Tehnica Tweed

Aceasta reprezintă o tehnică clasică originară din America de

Nord, fiind cea mai cunoscută și utilizată în întreaga lume, în perioada
anilor 60.
Pentru ca un arc să devină activ, el trebuie să primească
informații. Ele sunt date de o serie de îndoituri sau deformări, denumite
curburi, car pot fi:
–active- influențează deplaseara dinșilor și evoluează pe parcursul
fazelor de tratament, fiind controlate prin metode speciale, în toate cele 3
planuri spațiale
- pasive- urmăresc poziția individuală a fiecărui grup dentar
Curburile sunt de tri ordine și se caracterizează prin:
-folosirea de bracketuri cu slot de 0.22 și inele pe molari cu tubușoare
rectangulare
-includerea timpurie în tratament a molarului 2
-realizarea unui tipar pe baza unor măsurători minuțioase pe care se
construiesc arcurile succesive
-folosirea arcurilor rotunde doar în faza inițială
-realizarea retracției caninilor doar cu arcuri rectangulare rigide
-introducerea în arcuri a curburilor de către medic
-suplimentarea ancorajului intraoral prin forțe extraorale
-acordarea unei atenții deosebite esteticii faciale pe care o consideră
dependentă de relațiile arcadelor dentare cu bazele maxilare și structurile
craniene
Tehnica Andrews sau Straight Wire Technique
Această tehnică a apărut în 1970 și este caracterizată prin
folosirea unor arcuri ideale, plane, care prezintă doar o curbură
principală, restul informațiilor fiind introduse în bracket. Astfel,
curburile sunt compensate prin:
-dirijarea grosimii bazei bracketului în funcție de grosimea coroanei
dentare
-înclinări mezio-distale și angulație vestibulo-orală la nivelul sloturilor.
Poziționarea corectă a bracketului în centrul coroanei clinice este
esențială pentru un tratament corect realizat.
Tehnica linguală
Bracketurile se aplică pe fețele orale (lingual, palatinal) ale dinților.
Astfel, aparatul îndeplinește cerințele legate de estetică ale pacienților
adulți, el nefiind vizibil.
Dezavantaje:
-dificultatea aplicării datorită înălțimii mai reduse și neregularităților
suprafețelor orale
-acces mai dificil
-ajustări de arc mai complexe, care necesită mai mult timp
-controlul deplasărilor dentare nu este la fel de eficient ca în aplicările pe
suprafețele vestibulare.
Tehnica invizibilă
Motivul principal pentru care pacienții ezită în luarea deciziei de a
purta un aparat dentar este aspectul fizic deranjant pe care acesta îl
determină pe perioada tratamentului. Pentru a înlătura acest
inconvenient, au fost fabricate aparatele dentare Invisalign, ele fiind
utilizate încă din 2008 în SUA si recent introduse în planul de tratament
al clinicilor din România. Este un aparat dentar care produce aceleași
rezultate însoțite de un aspect fizic favorabil.
Tratamentul este realizat cu ajutorul unor alignere- plastic
confortabil, fin și transparent, care acoperă dinții în forma lor anatomică.
Astfel, el este greu de observat în timp ce poziția dinților este corectată.
Acest tip de aparat dentar poate fi folosit pentru orice afecțiune care
necesită corectare ortodontică (înghesuiri dentare, spațieri-treme, ocluzie
inversă, ocluzie deschisă sau ocluzie adâncă. Vor fi luate amprente, se
realizează radiografii și fotografii. Informațiile vor fi transmise
laboratorului unde se va realiza o imagine digitală 3D. Cu ajutorul
acestei imagini, medicul va putea determina pașii planului de tratament
și va realiza o reprezentare video a modului în care alignerele vor lucra
asupra dinților în fiecare etapă a tratamentului.
Urmează apoi personalizarea alignerelor, ele fiind confecționate
special pentru fiecare caz. Materialul din care se realiează trebuie să fie
fin, transparent și să nu irite mucoasa orală.
După ce modelul alignerului este aprobat, laboratorul îl va realiza
și îl va trimite apoi medicului stomatolog care va lua legătura cu
pacientul. Va fi nevoie de o serie de alignere, deoarece ele trebuie
schimbate tot la două săptămâni dacă sunt purtate în mod corect.
Alignerul trebuie purtat zilnic, între 20-22 de ore pentru a avea efectul
maxim. Acestea pot fi scoase din cavitatea orală pentru mese și
realizarea igienei orale. Dacă se consumă băuturi neîndulcite, cu
vâscozitate asemănătoare apei, el poate fi păstrat în cavitatea orală.
 Tratamentul complet durează în medie între un an și doi ani, în
funcție de gravitatea și complexitatea cazului.
Dezavantaje:
-costuri ridicate (3.000-6.000Euro)
-pacienți cu bruxism- datorită forțelor mari exercitate alignerul poate
suferi modificări, caz în care este necesară schimbarea lui
-alergia la poliuretani
-costuri adiționale, atunci când pacientul nu respectă orele necesare
pentru purtare, deoarece dinții nu vor progresa spre corectare așa cum a
fost planificat, iar următoarea serie de alignere nu se va potrivi.
Totuși, aceste inconveniente apar foarte rar. Invisalign este o
alternativă foarte bună a aparatelor dentare mobile și fixe, fiind eficient,
fizionomic și ușor de folosit.