COMITETUL SINDICATULUI

OAMENILOR MUNCII DIN

ÎNTREPRINDEREA „VICTORIA" CĂLAN

1881 -1981

100 ANI
DE EXISTENTĂ A FANFAREI
MUNCITORILOR DIN
CĂLAN

O
 (U.n. M-L ImțlO-ltajit tu piața.
a.&tMta.tia. t<Lnea.tlaă, diițaț.u.ea.tă
bt (ara nâ-CLitfiă tt.fi Ine tea-treLfie,
o-p.itt.loK-, o-pei'-eteLor-, o i'&lies.ttt.Lo-K (1-
La.rmoiiiff fi etl&flalte. /.ormo-^LL ar-
tlilltf..
GlleoLai &ea.u.țes.pu.
 CUVÎNT ÎNAINTE
Trebuie să mărturisesc sincer că Însemnările
monografice la existenta formației de fanfară a
muncitorilor metalurgiști din Călan, nu-mi apar­
țin in exclusivitate mie. La cele cuprinse In a-
ceastă modestă lucrare, rod al unei pasiuni per­
sonale — am făcut investigații de teren •, am stat
de vorbă cu nenumărați oameni care intr-un fel
sau altul, mi-au putut furniza date, informații, a-
mănunte revelatoare, privind vasta și deloc u-
șoara concepere și elaborare a unei lucrări despre
înființarea și activitatea fanfarei muncitorești, de-a
lungul unui secol, in Călan.
Pentru a-mi duce la bun sfîrșit pasiunea, mi-au
fost de un real folos informațiile verbale, fotogra­
fiile și materialele documentare primite, după cum
am mai amintit, de la un număr de oameni inimoși.
Unii dintre ei au făcut parte din fanfară, alții mai
activează și în prezent, iar unii sînt fiice și fii a
celor care au fost animatori ai organizării și acti­
vității fanfarei din Călan. Toți acești colaboratori
la lucrarea de față au contribuit cu tot ce le-a stat
în putință, pentru a se putea cit de cit cunoaște
felul în care a luat ființă și a activai In decursul
anilor, fanfara metalurgiștilor din Călan.
Astfel, apreciez, de marc valoare informațiile
verbale ce le-am primit de la pensionarul Maizcl
loan și familiile Schonenberg Adolf și Heinrich.
Părinții celor două familii amintite, au fost printre
primii muncitori ai Călanului și, totodată, ei s-au
numărat printre primii animatori ai fanfarei în mica
localitate Călan, situată pe malul de vest a! Straiu­
lui și care a devenit „cetate" metalurgică între
anii 1867—1870, ani, clnd aici, la Călan, a luat
ființă de fapt uzina metalurgică — primul furnal și
apoi turnătoria. Asemenea familiei Schonenberg, ve­
nită la începuturi și cu aceleași inițiative amintite,
a fost și tlnărul Wollner Josef, despre a cărui acti­
vitate vom avea prilejul să amintim în cuprinsul
lucrării.
 De o reală valoare documentară slnt 1otogra­
fiile și unele materiale muzicale, ca : note muzicale,
hlrtie de scris note muzicale, etc., care au fost gă­
site In podul casei fostului dirijor al fanfarei. De
asemenea, unele instrumente vechi de suflat ce
mi-au fost puse ia dispoziție de către Stransky lo-
sif, veteran. In fanfară din anul 1928, Cozmescu
Cornel și alții.
tn baza celor enumerate In cuprinsul acestei
note introductive, subsemnatul voi Încerca să re­
dau cit mai veridic cu putință, după modesta mea
capacitate „scriitoricească” Începuturile și activita­
tea fanfarei metalurgiștilor din Călan.
Aduc pe această cale sincerele mele mulțumiri
cit și mulțumirile tuturor membrilor formației de
fanfară pe care o conduc din anul 1975, Comitetului
sindicatului, oamenilor muncii din întreprinderea
„Victoria" Călan.

