METODE ...................................................................................................................................

LUCRĂRILE DE CONTROL ȘI TEZELE: .............................................................................. 8

PORTOFOLIUL......................................................................................................................... 9

ITEMI ....................................................................................................................................... 10

METODE
Învățământul centrat pe formarea/evaluarea competențelor solicită dezvoltarea gândirii
critice a elevilor, antrenarea acestora în procesul de învățare. Pedagogia centrată pe
competențe pune accent pe utilizarea Cadrului ERR sau pe strategia educațională RWST.
Cadrul ERR este specific dezvoltării gândirii critice. Presupune Evocare - adică utilizarea
unor conoștințe pe care elevii le au deja; Realizarea Sensului - reprezintă secvența
fundamentală a lecției în care elevii participă direct la desfășurarea lecției, analizează,
sistematizează informațiile, se implică în rezolvarea de probleme, își dezvoltă capacitățile de
argumentare/contra-argumentare a diverselor puncte de vedere; Reflecția - etse etapa finală în
care elevii compară ceea ce au achiziționat cu ceeea ce știau, se implică în rezolvarea unor
situații-problemă care pot avea impact în viața cotidiană - aici putem da ca exemplu
competența 2.8 din secvența didactică dată.

Strategia RWST poate fi și ea utilizată cu succes pentru că presupune lectura și scrierea

pentru dezvoltarea gândirii critice. Elevii trebuie să devină conștienți de necesitatea de a
studia pe cont propriu sau prin cooperare diverse chestiuni, probleme istorice. Competențele
presupun tocmai implicarea activă a elevilor.

O competență prezintă trei niveluri:1- „a ști”- dobândire de cunoștințe; 2- „a face” -

aplicarea acestora pentru rezolvarea situațiilor-problemă; 3- „a fi”, „a deveni” - este vorba de
coponenta atitudinală, - formarea de valori și atitudini, foarte importante pentru îndeplinirea
scopurilor istoriei. De exeplu: antrenarea gândirii prospective prin înțelegerea rolului istoriei
în viața prezentă și ca factor de predicție a shimbărilor.

Conținuturile istorice ale secvenței didactice trebuie să formeze/evalueze 4 competențe

specifice, care implică capacități multiple ale elevilor: analiză, comparație, gândire critică,
reflecții asupra aspectelor trecutului care pot ajuta la înțelegerea prezentului, sinteză, toleranță
față de diferite puncte de vedere.

Pentru formarea/dezvoltarea și evaluarea competenței , cea mai adecvată metodă

modernă este Cubul. Aceasta este o metodă- compozit, conținând 6 sarcini. Ea permite
analizarea și cunoașterea unor conținuturi în mod global, rezolvarea unor probleme complexe
și, mai permite aplicarea în procesul de învățare, a unor cunoștințe/capacități pe care elevii le
dețin deja, - în spiritul cerut de psihologia cognitivistă, care a susținut și demonstrat
importanța utilizării de către elevi a ceea ce știu sau a capacității lor de a adapta vechile
cunoștințe/capacități la situații noi.

Metoda Cubului permite corelarea competenței 2.1 cu un conținut amplu . De exemplu,

profesorul organizează o oră, eventual două pentru consolidarea cunoștințelor de baza. Din
conținutul avut în vedere, profesorul va dori, la final, ca elevii să înțeleagă de ce cele două
războaie mondilae sunt socotite de mulți istorici drept „al doilea război de 30 de ani”. Va
împărți clasa în 6 grupe, fiecăreia atribuindui rezolvarea unei sarcini.

