Proiect realizat de:

Pințoiu Diana
Sătmar Elena

Derivați ai acizilor carboxilici

Acizii carboxilici, prin modificarea grupei funcționale carboxil (-COOH), pot genera
mai mulți compuși organici numiți derivați funcționali.
Derivații funcționali ai acizilor carboxilicise obțin formal prin înlocuirea grupei -OH
sau a ambelor grupe (>C=O și -OH) din grupa funcțională carboxil (-COOH) cu un alt atom
sau grup de atomi.
Cei mai importanți derivați funcționali ai
acizilor carboxilici sunt:
 Halogenuri acide
 Anhidride acide
 Esteri
 Amide
 Nitrili

Halogenuri Acide

Se formează prin înlocuirea grupării hidroxil, din gruparea carboxil, cu o grupare

halogen. Cele mai utilizate halogenuri acide sunt clorurile de acil. Totuși, iodura de acetil
este cea mai produsă pe scară largă, astfel că miliarde de kilograme sunt produse anual
pentru obținerea de acid acetic.
Halogenurile de acil sunt compuși destul de reactivi și sunt adesea sintetizați pentru
că sunt utilizați ca și intermediari în sinteza altor compuși organici.

Halogenurile acizilor inferiori sunt lichide lacrimogene

incolore, cu miros înţepător şi care fumegă la aer. Cele ale acizilor
superiori sunt substanţe solide. Au puncte de fierbere inferioare
acizilor din care provin. Sunt substanţe stabile şi se pot distila
fără descompunere.

Clorurile acide turnate în apă, cad întâi la fundul vasului fiind insolubile, apoi
reacţionează cu aceasta. Reacţia cu apa este cu atât mai energică, cu cât acidul
corespunzător clorurii este mai solubil în apă (de exemplu, clorura de acetil reacţionează
violent cu apa, iar cea de benzoil mult mai lent).
[Type here]

Anhidride acide
În chimia organică, o anhidridă acidă este un compus
organic care are două grupări acil legate de
același atom de oxigen. Două exemple tipice de anhidride acid organice
sunt: anhidrida maleică și anhidrida ftalică.

Anhidridele acizilor inferiori sunt lichide distilabile, cu miros acru

și înțepător, neplăcut. Anhidridele acizilor superiori sunt substanțe
cristalizate, inodore. Punctele de fierbere sunt mai înalte decât ale
acizilor corespunzători (anhidrida acetică, p.f. 138o). În apă sunt
insolubile, dar reacționează cu aceasta.

Anhidrida acidului formic nu exista.Se cunoaste insa o anhidrida mixta a acidului

formic si acetic,CH3CO-O-OCH,format in reacţia dintre clorura de acetil si formiatul de
sodiu.
Anhidrida acetică, acetanhidrida, (CH3CO)2O, se prepară industrial în mari cantităţi
și se obţine industrial, alături de acetaldehidă, prin descompunerea termică a diacetatului
de etiliden, format din acetatul de vinil, rezultat prin adiţia CH3COOH la C2H2 .

Anhidrida acetică este utilizată în industria farmaceutică şi cea a parfumurilor, la

obţinerea acetatului de celuloză (mătase), ca agent de acetilare, etc.

Anhidrida succinică se obţine direct din acidul

succinic prin încălzire, în prezenţă de anhidridă
acetică sau clorură de acetil

Reacţionează cu H2O, alcoolii şi NH3 la fel ca anhidridele acizilor inferiori. De asemenea,

reacţionează cu C6H6 în prezenţă de AlCl3 (reacţie Friedel-Crafts).

Anhidrida maleică se obţine industrial prin oxidarea catalitică a benzenului prin

oxidarea cu aer a furfurolului. Fiind o filodienă, participă la sinteze dien. Este utilizată în
industria materialelor plastice, la obţinerea de agenţi de dispersie şi udare.

Anhidrida ftalică se obţine prin încălzirea acidului ftalic. Prin dizolvarea anhidridei
ftalice în alcooli se obţin monoesteri, reacţie folosită ca metodă de dozare. Esterii ftalici
neutri se obţin în condiţii mai drastice, prin fierberea cu exces de alcool şi adaus de H2SO4.
Anhidrida ftalică participă la reacția Friedel-Crafts formând chinone. Reacţia serveşte
la obţinerea industrială a antrachinonei. Anhidrida ftalică se condensează cu fenolul, în
prezenţa ZnCl2 anhidră sau a altor agenţi de deshidratare, obţinându-se fenolftaleină. În
[Type here]

mod asemănător, prin condensare cu alţi fenoli se formează coloranţi ftaleinici,

rodaminici, etc.

Anhidrida ftalică se utilizează la fabricarea antrachinonei, a răşinilor aldehidice, a

esterilor ftalici care sunt la rândul lor plastifianţi.

