recunostea Germaniei ~I- Italiei dreptul la crearea unei "noi ordini" in Europa, rezervlndu-si dreptul de a actiona in prlvinta "sferei de prosperi tate reclproca- din lmensul spatiu al Asiei de est.

Dar, la citeva zlle dupa incheierea paetului tripartit, Hitler fu cuprins de-o criza de turbare, cind a aflat des pre tradarea aliatului sau din Extrernul Orient. Nid nu apuease sa se usuce tusul iscallturll premierului japonez de sub pactul tripartit !1i Konoye expediase deja la Moscova 0 mlsiune cu propunerea de a se incheia un pact de neagresiune.

DoctoruJ Herffer nu corespunsese sperantelor. Japonia se indrepta intr -0 dtrectie de nelnteles, in niei un caz spre nordvest.

Laslndu-se leganat de expresul transsiberian, doctorul Herffer visa Jaurii care-l asteptau la Berlin. Habar nu avea

34

ca steaua lui apusese ~i ca numai dlstantele rusesti infinite n mai aparau de minia Fiihrerulul.

In timp ee la Moseova se purtau tratative in prlvlnta ratifidirii pactului sovieto-japonez, Imperiul se pregatea de razbol in Oeeanul Pacific. Simultan, insa, obiectivul central al preocuparllor Marelui Stat Major al Trupelor de Uscat japoneze _ era ~i sporirea fortelor armatei din Kwantung, de-un milion de oameni, dlslocata la grantele Uniunii Soviectice. Printul Konoye, orientind expansiunea [aponezs spre sud, i~j rotea totusl privirea in dlrectla nordului. Marele Slat Major a1 Armatei Imperiale lucra, - eu succes, la elaborarea planului de purtare a unul razbol eu Rusia, sub denumlrea codificata "Manevrele speclale ale armatei din Kwantung".

5

Intr-o dimineata, Yasuziro fu trezit de oalmul ~i - tacerea de pe portavion. In perioada de navlgatie, se oblsnulse intr-atit eu zgomotul atenuat al turbinelor navel, en vlbratille corpului acesteia ~i Ieganarlle ei usoare, provocate de hula oceanulul, inclt se dezvatase sa doarma farJ ele. Pilotu1 se

imbraca ~i urea pe punte. .

"Akagi" se afIa in rada unel Insule necunoscute ~i prtmea carburant de la un lane petrolier tras alaturi, "Ce punet o Ii ~i asta, unde ne aflam?" Yasuziro privi imprejur. Prin piela dinaintea Ivlrli zorilor, a putut dlstlnge siluetele difuze a patru portavioane.

~uiera printre dinti, exprimindu-si astfel gradul maxim de uimire. Pentm prima oarli, locotenentul vedea 0 asemenea concentrare de portavioane.

Soarele ce se ridicase topi piela ~i navele devenira vizibile de-a binelea. Marinarii eu experienta recunoscura in portavioanele .invecinate navale "Kaga". "Zukaku" ~l ultimuJ tip de portavloane co.nstrulte "HIryu" !ii "Soryu". Spre sfif'$itul eelel de-a doua zlle, In rada ap4rura caspetl nol, portavioanele "Shokaku", "Riuzyo" ~i "Riuhyu". Raspunsul la lntrebarea ee-l interesa pe toti, "De ce ne-au adunat aici?". au avut posibilitatea sa-l afle ceva mai tirzlu. Nici unul dintre pilot) nu reuslse sa viziteze tarmul misterioasei insule Sioku, Unga care se adunasera toate fortele purtiitoare de avioane ale flotei japoneze.

35

Insula arata pustie ~i nelocuita, Yasuzlro nu avea de undo sii stie ca populatla autohtona Iusese evacuate ~i pe insula Iusese creat un imens poligon. In laguna eu apa de mica adincime se construlsera cheiuri false, unde rugineau corpurile unor nave scoase din dotare. Pe nlste platforrne ce voiau sa reprezinte aerodromuri, se Inslrulau in rinduri drepte machete de avioane, iar pantele dlmbului ee dadeau in laguna fusesera presarate cu baterii de tunurl antieriene, lucrate din lernn ~i tevl rnetalice.

In apele ce scaldau insula Sioku, pllotii au ramus mui mult timp. $i abia aici Intelese Yasuziro ce lnseamna pregatlrea de lupta. In comparatle eu ceea ee se petreeea acum, niei ehiar "supJiciul sideral" nu mai parea atit de ingrozitor.

De pe portavioanele ce manevrau in [urul insulei Sioku, la 0 distants de 0 suta - 0 suta cincizeci de mile. se inaltall zed ~i sute de avioane. Se adunau in stoluri imense !?i executau lovituri concentrate asupra tlntelor-vas, aflate linga dane, ~i a obiectivelar dispuse pe tarm. Aeum, Yasuziro, Kyenzi Takasi ~i alti pilotl, care zburau pe Y-97, i~i insuseau temeinic praetica torpilarli vaselor station ate in bazinul portuar, Apa de mica adincime din laguna nu permitea aruncarea torpilelor de la mari Inaltlml, deoarece, strapungind pinci in strafunduri solul, ramineau ingroate acolo. De aceea, modalitatea de torpilare trebuia sa fie "la virful catargului", adica de la 0 alt1tudine egala cu inaltirnea catargelor de pe vase. Pentru a se reduce cufundarea torpilelor, Ii se montasera niste stabilizatoare suplimentare din lernn, ceea ce ingaduia sa fie aruncate la 0 adincime de sapte, opt melri.

Zi de zi, deasupra insulel Sioku persista vuietul sutelor de motoare de avian. Iar parnintul se eutremura sub loviturile bombelor. Peste "constrllctiiIe portuare" fumul se involbura in trimbe ~ pamlntul zbura hacuit. Bordurile tlntelor-

vas rasunau de barabanltul loviturilor pe care Ie executau torpilele-oarbe, desprinzind bucati intregi de tabla ruglnita. Din cind in cind, concertul acesta diabolic lasa sa se auda rafalele stridente ale tunurilor de bord sl ale mitralierelor atintite asupra machetelor care eompletau "JocuJ de stationare a avloanelorv .

Totul era intoemai ea intr-un autentic razboi. Chiar $i vlctirne, dealtminteri, nu putine, Rar se intimpla 0 zi fara accidente s! catastrofe.

36

6

22 iunie a de venit. pentru Yasuziro, 0 zi memorablla, De dimineata, s-a comunicat ordinul pe divizia portavioanelor. Locotenentul Yasuziro Hattori era numlt comandant al unel patrule de avioane torpiloare al caret fief murise in ajun, agatindu-se de catargul tlntel-vas, pe cind se red.resa din picaj la 0 Inaltlme prea mica.

Dupa adunare, Morimoto il chema Ia eL

- Felicitari, locotenente, pentru avansarea In functie I Atit de repede, in mai putin de-un an, nlmenl n-a ajuns In fruntea unei forrnatli de trei avioane torpiloare. Fi1 mlndru ~j demn de-aceasta onoare. Morimoto surise abla sesizabU. E timpul sa-ti schimbi indicativul. Incepind de astazi, nu mal

e~ti Toranoko, ci un adevarat Tora - ~igru. .

- Multumesc, syensei' - invatatorule I Niciodati n-am sa rna pot achita fata de durnneavoastra, pentru tot ce mi-ati dat. Yasuztro se inclina intr-o plecaciune din cele mal respectuoase, cu care de obicei sint salutatl oamenii oel mai stimal1 l?i drapelele de stat.

- Nu-l nimic, Tora, ai sa te achiti, cind vom cobori la tarm. Sper ea ri-al uitat unde se afla "Zinryei" 7

... Soarele se rostogolea spre apus, absorbind fusele orareo Revarsarea zorilor se apropia de Europa. Ziua se pregatea sa in locul noptii, a acelei nopti pe care 190 de divlzii nemte~ti sl echipajele a 4 000 de avioane au petrecut-o fara pic de sornn, asteptlnd semnalul. Granlcerii rusl, slrntind ea ceva nu-i in regula, de-asijderea n-au inchis nid ei ochii, strlngind pustile in mina.,

Inapolndu-se din eel de-al treilea zbor de lansare de torpile, Yasuziro afla noutatea transrnisa de posturile de radio 2 .. Marele ali at din apus-, cum. era denumitA Germania de presa oflciala [aponeza, atacase Rusia, trecind granltele acesteia.

- Curlnd va veni ~i vremea noastrA, syense~ rostl cu glas ferm Yasuziro, inclinindu-se In fata lui Morimoto, ce se apropiase de el. ~i ne pregatesc blnlsor, pentru ceasul acesta binecuvintat.

- 0, vad ea domnul q'igru e plin de Inversunare ~i pasiune de-a lupta, zlrnbl trist Morimoto, treelndu-sl mina peste ehlpul ars de soare. Deh, i s-a facut fit lui dor sa aibA 0 ure .. ehe sfirtecata ~l parul de pe mutra ptrjollt 7_

37.

Ultima stire, despre razboiul Germaniei ClI Rusia, era comentata" n!J! numai in mediul of it ere so. Inspre avionul cu care sosise Yasuziro, ruMtu 0 dlseutle in ~oapta intre marinari : ,,~i cum ramine cu pactul? Asta-i curata mi~vie!"

Yasuziro privi im preajma-I. "Clne vorbise? Despre ce anume ? Oare nu despre ataeul aliatului asupra Rusiel Ro~i 7" Mecanicii se ocupau de corzile aeroflnlsurilor. Unul din ei, nu chiar asa de tinar, statea ca un taran in mijlocul cimpului de orez. Yasuzlro avu impresia ca acesta rostise cuvintele rebele,

- Ai spus eeva, adineauri ?

Omul ridica privirea. ChipuJ grosolan, de taran, jj era pirjolit de soare ~i tabacit de vint. Frontea, brazdata de cute adind, domina nlste ochi eu priviri tlnere ~i vioaie. Facind o plecaclune, marinarul lua apoi pozltla de drepti : .

- Nicidecum, domnule Iocotenent. Vi s-a parut. Yasuziro crezu : nu era de mirare sa se Ii Inselat - turbinele portavionuhii vulau, iar vintul sulera prlntre intinzatoarele antenelor.

- Executam .defalcarea! transmlse Fuchida, capul de formatle al valului de soc, ~i grupul lui Morimoto, alcatult din noua aparate, se desprinse din formatie, pornind in jos. Yasuzlrc, de teama sa nu depaseasca patrula oapulul de {ormatle, reduse gazul aproape complet. Acurn, grupul lor cobora bruse, fndreptind botul avloanelor spre albastrul oceanului. Cele trei aparate comandate de Yasuziro zburau in urrna, mai in dreapta patrulel lui Morimoto, iar in stlnga, pe aceeasl lime, plutea formatla avloanelor torpiloare a lui Kyenzi Takasi. Sub fuselajele aparatelor. ~orpllele proaspat vopsite impra~tiau sclipiri impresionante. Dupa aspectuI exterior, nil se deosebeau de cele de luptA.

Pastrindu-~ locul in rindurile strinse ale forrnatiei, Yasuziro lragea eu un ochi la altimetru. Nu pentru di n-ar fi avut

incredere in capul formatiei - Morimoto era pentru el Dumnezeu - j .. ,1 a era pur ~i simplu sWi sa se prabuseasca dupa avionul calauza, fara sa alba Idee de inaltimea reald de zhor. Pe suprafata calma a oceanului, ochiul nu are nici un reper ca sa poatu aprecla dlstanta pina 18 apol. Hula usoara compli-

98

ea situatia - era imposibH sa-p dai seama daca sint 0 suta

de metrl pina la suprafata, ori 0 mie, -

Cind, inaintea lor, prin piela subtire, se Ivlra eontururile uscatului, aparatele detasamentulul zburau chiar deasupra apei, gata sa atinga maruntele valuri eu cirligele dispozitivelor de frinare. Ochlul experimentat al lui Morimoto identifiea rapid lntrarea in golful Sioku. ACUIn, corectindu-si putln directia, avioanele torpiloare se avintau spre tintele vase ancarate Iinga dane. Yasuziro i~i arunca . 0 privire asupra oronometrulul de la bordul avionului.

- Zburarn exact dupa orar, Ii Intercepts privirea navigatorul Suzuki.

"Dar ce fac acum avioanele de picaj 1" se gindi Yasuziro, cereetind emisCera anterloara, Cerul de deasupra detasamentulul lui Morimoto era pustlu, iar pe tarm, dineolo de dane, se inaltau trimbe intunecate de fum ~i praf.

Totul decurgea conform planului, ell strictete .. Avioanele de plea] i~i aruncasera Incarcatura de bombe lilt peste putin timp, vor elibera spatiul aerian de deasupra poligonului. Acum se va putea aetlona corespunzator destlnatiel avionului Mltsublshi. fara teama vreunei clocniri ell aparatele altor formatii.

- Atadim! rasuna prin radio vocea trnpaslbila a lui Morimoto.

"Oare nici aeum nu simte emotla palpitanta a ataeului eu torpile ?" gindea nedumerit Yasuziro.

Patrulele detasamentulul se fmpra~tiara pe dlrectia de lupta. Grupul lui Morimoto, din trei aparate, ataca 0 tinta cruclsator, lar patrulele lui Yasuziro ~i Kyenzi Takasi i~i expedlarli calupii torpUelor asupra dlstrugatoarelor aflate In stinga ~i in dreapta cruclsatorulul.

De data aeeasta, Yasuziro putea fi multunrlt.· De pe poligon se transmise ca dlstrugatorul torpilat de ei fusese nimerit de trei torpile. "lata cum trebuie operat I" triumfii el. Cele trei Iunl de inn ebuni to are eforturi de zbor nu treeusera In zadar pentru el lii eelelalte echipaje.

Abia acum, cind cea mai compllcata eomponenta a mislunil de zbor fusese indepliniU, Yasuziro sim1i ca-l parasise sentivmentu1 de stingacle ~i ineordarea. Aeestea il cuprlnsesera dupa ce deeolase, ~-1 stapinisera tot timpul cit aparatele zburau in formatll strinse, inghesuite de aIte fonnatii ale vaIulul de ~OC. cind se avtntasera deasupra oceanulul in zbor

39

razant,lar navigatorul Suzuki, privind la tlnta, i1 obligase 8A-~i modlfloe directia cu citeva grade, eind la stinga, cind la dreapta.

Ajungind din urrna patrula lui Morimoto, lsl ocupa locul In Iformat,ie ~I, rasuclndu-se nitel in scaun, lua 0 pozitie sa-i pennitA a-~i mal usura din sarcina spate lui obosit. Acum urma s4 aiba lee apuntarea, lnsa Yasuziro considera ca sl-o in~se destul de bine, chiar fli in condltii de noapte.

. Portavloanele. vopsite in grl-albastrui, se estornpau in plcli, In schlmb, direle de spurna, ce rarnineau in urma lor, erau viziblle de la 0 dlstanta de mal multe mile. AsteptindU-f;1 rfndul pentru apuntare, Yasuziro efectua eiteva tururi.

- E timpul sa coborim, transmise Suzuki, cind executarA vlrajul caleulat pentru apuntarea pe portavlonul 1'IAkagi".

- Oare nu-i prea devreme? spuse, nelncrezator, Ya-

IUziro. Pina la "Akagi" mai sint inca zece mile buno. - ~se l?l [urnatate - preclza Suzuki.

Yasuziro diminua vlrajele,

- Sin tern deasupra glisadei de coborire, il preveni navtgatorul.

- Normal, nu-i pentru prima oara, i-o biil' scurt Yasuzlro, irnpingind rnansa dinspre sine.

Acum i~i dadea seama sl singur cii zburau mai sus. Acela!Ji lucru i se transmlse sl de pe portavion. Accelerind viteza de coborire, lui Yasuzlro Ii fu distrasa atentia cam vreun minut. Zburind pe ling.-. "IIiryll", obsorvase 0 trlmba de fum pe puntea acestuia.

6 - Iara~i am irnpresla Ci:l a mal c.izut cineva, ii spuse lui

Suzuki, aratind spre "Hiryu".

- Ajuta-ne noua, induratoare Kannon! exclarna navigatorul, ~i irnediat glasul ii fu aooperit de orrlinul transmis de portavion :

- Luatl i~altime ! Nu coboriti !

Venlndu-sl in fire, Yasuziro impinse maneta de gaze !?i trase rnansa spre el. Avionul torpilor, plerzind din vlteza, intrerupse coborirea in apropiere de nivelul puntii portavionulul ,i atinse in mod barbar rotile de pista de apuntare.

Conduditorul zborurilor, care se afla in turnul "insulei", Injure grosolan in microfon. Pe Yasuziro il trecura sudori reci. tnca nltel, nltel de tot - sl-ar fi plecat in vizita la Hoiuro Osada.

40

Dupa apuntare, echlpajele au fost invitate. de cornandantul detasamentului, la analiza zborului. Capltan-Iocotenentul Morimoto ~i-a exprimat satlsfaetla pentru rezultatele atacului. Efectuind 0 scurta treee in revlsta a zborului, ii trimise apoi la odihna pe aviatori. Diseutind Insufletlt, acestia se indreptara spre sala de dusuri.

- Loeotenent Hattori, pe dumneata te rog sa mai rarnii.

Surizind, eu eel mai orbitor zimbet posibil, Morimoto rosti cu glas calm ~i insinuant cuvinte ce nu erau destinate , mor straini : Venerabile damn Hattori," astaz! am avut Ierlctrca sa asist la minunata dumitale apuntare. Daca ai fi reclus :.,!<lzul nltel mai devreme, atunei firma "Mitsuhishi" ar fi rust obllgata sa eonstruiasca un nou avion torpllor, iar pad ntii dumitale ar fi trebuit sa-!li sparga capul pentru a cugeta la reproducerea unui nou Yasuziro pe Iume. Ce-l eu dumneata, dragul meu Tigru, ce se-ntlmpla ? Esti obosit. ti-e dor de , IScat. sau ratia de alcool se dovedeste Insuflclenta ?

- Syensei! Va fagaduiese sa nu se mai repote asa ceva!

Yasuziro sirntl ca fata !Ii ureehile ii fuses era cuprinse de dogoare. Cind, fir'-ar aI dracului, va scapa ~i de oblceiul asta idiot de-a rosi ? Poftim, daca poti.. sl arboreaza-ti pe chip masca impaslblla l

Morimoto, tacanind din tabachera, se-ntoarse sa-si aprinda tlgara, ferindu-se de vint, ea sa-l dea astfel timp subalternulul s.ii-~i revlna din emotle,

- Daca-l sa-ti spun adevarul, Yasuziro-san, pili sa ~tii ca pe mine de rnulta vreme rna trage la tarm. E timpul sl te dlstrezi nitel $i sa fii izbavit de dorlntele aeestea neghioabe ce-ti stinjenese munea. $i-ti reamlntesc, Tora, imi estl dater C\I-O cina la •• Zinryei" : nu ti-ai sarbatorlt inca avansarea in f'unctic.

- Ah, syensei ! Numai de ne-arn vedea odata ILl Yokohama ..

Mor lmoto schirnba subiectul dlscutlel. Ingindurarea i se asternuse pe fata.

- Ia te ulta, Yasuziro-san, ce splendid apus e astazl l Mares asta, de culoarea aurului rosu, lli norii sidefii. .. Aceeast nuanta.· pe care 0 are acurn cerul la orizont. 0 avea cindva ~j obiul " Ietei, desfucut. pentru intiia oara de mine .

• Cordon Iat, r-olorat, fa lin chimono : <;(' [eng:t la "pale Intr-un nod complicut.

'i I

De pe ,.HiI}'u", care naviga pe-o directie par alela , decolei un bombardtee Y-99. Abia trecuse la zbor in urcare, cind I'asuna un bubuit puternio. Din motorul sting izbucni 0 palalai~ de flacc'iri., iar aripa ii fu cuprlnsa de incendiu. Y -99 se pd.,": busl ~i exploda chiar deasupra apei. Din norul negra de fum pornira sa curga sfarlmaturile aparatului. Portavlonul, lani sa-~i reduca viteza, de~ locul catastrofei, prlnzind eu catargul pat a murdara a norului suspendat deasupra oceanului.

Yasuziro inchise oehi, plecindu-si capul, Umerii obrajilon ii zvicnlra,

- Inva¥itorule, fiti marinimos ~i spuneti-mi, de ce se-ntimpId atft de des asa ceva? La fieee decolare, imi ~tep' rindul.

Morimoto, care urmarise dezintegrarea bombardlerulul, nici nu elipise din ochi. Se petreeu cu el 0 metamorfoza subita: dintr-un sentimental admirator al frumusetlt, se transforma intr-un mentor feroce ~l impietrit :

- S4-tJ. fie ruslne, ~ora f Asemenea euvinte nu-s de dumneata. e4c1 tigrii nu sintJ erocodiIi !li nlciodata nu piing asupra victimelor. ~i-apoi, tine minte, Iocotenente: exista 0 eategorie de oamenl - vesnlo lipsltl de noroe. Pot fi 41 curago~l ~i ablli, rnsa deasupra lor planeaza umbra nenorocului. Ne~ansa fI insote~te permanent. Unlta rea U unn4re,te. Sin' niiscutt sub 0 zodIe netast4. au asttel de oameni nu face si pornestl 1a drum greu. Adue ~I altora nenoroclre. NU-ml pIao oamenii de teapa asta. SArmanul Holuro, ficea parte dintre ei. lar prin ciurul aeesta - Morimoto arita eu un ges. larg portavioanele luminate pentru mars - S8 va ceme tot ce-i intimplAtor. tA lupti vor merge numai ale,U, insemnati cu peeetea unui destin lerielt. $1 ne vor aduce victoria, delJt multi dintre ei nu se vor mai intoarce acasa.

8

Incepu eea de-a patra luna, de clnd "Aiagi" era in navlgatle. Uneorl. lui Yasuziro i sa pare8 ei toata omenirea S-8

rataeit undeva, In univers, iar In realitatea inconjuratoare existau numal nave, avioane ,I moartea care fi vizlta znnl~ Din cind in clnd, din fumea aeeea ireaIA ~i mlnunatA, de basm, soseau transportoare ,I tancuri petroliere, care-d aprovlzlonau eu rezervele necesare.

Se parea ca vremea se oprise in Ioc, dar totul decurgea conform ordinii stablllte, odatii pentru totdeauna. Dirninettle, de dineoJo de orizont se rostogolea soarele dogoritor - ac-sta era semnalul de deelansare a zborurilor de Zilla, ce continuau pina la asfintit. Apoi, avea Ioe sehimbarea decorului. Din ocean se ivea piroga eu virl ascutlt a Junii, sau se astc-rnea salul negru, de eatifea, al noptii tropieale, impodohit eu stele. Atunci intrau la zboruri cei de noapte. lI'oate aceste zi Ie ,. noptl purtau peeetea a ceva slnlstru !Ji deprimau in pr -rrnanenta starea psihicii a oamenilor. Viata era Imbibatn pe de-a-ntregul de mlrosul benzinei de avion arse lii de mirodeniile ee fumegau in fata altarelor de pe nave, intru clnst irea ostasllor eazuti. Avioanele se prabuseau din cer, ea nlste rneteorlti. De regula, echipajele piereau la fundul apel, laolalta eu aparatele.

Pllotli, care printr-o minune scapasera de la pieire, erau in culmea lericirii ~i se odihneau dupa zboruri. RAm3.$i rara avioane, se ridieau in aer numai de la caz 101 caz, pentru mentlnerea reflexelor de zbor.

Coborind la micul dejun, Yasuziro se ciocni in usa salonulul ofiterllor eu unul din "noroco~ii" acestla !Ji i~i pi--rdu definitlv buna dlspozitle. Credea in prevestirile rele - iar intilnirea cu "ineeatul" nu fagaduia nlrnlc bun.

Yasuziro f<leu un schimb rece de plecacii mi. dupa care se grab! sa-~i ia micul dejun.

In dlmlneata aceea, salonul of'itertlor nu mai era dvloe atit de zgomotos ea la inceputul croazlerel. Pe atunci. biii<:'UI nu se plingeau de lipsa poftei de mincare. consumau eu plucere tot ce Ii se servea Acum insa, sedeau posornoritl, taclIti, mestecind parca in sila. Multe din locurlle de la mese erau goale. Amprenta extenuarlt era asternuta pe chipul pilotllor. Munca intensa de peste vara il epuizase, le pustlise sufletul ~i trupul, iar freeventele accidente le Irinsesera vointa, Marea majoritate sufcrea de dlsparltia poftei de mincare. Somnul devenise nelinlstlt, plin de cosmaruri. Avioanele ce se prabusisera in timpul zilei erau visate noaptea. determinindu-i sa tresara, sa scirsneasca din. dinti, sau chiar s.::i tlpe,

Modmoto privi la fata trasa a lui Yasuzlro ~i. parcn citlndu-I gindurile, spuse eu [umatate de glas :

- Strasnlc s-au mal rartt rindurile nonstre. Daea va merge tot asa, in contlnuare. atunci, Tigrule. peste vreo sase lunl, vom minea numai noi amindoi in salonul ;15t<1.

43

- Sinteti aUt de sigur de nemurirea no astra, invatatorule? Eu Insi rna Qam indoieso I Roi toti tr8im sub ochiul unul singur, !Dumnezeu... Gui n trebuiese asemenea zboruri dementlale ?

