CAPITOLUL 2

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII

Rezumat
În acest capitol se definesc şi se prezintă caracteristicile managementului
proiectelor de construcţii şi a proiectelor de construcţii. În continuare se
argumentează necesitatea utilizării managementului proiectelor în domeniul
construcţiilor şi se prezintă sintetic principalele proceduri manageriale care
constituie esenţa managementului proiectelor de construcţii.

Cuprins
2.1. Managementul proiectelor - definire, caracteristici
2.2. Proiectul de construcţii
2.3. Necesitatea managementului proiectelor în construcţii
2.4. Proceduri manageriale

2.1. Managementul proiectelor - definire, caracteristici

Managementul proiectelor este o ramură specializată a managementului

apărută în anii 1950 pentru coordonarea şi controlul activităţilor complexe din
industria modernă. Apariţia şi dezvoltarea sa sunt legate îndeosebi de iniţierea şi
derularea programelor spaţiale ale NASA, de concurenţa între naţiuni pentru
supremaţie în domeniul militar, de presiunea clienţilor care doreau ca proiectele lor să
fie realizate cât mai repede astfel încât să poată începe să-şi recupereze cât mai rapid
investiţiile.
În construcţii, managementul proiectelor a început să fie utilizat abia în urmă
cu 20 - 30 de ani, dar dezvoltarea sa în acest domeniu a fost foarte pronunţată întrucât
corespunde foarte bine necesităţilor ramurii. Deşi a apărut în S.U.A., managementul
proiectelor a fost preluat rapid şi în Europa, primele încercări de standardizare a
practicilor în domeniu datând din 1979 şi aparţinând unui institut din Marea Britanie -
The Chartered Institute of Building. Acesta a devenit în prezent, alături de alte
organizaţii cum ar fi Institutul pentru Managementul Proiectelor (The Project
Management Institute), un organism care certifică atât managerii de proiect cât şi
programele de instruire în domeniu din întreaga lume. De asemenea, la nivel
european, s-au elaborat proceduri privind calitatea în domeniul managementului
proiectelor, proceduri înscrise în standardele ISO.
Managementul proiectelor cuprinde procese decizionale logice şi progresive, o
organizare adecvată, management financiar şi comercial eficace, acordarea unei
atenţii deosebite întocmirii documentelor şi sarcinilor administrative şi aplicarea unor
metode şi tehnici de management tradiţionale adaptate corespunzător.
"Managementul proiectelor de construcţii constă în planificarea,
organizarea, coordonarea şi controlul proiectului, de la începerea până la terminarea
acestuia, cu scopul de a realiza cerinţele clientului privind producerea unui proiect
viabil din punct de vedere funcţional şi financiar, cu respectarea standardelor de
calitate, a costurilor şi termenelor de execuţie convenite."1
Managementul proiectelor presupune fixarea unor puncte de reper în raport cu
care se vor stabili liniile directoare de urmat, observarea progresului în realizarea

1
The Chartered Institute of Building, "Code of Practice for Project Management for Construction and
Development", Longman, 1998
sarcinilor şi corectarea execuţiei proiectelor în funcţie de diferenţele constatate între
situaţia reală şi reperele planificate.
La realizarea unui proiect de construcţii participă mai multe organizaţii
diferite: beneficiar, investitor, organisme finanţatoare, constructor, proiectant,
consultanţi, furnizori de materiale şi echipamente etc., ceea ce impune punerea
accentului pe coordonarea şi reglarea tuturor intrărilor necesare. Astfel, managerul de
proiect trebuie să lucreze, în mod predominant, cu persoane din alte organizaţii decât
cea din care face parte. În asemenea circumstanţe, autoritatea sa este conferită prin
termeni contractuali şi este mai puţin directă decât a unui manager obişnuit.
Managementul proiectelor este realizat, în cele mai multe cazuri, de către
personal aparţinând unor organizaţii diferite, care colaborează strâns pentru a realiza
diversele obiective, adesea contradictorii, ale părţilor implicate.
Responsabilitatea pentru exercitarea managementului proiectelor revine, aşa
cum am precizat, unor organizaţii diferite, în funcţie de preferinţele şi competenţele
clientului şi natura aranjamentului contractual dintre părţi. Indiferent dacă
managementul proiectelor este exercitat de client, proiectant, constructor sau de către
o organizaţie independentă specializată, procedurile manageriale pertinente sunt în
mare aceleaşi. Metodele manageriale pe care le vom prezenta vor fi abordate, pentru a
avea un unghi de vedere unitar, din perspectiva antreprenorului general.