Aplicație-model:

Grupa 1 - Descrieți aspectele sau faptele din

Grupa 2 - Comparați

Grupa 3 - Aplicați cunoștințele voastre privitoare la

Grupa 4 - Asociați următoarele noțiuni istorice:

Grupa 5 - Analizați aspectele care particularizează cele două războaie mondiale față de alte
conflicte din epoca modernă;

Grupa 6 - Argumentați, pro sau contra, privitor la afirmația:

Se observă că sarcinile de lucru nu sunt deloc ușoare. Ele presupun cunoștințe temeinice,
eventual chiar realizarea unor teme de portofoliu. De aici observăm un fapt caracteristic
aproape tuturor metodelor moderne - sunt cronofage! Ele solicită mai mult de două ore pentru
a putea fi utilizate eficient. De aceea nu prea este posibil să fie utilizate în multe școli li licee,
deoarece programa de istorie prevede în multe cazuri doar o oră pe săotămână.
 Oricum, metoda cubului este o metodă eficientă pentru atinferea conținutului vizat de
profesor. Justificarea alegerii acestei metode este dată, așadar, de două caracteristici ale sale:

1 - permite cunoașterea de ansamblu a oricărei probleme sau a oricăror conținuturi istorice;

2 - poate fi aplicată pe orice fel de competențe, la orice nivel.

După rezolvarea sarcinilor cerute de profesor, se va dezbate chestiunea vizată la final.

Astfel pentru evaluarea fidelă a competenței și a problemei istorice de atins, profesorul va
avea în vedere eseul-structurat.

Exemplu: Alcătuiți un eseu cu tema „ ... ”. Elevii vou trebui să atingă o serie de
chestiuni: În jurul.....? Cum a contribuit „...... ? Vor trebui să analizeze taberele aflate în
conflict în ambele războaie mondiale; să analizeze dacă perioada interbelică a fost o perioadă
de pace sau doar o pauză în cadrul unui singur conflict.

În realizarea eseului elevii vor trebui să aplice ceea ce cred că știu despre..........; care a
fost centru de gravitație al acestui conflict; să facă o analiză asupra politicii externe germane
de-a lungul unei perioade lungi de timp și să emită o judecată de valoare/apreciere asupra
acesteia;.

Metoda Cubului pe competența 2.1 și problemele de atins din conținutul istoric avut în
vedere duce și la îndeplinirea componentei de Valori și Atitudini. De pildă, se realizează
coerența și rigoarea în gândire și acțiune; se antrenează gândirea prospectivă (...)

Pentru formarea/ dezvoltarea și evaluarea competenței 5.1 se va utiliza metoda celor 4

cadrane. Ea permite înțelegerea într-un mod clar, complex a unei probleme istorice sau a unui
conținut. Profesorul poate utiliza metoda cadranelor pentru competența respectivă, aplicând-o
pe conținutul: Regimurile comuniste postbelice.

Competența 5.1 presupune analiza diveselor durse istorice, în cazul nostru privitoare la
regimurile comuniste postbelice. Se va avea în vedere ca scop fundamental analiza chestiunii
discutate.

Metoda presupune împărțirea clasei în 4 grupuri, fiecăruia revenindu-i câte o sarcină

corespunzătoare înscrisă într-un cadran. Ca surse istorice profesorul poate propune texte sau
lecturarea următoarelor lucrări:
* „Istoria Europei”, vol.5 - autori Serge Bernstein, Pierre Milza;

* „Cronica ilustrată a omenirii”, vol. XIV-XV, Ed.Litera;

Aplicație-model:

Grupa 1 - Cadran 1 - Pe baza analizei lucrării lui Victor Frunză, rezolvați sarcina: Analizați
aspectele care au particularizat;

Grupa 2 - Cadran 2 -Desprindeți caracteristicile ......: Surse principale vor fi lucrările lui
Victor Frunză și W.H.McNaill;

Grupa 3 - Cadran 3 - analizați trăsăturile .....;

Grupa 4 - Cadran 4 - Realizați un eseu cu tema . Se vor avea în vedere chestiuni ca: ......

Aceste sarcini acoperă problematica complexă a regimurilor comuniste, a trăsăturilor lor

comune dar și diferite. Sursele istorice indicate reprezintă lucrări istorice ce acoperă aceste
aspecte.