- Nu pleca nasul, nobila liara! Am credlnta ca, in cartea ursitei, ne sta seris sa murim de moartea no astra sl inca la adincl batrineti.

- Dar cine va mai preamari in lupte imperiul nostru, daca totl pllotll se VOl; ineca linga blestemata asta de insula. ?

Morimoto, umplindu-sl gura cu orez, nu raspunse nimio. lar a doua zt, venind la masa de prinz, Yasuziro observa ca salonul o~iteri1or era plin de aviatori noi. Odata ieu completarea efectlvuluf, soslsera ~i avioane noute, umplind hangarele ee se golisera pe [umatate pina la dot area prevaeuta,

Se terminase eu vlata votoasa a pllotilor care suferlsera accidente. Grijile lui Yasuziro ~i Morimoto sporira : trebuiau sa-l Introduea pe boboci in lformatle. sa faca din "materia brutaU luptatori iscusitl ai vazduhulul.

$i iarii c:;i vuiau rnotoarele ~i iara~i, aproape in fiece zi, unul sau doua echipaje se scufundau in ocean, sau explodau linga tintele de pe insula Sioku.

"Totu~i ar ii putut fi ~i altfel, daca n-ar fi existat graba asta afurlsita. refJecta Yasuziro asupra cauzelor frecventelor accidente de zbor. Citi flacai au cazut in apele oceanului numai din pricina instruirii insuficiente. a zapacelii, a inexistentei experiente necesare! Dar !li avioanele - parca Ii se pot verifiea !li inlatura defeetele intr-o atare Iipsa de tlrnp 'I Incotro ne zoresc in haluJ asta ? De ee nu tin seama de nimie! ?"

Insa Intrebarilcr ce se ivisera, Yasuziro nu fu in stare sa Je gaseasca un raspuns nici din partea lui Morimoto, mentorul sau,

SE' impllrrisera mai mult de elnci luni de cind portavioanel~ e~leau apel~ insulei Sio~ - devenite rnormint pentru echipajele a trei sute de avioane, Cifrs de mai sus reprez~~ta. aproape [umatata din intreg parcul de aparate al aviatIel japoneze ambarcate. Frecventa erescuta a accldenteloe nu facf'a sa scad a intensitatea zborurilor. Ca regula de bun comportament. se lua in considerare atitudinea indlferenta lata de moartea eolegilor. Cornandarnentul marii unitatl de portavioane dadea impresia ca era stapinit de 0 unica dorin-

44

~ - s.i ~tearg~ cit mai repede de pe fata parnintulul nenorocita asta de insula, Sioku. Simtindu-se condamnatl la pielre, pJecau in vazduh euprlnsl de 0 stupida ~i fanatica supunere. Zborurile se suceedau eu regularitate. l30mbele explodau, calupurile torpilelor bubuiau, spulberind bordurile mineate de rllgina ale tlntelor-vas.

In oetombrie, la Sioku sosi Cornandantul-sef al flotei reunite a Japoniei, amiralul Yamamoto. Comentind stlrea, Morimoto deelarase :

- Excelenta sa n-a venit degeaba !

Yasuziro, care cunostea bine biografia arnlralulul, gindca Ia feI.

.. .Isoroku Yamamoto, fost student al uni versitatii din Harvard, era creatorul avlatiel maritime militare a Japoniei. Multumita stradaniilor sale Iii preocuparll neobosite depuse de el, Japonia avea, inca din 1927, patru portavioane. Dupa conferinta navala de la Londra, cind delegatla condusa de Yamamoto respinsese raportuJ de 3 la 5 in favoarea flotelor S.U.A. ~i ale Angllet, Yamamoto devenise erou national. ~i iata ea amlralul Yamamoto. fostul atasat mllltar naval in S.U.A. si mare cunoscator al flotei americane, era aiel, la Sioku.

Arnlralul, din adapostul betonat. urrnarise ell atentie valurile de bombardiere, avioane torpiloare ~i de vinatoare, care faceau praf tlntele renovate cu prilejul sosirii Inaltulul oaspeteo Incintat de irnpresionanta desfasurare de forte, Yamamoto apreeiase :

- Consider ca aviatis ambarcata este pe deplin pregatita pentru caz de razboi. Permit inapoierea portavioanelor in apele metropolei.

Bucuria marinarilor, ca se intorceau acasa, Iuscse atit- de mare, incit pe fondul acesteia trecuse neobservata pierderea a doua bombardiere Y -99, majorindu-se cifra catastrofelor la trei sute doua aparate.

Nu s-au constatat asemenea pierderi in avlatle nici ulterior, chiar in toiul celor mai infierbintate batali! din Oceanul Pacific.

Inainte de a zbura in .Japonia. arniralul Yamamoto, efectuind 0 inspectie a forte lor ce-i Iusesera inoredlntate, a fos1l ~i pe .,Akagi". 'Efectlvul portavionului, aliniat pe puntea superloara, I-a intimpinat cu puternice strlgate de "Banzaiu• Isoroku Y'Jm'IITIoto nu arata batrin. Era un barbat vinjos, Ofdonut ~j vioi. Primind raportul comundantului de pe "Akagi",

45

amiralul a salutat ducind trei degete la cozoroc, mina fiindu-l mutilatcl de schijele unui obuz rusesc, in timpul baHiliei de lao q'sushima. Figura lui, cu pometi ie!jip in afara, cu sprincene negre ~i grease, purta Inscrfsa expresia unei vointe de ficr ~i a neinduplecarli. Era chipul unui ostas pe care nlclodata nu aparuse zimbetul. Amiralul a rostit 0 scurta cuvintare, ~i a. dat de tnteles ea Japonia se afla in pragul unor biitalii decisive.

Soslt in suita amiralului Yamamoto, contraamiralul Mi~ nobi, prieten apropiat ~i tovarali de idei al comandantului, s-a aratat ~i mai deschis. Intr-un cere restrins de ofiter! superiorl de pe "Akagi" a spus ca poligonul insulei SiOKu, pe care l-au atacat cu atlta dlrzenle, era 0 copie fideUi a !Pearl-Harborulul _ baza prlncipala a flotei S.U.A. din Pacific - amplasata pe

insula Oahu, din arhipelagul Hawaii.

In ziua urmatoare, un hidroavioil cvadrimotor cu coca i-a transportat pe arnlral fii suita sa la 'Tokyo. Iar dupa ei, au virat in dlrectta metropolei etravele portavioanelor. Insula Sioku, fcicuta harcea-parcea ~i pirjoIitii, intocmai ca un vis urit, disparu dineolo de pupa.

CAPITOLUL III

t

La mijlocul lui oclombrie 1941, ,.Akagi" sl ,.Kaga". reunite in Dlvlzla intii de portavioane, sostra la Yokosuka.

. Yasuzlro Hattori, plln de asteptart Imbucuratoare, privea eu plaeere la petele rnurdare de mil care pluteau la suprafata ape) sub narile portavioanelor. MUul fusese seos de pe fundul micului golf de greoaiele ancore. Ceea ce reprezinta pentru un marinar locul de anoorare, nurnai marinaril hoinari sint in stare sa Inteleaga, cei care au suferit 0 lunga despartlre de tarm. 'Iar statlonarea aceasta era una deosebltA : fAgacfuia nu numai odihna dupa activitatea Incordata de zbor, dar ~i 0 per-

misie de doua siiptamini. oferita lui Yasuziro de cornandantul grupulul de avlatle, In rastlrnpul unei jumatati de an de navlgatle. tinarul orUer, llpslt de posibilitatea coboririi Ia ta,rm. strlnsese 0 suma apreciabila. Pilotul i~i putea Ingadul sa petreaca permisia pe piclor mare, fiira a-si refuza nimic.

46

Catre amlaza, terminlnd cu toate formalitatile legate de intoemirea aetelor pentru pennisie. Yasuziro coborl la tarm, Irnbatat de uitatul sentiment 81 Ilbertatii,

Pamlntul, dupa care tinjise in lungile luni de navigatie, II intimpIna eu podoaba sarbAtoreasca a toamnei: ell fruneele rosll ale artarulut, ell viile culori ale crizantemelor $i cu ultramarinul boltl] eerulul pe fondul caruia sclipea conul inzapezit al vucanului Fuji Yama. In suflelul lui Yasuziro, rasunara ca 0 muzica versurile lui Sugavara :

"Crizantcmele acelea, albe, care, acolo, Leganate-n departare, de briza marina, Par mereu ochilor,

Intr-o zi de toamna,

Un val Izbindu-se de tarm, iar nu fIori."

Intr-un sfert de ceas, trenuletul electric i1 duse pe pilot la Tokyo. Dupa ce Iesi de sub boltlle de diramida ale uriasei gari, construita in stilul "renaissance", european, Yasuziro se afundci in valma~agul de mai multe milioane ale orasului,

Omul cu velorlcsa, un barbat slab $i ridat, apasa energic pe pedale, avind in vedere ca i se of ere a posibilitatea sa-$i clstige masa de prinz. Locotcnentul ii ceru s8-1 duca in "Cartierul de argtnt- - Ginzu, unde, uneori, il?i gasea ada post intr-un mic hotel, apartinind doarnnel Kabayasl. Revazindu-sl vechiul client, doamna Kabayasl, in pofid~ virstei apreciabile,

se aseza in genunchi sl aproape ii clntfi curtenitorul "O-iayerinasai l'' ("Bine ati venit !"). Adreslndu-I citeva intrebiiri cu privire Ia sanatatea sa ~i la cea a partntilor, hoteliera n In ... mim'i chela camerii, pe care se afla inscris ideograma,.~una·.

Lepadlndu-si incaltarile, tlnarul se schlrnba intr-un chlmono vlsinlu, din rnatase grea ~, poruncind sa i se calce uniforma, se duse in baie. Yasuziro nu se grabea nicaierl, ~i un ceas intreg se desf.ita in camera de baie ce avea peretll aeoperltl cu faianta neagra Deocamdata, nu-sl facuse plan uri precise. Insa mai de mult luase hotarlrea sa-$i inceapi permisia prin c8utarea mlcutel sale vecine de la Hiroshima, Tiyeko Morisawa. care studia stllntele medicale la 0 universitate particulara.

tmprospatat de baie, se intoarse in odaie ~i se intinse pe o rogojinA vernil-aurie, un tatami, 'li care rasplndea 0 aromA

47

abia perceptibila de iarba uscata. In carnetelul de notite .. gasl nurnarul de telefon al lui q'iyeko.

Ea ii placuse lui Yasuziro inca din copllarie ~i, cu toate ca nu se putea spune ca erau logoditi oficial, amindoi stiau cD. aceasta problema era de mult hota.rita de parintll lor.

Tiyeko locuia intr-o pensiune pe strada Kanga, in blocul de deasupra magazinului universal. Yasuziro cunostea blocul, desi nu fusese niciodata in el, Conform normelor moralei japoneze, logodnicul nu trebuia sa se intilneasca pina la nunta cu viitoarea mfreasa, Dar, avind in vedere ea inca nu erau logodltl, lui Yasuziro i-ar ifi placut sa se vada eu prietena sa. Forma de citeva orl numarul, pina ii raspunse un glas femeiesc, oarecare, care-d prezenta mii de seuze pentru ea intlrzlase sa rldlce receptorul, ~i il Inforrna ca ~iyeko plecase la Hiroshima ell doua zlle in urma, ehemata printr-o telegrarna, deoarecc males-sa era bolnava.

Toate castelele din Spania i se prabuslra, :rrebuia sa ia o hotarlre, ~i anume cum sa.-l?i petreaca seara aceasta. Stind intins pe tatarnl, i~i vlri miinile sub cap sl. asteptind sa i se aduca de la calcat uniforma, porni sa admire reproducerile din seria ,,0 suta de infati~ari ale lui Fuji Yama" de Hokusai, ce erau aga.tate pe peretl,

Se auzi un clocanlt discret, si in w;il se ivi 0 servitoare dragala~ci, eu vestonul lui de locotenent pe miinile Intinse. Cu o plecaclune eleganta i-I Inmina posescrului ~i, imbujorindu-se sub privirea Insisterrta a lui Yasuziro, tisn! afara din odaie.

Faptul acesta, neimportant in sine -- aparitla in odaia lui a unei fernei tinere ~i placute - il tulbura, Era si firesc - nu i se intimplase nlciodata asa ceva, in cele sase luni de navlgatle. Noaptea, numai luna curloasa i~i arunca privirile in cabina lui. Yasuziro simtl nevoia de a se afla intr-un anturaj rna vesel. Dracul s-o ia de treaba l De elta vreme nu mai auzise sunetul strunelor de syamisyen ~i melodiile glngase cerasunau in casutele ghelselor I De eind nu mai vazuse

mlscarile mladioase si pline de gratie, precum l?i stralucirea oehilor vicleni din dosul evantaielor [ucause !

Din pacate, nu vor fi lmpreuna eu el vechii tovarasl de Iupta $i particlpanti nellpsitl la ehefurile lor de celibatari, Kyenzi Takasi ~i Hoiuro Osada. ~i nu va fi nlci invatatorul sau, Morimoto. in preajma caruia se slrntea ca un ueenie. Doi din ei i!1i asteptau permisiile Ia bordul portavionului "Akagi".

48

far Hoiuro si-a af'lat l.ntste« in fundul oceanului. Pllotul so intrista. Fara vole, isl aminti versurlle :

,.Strigatul neasteptat, plin de [ale, _

AI pllsarii fara suflet. din departures toamnei, II stll t U oare ?" •

Obisnuinta de a tral sl de a te afla in socletatea <Joiiterilor de marina se dovedi destul de puternlca. Dar cine stH sci tinjeasdi prea rnult, atunci cind ai douazeel ~i unu de ani ? "N-am sa-ml irosesc zilele permisiei cu-atita zgircenie acordata". se gindi Yasuziro.

Imbracindu-si repede uniforma, ie~i din casa. Acuma cugeta nurnai la femei. q'ulburat de anticiparea mingiierilor lor, locotenentul grabl pasul spre labirintul ulicioarelor din Yosiwara, celebrul cartier al "felinarelor roslt-, populat de ghetse lii de venalele zelte ale dragostei,

2

Inca nu se intunecase bine, dar ferestrele majoritittii caselor erau luminate, iar uslle larg ~i ospitalier deschise. La ferestre, stateau !ii - priveau femei sulemenite, trnbracate in chimonouri de culorl aprlnse, Cll coafuri neverosimil de complicate.

Yasuziro Inainta de-a JunguJ caselor, examinind aceasta marfa vie. Multe dintre femei erau chiar dragute, insa ofiterul trece pe tinga ele in cautarea a eeva deosebit ~i neoblsnuit. Dupa ce parcurse vreo citeva strazl, se opri in dreptul unei ferestre marl, dincolo de care 0 tinara juclndu-se cu evantaiul, dlscuta ceva cu un baietel foarte dragut - un paj karnura

aflat in sIujba ei. De Induta observa ca atrasese atentia unui of iter de marina, tnsa modestla fernlnina, care se bucura de-o inalta pretuire in Japonia, ii interzicea chiar ~i ei, unel curtezane, sa invite barbati in odaie. Lucrul acesta nu se cuvenea ,acut. Pentru cei care ar fi intentlonat sa Intre, uslle erau deschise. "Pesemne este 0 «taifu .. " u gindi pilotul. Dar el i~i putea permite si-o distractle atit de scumpa.

------,

• Simazakl Toson - poet [aponez : a trait de Ia sfirsitu! secolului al XIX-lea, pin a in prima Iumatate a celui de-al XX-lea .

• ' Ghei5A de cea mai tnalta categurie,

Coda ~ 8oal. •

49

Decis in privinta alegerii facute, Yasuzirc pasi In odaia tapisatii cu matase Durie. Aiel, fu intimpinat ca un oaspete de vaza. Gheisa, care din frageda tlnerete efectuase 0 ucenide speelala, cunostea la perfectle gusturile ~i pretentille fiilor lui Yamato *. Nu era cuviinoios sa-sl expuna vcderii frumusetea picioarelor, asa cum fac femeile europene, sau sa-!1i ascunda fata sub feregca, ca musulmanele. $tia pre a bine ca aceste atribute ale frumusetil feminine ocupa un loc infim in ritualul seducerli barbattlor japonezi. Iar pe Yasuziro il atrasese nu glngasia chlpului putemic fardat ~i nici trupul bine facut, dar abia seslzabll sub ehimonoul larg, legat eu un obi lat. Privlrea lui staruise asupra gulerului vestmintului. In timp ce curtezana, inclinata intr-o adinca plecaclune, ingaduia contemplarea gitulul si-a partii superioare a spatelui, prin tiHc:. tura adinca a gulerului chlmonoului, pajul oferi servetele inmuiate in up':) f'lerbinte, pentru Irnprospatarea fetei !'ji a mil .... nilor.

Gheisa stapinea excelent arta ~,yugen" .- a elocventei, Ilecare Iraza pe care 0 rostea deschizlnd spatil largi pentru zborul fanteziei. Chiar sl tacerea era un Iel de vraja, care te trunsporta Tntr-o alta lume, de basm $i desfatare.

Yasuziro bau sake si-i asculta glasu] ginga~. ca ~i dri-

pi t til 11 nei piisa ri :

",Astazi. Inaintea florilor beau Flecare pocal pina la fund. .

Mii arnetesc, aflat in culmea fericirii si-a liriistii. $i numar pocalelc de vin ... "

Doamna Kabayasi era uimita ca nu i se trezise chirlasul pentru micul dejun, ba era gata sa plarda sl prinzul. Cind se duse sa-l destepte, acesta 0 ruga sa i se serveasca susi'" sl un poeal Cll sake.

In timp ce minca sl bau, Yasuzirodecise sa pIece numaidecit la Hiroshima .__ orasul copilarel sale, acolo unde ii locuiau parintii ~i Incotro disparuse in mare graba mlcuta Tiyeko, ingrijoratii de boala mamei sale.

I~i anunta pari nt;ii, printr-o telegrams, de sosirea lui. i~i strinse bagajuI siiracacios ~I i~i lua rarnas bun de Ia ospitaHera doarnna Kabayasi.

• Numele unuia din triburile stravcchi, Intcmeiotor al nnlillnii japoneze .

.•• Chiftelute dill orez, cu SOS, Invelite in peste crud.

50

CAPITOLUL IV

Cind Yasuziro deschlse ochll, vazu la capatilul sau 0 piaicu~a de portelan, care. rldlcindu-sl Iabuta, implora binecuvintarea zeilor asupra stapfnllor ei. Urecheia stinga it era nltel dobita - urmare a strengarlllor lui din copllarle.

- Buna, Kiska, ii spuse el, apelind la aceleasi cuvinte pe care le rostea cind era mie. Scotind mina de sub plapuma, mingiie pislcuta pe cap: amintirea anilor copllarlei ii umplu pieptul de bucurie. De rnultlsor nu mai fusese pe acasa. Aid, nu se schimbase aproape nimic, dar totul devenise mai mlc, miniatural. Poate Yasuziro Insusl crescuse fa proportil neoblsnuite. Intorcindu-se pe spate, inHitura plapuma de miitase C\1 care-I acoperise, grijuIie, malca-sa. Dinspre hlbachl " dogorea Aerul Inabusltor din odaie era plin de efiuvii aromate. Pesemne, dincolo de paravanul ce despartea inciiperea, tatal sau ardea luminarl in fata altarulul familiei, inaltind laude preabunei ~i lnduratoarei zelte Kannon, care Ii-I pastrase nevatamat pe fiuI lor mal mic sl-l adusese in casa parinteasca, macar pentru scurt tlrnp.

Yasuziro se uita Ia ceas. Era sapte ~i ceva. "Cam devreme" I gindi el, ~i incerca sa adoarrna din nou. Capul incA nu i se desmeticise ca lumea, dupa bauturlle alcoolice consumate in ajun. 0 [umatate de eeas de sornn l-ar fi ajutat sa-~i recapete obisnulta lui stare de prospetlme, Dar nu mai izbuti si atipeasca. Ii reveneau in mlnte, cu Inslstenta, amanuntele serH sarbatore~ti de ieri.

. In ~~~ra ~e rubedenii, la festivitatea organlzata cu priIejul soslrl.l balatulul, tatal il poftise ~i pe vechiul prieten Kyosl Morlsawa, un negus tor bogat, care se ocupa ell comertul de matase bruts, Kyosi lforisawa avea patru fete, printre care se numara ~i cea mai mica, fiica lui lublta, Tiyeko. Ba-

• TavA pentru Jaratl'c; folositA In Ioc de soba pentru Inc!lzitul lndlperilor_

51

trinul Morisaka fusese mult limp indurerat de lipsa unor baieti, care sa-I continue neamul. "Sacul e mic, dar inln"l ruult in el ; fata-i mica, dar cheltuielile-s urlase-, ii placea lui sa repete un vechi proverb [aponez. tnsa din clipa, de eind, in casa sa intrase, ell drepturi de fiu, sotul celel de-a dona Ii ice, care-s! hiase numele de Morisawa, batrlnul se Iinlstlse, iar dupa putin tirnp uita de-a binelea ca fiul acesta nu era din singele lui.

Se-golisera citeva sticle cu etichete de un galben-veninos.

Dupa ee sakeul Incalzi stomacurile ~i sufletele celor prezenti, ~efii clanurilor Hattori lii Morisawa hotarira sa se inrudeasca. Intentia de a-I casatori pe. Yasuziro cu Tiyeko nu era ceva nou, insa acuma se lua 0 decizie oflciala, definitvi lii Ireversibila. Pentru asta, nu aveau nevoie de consfmtamlntul tinerilor. Veacuri de-a rindul copii familiilor japoneze se casatortsera la alegerea parintilor. Asa se fiicea si acum.

Decizia parlntllor nu-l deprima citusi de putin pe Yasuziro. Ii facea placere gindul di avea sa se casatoreasca, lulnd-o pe Tiyeko. Data nuntii - peste cinci zlle (ostasul nu are timp sa taraganeze chlar ~i cind e vorba de proeedura) - i se paru prea lndepartata. Yasuziro ar fi dorit mult de tot s-o vada de Tiyeko, insa stia ca asa ceva era imposibil. Nu i-o vor arata pin a la nunta, care se decisese sa fie celebrate conform vechlului ritual.

,"Cum 0 fi ?'" Gindul acesta nu-i dadea deloe pace locotenentulul, deoarece aproape ca nu se cunosteau, desi in Irageda lor coptlarle petrecusera impreuna, jucindu-se pe strada. Yasuzlro era mai mare cu trei ani decit Tiyeko si intotdeauna se purtase Ingadultcr cu fetita acoca sprlntena, avind ochi de !?trengarita.

Mai tirziu, cadetul Yasuziro aflase ca Tiyeko studia la Tokyo. Ba chiar intrase ~i in posesia nurnarului ei de telefon ~i cercetase unde locuia. Dar nu avusese ocazla sa se intilneasca. In primul rind, il impiedicau normele buneicuviinte japoneze, iar, in al doilea rind, cadetul Yasuziro se obisnulse sa-~i petreaca rarele ore de inviorare impreuna ell colegi de-al sui, puslarnale ce se sirnteau - ca sl e) - mai bine In societatea unor femei mai coapte ~i mai accestblle, declt in preajma unei fc'ipturi neprihanlte, care purta numele de Tiyeko ...

Se auzira niste pasl usorl sl Yasuziro se trezi din visele lui de tlnerete. Maica-sa arunca 0 privire in odaie si-l pofti Ia rnicul dejun, Imbraclndu-ssl In graba. un chi mono lejer,

52

locotenentul se duse repede in camera de baie. Tatal sau, ca un adevarat japonez, era un conservator Inralt in multe dSpecte ale vletll. Bunaoara, nu fusese de acord sa-1ii Instaieze 0 cada in locuinta sa. Batrinul prefera sa se Imbaieze, dupa straveehiul obicei japonez, intr-o putina mare de lemn, in care apa fierbinte provenea de la un boiler ell gaze. ultracontemporan.

Nimeni nu i se imptrivea capulul de familie, desi rnajorita tea celor ai easel ar fi dorit sa-st facH baia intr-o cada 0- blsnulta !li nu la putina

Rizind de cludateniile lui taica-sau, Yasuziro se cufunda pina la git in apa fierbinte, in care se mal 'scaldasera, pina atuncl, in aeeeasl zi, parintii ~i fra~ii sai. Barbati! din familia Hattori se grabeau sa plece la serviciu. Banea .. Sumitomo" i~i deschidea blrourtle la nona fix. Directorul era mindru de ordinea ~i punctualitatea ce domneau in templul financiar care ii era subordonat si supraveghea, extrem de sever. disciplina salariatilor, indiferent de functia pe care 0 aveau. De aceea, cind Yasuziro patrunse in odaie, inviorat de bale, micuI dejun era in toi. Darbatii, sezind pe perini in Iata unei rnasute joase, mineau sukiyaki de gaina. Plecindu-se inaintea lui taica-sau ~i a Iratilor ~i cerlndu-si iertare ca intirziase la mlcul dejun, Yasuziro i~i lua betisoarele pentru mincare

In dlrnlneata aceasta era preocupat de gindul darului de nunta pe care trebuia sa i-I fnca lui Tiyeko. Dupa eeal. talca-sau i~i aprinse 0 tigara si, de parca ar fi citit gindnrile balatulul mai tinar, ariitci spre un pachetel ce se afla i." n;c:a de sub kakernono - ruloul de hirtie ell ideograme frumos desenate.