2.2. Proiectul de construcţii

În managementul proiectelor de construcţii obiectul condus este proiectul de

construcţii.
Proiectul de construcţii este o întreprindere cu durată de acţiune limitată
vizând realizarea, reabilitarea sau demolarea unui obiectiv de construcţii prin
executarea de lucrări de natură variabilă şi nestandardizată într-un anumit termen, cu
un anumit buget şi cu respectarea specificaţiilor de calitate convenite.
Un proiect de construcţii prezintă următoarele caracteristici:
 Necesită construirea unei reţele organizatorice autonome: echipa de proiect;
 Are caracter temporar, durata de realizare fiind precizată prin prevederi
contractuale;
 Trebuie să atingă anumite obiective legate de timp, costuri şi calitate;
 Rezultatul său este un obiectiv de construcţii (alcătuit din unul sau mai
multe obiecte de construcţii);
 Necesită aportul mai multor organizaţii pentru realizarea lui, ceea ce pune
probleme deosebite de comunicare şi îi conferă un potenţial conflictual ridicat;
 Implică resurse financiare, materiale şi umane importante şi diversificate;
 Necesită realizarea de activităţi între care există condiţionări tehnologice şi
organizatorice complexe;
 Prezintă toate particularităţile procesului şi producţiei de construcţii
(prezentate în Capitolul 1).
În realizarea unui proiect de construcţii se parcurg o serie de etape care
alcătuiesc ciclul de viaţă al proiectului. În literatura de specialitate există diverse
abordări ale acestui aspect.
Astfel, în cadrul metodologiei O.N.U.D.I. pentru elaborarea studiilor de
fezabilitate, ciclul de viaţă al proiectului cuprinde următoarele faze:
I. Preinvestiţională
 Studii de identificare a necesităţii şi oportunităţii investiţiei
  Studii de prefezabilitate
 Studii de fezabilitate
 Studii de evaluare şi decizie

II. Investiţională
 Negociere şi contractare
 Proiectare
 Construire
 Punere în funcţiune

III. Operaţională

Peter Morris2 descrie ciclul de viaţă al unui proiect de construcţii conform

figurii de mai jos:
Atingerea
parametrilor
proiectaţi

100%

Treminarea
lucrărilor
Decizia Încheierea
de a contractului
realiza de
proiectul antrepriză

Faza1 Faza 2 Faza 3 Faza 4

Fezabilitate Planificare şi Construire Punere în
Proiectare funcţiune
şi operare

Figura 2. Ciclul de viaţă al unui proiect de construcţii (adaptare)

2
P. Morris, "Managing Project Interfaces: Key Points for Project Success", Prentice Hall, 1981
 Un alt reputat specialist, Ronald Mc Caffer3 prezintă ciclul de viaţă al
proiectului folosind următoarea schemă:

FAZA ACTIVITATEA SUCCESIUNEA

ACTIVITĂŢILOR
Iniţiere Identificarea produsului
Preliminară Studii de fezabilitate,
planificare strategică şi
financiară
Proiectare generală Proiectare şi estimarea
costurilor
Proiectare detaliată Proiectare detaliată
Contractare Negociere sau licitare -
ofertare şi contractare
Construire Construire
Finalizare Finalizarea lucrărilor şi
recepţia finală
Exploatare şi întreţinere Exploatare şi întreţinere

1 2 3 4 5 6 7

Legenda:
1 - Definirea nevoii;
2 - Decizia de arealiza studiul;
3 - Decizia de a realiza proiectul;
4 - Începerea organizării licitaţiei sau demararea negocierilor;
5 - Încheierea contractelor;
6 - Recepţia finală;
7 - Atingerea parametrilor proiectaţi.

