Strategii si politici de dezvoltare durabila in industrie - Master an I

Defrișarea

1. Motivaţia alegerii temei

Am ales această temă deoarece pădurile sunt ecosisteme complexe care
afectează aproape fiecare specie de pe planetă și când acestea sunt distruse se
creează un lanţ de evenimente devastatoare la nivel local, regional şi la nivel global.
Pentru oameni pădurea are valențe estetice, recreaționale, economice. Lemnul,
precum și alte produse ale pădurii au atât o importantă economică locală cât și
mondială. Se estimează că o treime din populația lumii este dependență în
continuare de lemn că sursă importantă de energie (Dudley et. al., 1995). În țări
africane precum Camerun, Coasta de Fildeș Ghana și Liberia biocenozele
caracteristice pădurii furnizează populației 70-90% din totalul proteinei animale
consummate (FAO, 1993).

2. Documentarea și sinteza informaţiilor

Copacii au un rol foarte important în

absorbția gazelor de seră, care
cauzează încălzirea globală. Cu cât
avem mai puține păduri cu atât mai
multe gaze intră în atmosferă și cresc
viteză și severitatea efectului de seră.
Defrișările sunt distrugerea
permanentă a pădurilor în procesul de
transformare în terenuri proprice pentru
Fig. 1. Defrișare generală
agricultură, păşunat, construcții sau pentru a fi din nou împădurite. Se estimează că
18 milioane de acri (7,3 milioane de hectare de pădure), ceea ce înseamnă o întindere
egală cu suprafaţa statului Panama, sunt tăiate în fiecare an, conform statisticilor
făcute public de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. În
acelaşi raport, organizaţia precizează că mai mult de jumătate din suprafaţa totală a
pădurilor tropicale a fost tăiată.
National Geographic atrage atenţia că, în prezent, pădurile mai acoperă doar 30%
din suprafaţa de uscat a Terrei iar oficialii World Wildlife Fund declară că în fiecare
minut, la nivel mondial, dispare o suprafaţă împădurită egală cu aproximativ 36 de
terenuri de fotbal. În aceste contexte, Nature Geoscience, avertizează că despăduririle
contribuie cu 6 până la 12 procente, la emisiile de carbon, la nivel global.

1(7)
 Țările cu defrișări masive sunt Brazilia, Indonezia, Thailanda, Republica
Democrată Congo şi diferite zone din Africa şi din Europa de Est, în conformitate cu
datele transmise de GRID-Arendal, un centru de colaborare al Programului Naţiunilor
Unite pentru Mediu. Dar, ţara cu cele mai multe regiuni defrişate este Indonezia. Din
secolul trecut, Indonezia a pierdut cel puţin 15,79 milioane de hectare de teren
forestier, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Maryland din SUA şi Institutul
World Resource.
Defrişările sunt considerate a fi unul din factorii principali care contribuie la
schimbările climatice care au loc la nivel global. Potrivit lui Michael Daley, profesor
asociat de ştiinţa mediului la Lasell College din Newton, problema principală pe care o
cauzează defrişarea este impactul asupra ciclul global al carbonului. Molecule de gaz
care absorb radiațiile termice infraroşii sunt numite gaze cu efect de seră. Dacă gazele
cu efect de seră sunt în cantitate suficient de mare, ele pot forţa producerea
schimbărilor climatice.
În timp ce oxigenul, al doilea cel mai abundent gaz din atmosferă, nu absoarbe
radiațiile infraroşii, dioxidul de carbon este cel mai răspândit gaz cu efect de seră. La
nivelul anului 2012, dioxidul de carbon, a reprezentat circa 82% din cantitatea de gaze
cu efect de seră din SUA. Copacii pot ajuta, 300 miliarde de tone de carbon, de 40 de
ori mai mult decât emisiile de gaze cu efect de seră provenite anual de la combustibilii
fosili, este stocat în copaci, precizează Greenpeace.
Despădurirea, înțelegând prin acest termen, defrișarea unor mari suprafețe de
pădure (Fig. 2) fie că urmare a exploatării lemnului, fie datorită incendiilor de pădure
provocate sau naturale, poate determina intensificarea unor fenomene climatice
naturale, cum sunt frecvența inundațiilor masive, seceta excesivă, perioadele foarte
reci în sezonul de iarnă. Se estimează că despădurirea masivă va fi cauza unei creșteri
accentuate a efectului de seră la nivel global în proporție de 50% în perioada 1990-
2025.

Figura 2. Imagini generale ale zonelor afectate de defrisari masive (Sursa:

WEB, Geocites).
Defrişările nu numai că diminuează considerabil cantitatea de carbon stocată de
copaci ci eliberează dioxid de carbon în aer. Acest lucru se datorează faptului că,
atunci când copacii mor, eliberează carbonul depozitat. Dar dioxidul de carbon nu este
singurul gaz cu elect de seră afectat de defrişări. Vaporii de apă sunt, de asemenea,
consideraţi gaz cu efect de seră iar modificarea concentraţiei lor în atmosferă are un
impact direct asupra climei.