- Cum iti place yui-no • ?

Desfacind pachetelul, Yasuziro gasr In el un chimonn flo brocart, brocart cu desene aurii Iantastlce. impletite cu dragoni. berze, flori de lotus si crizanteme.

- 0, exclarna el. Dar este un dar princiar! lti rnnltumesc, dragul, darnicul ~i marlnlrnosul meu parlnte ! rntotdeauna am sa rna rog cerului pentru sanatatea ~i fericirea dumltale.

Darul i-a Iost trimis logodnicei Impreuna eu 0 statu ... ta de argint. Aceasta reprezenta trei maim lite. din care una inehide~ ochii, alta i~i tinea gura strinsa, iar cealalta i~i asruna urechlle, Sculptura, glurneata la prima vedere, era, de fapt,

• Cadou, eu prilejul logodnci.

53

simbolul trist al smerenlei si supunerli femeii. "Mizaru" - povatula 0 malmuta : inchide ochii !1i nu baga de seama nimic; "kikazaru" - indemna cealalta, care-si astupa ureehiIe : nu asculta nimic ; "ivazaru" - conch idea a treia : inehide gura !ii nu spune nlmlc Smerestc-te, nu fi geloasa, nu eontrazice - Iata Intelepcii mea, care, de seeole oprima femeia japoneza. Asa a fost ell veacuri in urrna, iar in al cincisprezecelea an al erei Showa nu rnai era nevoie sa fie modificata ordlnea existents. mal ales datorlta faptului ca stapinilor lumii - barbatilor, Ie convenea 0 asemenea asezare a lucrurilor. Ii scutea pe barbatlt japonezi. lnvidlatl de barbatll altor popoare, sa alba sotn artagoase, nesupuse $i stricate. Iar in CamiJii domnea buna-cuviinta. Chiar $i eel mal prapadit! barbatei erau - in ochii sotlilor sl ai membrilor familiei - nlste patriarhi. ale carer cuvlnte trebuiau socotite Iitera de lege.

2

In ziua urrnatoure, dupa inrninarea darului miresei. in casa lui Yasuziro au fost aduse asternutul si zestrea ",hanayo me" ("floricicaU) fIkei care patrundea in familia Hattori.

lar apol, timpul parca s-a oprit in loc. Logodnicul n-a mai fost in stare sa so ocupe de nimic serios. I s-a parut ca doua zile au dalnuit cit 0 s~pt;1mina. $1. in sfirsit, sosi ~i momontul nuntli.

Spre seara, terrninasera Cll toate preg<1tirile. pentru ceremonia casatoriei. Yasuziro, din ce in ce mai nerabdator, prlvea ulita, fumind al doilea pachet de tigari.

Procesiunea nuntii i~i f.ku apai-itia Inainte de apusul soarelui. Mireasa pasea insotita de petit o-'l. parinti ~i neamuri. In urrna tuturor vcneau lxiieti]. purtlnd solemn in cutii de lac darur ile pentru mire.

Yasuziro nu-si mai ILIa ochli de la mireasa ce Sf' apropia, Era incintatoare, in pofida tristetli ad.inci ce 0 podidise, prlcinuita de gindul ca i!?i paraseste. pentru totdeauna, familia ~i casa parinteasca. De ea se indepartasera. de-a pururea, intr un trecut fara de Intoarcere, l?i universltatea pe care nu apucase sa 0 termlne ~i intreaga ei via:ii de Iecioara. Capul lui Tiyeko era impodobit cu 0 gateaJa alba. CE' ascundea

imaginarele "cornule\e ale gelozlei''. Cele citeva chimonouri imbr.icate de mlreasa se observau unul peste altul. Datorlta nenumaratelor vesrninte, tinara parea nltel cam plinuta ~i eeva

mal trupesa, iar Incaltarfle gyota, inalte ~i daurlte, 0 tace .. u sa arate mai tnalta !1i mai in virsta, Gateala lui Tiyeko se incheia printr-un briu - obi - cusut eu fir de aur, Iii legat la spate cu 0 funda mare, ee sugera forma unui fluture lmens. Gazdele ~i oaspetil se Intimpinara, plecindu-se adlnc, indelung !ii politicos, si muIt timp si-au urat unii altora fericire ~i viata Iunga.

In sfirslt, obositi de respectul pe care sl-I aratau reelproc, si-au adus aminte de mire sl l-au prezentat mireasa. Cei dol ani traiti in capitala de Tiyeko nu trecusera degeaba. Lui Yasuziro ii sari imediat in ochl art a ei de a se purta elegant Iii degajat. Tiyeko se apropie de el, se pleca adinc sl, ridiclndu-si fata usor fardata cu alb, Insa tot copilaros de draguta, il privi tinta, cu oehii ei negri, nitel mlgdalatl, fara sa-~i ascunda euriozitatea.

Yasuziro, captivat de frurnusetea miresii sale, zimbi ~i se inclina Intr-o plecaciune adinca, rostind fraza cliseu, de seeole slefui ta, pe care 0 adresau logodnicelor lor strabunii de demult :

- Pentru Intiia oara sint privit de ochii tal gratlosl l

Era adevarat. Copilarla nu intra la socoteala, In fa~ lui Yasuziro se afla 0 fata aproape necunoscuta. Toate ii plaeeau la ea: Iii glasul melodic ~ mersul usor, aerian, !ii trasaturile ovale, tiplce figurii japoneze.

Ceremonia de prezentare a miresei catre mire lua sfi~it si cortegiul sarbatorese se indrepta spre templul shintoist, impiedicindu-se in pletrtsul rnarunt asternut pe drum". Venlsera "zilele fericite ale toamnei" ~i linga templu era animatie. Oprindu-se inaintea toriyului ••• batura cu totli armonios din pal me, invocind zeii Shinto, ~i incepura sa le faca vint cu ramuri verzi notlor casatoriti.

Oaspetii, dupa ce se Inapoiara de Ia ternplu, Iura poftiti intr-o urlasa incapere, in care fusesera asternute douazeei lli cinci de tatami, Iii din care se scosesera paravanele despartitoare. Mesele se fringeau sub povara nenumaratelor mlncaruri

• Drumurile de acces spre templul shintoist sint acopertie eu pletris marunt, in scopul de 8 aduna gindurile credlnclosllor ~J a-t pregati pentru comunicarca eu divinitatile Shinto .

. •• Un fel de prAjinA pe care dorm gainile. Dupa cum suna Iegenda, Arnaterasu, zelta soarelul, care, jignitA, se ascunsese Intr-o pestera, fusese momitii, pentru a Iesl, eu cucurlgurlle sale, de UD cocos ce stutea cocotat pe 0 prnJinA.

55

~i a stlclelor eu sake incalzit in vederea Iestivitatii.' Musafir ii ~au asezat la mese, iar linga altarul shinto al easel incepu ceremonia san-san-kudo. Baietei si Ietite, in virsta de sapte ani, umplura pocalele pentru mire !iii mlreasa. Yasuziro ~i Tiyeko sorbira de trei ori cite-o inghititura de sake, din trei pocale pe care Ie schimbara intre ei, !1i lsi jurara unul altuia credinta.

Apoi pornira sa bea si neamurile ~i, tot in acelasi chip, cite trei inghitltur! din trei poeale diferite. Dupa asta, eopiii care turnasera .sakeul au fost trtrnisl acasa, nu mai inainte de a Ii se fi oferit dulciuri. Impreuna eu ei pleca ~i mireasa, ea sa-~i mal dezbrace din nenumaratele-i vesminte ee-l stinjeneau mlseartle, si sa se inapoieze in chimonoul daruit de mire. Tiyeko reusi, intr-un scurt rastimp, sa-sl aranjeze parul in coafura "marumagiye" pe care 0 poarta femeile marltnte. Singura incalcare a traditiei struvechi - nu-si vopsise dlntil Cll negro.

Reintoarcerea mlresei a reprezentat, de fupt, sernnulul pentru deschiderea sarbatorll. Lumea sl-a urnplut pocalele si, dupa ce le-a golit, s-a pus pe mineat. Tinerii au fost ~i ei si liti sa bea. iar ea sa fie fericlti, sa guste komboy - alge in,ihll!;iite, care. conform superstttlilor [aponeze, aduc rnulturnirca in easa.

Cind oaspetii, ingreunati de vin ~i mincaruri ~i-au pierdut interesul fata de contlnutul sticlelor ~i al platourilor de portelan, i~i faeUJ:.a aparltla muzlcantii. Rasunara apoi sunete melodioase de koto, biva sl flaut. Jar musafirii pornlra sa intoneze cintecele lor preferate.

Veselia generala i~i atinsese punctul culmlnant ~i Yasuziro j~i dddu seama ~a aslstenta uitase de tinerii cascitoriii. o chema, incet. pe T'iyeko. aflata nu departe, Hnga parlnt].

Mireasa pr icopu, dupa rniscarea buzelor, ee anurne 0 ruga Yasuziro sl. usurel, se furi~a pe u~a. Pe urrnele ~i purcese

~i mirele. .

Ospatul tinu trel zlle, dar tinerii casatorttt, lmbatati de dragoste, aproape ca nu mai observau ee se petrece in preajma lor. Nu mal auzeau nici toasturile, nici sunetele syamisyenurilor, nid eintecele oaspetllor care se cherchellsera blne.

Totul are i.nsa un sflrsit. Mai intii s-a terminat cu nunta, iar peste inca patru ziJe se apropie ~i incheierea perrrusrer. care zburase ea un vis. Gindul ca avea sa fie tlmp indelungat despartit de Tiyeko ii tortura suIletul lui Yasuziro, dar datorla de of iter al flotei imperiale ii poruncea sa se inapoieze pe portavlon.

56

Sosi ~i ziua dcspartirlt. Plecindu-se ad-inc in fata parintilor si a sotiel, Yasuziro urea in vagonul expresulul de Tokyo. Un $uierragu$it anunta pornirea trenului. 0 smucitura - $1 peronul gal;i din Hiroshima, cu eel ce-l petrecusera, plutl in urma aviatorului. lar in urechi inca mai continua sa rasune glasul malca-sii, rugindu-l sa alba grija de el, precum sl soaptele lui Tiyeko, fagaduindu-i ca avea sa-i daruiasca un fia

Indiferent fata de destinele ornenestl, expresul i$i marea viteza ~i-l ducea pe Yasuziro cit mai departe, tot mal departe de cei pe care ii iubea ~i care-I iubeau.

CAPITOLUL. V

t

~(lJtind pe creasta valului, Charles Mallory i~i roti privirile. Plaja era atlt de departe, incit nu era in stare sii-I dlstinga pe cei aflati pe ea. Se gindi : "Te pornenesti c-a sosij timpuJ sa rna Intore". Dar cornandantul sau, Robert Harr is. mentinindu-se pe plansa, continua sa pluteasca inspre partea deschisa a oceanului. Charles iI Intrebs ell 0 falsa insllf1('Qre :

- Ei. Bob. inca nu se vede Fuji Yarna? Capul in casca albastra se rasuci spre e1.

- Acus ne-ntoarcem ... ' Sa asteptarn un val mai mare. Dupa citeva minute, se apropie un val urlas, cu cr(':)sta

sIbil ~i inspumata.

- Haidem ! striga Robert.

Pregatind plansele, se avintara eu Iata spre mal, astepttnd apropierea celui de .. al noualea val": Aeesta se ivi linga el, pardi furisindu-se, clocotind abia auzlt, eu spume pe coarna. in!)facatii de val. plansa fu cit pe ce sa-l fie srnulsa cl1n rniini lui Charles. AbU, el Izbutl sa se suie pe ea sl, leg:lnindu-se. porni in zbor catre plaja. Nu prea departe, Robert. intocmai ca un schior de munte pe-o pirtie de slalom. luneca, odilta cu valul, pe plansa,

- Oho-ho-ho! striga Charles, cuprins de-un entuzlusm frenetic.

- Formidabil! ii raspunse Bob Harris. Pacat, nurnai. ca t;irmul se-apropie prea repede.

Intr-adevar, ajungeau la tarm muJt mai curind declt se departasera, atunci cind plutlsera spre largo De pe aeurn se

57

auzea vuietul spargerii valurilor de mal. Cind iura linga coasta, cei doi prieteni avura posibilitatea sa aprecieze ce monstru Incalecasera, Era realmente un "al noualea val" - un gigant printre celelalte valuri, care navaleau peste Waikiki - plaja la moda a insulelor Hawaii. Charles fu euprinse bruse de un puseu de ineordare, plus 0 doza de frica - 0 stare asernanatoare fusese silit sa depaseasea la lansarile eu parasuta, mal inainte de a se zvirli peste bordul avionului. Se pregati ~i. dnd valul ajuns linga baneul de nisip f~i mal ineetini din vlteza, iar coama purcese sa i se rastoarne, se arunca de pe plan~a lli se- cufunda intr-o parte. Valul se prabusl asupra pilotului ca un bolovan de mai multe tone ~i n rasucl pe loc, invirtindu-l sl tirindu-l in pintecele lui. Pe urma, Charles nu-si mai putu aminti cit timp dainulse uluitoarea rostogoIire in puhoiuI urlator. Cind il trintise cu spinarea de fundul de nisip, izbutise, cu abiIitate, sa-~i ia vint cu picioarele, din rasputeri. ~i sa Iasa Ia suprafata, Dar abla apucase sa traga nitel aer in piept ~ corpul ii fu ~.icat de ,uvoiu] ce se retriigea de la mal, ttrtndu-I Indarat, in adineuri, unde se nastea valul urmator, de mal mici dimensiuni, din fericire.

Slrntlnd di se asfixiaza de incordare, Charles lncerca sa se degajeze din imbrati~ari1e viltorii. Dar ce reprezenta puterea lui, impotriva energiei produse de spargerea valurllee oceanulul de tarm? Piletul fu aruncat oa un fir de Iarba, acoperit cu spuma clocotitoare ~i din nou rostogolit la ei~iva metri de maL. .

Cind,in cee din urma, Charlhes ie~i pe usoat, plctcarele-I tremurau ~i inima Ii batea ca un motor suprainclns, -la turatle maxima - gata sa se inece. Lulndu-sl plansa zvtrlitA de ape, se indrepta spre Robert, care se tolanlse pe nisipul infierbintat. Prietenul sau avea 0 infati~are mult mai vioaie. Cu 0 indiferentB prefacuta. se Interesa ~

- Ei. cum a fost? Ce impresie ti-a fl1cut 1 ...

- M-am temut ca n-am sa mai seap: m-a dat peste

cap. Insa Charles nu era dispus Ia confidente, ci continua vesel : In genere, a te scalda in apele insulelor Hawaii este 0 placere ce nu poate fi comparata eu nlmle alteeva. ~i esen-

t1alu] e eel aid ai posibilitatea sa te ocupi de sportul aeesta in tot timpul anului. Din pacate, n-au mal ramas decit trei zile din permisie.

Cuvintele rostite de Chrles fura acoperite de zgomotul unui avion naerocobraK. Acesta patrunsese deasupra plajei, la

58

mica Inaltirne si, dupa ce se rasucl intr-o 8erfe C!t" tononri aseendente, disparu in albastrul cerului.

Robert petreeu avionul eu privlre., - Stll, rni s-a cam facut de zbor ...

-- Oare exista ~i rnomente cind n-ai pofta de zbor ?

- Uneori, se rnai .intlmpla ... Cind sezl in earJinga. citeva

schimburi 1;1 rind.

- Iar eu am Impresia di n-am sa rna satur niciodata.

Cind m-am inaltat pentru intiia oara in vazduh. atunei mi-am dat seama, deodata, care-I vocatla mea. lar cursurile de 1a universitate all devenit formale, numai ca sa nu-l intarit pe piirintl.

- Mai bine te inscriai imediat la scoala rnilitara.

- Asta nu era chiar atit-de simplu de infaptuit. Parintii

n-aveau prezidentl ~i senatori printre prieteni, ea sa-mi obtina 0 scrisoare de recomandare Dar niei nu erau, in chip deosebit. de acord eu optlunea mea ...

Soarele dogorea. Robert se Intoarse pe spate - Nu eumva sa nc prajeascci ...

De alaturt, rasuna un riset de Iemeie. Charles se rldica.

In apropiere, indreptindu-se spre plaj'a, paseau doua tinere. Una dintre ele - slabuta ~i cu pistrui pe fata. cealalta - indesata. negrlcioasa !5i co ochi mario ca de indiana. Fernoile erau privite eu dorinta 'in ochi de nenumaratil pierde-vara ee irnpinzlsera plaja.

. - Asculta Bob, n-o cunosti pe dumnlsoara ? Charles arat8 eu capul spre femeia aceea frumu~lcA $i fi~neatA.

Robert arunca 0 privire sl, ell 0 mlscare mlcldle de fellna, se indrepta.

- Helo, Kate! Haideti aid, si'i. va prAjiti cu noi.

- Bob" Nu te-am V8ZUt de-o BUU de ani I 0 sA ne

bronzarn. Mai intii insa vrem sa ne scaldam. - Astazi sint valuri putemice.

- Mie. asa-ml place marea.

- Kate. la-ma cu tine. N-ai vole sa Intrt in mare fara

un ocrotitor. Totl rechinii din Pacific au sa dea n<lvala asupra unei bucatple atit de apetisante.

- E$ti insuportabll, Bob, ca $1 mal Inainte. n arneninta Kate, arunclr-du-si, in aeelasl Ump. privirea spre Charles. E prietenuJ tau? Prezintii-i-l lui Mary. Atinse rnina slabll~ei fnsotitoare. Dealtminteri, nici ttl, Bob. n-o cunosti Am sa te rog s-o Iubesti ~i 5-0 pretulestl. Ea-i Mary. verisoara mea (lin Houston.

59

- Robert Harris, pilot de vinatoare. Nascut in Oak-Hill.

Virginia de Est.

- Ce oficiall Mary zimbi st, dindu-se inapoi eu tin pas, executa 0 reverenta,

- Charley, fa-te-ncoa! i1 striga Robert pe locotenentJ.

Este un gentleman - prietenul meu ~i pilot coechipler. Nu-I un simplu pilot, ea noi pacatu.,U, ct Iii un maestru in nu mai stlu cite arte frumoase, ziarist ~i viitor scriitor, pe deasupra.

~ E placut sa faci cunostlnta cu-o asemenea celebritate! exclama Kate. ~a revedere, pe curInd! hi viri parul sub casca de caucluc ~l se cufunda in valul ce se apropia rostogolindu-se. Mary nu risea sa Intre in apa mai adinc decit pina la genunchi. Marea i se parea extrem de agitata.

- Cine-i Kate, asta ? it lntreba Charles pe Robert.

- 0 veche dragoste de-a mea. Ii laceam curte in acelasi

timp cu Eugene Ifekker, un aviator din marina. ~ansele noastre pareau a Ii egale, dar ea I-a preferat pe Eugene. Mult tlmp n-am putut-o ierta. Acum un an, a ramas v4duvA. lar, nu de mult, a deelarat ca niclodata de-acum incolo nu se va mal c~satori c-un aviator. De data asta .. il da tireoale un oarecare Henry Hughes, marlnaras pe portavionul "Yorktown". $i dracu' sa-l stle, pe ce post se ana, de logodnic sau de amant. In orice caz, asUizi am sa depun eforturi pentru a lamuri ~i treaba asta.

Peste putin timp, Kate iesi din apa. Charles i!li exprima adrnlratia pentru curajul !li arta ei de inotatoare. Barbattl sa asezara in jurul sezlongului pe care luase loc Kate, insdiunindu-se ca 0 regina pe tron. Iar ea porunci :

- Chacko fA-i un pic de curte prietenei mele! Mary e-o fatel modosta !?i draguta,

"Doamna ml-a indlcat locul ee mi se cuvlne, gindi CharIE's. El, ce sa-t faci, ne vom produce si-n roluri seeundare. De dragul prietenei. esti in stare sa te pretezi la orlce sacri£iciu !" .

.,Fata modesta-, Mary. dindu-sl seama eel toata atentia barbatilor era eoncentrata asupra stralucitoarel sale prietene, pornl sa produca fum dintr-o tigara sl, arborindu-si pe nas niste ochelari irnensi, se cufunda in lectura unui roman polltist, pe coperta caruia un gangster mascat tragea din doua Col tUM. Baietil 0 amuzau pe Kate cu bancuri recente, importate de pe continent. Asta. pina in clipa cind Mary, de-a carel prezenta ultasera, Ie amlnti de exlstenta ei :

60

_. Dragii mel gentlemani, ducetf-v~ careva din voi, uite, la rnasina aceia cenusie, ~i scormoniti nitel prin portbagaj. Sufar groamic din priclna a trei vicii : pllctiseala, sete si pofta de-a rna tmbata,

Robert cornanda :

- Profesore. fiind mai tinar ~i-un gentleman perfect, vei fi siJit sa te plimbi un pic IJ' ~Aerea lui Mary. Consldera ca. dintr-un singur foe. comltl dO\h.'; 'fa pte bune : satisfaci capriclul unei domnlsoare st-I faCl 0 placere sefulul tau.

Charles se rtdlca ~i pa~i agale, in sila, spre Chryslerul cenusiu, care era parcat la intrarea pe plaja. N-avea nici un chef sa bea. Iar, in plus, nu se pricepea sa actloneze barbateste In aceasta privinta. ca Robert ~i alti plloti din escadrila. care lasasera sa curga in organismul lor nu nurnal un slnnur galon din tot soiul de mixturi alcoolice.

2

Charles se trezi seara, tirziu. Intorcindu-si capul greoi

un obuz de tun. privi imprejur, incercind sa rezolve enigma: unde se afla si cine era persoana care sforaia monstruos. in 3- propiere ?

In bezna inabusltoare, Irnblcsita de fum de tutun, vibrau, dedublindu-se, contururile difuze ale unui mobilier necunoscut. Cineva. care horcaia in preajma, la un moment dat Inceta, sclrsnl din dintl Iii se misca. Un al doilea, nemlscat, abia se putea distinge intr-un colt al Incaperii. Charles. dind de Intrerupator, aprinse lumina de sus.

In Iata ochilor ii aparu 0 odaie in plina ncorindu iula, ca dupa un chef. avind peretli drapati cu rnatase chinezeasca. Persoana cealalta, a doua, care sedea in colt. se dovedi a Ii un Buddha de lernn. Pe perete, deasupra statuti lui Buddha atirna 0 colectle de evantaie [aponeze. Masa ce se gasea in centro] odaii era acoperlta de stic1e goale, pocale ~i vase rnurdare. De-a currnezlsul dlvanului. de linga peretele de vizavi, era culcat Robert Harris. cu uniforma botitiL. Lumina vie. ee-l izbise in ochl, i1 trezi. Bob rnorrnai ceva, nernulturnit, i~i miji ochii si-s] deschise pleoapele. Suferinta se cltca pe figura sa. Se a~eza in capul oaselor, pe divan. Ireclndu-sl fruntea cu palmele, sl lntreba ~

Nu dorrni, Chack ?

M-am trezlt, insa nu-rni pot da seam" unde slntem,

61.

- Da, rndl frate, ierl, mal , spre sIir~lt. le~ise~1 comptes din clrculatie. Desi nu-l nimlcde mirare in prlvlnta asta. Am baut toata zlua, ca nlste cow-boy din vestul salbatlc, Mal intii, pe plaja, la restaurantul [aponez "Sute-Ro", iar dupa aceea acasa, la Kate TekkeI'.

- Acum, parca-rnl amintesc ceva, dar confuz. Am impresia ca organizasem amlndct nn rodeo pe gazonul de tinga 10- euir; lui Kate. Eu facee:-JI p.e vaca, pasteam iarba, mugeam ,i impungeam. Iar tu zk lai oa estl cow-boy, sl tot incercai s-arunci asupra mea un Iasou, utlllzindu-ti bretelele de la pantaloni.

- Da, a fast ceva in genu} asta.

- Asculta, trebuie s-o-ntindem cit mai iute, pina nu se

trezesc gazdele. Altminteri, or sa ne arda obrajii de ruslne, pentru faptele savirslte.

- Fii llnistit, micule r $i amfitrioanele noastre se pilise-

ra zdravan si ne-au apreciat cum se cuvine umorul.

- Nu ! Ifrebuie sa plec acasa, In ce data sintem azi ?

- Dimineata, eram in sapte. .

- Atunel, Robert, ne-a expirat permisia.

- Ba nu s-a terminat - astAzi e durnlnlca,

- Oricum, nu mal pot ramine aci. Unde au teleConul 1

- Ulta-te in odaia de-alaturl.

Charles forma numarul ofiterului de serviciu pe baza aeriansi.

- Alo Tu e~ti, Steph? tI'e deranjeaza Charles Mallory.

Da-mi 0 mina de ajutor, bAtrine, s-ajung 18 blrlogul meu.

De mult timp ofitE'rii de serviciu nu mai erau surprinsl de telefoanele nocturne ale pllotllor cherchelltl. Obtintnd adresa preclsa, trlmise un Willys dup! eel de-al dollea locotorrent din noaptea aeeea.