Figura 3. Ciclul de viaţă al unui proiect de construcţii (adaptare)

În opinia noastră geneza unui proiect de construcţii cuprinde următoarele etape

(vezi figura de mai jos):
A. Definire
După ce proprietarul (investitor, iniţiator, client, beneficiar) a identificat
nevoia de a realiza un obiectiv de construcţii, trebuie să-şi definească cerinţele şi
constrângerile bugetare.
Definirea proiectului cuprinde stabilirea caracteristicilor generale ale acestuia,
cum sunt: amplasamentul, dimensiunile, configuraţia, criteriile de performanţă,
echipamentele necesare etc. În această etapă se realizează proiectul general al
viitorului obiectiv, această activitate fiind în responsabilitatea proprietarului, care
poate apela însă la un proiectant.

3
R. Mc Caffer, F. Harris, "Modern Construction Management", Blackwell Science, 1995
 Definire

Proiectare generală Studiul de

Proiectare prefezabilitate
(de detaliu)

Studiul defezabilitate

Proiectul tehnic

Demararea
negocierilor sau a
Contractare organizării licitaţiei
Alegerea
constructorului

Aprovizionare şi
Construcţie

Punere în funcţiune
şi exploatare
Întreţinere şi
reparaţii

Expirarea duratei
de viaţă tehnice
sau/şi economice
Demolare /
Reconversie

Figura 4. Ciclul de viaţă al proiectului

B. Proiectare
Această etapă constă în realizarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate
încheindu-se, în cazul în care s-a luat decizia de realizare a proiectului cu elaborarea
proiectului tehnic.
În practică, în cazul anumitor forme de aranjamente contractuale, proiectarea,
aprovizionarea şi construirea se suprapun, construcţia realizându-se pe măsură ce
avansează proiectarea.
 Proiectarea poate fi realizată de către beneficiar, dar cum în cele mai multe
cazuri acesta nu este specialist în domeniu, se recurge la un proiectant specializat sau
la consultanţi (pentru studiile de prefezabilitate şi fezabilitate).
Această etapă este detaliată în cadrul capitolului 3.

C. Contractare
În această etapă se încheie contractul pentru realizarea construcţiei, o varietate
de aranjamente contractuale fiind prezentate în capitolul 4.

D. Aprovizionare şi construcţie
Aprovizionarea se referă la comandarea şi recepţionarea echipamentelor şi
materialelor cheie necesare pentru realizarea proiectului, în special a acelora cu
intervale lungi între lansarea comenzii şi primirea lor. Aprovizionarea poate fi
realizată de către antreprenorul general, de către client sau de către o firmă
specializată angajată de client.
Construirea este procesul de punere în operă a materialelor şi echipamentelor.
Aceasta presupune asigurarea cu resurse umane, utilaje, materiale şi supervizarea
realizării lucrărilor. Realizarea construcţiei revine unui antreprenor general care poate
realiza anumite părţi ale lucrării prin intermediul unor subcontractanţi.
Etapa de construire se încheie cu recepţia finală realizată de către beneficiar.

E. Întreţinere şi reparaţii
După darea în exploatare şi atingerea parametrilor proiectaţi obiectivul de
construcţii poate necesita de-a lungul timpului executarea unor lucrări de întreţinere şi
reparaţii. Pentru realizarea acestora se poate apela la constructorul obiectivului (în
mod sigur în perioada de garanţie) sau la o altă firmă de construcţii, dacă beneficiarul
nu are un compartiment specializat.

F. Demolare sau reconversie

După expirarea duratei normate de viaţă a obiectivului sau chiar mai devreme,
dacă raţiuni economice sau tehnologice o solicită, obiectivul trebuie demolat sau
modificat. Pentru aceasta este nevoie de serviciile unei firme de construcţii.