2(7)
 Deşi despăduririle au loc în întreaga lume, pădurile tropicale sunt vizate în mod
special. NASA precizează că dacă nivelurile de defrișare actuale continuă, pădurile
tropicale ar putea dispărea complet în mai putin de 100 de ani.
Pădurile au de asemenea un rol important în funcționarea pescăriilor, modificând
în mod direct sau indirect habitatele acvatice precum și regimul hidrografic al cursurilor
de apă fapt ce poate determina scăderea stocurilor de pești atât în zonele afectate cât
și în aval.
Extinderea suprafeţelor împădurite la nivel regional
Africa deţine 17% din suprafaţa împădurită a globului (650 milioane hectare), în
acest continent fiind înregistrată cea mai mare rată de despădurire, anual fiind defrişate
5 milioane de hectare (UNEP, 2002).
În regiunea Asia-Pacific sunt peste 18% din pădurile globului, cea mai mare
suprafaţă fiind în ţările Pacificului de Nord şi ale Asiei de Est, care deţin împreună
peste 30% din suprafaţa totală a acestei regiuni.
Rata anuală de despădurire cea mai ridicată se înregistrează în Asia de Sud (2,3
milioane ha anual). În această regiune o pondere semnificativă o au mangrovele, cu
peste 40% din suprafaţa existentă la nivel mondial. Acestea sunt afectate de diferite
forme de degradare, peste 60% din mangrovele Asiei fiind deja convertite la alte
utilizări (acvacultură, orezării, areale urbane şi industriale). Studii recente au pus în
evidenţă faptul că amploarea pagubelor generate de valurile devastatoare tsunami, din
decembrie 2004, a fost amplificată de distrugerea prealabilă a mangrovelor din ţările
afectate. Incendiile constitute o altă cauză majoră a reducerii suprafeţelor împădurite,
fiind cauzate de secete şi de incendierea artificială a suprafeţelor pentru curăţirea
terenurilor
În Europa, pădurile acoperă aproape 45% din suprafaţă, ceea ce reprezintă 27%
din suprafaţa împădurită a Terrei. Suprafaţa acoperită cu păduri este în creştere, în
special în ţările din Uniunea Europeană. În România, pădurile ocupă peste 6,6
milioane hectare, ceea ce reprezintă 28% din suprafaţa ţării.
Una dintre cele mai importante regiuni forestiere ale globului este America Latină
şi Caraibe, cu peste un sfert din pădurile Terrei, în special păduri tropicale. Bazinul
Amazonului deţine cea mai mare suprafaţă a pădurilor tropicale umede, cu peste 20
de tipuri, fiind ecosistemul cu biodiversitatea cea mai complexă de pe Terra. Acestea
sunt afectate de despăduriri, cu o rată ridicată (0,48%), în 10 ani (1990-2000) fiind
distruse aproximativ 47 milioane ha.
În America de Nord circa un sfert din suprafaţă continentului este acoperită cu
păduri, ceea ce reprezintă 12% din suprafaţa împădurită a globului. Pe acest continent
sunt localizate peste o treime din pădurile boreale ale Terrei, peste 95% dintre acestea
fiind naturale (UNEP, 2002).
Asia de Vest deţine sub 0,1% din suprafaţa pădurilor globului, ceea ce reprezintă
1% din suprafaţa regiunii. Condiţiile climatice limitează creşterea pădurii, astfel că
regenerarea pădurilor degradate este foarte dificilă
Situaţia în România
În România, unde s-au distrus mii de hectare, mare parte din ele ilegal, ne-a
adus în situația în care suntem codașă Europei la capitolul păduri.