CAPITOLUL VI

t

-

€am In [ur de 20 nolembrle, 1941, portavioanele "Akagi"

,i "Kaga" sosir! in apele rlverane ale aspruJuJ Hokkaido. Aiel s-au inUlniO cu aproape toate partenerele lor de navigatie de ling! Insula-pollgon Sloku, devenitA "Gnldina mortil" pentru naul~ dfn Ct)I-egii luJ Yasuztrc.

In rada de la Hittokapu se desluseau eontururile cenu~ii ale uriaselor portavioane "Hiryu" ~i "Soryu". lar, ceva mal departe, dineolo de ele, ancorasers portavioanele Diviziei a treia "Zukaku" ~i "Shokaku".

Distrugatoarele ~i cruclsatoarul usor ~,Auukumi'~, care 58 aflau in rada, pareau, in cornparatle ell acestea, nista pigme-i nimerlti intr-o turma de elefantl,

Odata eu sosirea in golf a diviziei de cuirasate ce naviga sub pavilionul contraamirarului Mikawa Guniti, in baia neIncapatoare de la Hittokapu se aglomerase aproape Intreaga floare a flotei maritime militare a Japoniei.

In departatul golf, uitat de Dumnezeu ~i de oameni, in rastimp de-o noapte se ivi un fel de oras plutltor fantastic. alcatuit din cetiiti inexpugnabile, ferccate in cuirase groase.

Furnegind, ca 0 duzinli de uzine metalurgice, sumbru !li incordat. i!1i adunau fortele in vederea unei necrutatoare tneercarl. Tot asa, eu multe secole in urma, fumegau !li focurile hoardelor de huni, mai inainte ca acestla sa navaleasca asupra paminturilor vecinilor Iipsltl de griji. Tot asa, in tacere ~i rabdatorl. hunii asteptau porunea lui AttiIa, pentru a se prabust cu toata greutatea nenumaratelor lor hoarde peste dusmanul atlplt ~i care nu-sl dadea seama de nimic.

Marinarii nu aveau niei 0 idee despre scopul sosirii lor la capatul de sud a1 slrului de insule Kurile, insa fiecare i~i dadea seama ca nu era eeva intimplator ~i ea marl evenimente SEC' coeeau pe zi ce trecea.

La 27 noiembrie 1941, escadra pleca in mare taina, sub acoperirea lntunericului ~i a perdelelor de fum instalate de distrugatoare. In seara aceea, aproape toti marinarii de la baza Hittokapu Iusesera Invottl, pentru a se crea impresia ca flota se afla in bazinul portuar. In realitate, ea sl brazda de citeva ceasurl apele Oceanulul Pacific, luind cap spre est. Preztcatoril, care proorocisera un razbol eu Rusia, au fast dezarnagiti. Rusia raminea la pupa, sl se departa din ce in ce mai multo la fieee invlrtltura a arborelui de elice. Acurn, tinerii ofiteri erau Inelinati sa considere marsul acosta ea 0 aplicatle oblsnulta de flota. $i erau crezutl cu placere. Vremea - proasta. Dar apllcatiile de flota se executau mai totdeauna pe vreme rea. care ingreuna ~f mal mult complicatele zboruri de pe puntea portavioanelor.

Comandantul marli unitiiti de portavioane, viceamiralul Chuichi Nagumo, i~i inaltase paviJionul pe "Akagi16• Acuma, portavlonul lor, devenind nava amira1, se afla in frunte. Dis-

63

pozitivul de mars era acoperit de cuirasatele "Hiei". .. Kirishlrna=, de crucisatoarele "Chikuma" ~i "Tone"'. Navele se prabuseau zdravan de pe un val pe altul ~i parea eel nu exista torta capablla sa Ie opreasca victorioasa inaintare. Distrugiitoarele inguste, cu bordurl [oase, aveau eel mal mult de Indurat. Se ingropau adinc in valurile ce navaleau ~i care se repezeau navalnlc de Ia prora spre pupa, amenintlnd ca vlrte[ul apelor sa smulga suprastructurile puntil.

Oceanul ramase posomorit cite va zlle. La nebulozitatea joasa ~i adrentaroasa, plutind deasupra navelor, se adauga 0 burnita rnarunta. In elipa aceea, vizibilitatea devenise extrem de proasta, iPortavioanele, in Ilnle de slr, erau abia vizibile, iar vasele de aparare dispareau compIet, ascunse de vatu} picaturllor de ploaie.

Pe 3 decembrie, timpul porni sa se indrepte. Avioanele de recunoastere, care decolasera de pe "Shokaku", descope-. ririi grupul de taneuri petroliere ce astepta escadra in zona stahilitii. Cu toata hula puternica, incepu alimentarea cu combustibil.

Pomparea combustlbllulul de pe tancurlle petroliere. pe vreme de furtuna, este extrem de dlfiella. Din pricina valurllor urlase, nu se putea aborda. A fost nevoie sa se arunee bandula de la vreo douazecl de rnetri. Yasuzlro privise eu atentle cum un Marinaro Invirtlnd bandula ca pe-o prastle, 0 zvirle de pe taneul petrolier pe portavion.

Dlnspre gurtle .de alimentare, au tras apoi cu bandula un dispozltlv, pe 'care l-au intins ea un seripete, iar dupa aeeea au instalat pe blocurl un furtun greoi !ii gros. Pompele puternice au intrat in functlune ~i eombustibilul porni sa curga cu presiune, prin furtunu] ce se flexa din pricina hulel, pravalindu-se ell zgomot de cascada in cisternele golite de carburant.

P~imele e~r: sl-au facut plinul au fast distrugatoarele, ele avmd 0 mica autonomie de mars. Dupa ce s-au alimentat, au dlsparut in goana mal departe, ea 0 hatta de ogarl, Incercin~ sa descopere dusmanul neeunoseut. Dupa vreo trei ceasurr, ~l eel elate nave ale marll unitAti si-au oeupat locurlle in dlspozitivul de luptii.

Marsul continua, lara ca eIectivul sa cunoasca obiectivul spre care se indrepta.

Pe Ia prlnz, in ziua de 4 decembrie, marea unitate de portavioane le~i din zona furtunii. ~i. in momentul acela, pe catargul pavllloanelor de pe portavionul "Akagi" flutura cea

14

mal venerate relicva a Ilotei irnperiale japoneze - pavillonul amiralului Togo, ce fusese In.iltat pe culrasatul •• Mlkns..». in zilele batAliei de la Tsushima.

$i tuturor le-a fost clar eft navcle rnar ii umt.u) PUrtlL~L'ra la razbol.

2

Yasuziro fusese cuprins de un sentiment de entuziasrn - unna sa aiba loc un eveniment intr-adevar important. cind aveai posibilitatea sa-tl manifest] capacltatile : eici era ostas [aponez ~i avea datoria sa fie ori incununat eu laurit victoriei, ori sa plara in lupta. Dar el credea in prima varlanta, Morimoto it convinsese ea erau ocrotitl de· insusl zeul razbotulul - Hatiman. Dar trebuie sa te concentrezi ~i sa fii pregiitit. pentru elipa dnd ti se va cere toata dirzenia de samurai. Ilii alunga gindurile de la bueuriile Iumesti, nelasind loc nici amintirilor despre q'iyeko. Yasuziro ~i Kyenzi Takasi sl-au petrecut zlua, aproape in intregime, retrasl in lacasul de rugaciuni al navel, rugindu-se zeilor pentru succesul armatelor japoneze. In a saptea zi de mall, marea unitate de portavioane, atingind din travers insulele Atki ~i Midway, i~i sehlmba direetla spre sud-est. ~i. atuncl, inaintea marinarilor tulburati, Incremeniti in rlnduri strinse pe puntea de zbor a portavionului "Akagi". vorbi chiar vlceamiralul Chuiehi Nagurno. Cuvintarea a fost scurta ~i solernna :

- Divinul nostru mikado ne-a poruncit sa pornim razboiul ell americanii. Cea mai lmportanta baza navala militara a lnarnlcului 0 reprezinta insulele Hawaii - Gibraltarul american! IndiCerent in ce dlrectie sl-ar trimite inamicul nave Ie in Oceanul Pacific, ele se vor opri totdeaunaIn insulele Hawaii. pentru alimentare. far din moment ce ameIicanii si-au arnplasat flota la aceasta baza avansata - a vom intimpina la Pearl Harbor. In b<.'Wilia ce ne st,i in 'fata, fiecare va trebui

sii-~i Iaca datoria pin a la capat''.

La cuvlntarea viceamiralului s-a raspuns cu strlgate interrninablle de "Banzai" !". Ofiterti !?i ostasii erau cupr'lnsi de un acces de exaltare razboinica. Dealtfel, daca s-ar fi privit mai atent, atunci s-ar fi putut remarca in rlndurlle marinarilor oameni care strigau "Banzai", eu mai putin entuziasrn. Pe figurile multora erau prezente urmele Iovlturllor de pumn

C-da 42 eo.a. •

65

pe care Ie administrau subofiteril si marinaril eu vechime. Batala era un fenornen obisnult in armata ~i flota [aponeza, Dupa adunare, Kyenzi Takasi ii soptl lui Yasuziro:

- . Tora, te rog sa vii la mine. Am 0 mica surpriza. Inchizind grijuliu usa, Kyenzi . scoase, dintr-un loc se-

cret, 0 stlcld de sake "CocoruI alb". Ambii illi dadeau foarte bine seama ea Incalcau interdictla cea mai severa,

- De dragul unui asemenea eventment, se poate intra in conflict cu regulamentul, spuse Yasuziro, asezindu-se 1a masa.

- Mai ales ca s-ar putea sa bern pentru ultima oara, adauga intristat stiipinul cabinei, turnind sake in pocale.

Razboi ! Acum, toate gindurile marinarilor din marea unitate de portavioane se roteau in jurul acestui groaznic ~i scurt euvint .

.;_ Kyenzi-san, te afli ourecurn intr-o dispozitie sufleteasca suficient de amara.. Sa bern pentru grabnica zdrobire a Americii '~i pentru intoareerea noastra vietorioasa ~i fericita. Uita-te ce forte Inalnteaza spre Hawaii! Le vorn nimici nota' ~i ce-or Si.i fad) arnerieanii, eu toata tehnica lor, fara flotA? Numai sa fie destule tlnte, demne de aparatele noastre

Y-97. De le-arn captura nota din Hawaii! .

Yasuztro-san. ai avut ocazia sa vizitezi Hawaiiul? - Nu. dar de ce rna intrebi ?

- fn 1939,.fiind aspirant de marina, imi faceam stagiul

pe nava de recunoastnre "Hifuri-tyfaru". Fusese amenajata pentru pescuitul thonului. "Atelierul nostru pescaresc- era comandat de un c.ipitan de rangul do'. un tip nebarblerlt, imbraeat Intr-o saloj.eta din foaie de cort. Ni se "oprise" motorul 'li. ell toate pinzcle sus, am intrat in reparatii Iii Oahu. lata, atuncl, am avut ocazia sJ "ad ~j baza arnerlcarui.. In curind, din vointa mlkadoului so W1 transformn intr-o inrloritoare

"Gradina a razbolului" .

- Asta, in mod precis! Totul va fj transforrnat In pr:t' ii pulbere, ca IEl poligonul din Sioku.

- Tora ! 1 mi place sa te-aud crezind alit de ferm in I.'ictorle, insa uitl eft 1<1 Sioku trageam in nlste tinte oarbe. Dar ce va fi, cind [intele VOl' raspunde cu foc? In cazematele subterane ale Insulei exista mii de soldatl, lar pe aerodromuri sint amplasato aproapel trei sute de avioane. Golful Pearl Harbor, de dimcnsiuni reduse, este acoperlt de focul suprapus al bateriilor antiaorlene. Si, daca la forta lor de focse mai adauga antiaeriana baterlllor de pe nave', atunci va fi pirjol.

i(i

rntr-adevar,~sta-i Gibraltarul Pacif'icului, care ne (agaduie~te rnii de surprize pline de primejdii.

Kyenzi Takasi nu era unfricos, privea insii lucid lucrurile. Totu~l, cind "Cocorul alb" fti dat gata, se deelara de acord eu Yasuziro ca flota S.U.A. va fi nimicita ~i cci victoria Japoniel in razbolul acesta era Imlnenta. Inainte de a parasi cabina, Kyenzi spala pocalele ~i. dupa ce umplu sticla de sake eu apa, o zvirli in mare, prln hublou. Era neaparat necesar sa se duca la fund. Prin ordin pe rnarea unitate era interzisa, la modul eeJ mai strict, aruncarea gunoaielor peste bord: escadra in vlzfblla nu trebuia sa lase dupa sine niei un fel de urme.

In dimineata celet de-a. doua zile, vrernea rea ramasese departe. Yasuzlro se trezi, desteptat de-e raza de soare ce-I cazuse pe fata prin hubloul deschis. Dupa ce-sl faCti un dus, urea pe punte. Navele marii unitati inaintau spinteclnd oglinda albastra a oceanulul Iinistlt. La terminarea micului dejun, s-a comunicat ordlnul de lupta. Acuma, fiecare ostas i!)i cu nostea misiunea. Ordinea .de executare a misiunii pentru aviatorii torpilori raminea aceeasi, asa cum fusese la atacurlle de pe insula Sioku. Totul era gata pregatit in vederea luptei. Navigatoril calculara ~i liniar! ruta de zbor, de Ia punctul fixat pentru lansarea avioanelor ~i pina la Pearl Harbor. ~lotii se simteau obosltl de asteptarea inceperii luptei. Ca sa mai 0- moare din timp, jucau go, razbomdu-se intre el, sau se plimbau

pe puntea superloara. .

. Yasuziro sl Kyenzi stateau lndelung la pupa, prlvind Inginduratl la puternicile elice ale portavionului, care lasau in urrna, laolalta ell tonele de apa clocotitoare, milele parcurse, apropllndu-I treptat de punctul de decolare. De la inceput. marsul se efectuase in condltllle celul rnai strict secret. Navele inaintau prin sectoarele deosebit de pustii ale Oceanului Pacific, departe de calle maritime, pastrlnd 0 deplina tacere radio. In schimb, radtotelegraftstil care rarnasesera in metropola depuneau 0 activitate lntensa, utilizind semnalele de apel ale navelor pleeate. Scopul jocului-radio, de dezlnformare, era sa Ie creeze americanilor impresia ca portavioanele sl culrasatele marii unitati de soc stAteau la ancore in apele Miiril Interioare a Taponiei.

Pe~tru evitarea unor Intllnlri-Intlmplatcare eu indiferent ce ,nava in star~ s4 anunte pozltla portavioanelor japoneze, in,mr:-t;a escadrel, goneau, ca vintul, dis trugatoarele, gata sA tnmltii la fund once vas, fara sa mai ~ina seama de pavUionul

sub care navlga, Lir ~j mai departe, la citeva sute de mile lnainte. pe directia de mars a escadrei, submarinele divizionului lui Imanzurni Klzlro efectuau operatluni de recunoastere a caii. Toate navele, Cara exeeptie, care se intilneau cu escadra erau sortite pieirii. Prea era importanta incursiunea asupra Insulelor Hawaii - pe a carei carte se miza soarta irnperiului.

Ptlotil faceau de servlciu, in earlingile aparatelor de vinatoare ~ ale avioanelor torpiloare, de la revarsatul zorilor ~i pincl Ia apusul soarelui, gata sa se lnalte in aer la prirnul scmnal. Cind escadra ie1?i din zona de furtuna !?i eerul se curata de norl, din zori 1?i pina in noapte au parnit sa circule pe bolta cerului avioaneIe de vlnatoare ale escartei aeriene, pentru a rr-splnue orice atae al avlatiei inamice. Zilele sernanau i ntre (')f' dar, Iiecare dimlneata parea mai fierbinte decit cea preu-denta.

~)ceanul se dovedi a fi exceptional de pustiu. Drogati de tnterceptarlle false ale convorbirilor radio din bazinul Marii Interioare a 9aponiei, americanii se slrnteau 1ini~titi. In cea de-a zecea zi a marsului, clnd pina la Pearl Harbor mai rarnasesera vreo patru sute de mile, un avian de recunoastere, in .. lltindu-se in vazduh, deplsta 0 nava americana de patrulare. Imediat, pentru distrugerea acesteia. decola patrula de avioane torpiloare pe care 0 comanda Morimoto. Lipindu-se chiar de creasta valurllor, cele trei aparate pornira in goana spre sud. Yasuzlro Ts] Kyepz! le-au petrecut din ochi, Invtdlosl. "lata cine va deschide primul cont din noul razboi", cugeta Yasuziro, sirntind dorinta de-a se afla in clipa aceea in carlinga aparatului Y-97, acolo unde era Samuraiul deFier.

Dupa ce echipajele. intoarse, si-au prezentat raportul. rezulU ca atacul eu torpile fusese absolut neasteptat pentru nava de patrulare americana Uluirea, provocata de aparitia avioanelor japoneze intr-un sector atit de indepartat ~i Inacceslbil lor, americanii au dus-o la fund, impreuna cu ei, farii s_a mai izbuteasca a desohide focul ~i sa transmlta prin radio, la PearL Harbor, vestea ivirii japonezilor. Dupa tarpilarea executata .,la virful catargelor-, din mers, la bordul sting al neinsemnatului vas expJodaserii deodata doua torpile. Atare cantitate de explozibil ar fi fost de ajuns pentru scufundarea unul cruclsator. Nava de patrulare s-a frint in citeva bucatl sl S-3 dus numaidecit Ia fund. Transmisionlstll japonezi, care erau de serviciu la lnterceptare, nu receptlonara nici un schirnb de radiograme. Nava americana nu apucase s,i transmlta nici rnacar traditionalul sernnal S.O.S.

liB

Ternindu-sc ca nu curnva amerieanii sa-l?i trim Wi hldroavtoanele Catalina in cautarea navei de patrulare disparute, viceamiralul Nagumo dispuse continuarea marsului, eu toata vlteza, pina la locul fixat pentru lansarea avioanelor.

-

,

Soarele dimlnetii lumina dormitorul din casuta aflata Intre copacii vesnic verzi.

Razele, patrunzind prin fereastra neprevazuta eu storuri, Iunecara peste divanul largo pe care dormea un barbat, peste vrafurile de dirti. tngrarnadlte in pachete pe prichiciul ferestrei ,i de-a dreptul pe dusumea, apoi deasupra vestonuluide locotenent, aruncat pe un scaun, $1 peste scrumiera plina virJ ell mucuri de tigara.

Dupa dezordinea care domnea in odaie, se putea presupuno cit era 0 loculnta de burlae. lar 0 Ilustratie in eulori, fixata eli pioneze pe pecete, lntarea aceasta parere : un cow-boy, in saua calului sau, saruta 0 fata ce se plecase spre el. prin tereastra Orbit de dragoste, calaretu] nu banuia prezerita unei a treia persoana, ce se gasea dincoio. in odaie. Rivalul, abia vizibil, 0 ajuta pe f'ata S,-I se dezbrace. Dedesubt, 0 inscrtptle :

"Dragoste de cow-boy".

Deodata, libidinoasa capodopera Inchinata amorului cowboyului III smulsa de pe perete. Geamurile zornalra, fiicindu-se tandari. Charles Mallory sari de pe divan. asurzit de-un bubllit prelung ~i incredibi1. lrnbracindu-se sumar, iesi in goana si nu-l veni sa-sl ereada ochllor I se parea ca viseaza in ccntinuare un eosmar .

. Casuta Invecinata era cuprinsa de flacarl. Locul de station.ire a avioanelor ardea ~i el, in vllvatal, lar din cer, unul dupa altul, se napustau in picaj avioane aruintil, cu doua motoare. lansindu-sl Incarcatura de bombe peste hangarele ~i cladtrile depozitelor ce rnai ramasesera intacte. Oarnenl, pe [umatate imbracatl, dadeau buzna din casute, ca sa se inghesuie in santul ingust ce fusese sapat cu prilejul repararlt conductei de apa. Un aparat, care-sl anmcase bombele, Iesl din picaj chiar deasupra acoperfsurllor. Pe aripile sale se distingeau, cu usurinla, cercurile rosll - semnul de recunoastere al avloanetor de razbol japoneze. De unde se Ivlsera aici, la mii de mile dep(irlare de lnsulele arhlpelagului japonez? Dare razbclul, care bintuia peste cimpiile Inzapezite ale Europei, 5.1 fi ajuns pina

69

la "Binecuvintatele Insule ale fericirii", unde nimeni nu-l astepta ? Vazduhul eracutremurat de duduitul motoarelor avalan,ei de bombardiere. Aerodromul "Whiller" era invaIuit de prat filum. Deasupra golfului Pearl Harbor se ridlca un nor urlaa Ii negru.

CAPITOLUL VII

1

Apartamentul rezervat pe portavion comandantului marii anitati corespundea pe deplin InalteJ pozitii a locatarului. Lambrisat custejar maroniu lli lemn de santa! aromat, Se compunea din ctteva compartimente. eel mal spapos era salonul, pe podeaua carula se afIa un covor gros de Casmir. Pianul, prins cu ,uruburi de punte, lustrele de crista! fii dulapurile lacuite pentru cacti completau lrumostU interior. PianuJ din lemn de trandafir, nu reprezenta doar 0 simpla podoaba a salonului. Arareorl, asupra viceamiralului pogora buna dispo .. zitie ~i atunct deschidea 0 partitura aparpnind compozitorului sau preferat - Bach. Iar marinarii auzeau rhbiitind de dupa D~ salonului sunete estompate. FugiIe ~i preludille ii insuflau mmandantului prllejuri de meditatie Iji 0 usoara tristete.

Dulapurile cu ·carti ouprindeau biblioteca destul de mare • vieeamiralului. Volumele, legate in plele ,I marochin. t1 avind titIurile imprimate ell aur, erau lucrBrl in engleza. [aponezii ~ chlneza, despre navlgatle, taeticci navala, problema militare ~i tratate de filozofie.

Peretti salonulul erau ornamentatl cu sabli de samurai. piese rare, ea eleganta fii frumusete, avintf minerul din tilde, ~i lamele impodobite C'U clzelart ~i poleieIi daurite.

Colectla de sabii~ adunati de viceamiralul Nagumo timp de-o viata intreaga, reprezenta lucrul ell care sa mindrea ~1 mai mult. Asemenea sabii nu poseda nici maear printul Ta-

Itamatsu. _

Chuichi Nagumo i~ parasea destul de rar 'apartamentuj, pentru a urea la postul de comandA, sau pe puntea capitanulul Era nevoit sa trcllascA retras, en nn aseet, izoUndu-se de subaltemJ printr-un "zid chinezeseft, fnAltat prin inriidacinarea de seeole.8 unei conceptll de eticheta. discipllna, supunere ~ teamA fata de persoana comandantulul. Nu trebuia Sa aiba slm-,

•

patii sau antipatii fata de subaltemii lui, nu intretlnea niet un fel de contact direct, Iirnitlndu-se doar la convorblrl tele'onice sau 1a ordine transmlse prin adjutanti.

Dormitorul viceamiralului era mobilat la modul spartan. tntr-un autentic stll [aponez. Unica abatere de la tradltille natlonale in aranjament 0 constituia patul ingust. acoperit cu o patura marlnareasca, grosolana. Numai pernuta brodata cu flori de visln stla ceva despre gindurile nellnistlte ale viceamiralului, care-l bintuiau in noptile de insomnie. Comandantul incepuse sa doarrna prost, de cind dlstanta plna In insulele Hawaii se micsorase la a mle de mile. Ficatul, mai inalnte tratat, se dezlantui. R,::jnile vechi, mocneau. 11 apasa povara grea a raspunderti fata de Irnperiu, pentru rezultateJe marsului. marii unitati de portavioane. Dar Nagumo nu-si ingiidui sa se adreseze nici rnacar medicului personal. Nimeni nu trebuia sa afle despre betesugurilc lui. Amlralul este un zeu pentru subalternii sai, far zeii - nernuritori - nu sufera de boli, ca totl oamenii. Tot asa, nimeni nu trebula sa stlc ce se petrece in sufletul lui. zavorit sub 0 membrana ncstaplnlta de pasiuni. Nirneni nu se incumeta sa banuie ca Nagumo era stiipinit de tensiune ~i patlrni, mai violentc declt cele ale unui 1ucator la rulcta care mlzeaza, la masa de joe. viata ~i intreaga avere. Iar tensiunea !iii patlmile sale deveneau ~i mal putern ice, pe m;"isura -('€ se apropla de Pear! Harbor.

In noaptea de 7 decernbrle, radiotelegraflsti! raportara comandamentului marii unit8.\i de portavioane eel s-a prinut sernnalul de cod "Soarta Imperlului=. Consulul japonez din Honolulu comunicase ca llota americana se afla la Pearl Harbor. Viceamiralul Nagumo astepta nerabdator semnalul acesta. Se rugase cerului ea radlotelegraffstil sa nu reeeptioneze fraza de cod: "Vi~inii sint in plina floare=, prin care agentii l-ar fi anuntat despre absents flotei din apele insulelor Hawaii. Atunei, Incurslunea marii unitstl de portavioane si-ar fi pierdut sen-

s~. .

