Reprezentarea grafică prin variația în funcție de volumul cilindrului în timpul unui ciclu motor.

Funcționarea motoarelor termice cu ardere interna în patru timpi poate fi reprezentata grafic prin
variația în funcție de volumul cilindrului în timpul unui ciclu motor (fig.5.2 si fig. 5.3).
Din analiza graficelor din figurile 5.2. a si b, corespunzătoare funcționarii motorului cu aprindere prin
scânteie în patru timpi, rezulta ca ciclul real diferă de ciclul teoretic prin:
 Supapele de admisie si de evacuare se deschid cu avans si se închid cu întârziere față de punctele
moarte ale pistonului pentru o umplere mai buna a cilindrului cu amestec carburant si o evacuare mai
buna a gazelor arse;

Figura 5.2. Diagrama ciclului de funcționare al unui motor cu aprindere prin scânteie în patru timpi:
a. – ciclul teoretic: 1– 2 – admisia amestecului carburant; 2 – 3 – comprimarea (adiabatica) amestecului
carburant; 3 – 4 – arderea (la volum constant); 4– 5 – detenta adiabatica a gazelor; 5 – 6 – 1 – evacuarea
gazelor arse; PMI – punctul mort inferior; PME – punctul mort exterior; V – volumul interior al cilindrului;
P – presiunea în interiorul cilindrului; Pa – presiunea atmosferică:
b. – ciclul real: da – îa – deschiderea si închiderea supapei de admisie; de – îe – deschiderea si închiderea
supapei de evacuare; a – formarea scânteii electrice (cu avans); A – începutul arderii; a1 – lucrul mecanic
primit; a2 - lucrul mecanic pierdut; da – 1I – 2I – îa – admisia; îa – A – compresia; A – 3I - 4I – arderea; 4I
– 5I – detenta; 5I - 6I – 1I - îe – evacuarea.

Figura 5.3. Diagrama ciclului de funcționare al unui motor cu aprindere prin comprimare în patru timpi:
a. – ciclul teoretic: 1 – 2 – admisia aerului; 2 - 3 – comprimarea (adiabatica) a aerului; 3 – 4 – injecția si
arderea (la presiune constanta) a combustibilului; 4 - 5 – detenta (adiabatica) a gazelor; 5 – 6 – 1 – evacuarea
gazelor;
b. – ciclul real: da – îa – deschiderea si închiderea supapei de admisie; de – îe – deschiderea si închiderea
supapei de evacuare; i – începutul injecției (cu avans); A – începutul arderii; a1 – lucrul mecanic primit; a2
– lucrul mecanic pierdut; ; da – 1I – 2I – îa – admisia; îa – A – compresia; A – 3I - 4I – arderea; 4I – 5I –
detenta; 5I - 6I – 1I - îe – evacuarea.
 Procesul de ardere se realizează cu variație de volum;
 Procesele de ardere si de evacuare se desfășoară cu o variație a presiunii în interiorul cilindrilor;
  Scânteia pentru aprinderea amestecului carburant se produce cu avans.

Din analiza graficelor din figurile 5.3. a si b, corespunzătoare funcționarii motorului cu aprindere prin
comprimare în patru timpi, se constata ca ciclul real diferă de ciclul teoretic prin următoarele:
 Supapele de admisie si de evacuare se deschid cu avans si se închid cu întârziere față de punctele
moarte ale pistonului pentru o umplere mai buna a cilindrului cu amestec carburant si o evacuare mai
buna a gazelor arse;
 Presiunea din interiorul cilindrilor la începutul admisiei este superioara presiunii atmosferice, după
care scade sub valoarea presiunii atmosferice, datorită deplasării pistonului către PME;
 Presiunea pe parcursul arderii considerata teoretic constanta, înregistrează în realitate o ușoară creștere;
 Injecția motorinei se produce cu avans față de ajungerea pistonului la PMI;
 Evacuarea gazelor arse se face la presiune superioara celei atmosferice.
Analizând diagramele reale de funcționare ale celor doua tipuri de motoare, rezulta ca deosebirea
fundamentala consta în modul de desfășurare al procesului de ardere, care are loc la presiune constanta si
volum variabil.