3(7)
 Fig. 3 Defrișări în România
România a devenit un gater uriaş, datele spun totul: 350000 de hectare de pădure
au fost rase ilegal de pe faţa pământului. Statisticile arată că în Europa suntem pe
ultimul loc la capitolul suprafaţă împădurită. La începutul secolului 19, România era
80% acoperită, iar acum mai suntdoar 26,7% păduri. În aceste condiţii, nu trebuie să
mire pe nimeni apariţia fenomenelor extreme, precum aluncările de teren tot mai dese
şi inundaţiile în care mor în fiecare an oameni. Vinovaţii sunt peste tot, cei care au însă
cea mai mare răspundere se află în parlament şi la conducere aministerelor. Spre
exemplu, nu există în acest moment un inventar la nivel naţional privind defrişările, sau
un plan naţional de luptă împotriva fenomenului. Nu există pentru că nimeni nu are
interesul ca aceste date să fie cunoscute.
Harghita, Bacău, Neamţ, Suceava, Alba, Argeş, Maramureş, Bistriţa sunt judeţele
în care mii dehectare au fost rase de pe faţa pământului. Nimeni nu a primit o pedeapsă
serioasă. Oriunde teduci în codrii României gaseşti fără prea mult efort hoţi în acţiune.
La Bilbor, în munţiiHarghitei, în fiecare zi ies tiruri cu Älemn negru³. Oamenii din sat
spun că nu se întâmplă nimicfără ştirea autorităţilor: primărie, poliţie, inspectori silvici.
Goana nebună după ³aurul verde´ a văduvit România cu peste 120.000 de
hectare de pădure. Înzonele sărace ale ţării, lemnul este folosit ca monedă de schimb
pentru ziua de mâine. De cealaltă parte a baricadei se găsesc bogaţii pădurilor, cei
pentru care lemnul nu mai este o simplămonedă, ci miza unor afaceri cu adevărat
înfloritoare.
Cauzele și efectele
Motivele defrişărilor nu sunt însă multe sau întemeiate printre ele numărându-se:
mai mult teren disponbil pentru construcţii şi urbanizare, pentru a fabrica cherestea şi
alte produse comerciale, cum ar fi hârtie şi mobilier, dar şi pentru a crea ingrediente
care sunt foarte apreciate ca articole de consum, cum ar fi uleiul de palmieri.
Cauzele (dar și efectele) defrișării pădurilor, sunt variate și depind de condițiile
economico sociale specifice fiecărei zone climatice. În zonele tropicale, obținerea de
terenuri suplimentare pentru culturi agricole și pășuni pentru creșterea animalelor sunt
principalele cauze ale despăduririlor masive. Construcția unor cai de acces facilitează
de asemenea accelerarea despadurii. De asemenea, migrarea populației spre zonele
specifice pădurilor tropicale, că rezultat al creșterii populației, sărăciei și a altor aspecte
sociale, determina un adevărat asalt al oamenilor asupra pădurilor.
În regiunile temperate, cum sunt cele din America de Nord și Europa, principală
cauza a despăduririlor masive este determinată mai ales de economia forestieră și de

4(7)
cererea crescută de piată pentru produsele din lemn și nu neapărat de creșterea
populației.
Defrișarea determină numai în anumite cazuri pierderi substanțiale imediate ale
nutrienților solului astfel încât alți arbori să nu mai poată crește pe acele soluri. În cele
mai multe cazuri reimpădurirea nu este decât o problemă de management forestier,
dar rămane problemă raței de creștere a arborilor, acre este importantă atât sub aspect
economic, precum și sub aspectele impactului de mediu cum sunt cele referitoare la
eroziunea solului despădurit, menținerea umiditătii solului, degradarea habitatelor unor
specii de animale și plante specifice ecosistemelor forestiere (Farnworth et al., 1981).
Unele studii au reliefat mecanismele care permit reducerea nutrienților în zonele
defrișate. Se consideră că activitatea bacteriilor nitrificatoare crește datorită creșterii
de temperatură la nivelul solului după defrișare, scăderii efectului alelopatic asupra
bacteriilor datorat activitătii rădăcinilor și altor factori. Aceste procese determină că
amoniul rezultat în urmă mineralizării substanței organice să fie oxidat la nitrați care
impreună cu alți nutrienți sub formă de cationi să fie rapid indepărtati din straturile
superficiale ale solului (Borman et al., 1979).
În general, despădurirea determină scădere nurientilor din sol prin: creșterea
volumului de apă care circulă la nivelul solului, reducerea suprafeței rădăcinilor
capabile să retină substanțele minerale și mineralizarea mai rapidă a substanțelor
organice.
De asemenea, fără copaci – care în timpul zilei țin umbră, iar noaptea păstrează
mai bine căldură – rezultă schimbări de temperaturi mari, care sunt dăunătoarea
plantelor și animalelor din acea zonă.

Fig. 4 Cauzele defrișărilor

Solul din păduri este mai umed, iar îndepărtarea copacilor, care blochează razele
soarelui, cauzează uscarea rapidă a acestuia. Copacii ajută la perpeturarea ciclului
apei. Prin distrugerea pădurilor, se crează dezechilibre imense în natură, modificându-
se regimul de precipitații și se ajunge la secetă. De multe ori zonele despădurite ajung
să fie aride.
Alte efecte negative includ eroziunea solurilor, apariția de alunecări de teren și
modificări în mișcarea curenților de aer.