CAROL MUNTEAN
Dirijorul fanfarei muncitorilor metalurgiștl
din întreprinderea „Victoria" Călan
 Anii 1880-1896
Dacă istoria fondării uzinei din Câlan datează
din anii 1867—1870 și este legată de construirea
căii ferate Simeria—Petroșani, înființarea unei fan­
fare muncitorești în această localitate, este cu atît
mai mult legată de fondarea uzinei în acest terito­
riu, de oamenii uzinei și ai localității. Numai că
începuturile organizării unei fanfare muncitorești
datează abia către sfîrșitul anului 1880 și începutul
anului 1881.
In această perioadă, cu sprijinul multor iubi­
tori de muzică a luat ființă „Fanfara muncitorilor
melalurgiști din Călan".
După fondare (din păcate nu s-a găsit nici un
document scris), formația de fanfară, a fost dotată
cu uniforme de epocă și cu instrumente de suflat
necesare. Aceste dotări cu instrumente se făceau
din bani colectați de sindicatele muncitorești, iar
subvenționarea bănească a fanfarei a început cu
ceva mai tîrziu, din fonduri și contribuții ale mun­
citorilor.
Numărul membrilor instrumentiști care făceau
parte din formația de fanfară a fost la început des­
tul de restrîns între 15—20 instrumentiști. Numărul
acestora a început să crească abia începînd din
anul 1895—1896 și mai tîrziu, cînd a crescut și nu­
mărul locuitorilor în Călan, în raport cu dezvolta­
rea uzinei.
Vorbind despre activitatea fanfarei în perioa­
da amintită, aceasta se poate aprecia destul de
minimă. însăși activitatea de pregătire — instruire
a fost greoaie. Aceasta, din lipsa unui spațiu pen­
tru asemenea activitate. Totuși, atît pregătirea cît
și unele acțiuni, ca : concerte de promenadă, pe­
treceri cîmpenești ele. se desfășurau în aer liber —
în anotimpurile călduroase — în curtea uzinei sau
în păduricea din Călan Băi, care, și în acea vreme,
era locul preferat de agrement al muncitorilor și
locuitorilor din Călan și satele din jur (aceasta este
atestat de notațiile dirijorilor vremii pe unele fo­
tografii existente în arhiva fanfarei). Petreceri cîm-
penești se mai organizau și în apropierea satului
Crișeni, la malul Streiului, în locul ffistelor pompe
vechi de apă.
Spre sfîrșitul anului 1894, activitatea fanfarei
a început să slăbească. Această stare de aproape
inexistentă, a durat pînă la începutul anului 1896.
Era foarte greu. Munca în uzină se desfășura
10—16 ore pe zi.
Concluzionînd cele descrise pină acum, se
poate afirma că între anii 1880—1881, în Călan a
luat ființă fanfara, a activat, apoi spre sfîrșitul a-
nului 1894 activitatea acesteia a slăbit pină în
martie anul 1896.