Așadar, metoda celor 4 cadrane a fost aleasă de noi datorită unor caracteristici ale sale, ca de
exemplu două:

1 - sarcinile din cele 4 cadrane pot fi alese în mod liber de către profesor și elevi, metoda
cadranelor neimpunând anumite sarcini fixate gen „comparați, aplicați” etc., ca în cazul
matodei cubului,

2 - în fiecare cadran se pot înscrie și anumite texte relevante, îninte de a se indica sarcina de
rezolvat de către elevi. Exemplu: Citiți următorul text: „Ideologia comunistă a captivat mulți
oameni de elită din Occident, în ciuda realităților crude din lagărul comunist”. Pe baza
textului și a unor lucrări bibliografice, desprindeți acele caracteristici ale ideologiei comuniste
care au făcut-o atrăgătoare pentru mulți intelectuali din Occident.

Evaluarea competenței 5.1 în raport cu problemele de atins evidențiate de noi se poate face fie
printr-un eseu structurat, fie eseu întrebări-structurate, fie item rezolvare de probleme. Poate fi
utilizat și portofoliul - fiecare sarcină din fiecare cadran poate constitui o temă de portofoliu.

Exemplu: Realizați un eseu de 2-3 pagini cu tema „”, în care să surprindeți, prin cercetarea
unor surse ( cele indicate mai sus ), următoarele chestiuni:
1 – trăsăturile........;

2 - aspectele specifice ......;

3 - evidențierea acelor caracteristici .......

Elevii vor trebui să realizeze o scurtă introducere unde vor prezenta ......, modul în care
...... Apoi vor evidenția ce factori au dus la particularizarea comunismului într-o serie de țări.
Eseul va presupune și o investigație prospectivă menită să explice......

Aplicarea metodei cadranelor ajută la dezvoltarea gândirii critice prin analiza

surselor istorice, a diverselor lucrări; de asemenea, antrenează gândirea prospectivă (...)
pentru înțelegerea prezentului și anticiparea unor posibile evoluții în viitor.

Pentru formarea/dezvoltarea competenței 2.8 se va folosi metoda incidentul critic,

întrucât această competență solicită elevii să identifice aspecte ale trecutului care pot ajuta la
înțelegerea prezentului și, practic, ajută elevii să-și antreneze gândirea prospectivă, conform
cu cea de-a treia valoare/atitudine cerută de secvența didactică avută în vedere. Metoda
incidentului critic este o formă mai complexă a metodei problematizării. Ea cere elevilor să
stabilească dacă un anumit aspect/fenomen/eveniment din trecut are relevanță sau nu pentru
prezent. Mai mult, le solicită elevilor să stabilească relevanța/nonrelevanța respectivului
conținut istoric pentru viața cotidiană prezentă!

Competența 2.8 va fi corelată de către profesor cu conținutul/problema de atins - U.

Problematica acestui conținut afectează puternic evoluția prezentă a României!

Profesorul le cere elevilor, de exemplu, să argumenteze printr-un fapt istoric relevant, în

ce măsură anumite probleme afectează negativ sau pozitiv procesul .Apoi, le poate cere să
stabilească relevanța/nonrelevanța acestor aspecte pentru evoluția actuală a României.

Aplicație-model: Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, în ce măsură aspecte ca:

Elevii se vor împărți în două tabere bipolare - una va încerca să argumenteze relevanța,
cealaltă nonrelevanța.

Incidentul critic este ales de către profesor pentru formarea/dezvoltarea/evaluarea

competenței 2.8 tocmai datorită unor caracteristici/trăsături ale sale. amintim două dintre ele:

1 - Incidentul critic permite elevilor să analizeze/să observe în ce măsură anumite aspecte din
trecut afectează prezentul;
2 - Metoda permite răspunsul la întrebări des întâlnite în rândurile elevilor: „De ce trebuie să
învățăm cu tare lucru la istorie?” „Ce relavanță au pentru noi, pentru viața noastră, aceste
chestiuni?”

Iată, așadar, cum această metodă permite elevilor să facă legătura dintre anumite
conținuturi/probleme istorice și viața cotodiană, epoca prezentă!

Cele două tabere vor analiza, în mod argumentat, relevanța/nonrelevanța acestor

procese pentru evoluția României, pentru procesul unificării europene.