Probabll, semnalul "Soarta imperiului" fusese receptlonat simultan lii la Tokyo, deoarece. imediat dupa ee-l primisera pe portavion, a sosit 0 radiogram a de la Kaigunsyo (Minlstrul Fortelor Navale Japoneze): "Incepe~i ascensiunea pe muntele Hlytaka-. Acesta era ordinul codificat pentru ataca-

rE'a Pearl Harborulul. .

f1

La sase treizeci, ora locala, portavioanele ie,ira in zona Indicata pentru lansarea avioanelor ~i se deslasurara impotriva vintului.

Scotlndu-si tabachera de aur, care lnfati~ 0 crizantem.1 eu patrusprezece petale > - primita in dar de 18 prlntul Takarnatsu --- viceamiralul aprinse 0 tigara sl ordona :

-- Decolarea l

Motoarele nenumaratelor avloune urlara asurzitor. Rev.irsatul zorilor inca nu se ivise. Cerul era acoperit de nori. Se slrntea ~i 0 usoara furtuna, Valuri mari izbeau in etrave, voind parca sa stavileasca marsul navelor ce porneau pe .,.Poteen razbolului''. Intunericul dens facea lmposibila deoseblrea cerulul de apa oceanului. tnsa ordinul de decolare Iusese dat. Primul care a luat plecarea a fost comandantul grupei de aviatie "Akagi", capitanul de rangul trei Fuchida, numit cap de formatle al primului val de soc.

Unul dupa altul, Ia intervale mini me, si-au luat plecarea aparatele Y -99 ~i Y-97. incarcate eu bombe . perforante ~i torpile. Ultirnele s-au Inaltat avioanele de vinatoare Zero. Detasamentul avioanelor torpiloare, din care faceau parte patrulele lui Yasuziro Hattori lii Kyenzi Takasi, era condus spre Pearl Harbor de capitan-Iocotenentul Morimoto.

Intrind "n forrnatia patrulei de virf, Yasuzlro se stradut din toate puterlle &l-l1i mentina locuJ. In stinga ~i in dreapta, inainte si in spate sclipeau, amenintatoare, luminile de bord ale celorlalte aparate, care zburau in dispozitiv strins. Era su{iden t sa comitil 0 miscare brusca, necoordonata ~i aparea ea Inevltabll.l ciocnirea ell avionul invecinat. Inghesuit in centrul lormatiC'i, Ynsuzlro se putu mentlne printr-o minune la 10- CU) sau, chiar l1i atuncl cind grupa strapungea norii negri ce pluteau dcasupra marii

In cele din urrna avioanele Iesira din nori ~i avura mai rnulta lumina. Acum era posfblla marirea distantei, fara tearna de a-I pierde pe capul formatlel. Yasuziro i~i sterse sudoa~ea de pe .frunte, eu dosul manusl] ~i se uita intr-o parte ~i In alta. Detasarnentul lor zbura in grup compact. De jur lmprejur, indiferent un de si-ar fi aruncat prtvirca, erau suspendate siluetele negre ale aparateJor apartinind altor detasamente. Iar deasupra tuturor, rolau zed de avloane Zero, de

• Herbul, blazonul mernbrtlor rami I;l'i i rnpvrialc : chiar imparatul are un herb ell ~ai<;prczece petale.

72

vln.itonre. Manevrau in permanents, straduindu-se sa nu d('paseasca avloanele torpiloare ~i bombardierele greu Incarcate. Primul val al avioanelor japoneze, executind adunarea, intra

pe directia insulei Oahu. .

La sapte ~i patruzeci de minute, comandantul de escadra Fuchida ordona largirea formatiei. Acuma, tiecare grupa se deplasa independent spre obectivul indicat din timp, prlntr-un cerculet rosu insemnat pe harta de zbor,

Inainte de a ajunge laobieetiv. nebulozltatea so rjsi'~i ca la eomanda. Din piela albastruie se ivira contururile estompate ale insulei Oahu, unul din cele mai frumoase sl Imbelsugate coltisoare de pe globuI pamintesc.

La sapte ~i cincizeci de minute, s-a dat semnalul de atac. "q'ora, Tora, Tara 1", Jansa un strigat Fuehida, intrind pe dlrectla de lupta.

Survolind a latura a aerodromului ,.Wlritler", asupra hangarelor caruia deja coborisera in picaj avioanele Y -99, grupa aparatelor Y-97. cornpusa din 50 de bombardiere ~i 40 de avioane torpiloare, se Indrepta spre golful Pearl Harbor.

Cind avioanele torpiloare ale lui Morimoto ajunsera deasupra obieetivului, sub plan se desfasura 0 panorama Impresionanta. Dedesubt se afla toata flota S.U.A. din Ocesnul Pacifio - nouazecl ~i trei de nave de rnzboi. Nepasarea ameIicanUor U (asa ufmitl pe aviatorii japonezi. Amplasarea navelor Ia Iocul de aneorare era dispusa cum nu visaserlt comandantil militari ~aponezi nici in visele lor cele mai fru-

moase. .

In 1939, Yasuziro, aspirant de marina, participase Ii:! 0 croaziera In jurul lumii. Atunci avusese prilejul sa vada Tlota german a 1a Klel, pe cea franceza la Brest, iar pe cea enuleza ]<1 Seapa Flow. Cind studiase la Yokosuka, zburase deasupra navelor iflotei japoneze. adunata pentru a demonstra Inaimea Imparatului. Dar chiar sl in timpuJ trecerii in revlsta, vasele nu aveau mal putin de 0 jumatate de mila intre ele.

Ceea ce vedea Yasuzlro, acum, sub el, era de neinchipult, pur ~i simplu f ~apte cuirasate - la danele de aeostare ale insulel Ford. pe doua rinduri, aproape virite unul intr-altul. Al optulea - intr-un doe uscat, pe partca opusa senalului navigabil. 0 tintii nemaipomenita pentru aparatele Y-99 ~i Y-97. Era imposibil sa n-o nlmereasca.

Duminica abia incepea. Partes din efectivul american cure nu fusese invoita la tarm se adunase pe puntea de sus,

pentru ridiearea pavilioanelor. Multi din fericipi invoi~i se mai desfatau in confortabllele dormitoare ale felelor, clnd deasupraPearl Marborului se dezlantui uraganu1 de foe $i metal.

3

Sirnultan cu ilota, au mal fost atacate !iii toate aeropotturile americane. Deasupra aerodromurilor ft Whiller" ,i ,.FordK• atacul a fost executat de avioane in picaj. Bombele de 250 kilograme explodara peste hangare ~i in centrul Iocurilor de stationare, unde aparatele erau unul linga aitul. Solul iu invAluit de-o mare turbata de foe. Astfel a fost nimicitii, in citeva minute, puternica grupare a aviatiei de rizbol ce u fi putut zadarnici Iovlturlle bombardierelor asupra Pearl Harborului ~i ar fi lost in stare sa Intreprlnda un contraatac impotriva rnarli unitiip japoneze de portavioane.

Asupra aerodromurilor aviatlel maritime de Ia Hikei, "Vva" ~ "Kanuohu", aetlonau aparatele de vinatoare Zero. Neintilnind aparateJe arnerlcane in aer, au trecut Ia Iovituri de asalt.

Avioanele s-au apropiat de tinte in zbor razant, iar, dupa aceea, au executat 0 sandela ~i, in Ilniste, intocmal ca la poligon, au inceput sa mitralieze hidroavioanele Catalina ce erau

stationate la aneora. - -

Urletul avioanelor in pica], rapattul rafalelor de jnitraliera ~i bubuitul tunuriJor de bord au naucit personalul hazel, care inca nu izbutise sa se trezeasca din sornn, llpsindu-l de capacitatea exercitArii unei contraactluni impotriva inamicului. Catalinele ardeau ~i scoteau fum, ca niste urlase locur1 pe apa, minjind albastruI cerulul. Nici unul din hidroavioanele statlonat,e in rada n-a putut decola, Cind atacul avioanelor de vinAtoal'e se apropie de sfirslt, deasupra aerodromulul de la Kanuohu apiirura grupele de avioane in picaj Y -99. Aeestea i~i largara bombele peste hangarele ~i cladirile administrative, Dupii citeva minute de aetlune a aviapei [aponeze. Kanuohu i~i incetase exlstenta ca baza militara.

Primele care au actlonat asupra navelor americane de linie aflate in golf au fast bornbardlerele. $i Ie-au acoperit cu a ploaie de bombe perforante, -lansate din zbor orizontal. Una din ele a nimerit, printr-o gura de ventllatie, magazia de prolectlle de artiJerie a cuirasatulul "Arizona"~ Se auzi un

, ..

bubuit Infricosator, care Inabusi toate celelalte explozil. Ferta turbata a proiectilelor detonate arunca in ae~ suprastn.Je..; turile de punte ~ oamenii chernatl Ia adunarea de dlminea_ Petrolul aprins se revarsa la mare distants, carbonizind.-de vii pe cei, putlnl, care scapaserii de explozie.

Apol exploda ~i se intoarse cu ehila in sus "Oklahoma-.

Adincimea golfului era mica. etJirasatul, rastumindu-se _ catargele in apa, i~i ari.ta tundul vazului tuturor, ca ~i eam ar fi fost rnonumentul inspaimintator a1 unui echipaj tnmeemintat de vlu.

A tacul prin surpriza li demoraIiza pe amerlcani aproape total. Focul de antiaeriana a fost deschis eu mare intirziere. Starea de ~OC, in care se gaseau tunarii; lui s~it abia du~ ce avioanele ~aponeze incepust'ra sA se d~e de tmtii. tnchelndu-st mishmea.

Pe urmele bombardierelor, i~h'a 1. 'tints avioanele japoneze torpiloare. Atacul lor a reprezentat cea de • doua surpriza pentru americanl. Considerind ci tn golfuI Pearl Harbor, cu ape de mica adinclme, nu era poslbili Jargarea de torpile, nu luasera nlci un fel de masurt pentru apararea navelor prin plase de estacada.

Morimoto comandi prin radio :

~ Tora, 8t8<"3-1 pe cuirasatul acela singuratic, de pe cheul petrolier ,

- Am Inteles I raspunse Yasuziro ~i intra in coborire. Unitiitile de antiaeriana pomi.seri si Be trezeasca la vialit. trelgind, in deaordlne, asupra nenumiratelOl' tinte ce aeopereau cerul de deasupra gollului Printre nom 4e fum - ai petrolulul ce ardea se amestecau ~ gbemuletele negre ale exploziilor prolectllelor de' antiaeriana.

Yasuziro i~i conducea _ patrula ehiar la nivelul apei. Selltind peste catargul unui distrugator, ce Be gasea pe dlreetta tor de lupta, pi1o\ii se furi~arii pina la tinte. Yasuziro distinse elar obiectivul. Judecind dupd silueta, acesta era cuirasatul "California" .. Carcasa Imoblla, de doua sute dncizeci de metrio crestea rapid in dimensiune. 0 mie elnel sute de metri .. o mie... opt sute. Distanta era de asa natura, incit probabilitatea unei erorl se exprtrna acum printr-un numar aproaJ;Mt de zere. "Lansare!" 0 smucitura usoara, I'orpilele. plescAir;l pe suprafata apei si se Indreptara spre bordul cenuslu al cuIra-

satulul. .

La ie~irea din atac, Yasuziro reusi sa descifreze denumlrea navel, W\J gr~js('. e-ra intr-adever "California-.

I nainte, pe directia de zbor a patrulei, izbucnlra clupcrcl de cxplozii. Schimbind brusc directia, Yasuziro prlvi in jur, Ling;j bordur ile "Californiei" ti~neau gheizerele de apa ale celor doua torpile explodate.

Intr-o fracttune de secunda, Yasuziro i~i irnaglna ee se Intimpla acuma pe vasul torpilat. Lovind sub' centura cuira&ata, torpilele sparsesera fundul ~i traverse Ie compartimentelor etanse. Tone de apa navaleau din afara bordurilor, scotind din functiune coiosul ce necesitase ani de zile pentru constructia sa.

Se parea Cel exploziile torpilelor trezlsera "California" din arnorteala somnulul. 1I'0ate mijloacele de antlaeriana de la bordul sting aruncau jeturi de foe asupra grupei urmatoare de avioane torpiloare, care intra in atac. In fata celor trei aparate Y -97 se rldloa un zid compact de explozii. q"raseurile tragerilor se incrucisara asupra avionului cap de formatie. Rasuna un bubuit. ViJva.taUe fHicartlor euprlnsera aparatele coechipierilor, care zburau in rinduri strinse. Pesemne, din pricina detonarli explodaserii toate torpilele suspend ate sub avioanele lor.

Pieirea Iulgeratoare a intregii patrule, petrecuta sub ochii lui Yasuziro. Ii strinse inima ca 0 gheari dureroasa. Sirnti atunci sl mai acut pericolul tirului de antiaeriana. Misiunea Iusese exocutata ~i trebuia sa 0 ~tearga de acolo cit mai rapid

in goll ~i deasupra acestuia domnea infernul. Cuprinsi de Inflacararea luptel, stapiniti de turbare, pilotii japonezi se arunoau asupra navelor Imoblltzate. statlonate la ancora, lansind cu indirjire bombe ~ torpile. Ardea petrolul revarsat in apele golfului, ardeau navele, ardeau hangarele pe· aerodromuri ~i scheletele avioanelor distruse, ardeau aparatele ce se prabuseau di n cer ~i pares £a arde lnsusi eerul, datortta traseurllor ~i bufniturllor proiectilelor ee explodau. Vulcanul stins. Diamond Head, care se in81ta deasupra golfulul, ca ~i cum s-ar fi trezit din sornnul salt miIenar, porni sa erupa traseuri dense de tir de antiaeriana, provenind din numeroasele baterii amplasate in apropierea virfului sau, Fumul Intuneca isoarele, iar vizibiJitatea se inrautati in asa hal, incit Yasuziro izbuti Sji evite. abia in ultimul moment, 0 grupa de avioane ce zbura pe-o directie contrara, de [ntersectare.

1\ vioanele primului val lsi terrnlnasera misiunea !?i se grabeuu spre casa, Ultimele grupe de Y-97 sl Y-99 se indepar tau de golf. Doar aparatele Zero, de vinatoare, care le a-

76

copereuu plocarea, contlnuau sa pl.meze deusupra cirnpului de bataie.

Din cind in cind mai avea Ioc cite 0 lupta aerlana, daca se puteau numi lupte momentele cind cetele de Zero se napusteau asupra avioanelor de vinatoare arnericane izolate, care riscnu dpco1.1t'C·(J de- pe pistele deteriorate.

4

Y -99 i!:li depusera bombele Iing« santul in care Charles Mallory statea culcat, eu fata in jos. Pe jurnatate asurzit de ex P lozli, improscat eu parnint, era disperat ~i dernoraltzat. Auzind vijiitul cumplit al schijelor, se indesa ~i mai apasat pe fundul . santului murdar, acoperindu-si oapul cu miinile. 0 unica dorinta ii cuprinsese in intregime constilnta : "De s-ar Ispravi totul cit mai repede ~i de s-ar Indeparta cit mal eurind avioanele astea tnfrlcosatoare !". ~i il mai strafulgerase lnca un gind idiot: ",Ar Ii bine daca, in timpul atacului, te-al putea transforma intr-un soarece, ca sa ai posibilitatea .sa te virl intr-o gaurice adinea, unde sa nu te-atlnga nici 0 schija". Acuma, Charles avea impresia ea este 0 tintu de marl dimensluni, fara aparare, peste care cad in picrtj toate bombardierele rnikadoulul,

Nimic nu-l mai rau si dezgustator ca astrptarea paslva ,i . neputinciousa, atunci eind te pomenesti ell 0 bomba bezmetlca prabuslndu-se peste tine. Cind n-ai nlrnlc de fseu\. gindur ile persista lntruna numai la preslmtlrea e-ai sa pieri. Accsteu ins .. l. rna; curind. nu-s de fapt gtndurlle unui om normal. ci salb.u lcul instinct a] autoconservarli, ce riizbate de pretutindenl. Incearca sa-t! n;.istrezi curnpatul, atunci elnd stal intins sl astepti. Care dl: I .ornbe e a ta : aceea care sulerel sl vuicste, cind se apropie de sol. sau cea care abia s-a desprins din lacatul de acrosare de sub avion?

Un pilot neeunoscut, dlntr-o alta escadrlla, care-si diutase salvarea in acelasi sant, nu mai rezlsta ~it injurind in gura mare, sari sl strlga :

- Cine vine eu mine dintre vinatorl ? Sa-ncercarn sa decolarn l

. ~uvin~ele. aee~t:a I-au scos pe Charles din amorteala Inv.lnglndu-~l inca, 1$1 smulse de pe pamint trupul neascultator sr, straduindu-se sa nu ramina in urma celui ce-sl manifestase curajul, fugi dupa el, tiu se mal uita lnapoi. Dar ar fi

77

vrut sa creada cil in spatele lui mai alergau ~i alti pilotl. 1'0- tusl n-a fost asa,

Urrnatorul atac al avioanelor Y -99 l-au asteptat arnindoi adapostiti intr-un tub de beton pentru canalizare. De aid ~i pina la locul de stationare a aparatelor mai erau vreo clncizeci de rnetri. De indata ce bombardierul care incheia forrnatia incepu sa lasa din picaj, se pregatlra.pentru salt. Seria de bombe cazuse la aproximativ trei sute de metri de locul de stationare. Pilotil ti~nira din tub ~i se repezira la avioane. Ajungind in goana linga un Lightning ce supravletulse, Charles fusese cit pe ce' sa se impiedice de cadavrul unei santinele cazute in larba rnarunta. Schija unei bombe if retezase [umatate din cap. Miinile. atirnlnd intr-o baltoaca de singe, continuau sa stringa anna.

Charles tncremenl inaintea celui ucis, neavind putere sa treaca peste el sau sa-l ocoleasca, Era primul mort pe care-I vedea in razbol. Stla din carti lli fHme ca In lupte se ucide. tnsa, aeolo, rnoartea era privita prin prisma unui eroism inaltat~r. ln reatitate. totul se dovedea a fi mult mai abject ~i nemilos. Tar asta l-a cutremurat. ~i-l cuprinse teama la gindul cli. in ortee moment. !?i el se putea pomeni la fel de teapan sl sours de singe.

Vuietul avloanelor [aponeze ilecoase din starea de scurta buimaclre. Trebuia sa se grabeasca, ptna nu cadeau in picaj asupra locului de statlonare urrnatoarele aparate de vlnatoare Zero. Stradulndu-se sa nu-l mar prlveasca pe mort. dar simtindu-i inca in spate prezenta, Charles Mallory ocoli la itlteal<1 avionuJ. In exterior, Ughtningul se afla in buna stare. Numai Iinga lonjeronul fuzelajului din stinga stateau c.lscate doua spartur] de schlja.

Rupind sigiliul. patrunse in carlinga. Din Iericire, parasuta ~i setul de zbor se gaseau laolalta acolo. Prlnzlndu-sl grabit centurile de siguranta (era pentru prima oara cind se lipsea de ajutorul tehnicului), porni motoarele. Pilotul care venise in fuga, odata ell e~ actlonase ~i mai enorglc. Cind Charles dadea sa inchida cupola carlingtl, acelast pornise sa decoleze de pe calea de rulare.

Din formatla Zerourilor ce executa barajul deasupra (1(>rodromulul se desprinse 0 grupa de patru aparate de vin.ito.rre si porni in picaj asupra Lightningului care decola.

Charles auzl lc1trattll precipHat al mitralierelor· de Inure callbru ee se deslusea din hurultul motoarelor. Abia reusind s4 se desprlnda de sol, aparatul de vinatoare se rasturna pe-e

71

aripa sl se implint.i in pamint. Multiplelor Iurnurl din zon .. serodromulul, Ii se mal adauga 0 coloana Iumeginda.

Cuprins de minie ~i neputinta fata de tot ce SE' Intimpla, Charles Mallory se avinU in aer.

Zerourile continuau sa supraveghezc acrodrornul, iar sticla cupolelor stralucea in batala soarelui, ca niste ochi de fiara. De fapt, atlta $i asteptau, ca vreun avion american sll lnceapa sa se deplaseze, pregatindu-se de decolare.

Charles Iu ataeat de un Zero, tocmai cind reuslse sa-~i escamoteze trenul de aterizare ~i aparatul lsl luase viteza necesara pentru asigurarea manevrabilitatii. Executind brusc un viraj "peste umir", in partea soarelui, se smulse de sub urmartrea inamicului ~i, luind Inaltirne, prlvi in jur.

Inima i se strinse in tristata, cind zart golful ~i ce mai ramasese din Flota Oceanului Pacific. Fumul !Ii funinginea invalulsera tot eerul de deasupra insulei Oahu. ~'ai sus de norii acestla, avioanele japoneze, in grupe rnicl, paraseau golful. Profitind de inaltele caracteristicl de viteza ale Lightningului. se apropie de-o grupa de trei aparate Y -97. Avlonul torpilor din urrna, ee lasa in spate 0 trena alba de carburant pulverizat, se afla vizibil distantat de grupa sa.

"Tncep cu-asta- - decise Charles ~i porni la ata«.

-

,

. Golful Pearl Harbor ramasese in urrna, Carlinga se aerisea de mirosul de ars al incendiilor III de lzul dulceag al exploelbtlelor. "Pare-se c-am evadat!" gindi Yasuziro sl, intorcindu-~i capuI, intilni privirea alarmata a comandatulul avionului torpllor, din dreapta, -coechlplerul sau, Satsu Akatsuki. ce se apropiase eu Y -97 ca Upit de avionul pilotat de Yasuziro. ( se defectase lnstalatta de radio ~i-l arata, printr-un gest eu mina, suprafata planului din stinga al aparatului. tnve1i~ul din dural, in locul unde se afIa eonsola rezervorulut de bennna, era dat peste cap de schijele proiectilelor. Carburantul se scurgea, pulverlzlndu-se, 14sind 0 dlra albA in urma avionului. Ne1inl~tea lui Akatsuti I se transmise imediat lli lui Yasuziro . .,Fir-ar a draculul de treaM! N-a., vrea sA rna aflu aeum In pielea lui". Ce-i de tacut? PillA la escadra rnai era mult 'de zburat, 0 ora IntreagA, Ill~ eu sigurantA', carburantul nu va Ii suficient pentru a se putea Uri la "Akagju. Dar, ee-ar Ii. dadi ar mart viteza de zbor, ca sa reduca din timpul de rA-

mtnere in aer ~i, totodata, sa reduca timpul de scurgcre a benzinei? Yasuziro aeceleri viteza. Aparatul lovit incepu sa rimina in urma, ~i iara~i a fost ncvoit sa reduca din vitcza.

and avioanele torpiloare Intersectara linia de coasta a insulei, ~i se aflara suspendate intre cer ~i apa, Yasuziro percepu In cii~tj vocea tragatorului-radiotelegrafist :

- Sus, in spate, un Lightning Izolat !

- Asta-mi mai lipsea! Aproplati-va. Preg,"lti\i-\"<i pen-

tru respingerea atacului avionului de vinatoare !

Yasuziro era gata sa-si suceasca gitul, inccrcind s.i depisteze ce se lntimpla in spatele sau, $i, nurnai dupa ce-si intoarse eapul, z:'iri nn aparat ell doua fuzelaje, care-I ataca pe eel ramas in urrnu. Yasuziro vru sa-l avertizeze pe Akatsuki : ,,~ti atacat de-un yankeu !". Dar coechiplerul continua 8a zboare in linie dreapta, pierzind carburant.

Parca dinadins. tocmai cind era mai mare nevoia, In apropiere nu se observa nici un aparat de vinatoare de-al lor, oapabil sa vina in apararea avionului torpilor lovit, ramas prea departe de ai siH. iar americanul se afla in afara zonei de foe efectiv a mitrallerelor de pe celelalte aparate ale patrulei. Tragatorul de pe avionul avariat nu dadea semne de viata. Cu totli urmareuu apurntul condamnat, ndiind in stare sa-I ajute cumva.

_ Ligtningul se Inf'ipscse ling':l Y-!!7. apropiindu-s.: st rrns de el. Din botu1 nacelei trtrnisc 0 flaC;-lril estompata de raf'ale de tun. Adversarul se pleea in directia planului lovit ~i se prabusl spre ocean. Cei care asistau la pleirca avionului torpilor nici nu reu~ira sa ~ roage pentru sufleteJe ostasilor trecuti in eealalta lume. Pilotul Lightningului, inflficarat de izbinda. intrase in atac asupra lor. Fara a rnai astepta ca "rama zburatoare"· sa se apropie de ei la 0 dlstunta de foe ef'ectiv, trag~tOrii de pe ambele Y-97 apasara tragaciurile mit ralierelor. Bicele rosii ale traseelor zburara spre fruntea arnoricanului, dar acesta nu vira. lar gloantele sale batura darabana in coada avionului lui Yasuziro. Tragatorul, rariit Ia 0 rnina, gernu. Lightningul fusese, pesemne, $i el atins. Virind brusc, iesise din lupta $i se intorcea in directia isulei.

In fata lui Yasuziro se ivira numeroase puncte, care, apropiindu-se rapid, capatara siluetele avioan€' lor Y -97 ~i Y -99.

• R-39 - Lighting. -, avion de vlnatoare, bimotor, seamana, din punctul de vedere al constructiei, cu foarte cunoscutul avion german Fakke-Wulf 189.