Anii 1896-1938
Perioada la care fac referire în continuare
și, în mod deosebit, cea de a doua jumătate, a
dovedit o oarecare dezvoltare a activității fanfarei.
A existat dragostea și voința permanentă a mun­
citorilor și a familiilor acestora, pentru activitățile
muzicale. Astfel, existenta fanfarei nu a putut fi
în totalitate abandonată. La continuitatea activității
ei a contribuit și dîrzenia unor noi veniti în Că­
lan, a căror dragoste și pricepere nu au întîrziat
să dea roade.
In anii următori au început acțiuni mai con­
crete în ceea ce privește organizarea pentru o mai
hună activitate a fanfarei. S-a constituit Comitetul
de conducere al acesteia, din care au făcut parte
membrii ai fanfarei, reprezentanții muncitorilor și
funcționarilor, cit și ai conducerii uzinei.
De comun acord cu muncitorii uzinei a fost
stabilită o cotizație bănească lunară pentru susți­
nerea materială a instrumentiștilor din cadrul fan­
farei. Mai tîrziu, după anul 1900, instrumentiștii din
fanfară au fost retribuiti și pentru celelalte acti­
vități, ca : concerte de promenadă, parăzi, demon-
• tratii muncitorești de 1 Mai etc.
Nu Se putea închipui serbare publica, iubi leu
școlar, aniversări sau onomastici fără prezenta fan- i
fcirci. Aceasta știa să fie solemnă, festivă, funebru,
 1 i să Înveselească. să demonstreze un umor ambiant
• 9 la petrecerile cfmpenești hi zonele clin pădurice.
» ' Câlan Băi sau pădurea Sine raiului, deoarece nici
* aceste acțiuni nu au putut fi complete tară parti-
' ciparea fanfarei.
Izbucnirea primului râzboi mondial se pare că
• nu a frlnat activitatea fanfarei in primii ani. To-
l tuși, spre sfîrșitul anului 1916. activitatea la in-
* ceput redusa —* a devenit apoi aproape inexistenta.
’ In toamna aceluiași an insă. trupele austro-ungare-
I germane, in retragere, in Calau s-au dedat la acte
e <*Je neomenie. Un astfel de act a fost și acela a 1
așd ihei „rechiziționări" a instrumentelor fanfarei
Di.i acel moment, fanfara din Călău, intr-adevăr ‘
• au a mai existat. Cu toate acestea, inimoșii instru- fl
• BNntiști ai vremii, au ieșit în toate duminicile și (
t filele de sărbători pe străzi imbracati cu uniformele a
• lor de la muzică și au cerut insistent ca să fie din i
’ aou dotati cu instrumente in locul celor furate. •
• Drept rezultat In anul 1920, fanfara a fost din nou 1
t dotata cu o noua garnitură de instrumente cunipâ- “
rate cu bani colectați de sindicatul muncitorilor j
• Incepind din anul 1922, au început din nou pre- i
' gâtirile pentru reînprospâtarea efectivului fan- •
• farei. întreaga activitate a fanfarei din Câlan, in 1
perioada dintre cele doua războaie mondiale, s-a *
i manifestat si In continuare in acțiuni, ca : pregă- e
« tire, concerte de promenadă în localitate și in lo- (
l câfitâtile Nadrag. Oteiu Roșu, Teliuc, Rușchita,
• Rusca Montană și altele. Primele trei dintre aceste *
1 localități erau legate de Câlan prin înființarea în J
• anul 1924 a Societății pe Acțiuni „S.A.R. TITAN- ' I
t XÂDRAG-CALAN, uzine metalurgice unite care a
cuprindea: uzina din Călan, Minele de Fier Teliuc, | I
i uzina Ferdinand (Oteiu Roșu), uzina Titan Galați >
uzina din Nădrag.
între piesele repertoriului fanfarei au mai a- ' I
părut diferite putpuriuri de muzica pe teme popu- a
lare românești din Ardeal și din celelalte regiuni ( 1
ale tării, ca: „Putpuriu național ardelenesc", de •
lacob Murieșanu, „Mindră tară e Ba na tu", „Tu 1 |
rund/ula bănafand” și „Ciobănașul din Banat", de *
Iosif Velceanu. De asemenea. „Floarea României '
Mari'*, „Amintiri de peste Olt" de I. Elenescu, „A- , I
mintiri din Dobrogea" și „Buciumul Carpaților" de • I
Dimilrie Dlnicu.
Se poale afirma cu certitudine către anii 1930— *
1938, fanfara din C.ălan, devine una dintre cele e I
mai puternice fanfare, din județ, alături de cele i
de la Atelierul C.F.R. Simeria și a Minelor de căr- •
buni din Lupeni și Petroșani. S-au făcut în acea 1
perioadă și înregistrări pentru Radiodifuziunea J
Română. e
In noiembrie 1934, in Călan a fost repus In •
funcțiune furnalul nr. 1, scos din funcțiune în 1918. 1
De asemenea, s-a pus în funcțiune hidrocentrala de ,
la Strei-Singiorgiu, a căror reconstrucție, respectiv •
construcție, a început cu un an in urmă. Cu a- ’
ceastă ocazie festivă, fanfara — timp de 2 zile a •
avut o activitate bogată. S-a concertat, s-a mani- »
festat pe străzile Călanului și s-a cîntat la balurile |
organizate cu acest prilej. •
Concertele fanfarei în fiecare sîmbătă seara și '
duminica, înainte de amiază, precum și ieșirile pe *
stadionul din localitate au devenit activități per- •
manente, fără de care nu erau de conceput cele i
două zile de sfîrșit de săptămină. Toți locuitorii •
Călanului, începînd cu copiii preșcolari și pînă la 1
bătrînii pensionari, știau cu precizie că prezenta •
lor trebuie să fie aproape „obligatorie" la aceste *
concerte de promenadă.
In perioada anilor 1930—1938 și chiar mai •
tîrziu, după izbucnirea celui de al II-lea război
mondial, contribuția muncitorilor și funcționarilor *
uzinei din Călan pentru muzică, a fost de 1 leu
lunar, reținut pe stat de plată și trecut in carnetul
de membru susținător. »
Spre sfîrșitul anului 1938 și in continuare ac­
tivitatea fanfarei din Călan a cunoscut pentru a •
treia oară de la existenta ei, o slăbire în activitate. (
Cauzele : frămîntările social-politice pe plan mon­
dial și accentuarea pregătirilor febrile în vederea
declanșării celui de-al doilea război mondial.