Esteri

Esterii sunt DERIVAŢI FUNCŢIONALI ai acizilor

carboxilici (dar există şi esteri ai acizilor minerali cum ar
fi trinitratul de glicerină sau nitroglicerina), rezultaţi prin
reacţiile dintre:
 un ALCOOL şi un ACID CARBOXILIC
 un FENOL şi un ACID CARBOXILIC
Sunt substanţelichide, parţial solubile în apă şi foarte volatile. Cei mai mulţi sunt şi
foarte inflamabili
Există şi esteri cu molecule mari, numiţi POLIESTERI şi care au numeroase aplicaţii
practice (fibre sintetice pentru îmbrăcăminte, adezivi, ambalaje etc.)
Esterii alcoolilor monohidroxilici inferiori sunt lichide insolubile în apă, miscibile cu
solvenţi organici, având miros plăcut.
P.f. ale esterilor sunt mai joase decât ale acizilor şi alcoolilor din care provin,
deoarece moleculele esterilor nu se asociază prin punţi de hidrogen.
Esterii metilici au uneori p.t. mai ridicate decât esterii alcoolilor superiori, datorită
uniformităţii reţelei.
Formiatul de metil (HCOOCH3) şi formiatul de etil (HCOOC2H5) se obţin industrial
din CO şi alcool, în prezenţă de cantităţi catalitice de alcoxid de Na. Datorită mirosului
plăcut sunt utilizaţi în industria alimentară.
Acetatul de etil (CH3COOC2H5) se obţine prin esterificare directă, din cetenă şi alcool,
prin r. Tiscenko sau prin hidrogenarea acetatului de vinil. Acetatul de etil se utilizează ca
dizolvant şi ca intermediar în numeroase sinteze organice.
Butiratul de etil (CH3-(CH2)2-COOC2H5) şi butiratul de izoamil (CH3-(CH2)2-
COO(CH2)2-CH(CH3)2) se utilizează în industria alimentară la prepararea esenţelor
aromate. De asememea, datorită mirosului lor plăcut, acetatul de benzil (CH3COOCH2-
C6H5) şi propionatul de benzil (CH3-CH2-COOCH2-C6H5) se folosesc în parfumeriei.
 [Type here]

Diesterii acidului malonic (ROOC-CH2-COOR) prezintă importanţă datorită

metilenului activ. Sub acţiunea Na, formează diesterul malonic sodat, a cărui anion este
stabilizat prin conjugare. R. decurge în cataliză bazică (amine secundare) şi mai este
cunoscută sub numele de reacţia Knoevenagel.

Esterii glicerinei cu acidul acetic servesc ca dizolvanţi pentru taninuri sau anumiţi
coloranţi. Prin reacţia glicerinei cu CH3COOH se pot obţine 2 monoacetaţi izomeri.

EXPERIMENTE CU ESTERI
Nr. NUMELE ALCOOLULUI/ Acidul ESTERUL OBSERVAŢII
Crt. FENOLULUI carboxilic OBŢINUT
1. Acid salicilic (prin gruparea Acid acetic Salicilat de etil Esenţă wintergreen
fenolică) (miros plăcut,
camforat)
2. Acid acetic Alcool Acetat de butil Mirosul specific al
butilic dizolvanţilor pentru
vopsele
3. Acid acetic Alcool Acetat de amil Miros plăcut de pere
amilic
4. Acid acetic Alcool etilic Acetat de etil Ca şi acetatul de butil
este solvent pentru
lacuri şi vopsele

Amide

Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici, în care

grupa hidroxil (-OH) este înlocuită cu grupa amino (-NH2).
Se mai pot considera acil-derivaţi ai NH3.
Acizii carboxilici formează la tratare cu NH3 săruri de
amoniu. Prin încălzirea acestora peste 200ºC, în prezenţă de
NH3 în exces, se obţin amide şi se elimină apa. Reacţia se
aplică numai la moleculele stabile termic la această
temperatură. Se obţin pe această cale amide ale acizilor carboxilici saturaţi (de exemplu,
din acid acetic şi NH3 se obţine acetamida). Dacă în locul amoniacului se utilizează amine,
se obţin amide substituite.
[Type here]

Amidele primare, cu excepţia formamidei, sunt substanţe solide, frumos cristalizate.

Cele inferioare sunt solubile în apă. Termenii superiori sunt solubili în dizolvanţi organici
polari (de exemplu, cloroform). Punctele de fierbere ridicate ale amidelor se explică pe
baza asociaţiilor moleculare prin legături de hidrogen, între grupe NH şi grupe C=O.
Formamida (H-CONH2) se obţine din CO şi NH3, la 200C şi 125 atm, în prezenţă CH3O-
Na+ (catalizator).
Dimetil-formamida (H-CON(CH3)2) este utilizată ca dizolvant aprotic dipolar în
reacţii de SN şi la filarea fibrei de poliacrilonitril. Se obţine din CO şi NH(CH3)2, în condiţii
similare cu formamida.
Acetamida (CH3-CONH2) şi derivaţii ei substituiţi se obţin din CH3-COOH şi NH3 sau
amine.