2.3. Necesitatea managementului proiectelor în construcţii

Pentru ca un proiect să fie construit cu respectarea bugetului şi a termenului de

execuţie stabilite este necesar un management profesional al operaţiilor care se
derulează pe şantier. Complexitatea tehnică, importanţa realizării lucrărilor la
termenul stabilit, constrângerile legate de resurse şi costurile substanţiale impun
planificarea, programarea şi controlul riguros al operaţiilor.
Procesul de construcţii nu este un mecanism cu autoreglare, ci necesită
intervenţii bine coordonate ale experţilor pentru ca activităţile să fie realizate conform
planurilor. Realizarea construcţiei poate fi profund afectată de evenimente care sunt
dificil sau chiar imposibil de anticipat.
În astfel de condiţii schimbătoare, costurile şi duratele activităţilor se modifică
în mod constant şi se pot deterioara brusc. Exercitarea unui management eficace nu
este doar de dorit, ci reprezintă o necesitate pentru obţinerea unui rezultat final
satisfăcător.
 Indiferent de aranjamentul contractual ales pentru realizarea proiectului de
construcţii, cea mai sigură cale pentru atingerea obiectivelor părţilor este aplicarea
unui sistem de management al proiectelor.

2.4. Proceduri manageriale

Producţia de construcţii prezintă deosebiri majore faţă de producţia industrială

de masă, deosebiri pe care le-am prezentat în detaliu în capitolul 1. De aceea, sunt
necesare metode manageriale diferite.
Managementul proiectelor de construcţii a fost la început un proces în mare
parte intuitiv şi rudimentar, ajutat de utilele dar inadecvatele grafice Gantt.
De-a lungul anilor au fost create şi aplicate noi principii şi metode de
management al costurilor, timpului, resurselor şi finaţelor proiectelor, care tratează
procesul de construcţii ca sistem unitar.
Managementul proiectelor de construcţii începe cu iniţierea construcţiei. În
această etapă se elaborează bugetul şi graficul general de realizare a construcţiei. Prin
acestea se stabilesc obiectivele referitoare la cost şi timp.
După începerea proiectului, sunt utilizate sisteme de monitorizare prin care se
măsoară la intervale regulate costurile efective şi cantităţile de lucrări realizate.
Sistemul de raportare oferă informaţii privind evoluţia lucrărilor faţă de programul
stabilit iniţial. Aceasta permite sesizarea abaterilor şi luarea unor decizii corective, ca
şi realizarea unor previziuni privind costurile şi termenele de execuţie viitoare,
necesare pentru terminarea lucrărilor.
Managementul proiectelor de construcţii se preocupă şi de managementul
resurselor necesare ca şi de managementul financiar al proiectului.
Resursele sunt reprezentate de materiale, forţă de muncă, utilaje şi
subantreprenori. Managementul resurselor este un proces care constă în estimarea,
programarea şi asigurarea resurselor necesare ca şi în nivelarea cererii de resurse în
cazurile în care acest lucru este necesar şi posibil.
Managementul financiar presupune responsabilitatea managerului de proiect
pentru fluxul de numerar generat, necesarul lunar de plăţi, programul încasărilor de la
client, previziuni ale disponibilului de numerar, efectuarea de plăţi către furnizori şi
subcontractanţi.
După terminarea execuţiei lucrărilor, managementul proiectelor constă în
evaluarea nivelului şi modului în care au fost atinse obiectivele. Documentele
proiectului, împreună cu raportul final de evaluare, se arhivează pentru a servi ca bază
de informare pentru realizarea în condiţii mai bune a unor proiecte viitoare.

Termeni cheie
- proiect de construcţii - contractare
- managementul proiectelor - aprovizionare şi construcţie
- ciclul de viaţă al proiectului - întreţinere şi reparaţii
- definirea proiectului - demolare sau reconversie
- proiectare - proceduri manageriale