• •_• •_— • — • — • — •_ • _ •
 Anii 1938-1944
Treptat, activitatea fanfarei, a slăbit mult. La
începutul de an 1940, fanfara mai număra doar 14
instrumentiști. Dirijorul Akli Mihai a demisionat
din această funcție, iar conducerea fanfarei, în
acele momente dificile, a fost preluată de fostul
dirijor secund Ciunderlic Anton. Om cu deosebite
cunoștințe de practică și teorie muzicală, ajutai
de instrumentistul flautist Popa Gavrilă, au înce­
put împreună recrutarea de copii și tineri pentru
pregătire în vederea reîmprospătării efectivului
fanfarei. Astfel, începînd chiar din același an, și
mai accentuat din anul care a urmat, au fost pre­
gătiți zi de zi și promovați în decurs de numai
3—4 ani, un număr de 24 instrumentiști. Reiese că
în general activitatea 'fanfarei, în frunte cu diri­
jorul, a constat în pregătirea intensă de noi cadre
tinere de instrumentiști și menținerea în continuare
— cu toate că războiul era deja în plină desfășu­
rare, a obiceiului de concertare săptămînal în par­
cul localității.

Anii 1945-1960
Atît în perioada pînă la eliberare cît și după
terminarea războiului, au mai fost pregătiți și pro­
movați în fanfară încă 13 instrumentiști, recrulați
din aceleași școli din localitate (primară și profe­
sională de ucenici) totalizîndu-se pînă în anul 1960,
un număr total de 37 instrumentiști. Fanfara a
demonstrat în fruntea coloanei muncitorilor din
Călan, Ia demonstrația organizată la Deva, la 1 Mai
1945, primul 1 Mai liber sărbătorit după eliberare,
fiind mult apreciată și aplaudată de către con­
ducerea de partid și administrativă a județului, a-
flată la balconul prefecturii, unde au trecut în re­
vistă coloanele imense de demonstranți.
în primăvara anului 1946, cu sprijinul condu­
cerii sindicatului și a uzinei, efectivul de instru­
mentiști existenți în fanfară, a fost reîmprospătat.
 »
l
I Prezentul I
i
în decurs de 5 ani (1975—1980), în activitatea I
i curentă a fanfarei nu au intervenit schimbări prea
importante. Voi încerca totuși, în continuare, să
i evidențiez doar cîteva care, după părerea mea l
I
și a colectivului formației,
,1_1, necesită amintite.
A fost realizată în această perioadă o dorință I
l veche a membrilor formației de fanfară din Călan
și a celor din formația de fanfară a C.S. Hunedoa- I
l ra. A început schimbul de repertoriu, suplinirea
unor acțiuni etc. Pentru manifestările în cadrul l
l Festivalului „Cîntarea României", intenționăm a
ne prezenta în concurs la fazele județene și poate
I chiar pe țară, sub denumirea de Fanfara reprezen­
tativă a Centralei siderurgice Hunedoara. I
I Printre acțiunile fanfarei se pot enumera și
acele organizate în ultimii ani, cu ieșiri din loca­ I
I litate și anume: demonstrații la Deva, cu prilejul l
deschiderii anului sportiv, urmat de concert în
I
fața Casei de cultură, demonstrație la 23 August, l
l demonstrație cu formațiile de muzică, dansuri și
folclor românesc, concerte de promenadă la Șan­
tierul „Rîu Mare-Retezat", la Lupeni ș.a.
Totalizînd activitatea fanfarei numai cu patru I
ani în urmă 1976—1980, situația se prezintă astfel:
— Concerte festive 23 I
— Concerte promenadă 15 I
—- Demonstrații 8
— Alte activități 3 l
TOTAL 49
l
La concursurile pentru fanfare, în cadrul celor
două edilii ale Festivalului „Cîntarea României, I
fanfara din Călan a obținut calificative mulțumi­
toare (mențiuni). I
în ultimii trei ani, înaintea sărbătoririi Cen­
tenarului, preocupările pentru 'îmbunătățirea acti­
vității fanfarei au fost multiple. Printre cele mai
importante, vreau să amintesc strădania — atît a
conducerii sindicale și a Clubului, cît și a Casei
de cultură a orașului, cît și a întregului colectiv al
fanfarei, pentru a avea un local corespunzător des-
 fășurării activității de pregătire, instrumente în
bună stare de funcționare, dotarea în continuare
cu instrumente și materiale necesare.
Astfel, în ultima vreme, din cauza unor modi­
ficări la clădirea Clubului muncitoresc, fanfarei i
s-a pus la dispoziție pentru activitatea de pregătire
și depozitare a instrumentelor și a arhivei de re­
pertoriu, sala mică inclusiv încă o încăpere a-
lălurată, în Casa de cultură. Fondul de instrumente
de suflat a fost mărit în vara anului 1980, cu încă
16 bucăți. Repararea instrumentelor defecte se face
in cel mai scurt timp și de bună calitate, pe plan
local.
¥
Ajuns în pragul încheierii, autorul cere
permisiunea cititorilor de a mai adresa cîteva cu­
vinte membrilor formației de fanfară din Calau,
în special celor tineri.
A fost lung drumul pe care l-a parcurs această
fanfară în decurs de un secol ! Acesta nu a fost
întotdeauna presărat cu flori. Existenta fanfarei
muncitorilor din Călan a contribuit mult la mode­
larea culturală și social-morală a omului muncii,
mai ales în perioada cînd alte mijloace pentru a-
cest scop nu erau încă cunoscute, cînd în Călan a
existat doar fanfara, un cor muncitoresc și o or­
chestră de coarde.
Evoluția fanfarei din Călan în cei 100 ani de
existentă, o cunoaștem. Bine ar fi ca aceasta să fie
cunoscută de cil mai multi oameni ai muncii din
Călan și, în special, de generațiile tinere. Trebuie
acționat ca în conștiința tuturor, să fie mereu
trează voința și hotărirea ca alaiuri de celelalte
formațiuni artistice și culturale din orașul Călan,
tradiționala fanfară centenară să-și aibă locul și
aprecierea cuvenită. Activitatea ei să prospere și
să-și respecte tradiția astfel că la sărbătorirea celui
de al doilea centenar, să aibă un efectiv foarte bine
calificat, de cel puțin 100 de instrumentiști, iar dacă
se poate, chiar mai multi I