Această metodă ajută, de asemenea, la dezvoltarea unor valori și atitudini cum ar fi:
antrenarea gândirii prospective prin înțelegerea rolului istoriei în viața prezentă și ca factor de
predicție a schimbărilor. este o valoare/atitudine aflată într-o relație directă cu competența
2.8!

Evaluarea acestei competențe în raport cu conținutul/problema de atins, se poate face

printr-un item situație/rezolvare de probleme. acesta poate fi formulat astfel: Argumentați,
printr-un fapt istoric relevant, relitatea ...........Stabiliți relevanța/nonrelevanța acestui fapt
pentru noi românii!

Pentru formarea/dezvoltarea competenței ....., profesorul va folosi metoda SVA -

Știu/Vreau să știu/Am învățat! Metoda va fi corelată cu conținutul/problema de atins:
Războiul Rece.

Metoda SVA cere elevilor să completeze trei rubrici dintr-un tabel. În prima rubrică
„Știu” ei trebuie să scrie tot ceea ce cred că știu despre războiul rece. În cea de-a douia rubrică
„Vreau să știu” vor scrie tot ceea ce doresc să știe despre acest conținut istoric. Metoda SVA
se poate realiza individual, pe perechi de tipul „elev-elev” sau pe grupe.

Aplicație-model: se va pleca de la premiza realizării metodei pe grupe. Numărul de

grupe cerut de această metodă nu este limitat; în aceste condiții, profesorul va împărți clasa în
4 grupe să zicem. Fiecare grupă va nota în rubrica „Știu” tot ceea ce cred că știu despre acest
conținut; apoi, în cea de-a doua rubrică grupele vor nota tot ceea ce vor să știe despre războiul
rece. Se pot nota, de exemplu, sarcini de lucru ce vor urma a fi studiate de fiecare grupă în
parte. De pildă:
Grupa 1 - „Vrem să știm care au fost cauzele ?”;

Grupa 2 -„Vrem să știm cum a fost totuși posibil ca anume intamplari?”;

Grupa 3 „Vrem să știm de ce?”;

Grupa 4 - „Vrem să știm în ce măsură?”

Pentru a afla răspunsurile la aceste sarcini, elevii vor consulta diverse lucrări, cum ar fi:

- „Cronica ilustrată a omeniriii”, vol. XIII,XIV,XV, - Ed. Litera;

- „Istoria Europei”, - autori: Serge Bernstein, Pierre Milza;

- „Istoria Universală”, vol. III, Ed. Larousse.

După consultarea surselor/lucrărilor respective, elevii vor completa a treia rubrică a

tabelului - „Am învățat”. Aici vor scrie informațiile pe care le-au aflat privitor la ceea ce au
dorit să știe. Vor compara, în final, ceea ce știau la început cu ceea ce știu la final. Trebuie
încă o dată afirmat - aceste metode moderne sunt cronofage! Și-n cazul SVA-ului este nevoie
de cel puțin 3 ore pentru a analiza temeinic acest conținut. Mai degrabă, SVA-ul poate fi
realizat prin corelarea lui cu portofoliul! Fiecare grupă va realiza un referat privitor la
problemele respective.

Așadar, evaluarea validă, clară a acestei competențe .... în corelație cu conținutul istoric
„Războiul rece” se poate face mult mai bine prin portofoliu. Totuși, în ora de analiză a
rezultatelor cercetării/muncii elevilor, profesorul poate propune elevilor realizarea unor eseuri
cu teme diverse, cum ar fi: „”; - pentru realizarea acestuia, ar fi de dorit ca elevii să aibe acces
la lucrari din domeniul respectiv

SVA ajută, de asemenea, la formarea/dezvoltarea unor valori și atitudini, exemplu:

Coerență și rigoare (...); Gândire critică și flexibilă, - adică tocmai primele două valori și
atitudini cerute de secvența didactică supusă atenției noastre!
 Printre metodele tradiționale pe care le putem utiliza pentru evaluarea
competențelor date amintim: evaluarea orală, evaluarea prin lucrări de control, teze, a ceea ce
au învățat elevii din ce s-a predat la clasă de către profesor.