80

Era eel de al -Ioileu val care zbura spre Pearl Harbor. Cam vreo doua sute de avioane pluteau in forma tie strinsa, pentru a nimici rama~i~ele F'lotei Oceanului Pacific. Mareata prrvellste a fortelor aeriene de pe flota Imperiala ii alunga lui Yasuziro trista amaraciune ce i se culbarlse in suflet datoritii pieirii echipajului lui Satsu Akatsuki.

Pe dlrectla de zbor. aparura navele marii unitati de portavioane. Acum. inainte de apuntare trebuia sa se concentreze ~i sa fie sigur pe el. Iar astiizi nu era atit de simplu de facut acest Iucru : cutremuratoarele impresil din timpul luptelor ii zdrunclnasera starea pslhlca !li-i tulburasera echlllbrul sufletesc chiar ~i lui Yasuziro, cel care avusese parte de-o educatle severs ~i era bine cali1~.

6

Charles Mallory se pleca asupra vizorului colimatorului.

Liniatura Iuminoasa a reticului se fixii asupra carllngti pilotului japonez. 'l'ragatorul de la coada avionului Y -97 fusese probabil ucls, deoarece spre Charles nu se trasese nici un foc. Din planul sting al japonezului ti~nea benzina.

"Avionul e eondarnnat - se gindi Iocotenentul, ~i nu-i posibil sa mai zboare multo Mai trebuie oare doborlt, daca lli asa a pornit sa-~i intimpine pieirea? q'rebuie I decise Charles. Sa le dau 0 mica Ieetie prietenilor sai, care acum prtvese cu mare atentle la reprezentatia ce urmeaza", Dupa tot ee faeusera japonezii in insulele Hawaii, dupa momentele de groazd tralte in santul acela murdar, Charles se Inversunase, lin~ind eu grija, apasa pe tragaci. Lightningul vtresarl din pricina recululul tunului de bard ~i al celor patru mitraliere de mare calibru. :Japonezul atacat i~i pleca aparatul pe planul sting, dupa care dlsparu in spatiul albastru. Pentru Charles n-a fost 0 problema sa se apropie de perechea ramasa, a celor doua Y -97, cars zburau in formatle strinsa. rnsa surpriza, factor atit de important pentru un avion de vinatoare, fusese depaslta, A tacul sau era asteptat. Il'ragatorii [aponezl deschlsera un foc turbat, de mare dlstanta. In primele secunde, Charles n-a vrut sa acorde atentie liniei de foe punctate ce

se indrepta spre cupola sa, amaglndu-se cu gindul ca tragerea aceasta, fara tinta, nu era eficace. Insa, cind traseurfle lncepura s.i zboare chiar asupra parbrizului earlingii si a planurtlor, in care ~i apiirura perforatii de gloante, americanul i$i

C-cla 42 coata 6

81

dadu seama ca duelul aertan devenea exlrem de periculos. Mai bine sa-~i caute alta \intii. Iar in dimineata asta, deasupra insulei Oahu erau cite vrei. Pentru a-sl usura constilnta, Charles mai expedie de la distanta clteva rafale de mitraltera !ioi ~i din atac.

Cind vira, se porneni, bruse, in mijJocul unui mare grup .de avioane de vtnatoare japoneze, care zbura pe-e dlrectle cont::ra.ra. de intersectare. "Gata, s-a zis eu mine!" Acesta Iu .mgurul lucru la care izbuti sa cugete Charles. Dar japonezii, care era imposlbil sa nu fi observat Lightningul ce trecuse pin formapa lor, nu lncercara sa-l urmareasea. Pesemne nu mai aveau rezerva de carburant, ScJU, poate, lsl epuizasera intreaga unitate de foe.

Apropiindu-se de aercdrornul sau, Charles vazu noua avioane uriase, in jurul carora, ea niste rnuste, se roteau, atacind, aparatelc de vinatoare Zero. Atintindu-sl privirile ell mai rnulta atentie, Charles recunoscu bombardiere1e grele 8-17, J'ortaretele zburatoare'' pe care, pina atuncl, Ie vazuse doar in fotografli. Nu ~tia ca .. Iortaretele- veneau dinspre San-Francisco ~i, dupa ce navtgasera patrusprezece ore deasupra oceanulul, nlrnerisera in pUn atae masiv al avloanolor iaponeze. Inainte de raid, pentru a fi usurate, dadusera jos intreg armamentul de aparare. Era ingrozitor sa asi~ti 10 scene sAlbatice. ca acestea, cind japonezii trugeau cu singe rece in ",fortaretele" 1ipsite de protectie. Una dupa alta se transfonnau in autentice gropi comune. In vreme ce Charles se apropia de ZerotIri, inca un bombardier condamnat se prabu~i Jinga aerodromul ",Whine"'. Dinauntru nu sari nici un am. Pesemne, membrii echlpajului, luati prin surprindere, nu reu~isera sa-$I inhame parasutele pe care le scesesera in timpul prelungitului zbor.

Charles i~ pleca indurerat capul, pentru a treia oara intr-un singur zbor. Atunci ataca, napustindu-se, grupa avioanelor Zero. care era ocupata ell tragerile asupra "fortaretelor zbllratoare-. AUt de' siguri erau japonezii ca. vor scapa nesanctlonatl, incit manifestau 0 nepdsare totali. lar cind un Zero luA foc, iar un altul porni sa se roteasea in vrie, dobort' de rafaIele Ughtningului coborit de nu se stle unde, i~irI din lupU ~ disparura spre nord-est.

Charles se apropie de singurul 8-17 nedoborit, decis si examineze mai de aproape wi~ul aparat. Din cabina de piIotaJ I Ie licura semne prietenoase eu mina. Iar instalatia ra-

la

dio, care tacuse In tot rastirnpul zborului, porni sa functioneze ,i Charles auzi un glas emotionat de bariton :

- Iti multumim, balete, ne-al scapat din rniinile banditilor !

- .N-aveti pentru ee, asta-i meseria noastra, facu eJ pe modestul, bucurindu-se de cuvintele necunoscutuJui aviator. - Ia spune-ne, cum te chearna ? Am vrea sa stlm cine ne-a adus de pe lumea cealalta.

- Charles Mallory, grupa de aviatie 3l.

- 0 K, Chack ! Consldera c-am ~i facut cunostinta. Dacia

vom reusl sa aterizarn cu bine ft0mnibusul" nostru, apat sA ~tii di te gasim si-n lad !

Dupa un oarecare timp, cerul de deasupra insulei Oahu ramase pustiu .. Ultimul val al avioanelor [aponeze, executindu-sl misiunea, se inapoiase spre portavioane.

Pistele de decolare-aterlzare de pe toate aerodromurile erau scoase din clrculatle. PlJici de beton, deschise la culoare, erau pline de gropi intunecate ~i sfirtecate. bolovani de beton fi carcase de avioane incendiate. lar lui Charles i se puse, cu toatil gravitatea. problema aterlzarll. Zbura razant de vreo trei ori deasupra aerodromului "WhilIer". pin{1 fu in stare sa-!?i aleaga 0 bucatica. de teren pllns de iarba.

Cind rula, auzi in ca~i binecunoscutul glas de bariton :

Chack, esti in vlata ., ~

- E-n regula, prietene, Imi terntin rularea.

- Iar noi am nimerit cu carueiorul din dreapta aJ tre-

nului de aterizare intr-o groapa. Slavii Domnulut, sintem eu totii in viata, d~i "diligenta· ar avea nevoie de reparatu. Azi sa te-alitep\l 1a oaspe\I. ~i fie ea draeli sa tresalte de bucurie pe monnintele noastre, de nu vorn sarbatori cum se euvine invierea noastra din mo~i, de astazl !

CAPITOt..UL VII1

t

Cum au reustt japonezii sa duca Ia indeplinire. tara urmari, 0 operatlune aUt de Indrazneata, ca incursiunea avioanelor asupra insulelor Hawaii? De ee, dupa ce comisesera monstruosuJ micel, nu ocupasera Hawaiiu1, profitind de

83

tnockdawnul profund in care cazuse Fleta OC(',111l11ui Paclftc a S. U .A. ? ~i de ce s-a revarsat asupra Amerlcii "Ziua Infamiei-, cum tusese denurnita de lnsusi Franklin D. Roosevelt Infringer ca Pearl Harborului ? Asemenea lntreb.ui au chlnuit mintea rnultora, Incepind cu locotenentul de rangul doi Charles Mallory ~i ispravlnd ell presedlntele Statelor Unite. Aceste intrL'bari aveau sa devina subiect de dlscutie timp de nenumaratl ani, nu numai in America, dar ~i dincolo de hotarele ei,

lar motive au fost 0 multirne, necrezut de multe, ~i nu despre toate aveau sa serie mai -tirziu isl oridi ~i eercetatorit tragediei de la Pearl Harbor.

CereuJ de oarneni adrnlsi la pregutirea cperatlunll. a fost extrem de restrins. Arniralul Isoroku Yamamoto 0 concepuse, iur vicearniralul Chuichi Nagumo 0 executase lntr-un mod strulucit. Fusese pregatita intr-un alit de mare secret. incit sute de specialistl americani. care desclfrasera mlnutios intreaga corespondents secrets [aponeza soslta in Statele Unite in rAstimp de dol ani. nu descoperlsern in P:1 nici cea mai inf irna aluzie la Pearl Harbor "'.

In aceleasi conditil. de mare secret, se executase ~i operatiunea. Despre inceputul incursiunii, primuJ ministru al Ja· puniei. To]o, a aflat abia ctnd portavloanele se !?J gaseau 18 [umat.. tea dm spre Hawaii, iar lmparatul si curtea sa au f05t pusi in cunostinta de cauzA numai dupa ce atacul asupra Pear:l Harborulul fusese efectuat.

Tratativele americano-japoneze. care aveau loc la \\'8- shington. Intraserf in impas. Faptul acesta ar fi trebuit sa-i puna in garda pe presedinte ~i comandamentul american. Pe la sflrsitul lui noiembrie lY41. atmosfera se infierbintase lntr-atlt, incit Cornitetul Sefilor de Stat Major prevenise cornandamentul din Hawaii despre imprevizibilitatea comportamentulul japonezilor in viitor ~i ca in orice moment erau posibile acti uni dusmanoase din partea acestora. Comandantulsef al Flotei Oceanulul Pacific. arniralul Kimmel. dupa ce pri-

mise avertismentul, se limitase doar la unele masuri de prevedere impotriva posibilelor acte de diversiune. In timpul acela, insulele Hawaii erau loeuite de 160.000 de japonezi. aproape tot atit cit numara ~i personalul militar american. Lucrind in sfera servlrli, japonezil se Infiltrasera in mal toate obiectiveJe militnre. Navigau. in calitate de stewarzi. pe '1&-

• In 1940. americann reusiscra sa obtinil codul japonez.

sele de razbol, lucrau ca angajati civili pe aerodromuri ~i in cadrul artileriei antiaerinene. Intr-un cuvint, serviciul de inforrnatil japonez era scutit de probleme in prlvlnta datelor care il interesau.

Ordonind sa fie repartizata 0 dotare suplirnentara de nave de paza, la intrarea in golful Pearl Harbor, ~i sa se statloneze dispersat avloanele pe aerodromuri, in grupe compacte ~i pazite cu grija, arniralul era Ilnlstlt. ~i ell ca ~i presedintele Roosevelt, nu-si dmagina di Japonla va ataca Statele Unite, Intrucit se apropiase momentul despre care vorbea premierul U'ojo. Trupele germane se aflau Ia portile Moscovei. Iar amiralul considera di zilele Rusiei Sovietice erau nurnarate, ~i aceasta, "ea 0 currnala coapta, va cadea de la sine pe pamint". Sosise eel mai convenabil moment pentru invadarea Siberiei ~i a Extremului Orient de catre armatelc mikadoului, sustlnute de flotele reunite.

lntr-un cuvint, amiralul Kimmel ajunsese Ia concluzia :

"Curind, foarte curind, Japonia va intreprinde actiunl de luptii in nord. Unde nu exlsta decit 0 slngura cale -- spre Rusia''.

Dlspozttia extrem de calma a cornandantllor se transmise nurnaidecit subalternilor, intocmai cum se transrnite oatarul cailor respiratorii superioare. De aceea, e lesne de Inteles de ce, atunci cind ostasil care serveau radarul raportasera ca se observa un nurnar important de tlnte aerlene apropiindu-se din nord, ll se raspunsese, de la centrul de lnforrnatil : ... Este grupa «fortaretelor zburatoare» ce se aprople dinspre Statele Unite !"

Comandamentul n-a acordat atentia cuvenita nici comunicci.rii transmise de la bordul unui dlstrugator. cum ea acesta scufundase un submarin necunoscut la intrarea in golf.

Abia cind dangatul clopotelor care chema enorlasli la slujba rellgloasa de dlmlneata fu ucoperit de vuietul greoi al sutelor de motoare de avian ~i de bubultul bombelor, abia atunci calmul olimpic al amiralului Kimmel SE' transforma in soc psihic.

Aparltla aviatiel japoneze deusupr.i Insulei Oahu ll asurzi pe cornundant, in asa hal, de parca-l lovise cineva cu 0 rnaciuca in cap. Mult tirnp n-a mai fast In stare s{H?i adune gindurile ~i sa-sl revlna, lusind, astfel, subulternllor, posibilitatea

de a lua decizii pe rlscul ~i raspundcreu proprie.

Cind atacul se terrnlna ~i primi primele inforrnatii despre pierderca Ilotci, -arniralul i~i dudu scarna ('<1 steaua lui apusese. .

85

2

In timpul atacului asupra Pearl Harborului, viceamiralul Nagumo iusese extrem de nelinlstit din pricina absentel din golf a celor trei portavioane americane. "Unde sint (Enterprise), «Lexington» ~i .. Yorktown"? Daca avioanele torpiloare americane se ~i apropie de navele marii unitiiti de soc 1"

Dupa decolarea aparatelor din prlrnul val, viceamiralul ordonase punerea in pozi\ie de alarms a tuturor avioanelor de vinatoare ramase Ia bord, pentru a se Inalta in aer imediat. far deasupra portavioanelor executau zboruri de baraj aparatele de tip Zero.

Raportul prezentat de Fuchlda, comandantul primului val, care se Inapoiase pe portavion dupa atacarea Pearl Harborului. nu dlmlnua nellnlstea amiralului. "Rezultatele atacului slnt excelente, se gindea el, dar incotro a disparut Hullthy-Bivolul, cu portavioanele sale 7"

- Permiteti, excelenta, sa repetarn atacul ? se ruga Fuchida. Vom [umuli ce-a mai rarnas din coada vulturulu! american.

- Nu! zbiera Nagumo, strafulgerind in asa fel din priviri, incit ternerarul Fuchida plecd de-a-ndaratelea din cabina de cornanda, salutind ceremonios. cu pleeacluni adinei. Era pentru a treia oara, astaai, viceamiralului i se adresa rugamintea executArli unui a doilea zbor. Iar el, Nagumo. abia astepta ea ultlrnul, aparat sa-sl agate cirligul de frinare de corzi1e aeroflnisurllor.

- Cu toata viteza, inainte! transrnlse vieearniralul comandantului portavionului "AkagiK. Dlrectia, 290 grade'

Forrnatla de soc, parasind vintul ", se indrepta sprc nordvest. cu viteza maxima.

Indoielile viceamlralului Nagumo nu erau lipsite de temei.

SuccesuJ cperatlunlt era atit de problematic !iii depindea de atitia factori, Inert chiar ~i autorul acesteia, amiralu1 Yama-

moto. avea destule temeri referitoare la reusita incursiunii. Anurne aceste incertitudini Impledlcasera ineluderea, in formatla marii unitati, a transportoarelor ell trupe necesare pentru ocuparea insuJelor Hawaii.

• Decolarea ',ii aterizarea avioauclor til borduJ unui portavion se executa mentlnlnd cu strictete directia fmpotriva vtntului.

86

Abia spre seara, cind soarele turtit, sernanind eu 0 portocala strivlta, se cufundase in ocean, rasuflcl llnlstlt ~i viceamiralul Nagumo. Era putin probabil ca avlatla de pe portavioanele amerlcane sa-i gaseasca pe timp de noapte . Jar de Pearl Harborul dlstrus, Invalult de fumul ineendiilor, ii despartea 0 dlstanta de patru sute de mile.

Ordonind sa fie trezit irnediat, in cazul aparitlei navelor inamlculul sau a avlatlei aeestuia, Nagumo se indrepta spre apartamentul sau, Astiizi era obosit ca un bou care trasese toata ZiU8 la jug, pe un cimp de orez.

3

Splendida dlmlneata a zilei de 7 decembrie, viceamiralu Hullthy 0 intlmplna de pe puntea capltanului navei "Enterprise". Insulele Hawaii, conform dlrectiel pe care 0 urrnau, se gaseau la doua sute de mile, dar de pe acum aveau impresia ca vintul caldut aducea eu el mireasma florllor, Respeetind traditia, de pe bordul portavionu lui i~i luase plecarea 0 arupoi eompusa din trelzeci de aparate, sa anunte insulele des pre grabnioa apropiere la locul unde .. Enterprise" ave a s.i-si arunce aneora.

Cei care-si luasera zborul se simteau ca ~i cum ar fi IosInvoltl. Stringindu-se in formatie compacta, de parada, grupa survola "Enterprise" ~i se Indrepta spre aerodromul .. Ford". Marinarii ~i aviatorii ramasi la bord se pregateau ~i ei pentru apropiata inUlnire eu familiile sl prietenele Pina ~i batrinul lup de mare Hullthy era cuprins de bum! disuozitle. Vieeamiralul filcuse vreo citeva glume usturatoare la adresa tinerilor ofiteri ce se gaseau pe puntea capitanului $i tocmai avea de gind sa coboare la mieul dejun. clnd aparu locotenentul radiotelegrafist eu un teanc de radlourame

- Domnule, spuse acesta, dind onorul viceamlralului. acolo se petrece ccva de necrezut, blneinteles daca nu sl-au pierdut mintile ...

Hullthy Isi puse ochelarii si, luind radlograrnele, parcurse textul :

,.Sintem atacati de-o rnie de avloane japoneze" spunea una din ele.

"Portavioanelc japoneze se ana la treizeci de mile de capul Barbara". comunica alta. "Pe aerodromul «Whlller» a Iost

17

Iansat Lin desant parasutat. .. "Transportoare ell infanterle marina inarnica in traversul canalului."

- Intrar-ar draoli-n gitul lor! injura Hutthy. Avem oare Iegatura eu grupa care-a deeolat ?

- Nu, domnule raspunse adjutantul, daca tinem searna de ora, acurn ar trebui sa ii aterizat pe aerodromul "Ford. w.

Adjutantul gresea. Skyraidereie, care zburasera in (ormatie de parada spre Oahu, fuses era atacate, prin surprindere, de avioanele de vinatoare Zero. Sase aparate se prabusisera in apele marit. lar alte zece fusesera doborite chiar de tunarii arnerdcanl, care se zapiicisera sl trasesera ell inversunare in tot ce aparea in aer, la dlstanta de foe efecti v a mstalatltlor.

- Inal~ati 0 escadrila ~i trimiteti-o la sud de oapul Barbara, inca una, in cautarea cuirasatelor ~aponeze, mai 1a nord de Oahu, lar a treia sa ataee transportoarele din traversul canalului.

Hullthy era sigur de sine. I Nu-l aiureai chiar atit Ie lesne eu vesti asa de neobisnulte.

Cit a fost ziua de lunga, aparatele grupei de avlatte de pe ,.Enterprise" au survolat in zadar carourile de mare indicate. Sub ele, nu se zarea nimic, decit rostogolirea valurilor. Nici urrna de transportoare ~i portavioane ~aponeze.

Distrusc, pistele aerodromurilor de pe Oahu excludeau posibilitatea ea bombardierele ~i avioanele torpiloare sa aterizeze. Sfidind toate masurtle de securltate, cind t~i terminau earburantul "cadeau" pur !!ji simplu pe puntea portavionului "Enterprise". avind bombele ~i torpilele sub ele. ceea ceo cu o zi in urma, nu sl-ar Ii Ingadult ", $1 abia cind se lass noaptea se putu strecura urlasul "Enterprise" in canalul tngust, care unea golful cu oceanul ~i ancora 1inga cheul iluminat de v [Ip[ti le culrasatului "Arizona", care term ina de ars.

4

La 8 decem brie, dirnineata, viceamlralul Chuichi Nagumo so lrezi inviorat, bine odihnit dupa un sornn adinc. Victoria ce incununase operatlunea se dovedise a fi eel rnai bun me-

• Incarcatura de bombe (sau torpile) Ingreuneazd considerabtl avionul, ducind la sporlrea vltezei de apuntare, ceea ce atrage prelungirea dlstantel de frinare. far prezenta bombelor ~i a torpilelor mare~te perlcolul unel explozll, fn caz de accident.

88

dlcamcnt pentru Ilcatul sau, care i~i fficlIse de cap in ajunul atacului asupra Pearl Harborului.

Se inforrna prln telefon, la sef'ul de cart, in privinta pozitiei unde se afla escadra. Auzind coordonatele, emise, un ,.,IIm" satisfacut. Marea unitate de portavioane se Indepartase la 0 distanta apreciabila de insulele Hawaii, pcntru a-i mai fi tearna de orice actiuni de raspuns ale americanilor.

Dupa ce-si faeu a baie, servi ell pofta micul dejun, iar apoi il cherna la raport pe adjutant:

- Adu-mi doeumentele! dispuse viceamiralul, in vreme ce admira seulptura rninerulul unui palos asezat pe masa sa de lueru. Palosul, care apartinea unui shogun din dinastia i'okugawa *, fusese dobindit la Kyoto, eu putin timp inainte de plecarea in ineursiune. Un iseusit sculptor in fUdell infatlsa citeva scene dintr-o lupta corp la corp. Samurai mlniaturall, eu haori desfacute, loveau ~i parau lovituri de palos, lei ~i colo, in jurul lor, citiva rnorti, Iar unul din samuraii ce fusesera invlnsi, pierzlndu-sl onoarea, i!?i spinteca pintecele eu pumnalul.

Privind la kyen h amiralul era cuprins de un sentiment arnbiguu, Ornamentarea unei arme cu 0 sculptura constituia o abatere de la notiunea de wadi, temeinic statornlclta in fieee [aponez. Frumusetea naturalului nu se slmtea, Lama ascutlta Ii bine ciilita, ~i minerul cornod, executate de mesteri indeminateci, erau minunate prin ele insele, fara tot soiul de ornamente. Sculptura in os, de pe miner, purta amprenta lipsel de sobrietate, ceea ce, in eonformitate ell severele canoane [aponeze, dovedea prost gust ~i vulgaritate; totodata, ochiul era captivat lli de talentul seulptorului, precum lli de patina timpului asternuta pe anna.

o batale respectuoasa in usa salonului i1 smulse pe vicemiral din eontemplarea hlbridulul - arma de ucidere ~l eapodopera de arte frumoase. Era adjutantul, care adusese documentele.

Nagumo citi mai intii telegrama de felicitare expediata de tmparat. Era pentru prima oara elnd i se aeorda 0 asemenea onoare, desl fusese ani Indelungatl in slujba mlkadoulul. Sufletul lui Nagumo fu straluminat de bucurie. li revenise Ie-

• Dlnastla shogunilor Tokugawa a domnit In Japonia In pcrioada .izolarU" din secolul XVI, pint In a doua Jumitate a secolului XIX. •• Pal~. ia joponezl.

89

rlcirea de a inscrie in analele Japoniei cea mai vlctortousa

pagina, necunoscuta pina acum in istorle. .

Celelalte fellcltar! - de la amiralul Yamamoto. de 1.1 Kalchuksyo sl din partea Marelui Stat Major al Trupelor de Useat, le a~eza deoparte. In momentul acesta, eel mai mult il interesa descifrarea telegramel care sintetiza rapoartele agentilor din Honolulu. referitoare la pierderile flotei S.U.A., in golful Pearl Harbor. Datele trecute in telegrarna erau carecum mai mici decit cifrele raportate de capii de Iorrnatil inapoiati din lupta, oricum lnsa, erau extrem de ridicate : fusesera scufundate patru cuirasate ~i un crucisator, un mare numar de dlstrugatoare, nave de paza ~i auxiliare ; Iusesera scoase din functiune toate bazele aeriene - pe locurile lor de stationare arsesera vreo doua sute cincizeci de avioane de lupta ; patru cuirasate suferisera avarii atlt de grave, incit nu vor mal putea parasi golfu] Pearl Harbor multe lunl de-a rindul...

Dupa ee-l dadu liber adjutantului, Nagumo scormoni printre partituri si, deschizind capacul pianului, se aseza in fata claviaturii. De sub degetele lui, care-si pierdusera supletea de odinioara, se revarsara acordurl din "Egmont" de Beethoven. La inceput, comise 0 serie de greseli, Nemultumlt, Nagumo se incrunta sl scutura din cap, iar dupa aceea, treptat, se antrena In joe Ii placea sil mediteze, in timp ce interpreta muzica de Beethoven $i Bach. Iar acum cugeta la faptul ca era posibiJ ca Isoroku Yamamotn sa fi exagerat pericolul preJungirii unui razboi cu America. State Ie Unite n-aveau sa se refaca atit de repede dupa infringerea suferita. De data asta, cind 0 buna [umatate din navele Flotei OceanuJui Pacific z.icea ingropata in rnllul de pe fundul golfului Pear] Harbor. in rata Japoniei se deschideau excelente perspective militarc. Dintr-o sin.!!uril Iovitura, eI asigurase Impcrlului suprematia in Oceunul Pacific.