5(7)
 3. Direcţii actuale și viitoare de acţiune
Cea mai rapidă soluție a tuturor problemelor ar fi oprirea tăierii capacilor, dar fiind
foarte serioși, realitățile lumii în care trăim (industriale, financiare, umane) ne arată că
așa ceva nu se poate întâmplă.
Pe lângă reîmpădurire, trebuie luate în considerare şi alte tactici pentru a
contracara defrişările. Global Forest Watch a inițiat un proiect pentru a stopa şi
contracara efectele defrișărilor prin conştientizare. Organizația utilizează tehnologia
prin satelit şi datele deschise pentru a detecta şi alerta comunitatea când sunt sesizate
defrişări
O soluție care poate funcționa însă este să avem un management mult mai atent
al resurselor forestiere. Defrișările pe suprafețe mari ar trebui oprite complet, astfel
asigurându-se că mediile forestiere vor rămâne cât de cât intacte. Tăierea copacilor
trebuie făcută într-un mod sustenabil, înlocuindu-i pe cei tăiați cu lăstari.

4. Propuneri proprii
Ignoranţa oamenilor, ignorarea valorii pădurilor, managementul prost al resurselor
naturale, precum şi legile deficitare de mediu sunt câţiva dintre factorii care permit
despădurirea pe scarălargă. În multe ţări, defrişarea realizată atât de către om cât şi
în mod natural, este o problemă încurs de desfăşurare. Defrişările cauzează modificări
permanente asupra condiţiilor climatice,deşertificarea, încălzirea globală, efectul de
seră, deplasarea populaţiilor.
În ultimii ani rata defrișării a scăzut un pic, iar mai multe țări de pe glob au inițiat
proiecte de reîmpădurire, dar despăduririle rămân în continuare o problemă. O
problemă căreia ar trebui să-i acordăm mai multă atenție și mult mai multă
considerație.
Din punctul meu de vedere, ar trebui mai întâi să conștientizăm efectele defirișării
asupra tuturor, atât a oamenilor cât și a celorlalte vieţuitoare și să întreprindem cât mai
repede acţiunile enumerate mai sus și altele împotriva defrișăriilor până nu este prea
târziu.
O altă propunere ar fi organizareea mai multor asociaţii non-guvernamentale care
să contracareze acţiunile de despădurire și să fie prezentă de fiecare dată când este
necesar. Această aorganizaţie trebuie să aibă parte de tot sprijinul din partea
autorităţilor pentru a duce la îndeplinire cu succes acţiunile de oprire a defrișărilor.
Am putea ³înverzi´ România prin acţiuni simple, dar care au un efect benefic asupra
mediuluicum ar fi sădirea nucilor. Aceştia nu sunt deloc sensibili şi sunt rezistenţi la
perioadele secetoase. Au rădăcini pivotante, care ajung până la 25 de metri. Solul nu
are o importanţă deosebită pentru ei şi sunt rezistenţi la dăunători. Să nu mai vorbim
de faptul că nucile pot fivalorificate şi se pot obţine bani serioşi.

5. Concluzii
Încălzirea globală este fără nici o îndoială, cea mai dezbătută problemă de mediu
la oră actuală la nivel mondial, însă problemă de mediu cu adevărat serioasă o
reprezintă dispariția pădurilor, ea fiind atât o cauza a încălzirii globale, cât și o

6(7)
consecință a acesteia, deoarece pădurea absoarbe cantități imense de dioxid de
carbon, iar în momentul defrișărilor toată cantitatea absorbită revine în atmosferă,
sporind astfel cantitatea de gaze cu efect de seră.
Prin acest impact progresiv asupra naturii şi îndeosebi prin distrugerea pădurilor,
s-au dereglat echilibrele fizice şi ecologice instaurate de multe milenii în natură.
Importanţa crescută care se acordă în prezent protecţiei mediului înconjurător natural
sau divers umanizat, după parerea mea se explică tocmai prin mulţimea efectelor
negative ale acestui impact, ale urbanizării şi industrializării accelerate şi a folosirii
intensive a resurselor mediului, care au dus la eroziunea solului, alunecări de teren,
torenţialitate accelerată a apelor curgătoare, inundaţii, agravarea secetei, secarea sau
reducerea drastică a debitelor reţelei hidrografice, înrăutăţirea climei în general,
formarea furtunilor de praf, poluarea aerului, reducerea stratului de ozon, poluarea
apelor şi solului, poluarea fonică.

6. Bibliografie

https://jurnalspiritual.eu/defrisarile-cauze-si-efecte/

http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Defrisarea-padurilor62736.php

https://www.proalpin.ro/blog/efecte-negative-defrisarea-despadurire/

https://cristiantudorblog.wordpress.com/2016/01/22/defrisarile-si-consecintele-
acestora/

https://www.scribd.com/doc/149086487/58559333-DEFRI%C5%9EAREA-
P%C4%82DURILOR-IN-ROMANIA

7(7)