Evaluarea orală este un caz special al comunicării didactice. Profesorul o poate efectua
frontal sau individual. Pune întrebări elevilor referitoare la conținuturile domeniului „Relațiile
internaționale”.

Există două avantaje:

1 - întrebările au în vedere cunoștințe clare, precise, predate anterior;

2 - întrebările pot solicita elevii să realizeze, pe scurt, sinteze, analize, pe baza anumitor
cerințe, pe loc, ad-hoc ca să ne exprimăm plastic!

Dezavantajul constă în următoarele aspecte: nu există bareme clare de

corectare/apreciere; răspunsurile elevilor vor depinde mult de modul în care profesorul le
judecă. Apoi, este solicitată capacitatea de memorare mecanică a cunoștințelor.

Lucrările de control și tezele prezintă următoarele doua

avantaje:
1 - evaluează capacitățile de gândire creativă ale elevilor și modul lor de exprimare în
limbajul specific disciplinei Istorie;

2 - permit realizarea de eseuri structurate, rezolvarea de itemi situații - probleme.

Dezavantajul - aceste verificări scrise pleacă, în esență, tot de la memorarea exactă a unor
informații/cunoștințe, chiar dacă răspunsurile pot fi filtrate de creativitatea și gândirea propeie
a elevilor. Apoi, obiectivitatea evaluării depinde tot de subiectivitatea profesorului.

Așadar, având în vedere complexitatea celor 4 competențe, evaluarea lor prin

metode tradiționale nu este relevantă!

În schimb, evaluarea competențelor respective poate fi făcută foarte bine, chiar indicat
am putea spune, prin portofoliu!

Cum am precizat, realizarea competențelor indicate în secvența didactică prin metode

moderne cere timp iar numărul de ore alocat pe săptămână le face de multe ori inoperante! De
aceea, multe dintre sarcinile prezentate, mai sus, la fiecare metodă, se pot constitui în teme de
portofoliu.

Portofoliul are o serie de particularități importante. Iată trei dintre ele:

1 - reprezintă o formă de evaluare compleză, longitudinală, proiectată într-o secvență mai

lungă de timp, rezolvând, astfel, problema aspectului cronofag al metodelor moderne;

2 - permite emiterea unor judecăți de ansamblu asupra capacităților elevilor de argumentare,

de a sintetiza informațiile, de a ordona anumite idei și de a se exprima în limbajul științific
adecvat istoriei,

3 - el pune în valoare creativitatea elevilor, capacitățile lor de a se documenta inteligent, mai

ales prin folosirea Internetului. Aici trebuie subliniat faptul că, profesorul are o mare
responsabilitate în a-i îndruma pe elevi spre site-uri adecvate, cu informații clare, asumate de
autori și a-i determina să evite în documentare site-uri gen Wikipedia, unde, în multe situații,
materialele nu sunt verificate, și, de multe ori, nu sunt asumate!

Pentru secvența didactică aflată în atenția noastră, portofoliul poate prezenta diverse
criterii de evaluare. Iată trei dintre acestea:

1 - evaluează capacitățile elevilor de a-și structura informațiile, urmând o tematică dată și o

bibliografie recomandată de profesor sau, chiar, aleasă de elevi;

2 - evaluează capacitățile elevilor dea investiga sursele istorice, de a judeca diverse puncte de
vedere și de a-și asuma judecăți de valoare proprii;

3 - evaluează progresul în învățare al elevilor pe o perioadă mai lungă de timp, prin evaluarea
modului de înțelegere a unor teme complexe pentru care este nevoie de mai mult timp. Cum
aminteam, temele de portofoliu pot fi cele indicate în sarcinile de lucru prezentate la metodele
active moderne. În ceea ce privește acest ultim criteriu de evaluare amintit, profesorul va
trebui să se asigure că elevul este cel care întocmește portofoliul! De ce afirmăm aceasta?
Deoarece există riscul ca sarcinile din portofoliu să fie realizate, de fapt, de părinți! De
asemenea, profesorul va trebui să aprecieze elevii care realizează sinteze și argumnetări
proprii pe baza surselor de documentare indicate, și nu pe cei care „realizează” portofoliile
prin „procedura” copy-paste!