Apoi, gindurtle sale se intoarsera la foliciturea imparatului.

Era Interesant de stiut eu ce anume il vor distinge pentru incursiunea, rara precedent, asupra insulelor Hawaii? Din decoratiile celemaiimportantealeJaponiei.nu-i llpsea de-

cit "Ordinu] Crlzantemel-. Insa acesta se oferea numai membrilor dlnastiel imperiale sl persoanelor incoronate. Probabi1 il vor avansa in gradul imediat urrniitor si-I vor numi membru in Consiliul Imperiului - Gyonro !

QO

- Putin probabil! rosti vlceamiralul. eu glas tare, trintind eapacul pianului. Apoi ordona la telelon: Adunati efectivul portavionului "Akagi" pe puntea de zbor !

Dorea sa-l feIicite ~i el pe partlclpanrli In incursiune.

"""

,

Cind Chuichi Nagurno, dupa ce-sl Je licltase subordonatli eu prilejul victoriei, parast puntea de zbor, lnsotit de uralele tuturor, in strigate de "Banzai !", putlni au fost eel ce au reuslt sd-sl pastreze calmul. Numai Morimoto ~i inca vreo cltiva pilotl eu vechime purtau lnscris pe chipul lor ca totul se petreeuse normal, asa cum s-ar fi cuvenit sa se intimple, lji ca nu avusesera nici 0 Indoiala in prlvlnta rezultatului incursiunii asupra insulelor Hawaii. In schimb, tineretul jubila, lara sa se jeneze de sentimentele manifestate.

- Inca doua, trei incursiuni din astea, si-I vom ingenunchea pe anglo-saxoni! perora, Intr-un cere de prieteni, locotenentul Mikimoto Komura, pilotul care suferlse un accident in timpul antrenamentelor _ de pe insula Sioku.

- Cine-si bate grura mai mult face mai putin, remarca, la adresa acestuia, Kyenzi Takasi. Stiu precis eli torpilele lui Komura au trecut ieri pe Iinga tlnta.

- Se mai Intlmpla ~i sa nu-ti mearga, obiecta Yasuziro, uitindu-se la 0 familie de fregate ce strabatea cerul in zbor, pentru ca apoi sa ofteae : Pacat, draga Kyenzi, ea ne-am grabit sa golim sticla aceea, .. Cocorul alb". Ce binevenitA ar fi fost acum ...

ll'salva atatputernicul vrajitor Morimoto, care, cu 0 mina mlsterloasa, ii invita pe cei dol prietenl in cabina sa. Acolo au baut pentru victorie, ~i pentru ocrotitorul lor, zeul Hatiman. 0 sticla tntreaga de coniac frantuzesc, procurata din pivnicioara viceamiralului. Nagumo era nebautor ~i avea 0 rezerva de alcooluri fine. pentru primirile de lnalti oaspetl, Stewardul comandantului, 0 puslarna cu ochi nevlnovatl, reaIizase un business destul de bun eu sticla aceea de otrava interalsa.

- Pierderile aviatiei ambarcate, in incurslunea asta, reprezintii numai douazecl ~ noua de echipaje - un pret de-o nimica toata in schimbul flotei americane. Morimoto, Incalzlt din pricina conlaculul, i~i lepadase masea imperturbabila, de samurai Izolat, ~i vorbea lnsufletit. Pierderile noastre de-

91

asupra insulelor Hawaii sint de zece ori mai mici decit cele avute pe insula Sioku. Deci, jertfele aduse acolo s-au dovedit a nu fi inutile, asa cum credearn nol... hi aduci aminte, Yasuziro-san. cuvintele mele cind spuneam ca Sioku va fi un ciur, prin care vor fi cernuti tot! cei de prisos?

- ada, syensei. se incllna Yasuzlro, atl avut dreptate.

6

In timpul acesta, in insulele Hawaii. asupra carora se abatuse taifunul nimicitor ill incurslunil [aponeze, Charles Mallory sl Robert Harris sorbeau pina la fund amaraciunea infringerii.

- Galbenii a.~tia ne-au pocit atit de zdravan mutrele, cum nici Joe Louis n-ar fi facut-o mal bine cu un boxer incepater, bornbanea Robert, zacind pe rogojinile aspre, din adapostul antiaerian. De doua zlle, acesta servea drept locuinta pentru avlatoril din escadrila 332. ,.Sinistratii" i~i mutasera aici lucruriIe salvate, ha chiar !?i un aparat de radio, scapat ca prin minune intact.

Charles, inca nerefucut dupa cheful pe care-I trasese cu echipajul "fortaretei" snlvate de el, tacea ~i invirtea butonul de selectare a posturilor. Printre sunetele unui blues, se auzt, deodata, glasul popularulul comentator Fuller, care expunea bilantul agresiunii japoneze asupra lnsulelor Hawaii :

- Pearl Harborul a produs 0 deprimanta impresie in rlndurile tuturor paturllor sociale ale locuitorilor din S.U.A. Arnericanll. into-mal ea Adam ~i Eva, au descoperit ca sint goi ...

Charles. rara sa-l observe pe pastorul ce se apropiase din spate, ~i care ar fi dorit ~i el sa-l asculte pe Fuller, injura ~i inchise aparatul de radio.

- Ce-o sa ne facem, daca japonezii repeta agreslunea I

- 0 sa stam aid, in adapostul antiaerlan, raspunse ve-

ninos Robert. lar cu cele doua Lightninguri care ne-au ramas, or sa zboare Paul ~i Adams.

- ~i ce-o sa se-ntimple, daca vor debarea trupe pe insula Oahu? continua. sa.-i bata la cap Charles.

- Fereasca-ne Cel de Sus de-ass eeva, rosti pastorul, ridiclndu-sl privirea spre tavanul adapostulul.

- Atunci or sa ne ia ca din 01)]8, ell miinile goale, i!?i dtidu drumul Robert.

T .. icllr;1 ell totii.

92

- Razboiul abia inccpe, spuse pastorul. Nu uitati, America mal are destule nave in Atlantic. Sl-apol, ~i Anglia, aliata noastra, poseda 0 flota puternlca la Singapore. Presedintele Roosevelt nu va lasa insulele Hawaii in sufertnta.

- Multumesc, sfintia ta, pentru consolare, vorbi cineva dintr-un colt intuneeos. Ce-i drept, era mal bine daca nu-i lasarn s-ajunga pina aiei. Cum de s-a putut intimpla asa ceva ? I Cum? !

lntrebarea rarnase suspendata in aero

Pearl Harborul era doar lnceputul unei serii de cnocauturi administrate de flota japoneza flotelor aliatilor anglo-americani.

In seara zilei de 10 decembrie 1941. "Akagi" ~i alte nave ale rnarli unltatl de portavioane au fost impodobite eu pavilioane colorate. Pe gabierul vasu1ui amiral fu Iarasl inalta' pavilionul cuirasatu1ui "Mikasa". Se receptionase 0 stire irnbucuratoare, despre noua vlctorle a fortelor japoneze in zona de vest a Oceanu1ui Pacific. $i, desl Yasuziro nu participase la luptele de aeolo, cunostea foarte bine raportul de forte. locul actiunii, sl chiar pe multi din eel care luasera parte 1a eveniment, sl-sl putea imagina destul de clar ce se Intimplase la mii de mile distanta de insulele Hawaii.

CAPITOLUL IX

t

Pentru a-lii intarl fortele din Extremul Orient. amiralitatea britanica expediase in apele Oceanului Pacific doul dreadnougbturi inspAimintatoare. Acestea erau vasul de linie .Prince 0:1 Wales" ~i un cru~ator greu .Repulse", aproape ell nimie mai prejos lata de cuirasate, in ce priv~te forta de foe sl ouirasa de aparare, r.a 2 decembrie 1941, navele au sosi' la Singapore, unde Ie astepta 0 primire triurnfala.

Comandantul forte lor navale ale Marii Britanii din 0- ceanul Pacific, viceamir alul Thomas Philipps, in ziua aceea Lsi triidcl principiiIe. Nu mai ramasese nici urma din gravita-

83

tea sa afectata. Stralucea tol de zirnbete. de decoratil !ii de fireturi aurii ale tunicii sale de parada. Excelenta dlspozitle a sefulul s-a transmls !1i suitei care-I inconjura. Sosirea eelor doua puternice unitatl navale era un minunat dar facut note, britanice din Oceanul Pacific, in fata Inspalmintatorului perico] ce se apropia dinspre arhipelagul japonez.

Prlmul care intra maiestuos in baza fu "Prince of Wales".

Pe falnicu-i catarg filfiia pavilionul britanic. Lansat la apa in 1940, cuirasatul dezvolta 0 viteza de peste 30 de nodurt, 'ceea ce depasea sensibil viteza navelor japoneze cele mal moderne, "Kongo" ~i ,.Kirishima". Pe "Prince of Wals'' se rldicau, lnfrlcosatoare, gurile de foe ale tunurilor de 14 toll, Colosul de otel, vopsit in eenuslu-verzul, parea 0 stinca abrupta de nescufundat, Ierecata eu 0 cui rasa de 300 mm.

In siajul lui "Prince of Wales" inainta Inspiiimintatorul "Repulse". Ca dlmensiune, ceda in fat a culrasatulul. dar, in momentul cind fusese modernizat, in 1936, capatase sase tunun mal puternice decit eele de pe "prince of Wales", avind calibrul de 15 tali. Mai mult de atlt, "Repulse", pentru respingerea atacurilor de aviatie, avea rnontate Instalatii grele de arttlerle antiaerlana, cum nu posedau multe alte nave.

Cind glgantlcele. vase de razbol au leslt in rada, catargele le-au fost impodobite cu pavilioane de semnalizare de diferite culort. Pavilioanele brltanice au fost coborite putln, ~i Iara~i au pornit Si.l fluture in briza racoroasa, sus pe gabieri. Salvele de artilorle au bubuit asurzitor. Alarnurile Ianfarelor au revarsat sunetele imnulul englez. Sirurlle de marinari !?i soldatl ai garnizoanei din Singapore, in forrnatle de parada, au luat pozltle de dreptl, incremenind nernlscate.

"Britania - stapina rnartlor !

"Da, asa a fost plna acurn, !;ii asa va Ii ~i de-ileum incolo" gindeau multi din cei adunati aid. supusi ai coroanei engleze.

Insa viata mal Intervine !1l ea ...

Atunci cind s-au primit prlrnele comunicart alarrnante, capetele partlcipantilor la - banchet mai pocneau inca din pri,cina dozelor "m~rimlre~tilo6 de whisky ~i brandy eonsumate. Japonezi~ Incepusera efectuarea operattllor de desant. Navele ~i vasele marli unitati operative "Maluysia" paraslsera Formoza. !Ele transportau Armata a 25-a [aponeza, orlcntindu-sc s.pre Singapore. Riizboiul, izbucnit din insulcle Hawaii, so apro-

de aceasta zona Cll rapiditatca unul tsunami. Din rapoartellf '~rviciilor de inforrnatli devenlse cunoscut ca, in travers

94

de Saigon, marea unitate operattva se defalcase in citeva grupuri ce se apropiau simultan de coasta de nord a Malaysiei, iar la 7 decembrie incepuse debarcarea desantulul in apropiere de Bangkok, Victoria ~i Kota Bharu.

Pentru a zadarnlci executarea operatiel de desant a japonezilor, vicearniralul Philipps i~i moblllza de urgenta eseadra pentru iesire in mare. In noaptea de 9 decembrie, navele parasira Singapore. Viceamiralul i~i inc1!tii pavilionul pe .Prince of Wales".

In afara de cuirasat ~i de cruclsatorul "Repulse", in componenta escadrei mai intrau citeva dlstrugatoare ~i vase de paza,

Ocolind peninsula Malacca, escadra tindea sa atinga cit mai repede 'Iocul de debarcare a desanturilor japoneze, pentru a Ie nlrnici cu focul artllertei grele, mal inainte de a se consolida pe tarm.

Dlmlneata zlei de 9 decembrie era posornorita sl racoroasa. Norl [osl se tirau deasupra valurllor, agi"\tindu-se de catargele culrasatulul.

Dupa amlaza, porni sa rasune clopotul marll batalll. Escadra dadu alanna de lupta, De pe un dlstrugator, care naviga in travers de oruclsatorul "Repulse", se observase periscopul unul submarino Asupra locului banult se aruncara citeva serti de grenade antisubmarine. :racerea adincurllor marl! fu sfi!iiata de explozii surde ale unor tncarcaturt de trinitrotoluen, capabile sa fringa corpul submarinului chiar la 0 distanta apreclabila de punctul deflagratlel.

Insa cchlpajul submarfnulul japoncz 1-165 'izbuti sa rnanevreze ~i sa lasa din raza grenadelor. Desprinzindu-se de urrnarlrea distrugatoarelor, cornandantul submarlnului, capitanul de rangul trei Harada, a transmls prin radio la Saigon pozitia unde se ana escadra engleza.

Echipajele dlstrugatoarelor ce atacasera submarinul, nedescoperind la suprafata nici urme de ulel ~i nici bule de aer, au dedus ca grenadele fusesera aruncate asupra unei zone pustii. Raportara vasului amiral despre esecul atacului. Totust, vlcenrnlralul Philipps fu prea putin alarmat de faptul ea japonezii, acum, ii cunosteau pozltia, Nu-i era tearna de intilnirea Cll escadra amiralului Nabutakye Konda, intrucit acest!l nu cuprlndea nave capabile sa reziste loviturilor de pe "Prmce of Wales" ~i "Repulse". Iar atacul avioanelor torpiloare era exclus pe 0 astfel de vreme.

95

Peste noapte, escadra navlgind ·in dlrectiu nord. atinse iraversul Kaunthanului. Soarele, care reaparuse din ocean. vesti inceputul unei zile noi. Dimineata de 10 decembrie a fast senlna, Clclonul, sub acoperirea carula escadra fusese aparota de aviatla [aponeza, se deplasa spre coastele insulelor Borneo !Ii Celebes.

Dupa ce se odihnise excelent in cabina sa, vlceamiralul Philipps urea pe punte. Ochii Ii rnijeau din pricina ref'lexelor soarelul, cure straluceau pe bordul din dreapta. Usoara infiorare a valurilcr nu avea forta sa clatine dreadnoughtul,!?i "Prince of Wales" inainta lin !?i lute ca un cxpres, laslnd In urma pupei cloeotul urtaselor talazurl, care, sfarlmtndu-se In departare, se transfonnau intr-un drum de spuma lurninos.

Prlvlnd pescarusll, ce se straduiau din toate puteri1e S[I nu riirnina in spatele navei, ~i albastrul cerului, fara nici un norisor, Philipps ofta din adineul pieptului ~i se gindi di n-ar fi fost rau daca ar fi eerut 0 acoperire de aviatie pentru escadra, tnsa aprecie imediat: se indepartasera excesiv de bazele aeriene.

Zabovlndu-si prlvirlle asupra tevilor de tunuri antieriene dezvelite de huse ~i asupra servantllor incremeniti la posturile de lupta, ajunse Ia concluzia ca, deocarndata, nu avea motive speciale sa fie nelinlstit. Sl, in afara de asta, Philipps. fiind un autentic marinar, ascundea in adincul sufletului uu total dlspret fata de avlatle, ca gen de arma, ~i nu prea credea in efleienta acoperirii navelor, la traversarea marii, de catre avioanele de vinatoare. Ordonind sa fie supravegheat cerul cu atentle, intra in postul de comandii de lupta ~i se pleca asupra hartii strimtorii Malacca. unde era marcata, cu semne eonventionale de culoare rosie, eruptia trupelor [aponeze de desant.

In acelasi timp, pe aerodromurile japoneze ale Flotilei navale 22. amplasate in apropiere de Saigon, se efectuau ultimele pregatiri pentru misiunea de Iupta. Dupa ce se primisc raportul referitor la pozitia escadrei engleze, transrnis de pe bordul submarinului 1-165, echipajelor celor 117 avioane de Iupta Ii se ordona sa acopere trupele de desant in fata tirului de pe mare al englezilor. Neavind posibilitatea sa se lnalte in aer in ziua de 9 decembrie, din pricina vremii nefavorabile ~i a distantel ce ii despartea de escadra, i~i aminara atacul asupra navelor pentru ziua urrnatoare.

Inaintind spre nord, escadra se apropia de raza de actiune a avioanelor torpiloare japoneze. Atunci se dadu sernnalul

96

de decolare. Impovarate mult de bombe ~i torpile, grupele de avioane rulauspre start ~i se Inaltau, Aveau de zburat vrco mie de R:ilometri deasupra apelor Marii Chinei de Sud sl sa-~i depisteze tinta pe nernarginlrea intinderilor albastre, care rellectau milioane de scinteieri sol are.

Japonezii au aparut deasupra escadrei pe neasteptate, Pardi se Ivlsera din sineala cerului tropical. Viceamiralul Philipps transmisese, prin radio, sa- i se expedieze de urgenta avioane de vlnatoare pentru acoperire, insa acum era prea tirziu Sirenele abia reusisera sa suiere alarma aerlana, iar clopotul marii batiiIii sa dangane, cii 0 grupa de noua bombardiere. care zbura jn apropierea navei "Prince ot Wales", se napusti in picaj asupra vasului amiral. Cerul din preajma aparatelor [aponeze se impinzi de ciupercile exploziilor de antlaertana. Tunurlle automate scuipau sute de proiectile in intimpinarea aparatelor Y -99 ce pieau din tnalt, dar acestea, de parca ar fj fost vriljite. nu acordau nici 0 atentie direlor albe ale traseurllor earp sfislnu cerul. contlnulnd sa cada in picaj peste tinta.

Manevrind brusc ... Prince of Wales" iesi cu succes de sub loviturilor bornbelor lansate. Cele citeva exploz!i. care ti!?niscra la bordurl. nu-i priclnuisera nici 0 avarie .

.. Repulse" se dovedi a fi mai putin noroeos. Un pilot japonez ii trinti 0 bornba de cinci sute de kilograme exact pe eentru. Strapungind puntlle superioare !ji prlnelpala, bomba exploda in interiorul crueisatorului, dind nastere eitorva 1.0- oare de ineendiu Furnul ce rabufnea pe cosurl se amestecs numal decit eu Iumul negru aJ incendiului care i~i dezlantulse vilvatriile pe "Repulse" Astfel, fu mult usurata tesirea la tinta a urnuitoarelor qrupe de avioane japoneze, Ingadulnd identiificarea escadrei engleze de la mare dlstanta.

Echlpajul de pe •• Repulse" lupta eu succes impotriva focului, iar peste putin tirnp incendiul incepu sa se stinga. Dar pe eer aparu a] doilea val de avioane japoneze. De data aceasta, erau de torpilare. care-si lndreptau principalele eforturi asupra vasului amiral. Apropiindu-se din partea bordurilor din stlnga ~i din dreapta, lanseaza mai multe tor pile deodata, Dire-

Ie acestora, punctate de bulbuci, se indreptau spre nave din toate dlreetllle, Uriasul cuirasat "Prince of Wales", supus unei mart forte de inertle, abia izbutea sa eschiveze loviturile. Acest joe de-a soareeele ~i pisica nu dura prea multo Cuirasatul fu cutremurat de-o puternlea explozie. Torpila care-I Iovise

C-da ~2 coala 7

97

avarie comanda cirmei. Poslbllttatile de manevrare ale vasulul Be inrautiitirii.'

"Repulse", ceva mai usor ~i cu 0 inertle mai redusa, reu,ise sa se eschiveze din calea a vreo douazecl de torpile. Inluriatl de eseo, pilotli [aponezl, care-sl lansaseri lncarcatura, Eburau acum chlar 1a virtul catargulul, mitrallind servantil de la antiaeriana ce-i tineau intr-un 100 conUnuu cu tunurile devenite Incandescente. Apa din [urul vaselor clocotea sub ploaia de schije ~i proiectile, In doua puncte, orizontul fu trasat ell lumul unor avioane care se prabuseau in ocean.

"Prince 01 Wales". avind comanda cirmei avariata, deveni o excelenta tintii pentru avlatcril daponezi. Philipps, plna a-. tunci Irnperturbabll, incepu sa-sl intoarca ain ce in ce mai frecvent privlrtle spre sud-vest. Se ruga din adincul suf1etului, implorind cerul, sa aparil cit mal rapid avioanele engleze de vinatoare ~i sa alunge ctrdul de rapltoare ce dadeau tircoale deasupra escadrel, Dar rninunea nu se Implinl. Cerul era brazdat numai de avioanele torpiloare [aponeze. Peste putin timp, bordul culrasatulul Iu spart de inca 0 torpfla. Apa navall, inecindu-i pe marinarii asurzltl de explozie.

Dupa cea de a doua torplla, care nimeri in partea din pupa, pe "Prince of Wales" rasuna 0 explozie ce frinse corpul cuirasatului. Pupa, desprtnsa de nava, pomi sa se legene a-, landala pe val uri, ca 0 grilmada de metal scorojit, infa~urati de conducte ~i de impletiturile iirelor electrice. Cuirasatul ramase in deriva. Avioanele torpiloare japoneze i~l contlnuara atacul din toate directiile.,

La inceput, aruncara torpile1e de 1a marl Inaltlrni. Apot, tnsa, se aprople 0 Wt:IPil de avioane torpiloare la 0 inaltime de cinzeci de metri. Inca doua echipaje, din Iindul celor ce atacau Ia nvirful catargululs, plonjar! spre fundul Marii Chinei de Sud, dupa ce se pornenlsera in ploala compacta a perdelei de foe Improscata de culrasat, !fotu~t. evenimentul nu-t opr! pe ceilalti. Din ce in ce mat des, loviturile surde ale torpUelor cutremurau carcasa puternicA a cuirasatulul, de la chili ~I pini la gable. Mille de tone ale apeJ patrunse in vas ii inriut4tir4 ,I mai mult stabUitatea. Numeroase posturi de antiaeriani fusesera reduse la tacere, " tirul lor fncetase. Un nou val de avioane daponeze I" larga in intregiroe incarca-

tura de bombe asupra lui nPrince of Wales", de parcA acesta ar il fost un poligon de Jnstruetie. 2:ecUe de bombe care explodara in interlorul lui i-au grabit agonla,

88

"Repulset4. s-a scufundat inaintea vasului arniral. Incasind In ambele borduri lovituri dlrecte, cruelsatorul lull apll din plin ~i porni sa se incline. Apol Ii eeda eomanda cirmei. Intocmai ea un elefant eare si-a pierdut mintile, "Repulse" 'incepu sa se roteasca tntr-un eere lnchls, amenlntlnd sa se pravaleasca peste vascle de paza. Acestea s-au retras imedias din calea sa, roind in toate partile. Difuzoarele de pe "Repulse", depaslnd huruitul avioanelor japoncze. au transmis ordinul comandantulul : ,.parasiti nava !".

Japonezil, epuizlndu-sl munltiile de lupta, continuau sa evolueze deasupra vaselor ce se scufundau,

Partea din prora cruclsatorulul "Repulse" se cufunda in valuri. Pupa, ridlclndu-se, dadu la Iveala elicele navei. Nemaiintimpinind rezlstenta apei, acestea se invirteau ea turbate, de parca ar fi fost de avion. Marinarii sareau peste. borduri ~i de pe suprastructura in apa abandonind cruclsatorul, Citeva barci de salvare lansate s-au umplut imediat eu oamenil ce cautau sa scape de la plelre, De locul oatastrofei euirasatului sl cruclsiitorului s-au apropiat, in mare viteza, citeva distrugutoare sl au inceput su-i ajute pe cei ce se aflau in perico 1. Huruitul motoarelor depasea tlpetele ranitilor sl ale ceJor pe cale de a se ineca. Nimeni nu-l mal putea ajuta. cu nimic, pe ultimii marinari de pe ,"Repulse". care par<:lst>3u

vasul innebunlti de spalma, Siirind in apa. de la pupa, cadeau sub ellcele navei care, Invirtlndu-se, devenlra astfel 0 giganti-

cii rnasina de tocat carne. .

Amiralul Philipps ordona ca dlstrugatoarele sa ia la remorcu "Prince of Wales", tji sa-l duca la Singapore. tnsa. 10- vit de bombe ~i gaurit de torpile, culrasatul, care, doar cu eiteva ore in urma, reprezenta 0 perforrnanta a tehnicil navale de razboi, peste citeva momente se inclina ~i se rasturna, aratlndu-si fundul ruginit, acoperit eu alge sl eochi1ii.

Oarnenil ee reusisera sa se arunee peste bord, inotau din rasputeri sa se indeparteze cit mal mult de nava, pentru a nu fi absorbltl de pllnla virtejului ce avea sa se formeze dupd scufundarea acesteia. Partea din pupa lui "Prince of Wales" s-a scufundat mal repede, Jar prora s-a inaltat ineet deasupra apei, unde lneremeni citeva secundc, ca dupa aceea sa dis-

para, pentru vecle, in-fundul rnarlt. .