J£a. 100 (Le ani - Jla multi..

(jjil tuturor !
 Membrii fanfarei
anul 1981
1. MUNTEAN CAROL DIRIJOR
2. ERDEI IOSIF DIRIJOR SEC.
3. CRISTIUC ISIDOR Flaut Do
4. MEGYESI ȘTEFAN Clarinet Si b
5. BALESCU ION Clarinet Si b
6. LIBICH REINI Clarinet Si b
7. PLĂCINTĂ SABIN Clarinet Si b
8. OPREA SIMION Clarinet Si b
9. LIBICH RICHARD Trompeta Si b
10. CRAINICEANU MIHAI Trompeta Si b
11. JURJ NICOLAE Fligorn Si b
12. IONESCU DANIEL Fligorn Si b
13. MAGUREANU C-TIN Fligorn Si b
14. PLĂTINCA ARTUR Basfligorn
15. COSMESCU PETRU Basfligorn
16. BODA FRANCISC Basfligorn
17. HERMES EGON Saxofon Si b
18. KELTONIC C-TIN Eufoniu
19. SUCIU IOAN Eufonia
20. DEAK ALEXANDRU Eufoniu
21. LAZAR ARCADIE Trombon
22. BENK6 EGON Bariton
23. BENKO FREDY Bariton
24. SPANIOL LULU Bariton
25. MESEȘAN DANIEL Corn Fa
26. SĂBAU MIRCEA Corn Fa
27. SĂBAU ADRIAN Corn Fa
28. FANARIU LUCIAN Althorn
29. LIBICH ȘTEFAN Tromba Fa
30. STRANSKY IOSIF Tromba Fa
31. HERMES WALDEMAR Bas Fa
32. LAIOS ROMEO Bas Si b
33. MAI7EL ION Toba mare
34. LUPȘA OVIDIU Tobe mici
cinele
35. STAN MIHAI Tobe mici