ITEMI
Itemii obiectivi reprezintă componente ale testelor de progres, în special al celor
standardizate; au obiectivitate ridicată în măsurarea/evaluarea rezultatelor învățării; nu
nreasită scheme de notare detaliate; punctajul se acordă în funcție de marcarea răspunsului
corect.

a) Itemii cu alegere duală, care îi solicită elevului să selecteze din două răspunsuro

posibile: adevărat/fals; corect/ greșit. Exemplu:

Citiți cu atenție următoarele enunțuri. Încercuiți litera A, în situația în care considerați enunțul
adevărat, respectiv, litera F,dacă îl considerați fals: „..........”. A F.

b) Itemii de tip pereche solicită din partea elevilor stabilirea unei corespondențe,
intrecuvinte, fraze, litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe două coloane

Itemii cu alegere multiplă presupun existența unei premise( enunț) și a unei liste
alternative( soluții posibile. Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau ccea mai
bună alternativă.

Itemii semiobiectivi. Principalele caracteristici ale itemilor semiobiectivi sunt:

răspunsul cerut elevului poate fi limitat ca spațiu, formă, conținut prin structura enunțului;
sarcina este foarte puternic structurată; libertatea elevului de a reorganiza informația primită și
de a formula răspunsul în forma dorită este redusă; pentru a oferi răspunsul corect, elevul
trebuie să demonstreze nu numai cunoașterea , dar și abilitatea de a structura/elabora cel mai
corect și mai scurt răspuns. Itemii semiobiectivi se concretizează în mai multe moduri: 1.
Itemii cu răspuns scurt, unde elevul trebuie să formuleze răspunsul sub forma unor propoziții,
fraze, a unui cuvânt.

Întrebări structurate sunt întrebările formate din mai multe subîntrebări. Modul de
prezentare a unei întrebări structurate include: un material stimul ( text); subîntrebări;date
suplimentare. Exemplu: Citeste cu atenție documentele 2 și 4, compară documentele în
privința mesajului transmis și a credibilității acestora în raport cu epoca în care au fost
scrise.Identifică în documentul 4 indicii privind

Itemii subiectivi( cu răspuns dechis) reprezintă forma tradițională de evaluare în țara

noastră; sunt ușor de construit și

testează obiectivele care vizează originalitatea, creativitatea și caracterul personal al

răspunsului.

Itemii subiectivi pot fi formulați prin: rezolvare de probleme, eseu structurat și

eseu nestructurat.

1) Rezolvarea de probleme a unei situații problemă reprezintă antrenarea într-o

activitate nouă, diferită de activitățile curente ale programului de instruire, pe care

profesorul o propune în clasă, cu scopul dezvoltării creativității, gândirii divergente,

imaginației, capacității de a generaliza, a reformula o problemă.

În funcție de domeniul solicitat, comportamentele care pot fi evaluate sunt cele din

categoria aplicării sau explorării. Este evident faptul că acestea nu pot fi manifestate

decât în condițiile în care comportamentele de nivelul analizei, sintezei, evaluării,

transpunerii sunt corespunzător însușite.

2) Itemii de tip eseu pun în valoare abilitatea de a evoca, organiza și integra ideile,

abilitatea de exprimare personală în scris, precum și abilitatea de a realiza/produce

interpretarea și aplicarea datelor.

După tipul răspunsului așteptat, itemii de tip eseu pot fi:

a) eseu structurat:

Alcătuiți un eseu structurat în care să explicați tendințele critice ale autorilor din

secolul al XX-lea față de urmările progresului tehnic.

b) eseu nestructurat:

Pornind de la documentul 5 și folosind cunoștințele de istorie din anii trecuți

alcătuiți un text de 15- 20 de rânduri în care să vă exprimați opinia cu privire

la ..................