Marinarii inotau pretutindeni, in asteptarea ajutorului c~ ,trebuiau. s~ Ii-I, acorde. dlstrugatorele, ~i se gindeu ingroZIt) Ia reehinl. Avtoanele japoneze, convingindu-se de pieirea color mal bune doua vase ale Ilotel britanlce, i~i Iuara zborul

99

catre coastele Indoehinei. Acurn urma atacul rechinilor, numerosi in apele acelea. Dar, Inspalmintati de explozii, se indepartasera ~i ei de zona bcltclliei.

Distrugatoarele redusesera viteza sl, rotindu-se ineet, it adunau pe eel salvatl ca prin minune ~i raspinditi pe un sector intins din suprafata maril.

Majoritatea membrilor echipajelor de pe "Prince of Wales" sl "Repulse" a lost culeasa din ape mai inainte de Ivlrea printre valuri a arlploarelcr rechinilor. Aeestla, treclndu-Ie spaima, se intorceau atrasl de mirosul singelul omenesc, Unii din ei au reusit, totusi, sa se infrupte. Barelle de salvare avura ocazla Sci adune destule trupuri eu picioarele complet sf'lrtecate.

Cu tot ajutorul neintlrzlat al dlstrugatoarelor, aproape sase sute de oameni i!li gasira sfir~ituI in apele calde ale Marii Chinei de Sud. Printre cel mortl a fast ~i viceamlralul Thomas Philipps, comandantul fortelor navale din Oceanul Pacific ale Marti Britanii.

Dind doua lovlturi nimicitoare flotelor aliate, in Hawaii !?i in Marea Chinei de Sud, O"aponia le privase de superiorltatca in nave mari de suprafata ~i capatase libertatea de miscare necesara pentru indepIinirea unor noi operatlunl de agresiune in bazinul Oceanului Paaific.

:Japonia jubila. Odata cu dlsparltla navelor "Prince 01 Wales" ~i"Repuls6", dupa zdrobirea flotei americane la Pearl Harbor, chlar ~i japonezii cei mai predispusl la pesimism ere-

zurii, in posibiJitatea unui sfirstt victorias a] razbotulul.

CAPITOLUL X

Dupa atacul asupra Pear] Harborului, rnarea unitate de portavioane japoneze se defalca, "Hiryu" ~i "Soryug s-au indreptat, Insotlte de crucisatoarele "Tone" ~i nChikuma", spre atolul Wake, unde debarcau desanturile japoneze, pe un petle de uscat pierdut in ocean, ~i care apartinea S.U.A. Aceast.i insulitii. intre Japonia ~i Hawaii, capatase, in clipa aceea, importanta strategica.

100

Portavioanele "Sholtaku· ,i "Eukaku" se avlntara spre Kure, acasa, in metropola, Erau lnvidiati de toti eel care le cunosteau ruta.

lar viceamiraul Nagumo. eu resturile 'lotei, porni spre insulele 'fruK. Cind, la sud-vest de mirajul albastru, s-au Inaltat insulele muntoase, care adaposteau una din cele mai putern ice baze navale militare ale lJaponiei, toatii lumea s-a simtit ca la ea acasa. Era.u locuri bine cunoscute si amenajate pentru locuit. Caroline le le-au organizat Invtngatorllor 0 primire triumfala. In onoarea sosirii escadrei viceamiralului Nagumo s-au tras salve de tun de pe navele de lupta ~i din bateriile de aparare de coasta, Eabipajelor intoarse din carnpanie le-au fest acordate zile de odlhna.

Yasuziro !Ii Suzuki, navigatorul sau, au fost printre eel dintii care au coborlt la tarm. Douazecl de zlle petrecusera pe mare. Era oarecum straniu sa simti sub picloare taria pamintului. p.alleau pe faleza Iovlta de valurl cu un mers de marlnart, Iegantndu-se usor. Nu aveau tncotro sa se grabeasca. Admirau florile !ii copacii vesnlc verzi care cresteau de-a lungul coastei. Plaja era Impestrltata de umbrele ~i de castlle de cauciuo multicolore ale celor care se saldau. Nici nu le venea sa cread&l di undeva era razboi ~i chiar ca, nu de mult, apasasera pe tragaci, uelsesera ~i cii puteau sa fie ~i ei Qei~i. De aceea. libertatea de a nu face nimic era" mult mai palpabUA ,I mal tmbucurator perceputa. Aveau posibilitatea sa zacA zi1e intregi Intlnsl pe nisip, sa pieoteasca la umbra coeotierilor, sau sa se sealde in valurile calde ce se spArgeau de tArm.

• Dar ellpele de desfatare pe plaja de la q"rull! n-au durat prea mult. Chiar inainte de Anul Nou, toti marinarii au fos' Irnbarcatl. In sunetele unui mars traditional. portavioanele ip~ira in ocean. Aoolo, dincolo de linia precise a crizontulul, ii asteptau noi bcitalii ~i campanii.

- De ne-ar ajuta zeul Hatiman ! soptl Yasuziro, cind din insula Truk se mai zari doar conul vulcanului stlns, ce se

inalta deasupra apelor oceanului. .

De data aceasta, navele se indreptau spre insulele arhipelagului Malaez, unde armata !?i flota [aponeza luptau cu trupele aliate anglo-olandeze. La Palau, s-au intilnit din nou cu "Soryu" sl "Hiryu". care sosisera din Japonia, la rendezvous.

Dublindu-si forta de soc, escadra i~i alese ca baza golful Sturing, din insula Celebes. De acolo, Yasuziro a avut ocazla sil execute citeva misiuni do lupta, cu bombe acrosate, Zbu-

101

rase in sprijinul desanturilor debareate la Manado ~i Makassar,

- Stli, Kyenzi, i se p1inse Yasuzlro, misiunile acestea de lupta seamana mal molt eu ru.,te plimbari de agrement deasupra golfuriJor albastre §i a junglelor de smarald. Nki gind sa potl sa~i vreun act de vitejie !

- Ce vorbestl, Tora! Va sa ziea, te pregat~ti pentru misiune, te agiti, iti concentrezi toate iortele ~. in loc de inamie. nirnerestl peste n~te iepuri frico~i. care se imprastle !?i se aseund in jungla numai la auzul motoarelor noastre!

2

Curind insa, lui Kyenzi ii fu ddt sa auda si altceva de la Yasuziro :

- Suzuki, navigatorul meu s-a procopsit c-un gIonte in soldul sting. Pina I-am dus Ja ,,Akagi". era gata-gata sii-!li piarda tot singele. Aruma zace la spital. intr-o stare grava. - ~i cum ai sa te descurci fani navigator" se Interesa Kyenzi.

- De doua zile nu mai zbor. Mi-au fagaduit c-au sa mi-l dea in echipaj pe plutonlerul Nagosawa. In ~tii ? Un grasan. Are sl-o porecla potrivita - Fugu. Seamana foarte mult eu pestele <isla, mare :p lenes, eu maruntalele otrsvltoare.

- Yasuziro, ~U de compatlmlt. Am auzit atitea despre navlgatorul asta. Nici un pilot nu vrea sa zboare eu e1.

- $1 ce-i de mcut ?

. - Ia-i navigatorul vrcunuia din pllotii patrulei tale !;ii' lui da-I-l pe Fugu.

- Oarecum nu-i frumos sa fpei asa ceva. ~i n-as vrea sa desperechez eehipaje care s-au antrenat Impreuna, Iar tipul n-o sa faca prea multi purici Ia mine. Indata ce se lnzdraveneste Suzuki, iI ~i dau afara din detasament.

Cind plutonierul Nagosawa aparu in detasament, nu semana deIoe eu un individ in stare sa intruneasca toate vieiile omenestl, Pur ~I simplu, te izbea in ochi grastmea exceslva, rar intilnita printre aviatorii eu antrenament.

Timp de eiteva zlle, Yasuziro Il tlnu sub observatle pe noul sau navigator. Dar, in afarii de zglrcenla ee-l obJiga sa stea mai Ia 0 parte ~i neglijenta, atlt de improprie locultorllor Japoniei, n-a gasit nimic deosebit la el.

De lndata ce Nagosawa s-a instalat in carhnga, pentru a porni intr-o misiune de lupta, all inceput sa se produca ~i me-

102

tamorfozele. Dupa ce-si prinse casca de zbor, cu degete tremurinde, se zapaci, se foi sl dcldu sa-~i pregateasca echipamentul de navigatie, prilej eu care ii -cazura creioanele ~i liniUe.

- Ce te tot framinti aealo? il intrebc"i Yasuziro, care

abia ii astepta raportul despre stadiul de pregatlre a mlslunii, - Da ? Ce ? biigui N agosawa, ell gIas gituit.

- Ire-am Intrebat, ~ti gata de zbor ?

- Da, da! i,i mai veni in fire Fugu. Fata sa, schimo-

nosita de incordarea asteptarii, palise,

"Vai, Doamne! se gindi Yasuziro. Ce-o sa se-ntimple eu el cind se va gasi sub tirul antiaerienelor? Oare nu-i un act de superficialitate sa pled la lupta e-un asemenea am in echipaj 1".

Dar se daduse cornanda pentru pornirea motoarelor ~i era prea tirziu sa se mai intreprtnda ceva. Cind se aflara in aer, din pricina spaimei ~i a tensiunii, Fugu se prosti fii mai zdravan. Aproape nici nu-i mai Intelegea comenzile lui Yasuziro. Privea stupid, ca 0 fiara. incolUtA. Iar cind au lesit la tinta, arunca bombele mult prea devreme, ~i acestea explodarii alaturi.fara sa provoace vreo avarie navei bombardate.

Infurlat, Yasuziro uita de toate regulile polltetli japoneze:

- E~ti un rahat ~i nicidecum navigator. domnule Nagesawa I ii spuse el, nemaiputindu-se ab(ine. NavigatoruJ tacu. insa poate nki nu-l auzise.Dupi 0 bucatA de drum din ruta de intoarcere, clnd temerile prlncipale r3masesera In urma, Nagosawa. incepu sa-~ vinii in fire.

"Poate se va mai ebisnul, dupa ce va mirosi putln pral de pusea I" ii str.ifulgercl lui YasllZiro 0 speranta prin minte. Insc1 procesul de transform are a lui Fugu in autentlc navigator se preJungea exeeslv.

Fiind aproape un an de cind i~i facea serviciul in grupul aeronautic de pe "Akagi", Yasuziro i~i' putuse da seama eA nu totl aviatorii de acolo erau nlste nelnfrlcatl ~i adevarati samurai. Mai erau un ii, ca locotenentul Mikimoto Komura, care nu prea aveau tragere de lnlma pentru rnlsiunlle de lupta, dar cei din categorla lui Fugu ii provocau un profund dezgust prin frica lor anlmallca.

Se parea eli esecurile ee-l insoteau pe plutonlerul Nagosawa, de cind fusese incadrat in echipaj, devenisera un "bun" a] intreguJui efect.iv a) patrulei. Rareori se mai intimpla ca

100

vreun zbor sa se execute tclra defectiuni tehnice sau accidenteo Niei indeplinirea mlslunllor nu le reusea. Ba Fugu nu era in stare sa duca patrula la tinta ~i aparatele zaboveau prea mult in zona de foe antiaerian, ba devia in asa hal de la ruta, indt, dupa aceea, numai eu ajutorul navigatorilor eoeehipieri 'Ii al lui Yasuziro regaseau portavionul "Akagi" sl "cadeau" pe punte cu rezervoarele goale.

Odata, rabdarea lui Yasuziro nu mai rezlsta. In ziua aceca, zburasera in recunoasterea navelor inamice pe Marea Jawa. Iar Fugu nu reuslse sa indice echipajului, eu precizie, zona respectlva, In cautarea marii unltatt de nave anglo-olandeze, au fost nevoltl sa manevreze mult in volte, cercetind mereu intinsul desert al apelor. Epuizind rezerva de carburant, s-au Inters acasa far a nici un rezultat. Se Inapoiau zburind de-a dreptul, prin Makassar sl Kendari. Undeva, deasupra [unglel, s-a tras in el, gaurindu-li-se in clteva loeuri planurile. Prin radio, echipajul lui Yasuziro a primit ordin sa grabeascil apuntarea, deoaece de zona unde se ana portavionul se apropia 0 furtuna. Mica rezerva de earburant j-a obllgat sa se indrepte spre portavion in cele mai nefavorabile condltii. Pe dlrectla de apuntare aparuse un nor vlolent-Intunecat, spintecat in ftece ollpa de Iimbtle de foe ale fulgerelor. A intra in el, era echivalent eu sinuciderea. Yasuziro a vrut Sci efectueze intrarea pe directla de apuntare sub nori, la midi inaltirne. Dar s-a pomenit intr-o ploaie torentlala, care i-a redus vizibiIitatea .aproape la zero. Rafalele vintului zvirleau aparatul Mitsubishi de pe-o aripa pe alta. Rabufnirlle verzui alp fulqerelor W,orbeau.

- Stralucltoare Amaterasu, de ee estl atit de minioasa ?

Ocro~~$te-ne -ie furia dealantuita a stihiei, se ruga Yasuziro, angajlnd avionul pe aliniamentul puntli, laaindu-se ghidat de radiogoniometru. Nu era cazul SH se astepte la un ajutor din partea lui Fugu, care i~j pierduse capul de spalrna. In minutele eele mai greIe, Iesiea din priza. lnfuriat, Yasuziro il imboldi de citeva ori eu piclorul : Calculeaza dlrectla, jigodie! Acum te-mpusc I

Din fericire, preclpitatiile incetara $i Yasuzlro reusi sa-~i apunteze avionul. Dar Incercarile nu se ispravlra aiei. Cind se tr<'isese in ei, cauciul unci rotl fusese perforat, iar aparatul lor a deviat atit de brusc in partea camerei dezumflate, incit Yasuziro, ca prin minune. abia a izbutit 5<1-1 stapineascal pentru a evita ciocnirea eLI suprastructurlle de punte.

104

Coborlnd din carlrng .. !, pilotul i~i diidu jos casea uda de nadusoala si, descheindu-si la git eosturnul de zbor, i~i 1as4 pioptul in batala puternica a vlntului.

Statu astfel citeva minute, ca sa-~i vina in lire dupa apuntarea aceasta dementiala, In spatele sau, pe fondul norilor, se ivi curcubeul, luminlnd viu.

- Tora, acuma semeni eu zeul Izanachi, eel care a coborit din ceruri pe areul curcubeului, glumi Morimoto, care

se apropiase de el. .

Insa lui Yasuzlro nu-i ardea de gluma, hi cheltuise intreaga rezerva de umor in lupta CIU pericolul prin care trecuse.

- Syensei, spuse el ell jurnatate de glas, nu mal sin' in stare s.1 zbor ell Fugu. Astazi imi venea sa-I trag un glon1T in cap.

- Cind bolta cereasca nu-i luminata de so are. ajutJ luna ... De unde sil-ti iau un alt navlgatorI Akatsukf iese din spital abia peste 0 luna. ~i ee-o sa faci in rAstimpul asta se Interesa Morimoto, pieurind venin. Poate poruncestl sA

trimis intr-o permisle ? .

- Ha, ceda, obosit, loeotenentul. Va trebul sA mal rabd nitel. $i-l injura de mama Ioculul pe Fugu.

La sfirsitul lui februarie, pe elnd Yasuzlro zbura deasupra Marii Banda. avionul suferi 0 pana : pompa de ulei amotorulul din dreapta nu mai functlona, Peste citva tlmp, motorul se gripa. Pentru a evita incendlul, pilotul a fost nevCl s<1-1 opreasca. Nu mai putea fi yorba sa apunteze pe "Akagi". asa ca a tras tare eu un singur motor, pIn! la eel mal apropiat aerodrom, al bazei Kendari.

Era neaparat necesara Inloculrea motorulul din dreapta. [nsa la Iocul unde atertzase i ortat, nu se gAsea nlel unul de rezerva. Trebuia sa astepte citva timp, pinl sA I Be procure un motor nou, din depozitul portavionulul, ~ sA vln! 0 eehl-

pa de mecanici. _

In asteptarea Intrarl! in dispozitiv a avlonulul, Yasuziro Ii Fugu s-au instalat intr-o vili~oar4 olandeza, paris it! in mare graba de proprietari. Aid au gbit un conlon european neoblsnult, care se aflase 1a dispozitia bogatuor plantatorL In loc de tatarnl, au avut .ocazia sA doarrna in paturi luxoase, eu eearceafuri apretate. La ordinele lor se afla servitorimea recrutata din bastlnasl, ramas! s4 pazeasca proprietatea domnulul Van der Hooten.

lOS:

Baza aerlana Kendari avea dear 0 platforma de atertznrc aeoperlta eu iarbci ~i adapostea citeva zecl de avioane de asalt ~i de transport. Se gasea arnplasata intr-un loc destul de dosnie ~i pitorese, de pe insula Celebes. Aerodromul era imprejmuit de cringuri de cocotieri vigurosi, sub care susurau pirllase eu apa crlstalina. Construetiile administrative erau cufundate Intr-o vegetatie tropicala, luxueinnta. Sto1uri de papagali, Cll penele scaldate de toate culorile curcubeului, i!ji luau zborul de pe ramurtlecopacilor. Un coltlsor atit de paradisiac te indemna, fara vole, sa uitl de toate. Rii.zboiul parea ireal sl, daca »-ar Ifi fost avioanele gaurlte, intorcindu-se din rnlsiunlle de Iupta, s-ar fi putut crede ca in toata lumea domneste llnistea de aiel. Intr-un cuvint, sederea fortata la Kendari eonstituia un popas placut pentru echipajul lui Yasuzlro. In timp ce tehnlelenll urmau sa inloculasca motoruJ. aviatorii i~i vedeau de admirabila lor trlndavle

Yasuziro petreeea in societatea oftterllor-parasutlstl din batalionul de marina, ineartiruit la Kendari. Se cunostea cu multi din ei, din timpul instruirii efectuate in detasamentul de la Yokosuka.

Instalati la umbra unei voalure de parasuta, tntlnsa la uscat intre palmierl, prietenii se infruntau la jocuJ go, sau mai trageau cite 0 gura de sake din sticlutele pe care parasutlstl! le piteau in voaluri, aduclnd ofranda zeilor ee-l ajutau sa le deschlda in aero TimpuJ zbura ca 0 clipa. in discutii despre Iuptelela care avuseserii ooazla st. particlpe. sau 1a care aveau sa mal ia parte.

3

Yasuzlro, care cvita campania navlgatorului sau, Ii vizita deunul singur pe parasuttstl. Fugu nu se considera jignit din pricina asta. Tlli avea ~i el dlstractlile lui. Neruslnat ~i las, se. dovedea a fi de-o senzualitate rara. Tot tirnpul ce-i raminea liber, de la rnasa l1i somn, il eonsacra vinatorl! de femei indigene - malaleze elegante sl atragatoare. Aeestea nu purtau nlrnlc deasupra briulul, de aceea lui Fugu i se oferea posibilitatea sel admire gituri ~i talii subtirl. Neavind nlcl un succes Ia femei, din cauza infati~arii sale noatraga-

toare, Fugu Incerca sa le cueereasca bunavolnta eu daruri. Fiind Insa prea lacom ~i zglreit, ea sil cheltulasca bani din buzunarul sau, diutli sa Ie of ere lucruri furate din vilb;oara

106

olandeza - dar i-au fost refuzate. Iar Fugu se indirji lli treell la met ode mai agresive, pentru atingerea scopurilor sale.

Odata, pe cind Yasuziro se intoarcea de la un ehefulet organizat in societatea ospitalierilor parasutisti, ii fu dat sa auda un tipat sflsletor. 0 femeie striga dupa ajutor.

Pilotul se opri lli-~i scoase plstolul din toe. l'ipatul se repeta. Alaturl de cararuia pe care se afla, se ivira nlste umbre ~i se auzi un lipait de picioare desculte, abia sesizabil. Laolalta eu 0 serle de gemete Infundate, se mai distinsera zgomote de izbituri ~i cuvinte de ocara in limba rnalaleza,

Yasuziro se repezi spre locul de unde provenea scandalul o femeie, eu lmbracamlntea sfi~iatii, zacea pe cararuie. Plingea in hohote, acoperlndu-sl fata cu miinile.

La citlva pasl mal ineolo, un morman de trupuri barbatestl Incalerate se tavaJea pe pamint. Privind mai atent, Yasuzlro il recunoscu printre aces tea pe Fugu, navigatorul sao. Era batut mar de patru malaiezieni. Stradulndu-se sA. cunne riifuiala, pllotul trase un foe in aero Dar poenitura imp~turU nu produse nici 0 impresie asupra eelor Incaleratl, Fugu, cu ochii umflatl din pricina loviturilor, plin tot de singe IFf praf, aproape eel nu mai opunea nici 0 rezistenta. In timpul luptei ii sftslasera pantalonii, iar aeum .eu ciilciiele lor, tart ca nlste copite, indigenii aveau posibilitatea sa-l loveasea in locul eel mal dureros,

Fiindu-i tearna sa nu ramina ~i fara acest navigator netrebnie, Yasuziro se grAbi sa-l salveze. CUeva figuri lulge .. ratoare de karate - lli malaiezienii, gemind de durere, sa prabu~ira alaturi de dusmanul lor care leslnase. Invingtndu-s! scirba, Yasuziro in~faca trupul greol ~i rnolesit al lui Fugu, Intocmal ca pe un sac, ~i pornl repede spre casil. Acolo tt

spala sl-I pansa ranile. .

N-ar fi vrut sa afle despre incident nici- slugile ~i niel medicul de la batalionul parasutlstllor. Comandamentul japonez, atunci clnd invadase Indonezia, pomise mal inaint8 de toate sa eoeheteze eu populatla Indlgena, Afirma cd balonatele japoneze adusesera indonezienilor eliberarea de sub jugul capitalistilor straini. Presa [aponeza ~i posturile de radio liiudau Intruna umanitatea misiunil armatelor japoneze. Com-

portarea lui Fugu era in totala eontradlctte cu declaratille ofidale, lar Yasuzlro nu stla cum va fi Interpretata de eomandament. Dealtfel, avea sa-~i dea seama, destul de repede, cl precautltlc lui fusesera de prisos. $i in Indiile Olandeze, [a-,

101

ponezn Be purtau la fel ca ~i in China - prfiduu, silulau :;;1 tmpuscau.

Spre dlmtneata, Yasuziro intra sii-~i viziteze paclentul.

Fugu, infa~urat in pansamente de culoare kaki, era nernlscat, aratlnd ca 0 gogoasa de vierme de matase. Numai gemetele usoare, care razbateau de undeva, de sub pansament, atestau ca omul Intlns in patul larg a1 plantatorului mai era in viatao Treptat, Fugu porni sii vorbeasca. La inceput. Yasuztro n tntelese anevoie, tntrucit, lipsindu-i dintli din f'ata, Nagosawa vorbea extrem de slsiit. [ntreruplndu-si relatarea, ell gemete ~i of taturl , Ii destalnui cornandantulul trista intirnplareo Era una din rarele oeazii cind se putea da creznre spuselor lui Fugu.

Nagosaw8 0 intilnise pe frurnuslca aceea desculta, de numal salsprezece ani. la 0 serbare sateasca, in cea de-a doua zi dupa aterizarea fortata. Aseara, izbutise s-o pindeasca pe caramia ce ducea in catun. Restul. ii era cunoscut comandantului. Daca n-ar fi fast ajutorul lui. navlgatorul n-ar mai £i ramas in vlata. Acuma, Fugu SE' convinsese ca indonezienii t~i pazesc cu sflntenie femei1e ~i nu larta niei insultele aduse de tnvlngatorl.

Patru zile zaell Fugu, ell ferestrele sl uslle vilei zdravan Inchise, suferind din pricina vciWlmilllrilor caputate cu prilejul bataii. dar. mal ales, de teama razbunarfi Ia care se astepta din partea bastinasilor. Noaptea, il chinuiau cosrnarurlle. Era suficient sa adoarma mai adinc :?i numaldecit se iveau malalezienii. Aeestla se tirau de-a busilea spre patul lui, purtind In mina pumnalele lor curbate, krisurile .. Fugu tipa sl, trezindu-se, i~i cauta pistolul ce se af'la sub perna.

In cea de-a cineea zi, navlgutorul se simti mal bine. Pesemne, stratul gros de osinza ii scrvlse drept amortizor, iar cilciiele de tif'T alp indlgcnllor nil lzbutisera sa-I striveasca rinichii sl flcatul

In rastirupul acesta, se terrninase ~i reparatia avionului.

Se putea decola spre portavion. Luindu-si rarnas bun de la parasutlstl, Yasuziro se duse la aparatul sau.

Fugu se ~i afla lnauntru. Se furisase in ascuns pe aerodrom, inca de la revarsatul zorilor. ea sa evite batjocurile. Nai mult de doua eeasuri asteptase in cabina navlgatorului, chinuindu-se din cauza caldurli.

Yasuziro nu se putu abtine sa nu pufneasca in rls, cind zari chipul transpirat al navlgatorului. plin de vinatai sl julituri, Nagosawa i~i scosese pansamentele, care l-ar fi irn-

loa