FACULTATEA DE PROTECTIA MEDIULUI,ORADEA

PROFIL: INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI

AGROTURISM,ANUL IV

METODE DE
CERCETARE
SOCIOLOGICE

STUDENTI:TOTOREAN ALINA
PROFESOARA:
 CUPRINS :

1. DEFINIȚII
2. CLASIFICAREA METODELOR
2.1 METODE CANTITATIVE
2.2 METODE CALITATIVE
3. SPECIFICUL ANCHETEI (I)
4. SPECIFICUL ANCHETEI (II)
5. ETAPELE UNEI CERCETĂRI SOCIOLOGICE PRIN METODA
ANCHETEI (DE PREGĂTIRE)
6. ETAPELE UNEI CERCETĂRI SOCIOLOGICE PRIN METODA
ANCHETEI (PE TEREN)
7. ETAPELE UNEI CERCETĂRI SOCIOLOGICE PRIN METODA
ANCHETEI (FINALE)
8. CHESTIONARUL
8.1DEFINIŢIE
8.2 VOLUM
8.3 TIPURI DE ÎNTREBĂRI ÎN FUNCŢIE DE CONŢINUT
8.4 TIPURI DE ÎNTREBĂRI ÎN FUNCŢIE DE ÎNREGISTRARE A
RĂSPUNSURILOR
8.5 TIPURI DE ÎNTREBĂRI ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE
VARIABILE PE CARE LE GENEREAZĂ
8.6 STRUCTURĂ
9. EXEMPLU DE CERCETARE (CANTITATIVĂ)
10. ELABORAREA CHESTIONARULUI

ANEXE:

1. BIBLIOGRAFIA
1.Definiţii
 Metodă−modalitategenerală, strategică de abordare, studiere a realităţii
 Tehnici−forme concrete pe care le îmbracă metodele (există posibilitatea
ca una şi aceeaşi metodă să se realizeze cu tehnici diferite)
 Instrument− mijloc cu ajutorul căruia se realizează “captarea”informaţiei
ştiinţifice, a datelor, este cel care se interpune între cercetător şi realitatea
studiată

2. Clasificarea metodelor
 metode cantitative
 metode calitative

2.1Metode cantitative
Sunt cele mai frecvente şi cele mai cunoscute
modalităţi de obţinere a unor volume mari de date din mediul social
pentru o ulterioară prelucrare şi analiză statistică.
Metoda de bazăeste ancheta sociologică,iar
instrumentul principaleste chestionarul(pot fi, de asemenea,
ghidul deinterviustructurat, fişa de observaţie).
Toate instrumentele de studiu sunt administrate şi
aplicate on-line, iar culegerea şicentralizarea datelor se face
automat şi securizat.
Sondajul, recensământul–tehnici ale anchetei.

2.2Metode calitative
Sunt folosite pentru a obţine date mai bogate în
conţinut şi mai de profunzime. Cercetarea calitativădispune de
metode, tehnici şiinstrumente de studiu,adaptate la specificul
problemei studiate.
Clasificarea metodelor calitative
(vezi T.Rotariu):
 experimentul −provocarea variaţiei unui sau mai multor fenomene într-o
situaţie controlată pentru determinarea legăturilor cauzale, confirmarea
sau respingerea ipotezelor de cercetare;
 observaţia−culegerea on-line a informaţiei despre evenimente, fenomene,
obiecte, persoane etc.;
 analiza documentelor−culegerea informaţiei despre evenimente,
fenomene trecute, despre urmărilor lor;
 interviul(individual sau de grup) –discuţie ce presupune folosirea unui
ghid de interviu, nestructurat sau semistructurat, aplicat indivizilor, cu
posibilităţi de manevrare.
3.Specificul anchetei (I)
1.Tehnicile de realizare a anchetei au un evident caracter standardizat (nu se
permit abateri de la schema de realizare stabilită anterior).
2.Ancheta foloseşte, prin definiţie, un chestionar în calitate de instrument de
cercetare.
3.Ancheta urmăreşte să satisfacă cerinţa de reprezentativitate a eşantionului în
raport cu populaţia incomparabil mai mare (în sens statistic).
4.Pentru asigurarea reprezentativităţii ancheta se realizează pe eşantioane mari.

4.Specificul anchetei (II)

5.Ancheta urmăreşte colectarea unor informaţii relativ simple (datorită
numărului mare de indivizi cercetat).
6.Prelucrarea datelor culese prin metoda anchetei presupune folosirea
procedurilor statistice standard.
7.Ancheta, prin definiţie, se realizează culegând informaţii de la persoane în
mod individual (spre deosebire de interviu, care poate fi şi de grup).
8.Ancheta se realizează, de regulă, cu personal auxiliar (operatori de anchetă sau
interviu), nu numaidecât calificat, dar instruit respectiv.

5.Etapele unei cercetări sociologice prin metoda anchetei (de pregătire)

 Formularea temei, determinarea scopului şi obiectivelor cercetării.
 Construirea eşantionului sau determinarea populaţiei spre a fi cercetată.
 Evaluarea costurilor fiecărei operaţii, elaborarea bugetului.
 Elaborarea instrumentelor (chestionar, fişă de observaţie etc.).
 Cercetarea pilot şi definitivarea instrumentelor (după necesitate).
 Stabilirea calendarului şi asigurarea măsurilor de respectare a lui.
 Asigurarea tuturor mijloacelor şi instrumentelor necesare pentru
deplasarea pe teren.
 Rezolvarea problemelor, pe care le-ar putea întâmpina operatorii pe teren.
 Asigurarea condiţiilor de cazare, masă şi transport pentru operatori,
personal.
 Stabilirea modului şi mijloacelor de verificare şi control al lucrului
operatorilor în teren.
 Selectarea şi instruirea operatorilor.

6.Etapele unei cercetări sociologice prin metoda anchetei (pe teren)

 Intervievarea (completarea chestionarelor).
 Verificarea chestionarelor (de către operatori şi şefii de echipe).

7.Etapele unei cercetări sociologice prin metoda anchetei (finale)

 Codificarea răspunsurilor (după necesitate).
 Introducerea datelor.
 Verificarea datelor şi corectarea greşelilor de introducere.
 Prelucrarea primară a datelor şi analiza preliminară a rezultatelor.
 Introducerea de corecţii (după necesitate).
  Elaborarea rezultatelor şi a raportului final.
 Prezentarea rezultatelor cercetării.

8.Chestionarul
8.1 Definiţie

Instrument de culegere a datelor prin metoda anchetei sociologice

8.2 Volum :
Numărul de întrebări se determină în modul următor:
 Problema principală Ase descompune în kdimensiuni A1, A2,...,Ak, care
generează în mediu câte mîntrebări;
 Se introducrfactori complecşi B, C, D,..., necesari
pentru explicarea lui A, sau care prezintă un alt interes
pentru cercetare, fiecare având sdimensiuni a câte
tindicatori;
 Se adaugăvîntrebări de identificare (variabile personale): sex,
vârstă,naţionalitate, ocupaţie, zonă de reşedinţă etc.

Astfel, numărul de întrebări n= k ×m + r ×s ×t + v.

De exemplu: pentru k ≈m ≈r ≈s ≈t ≈5şi v≈10primim n≈160 (normal pentru o
cercetare serioasă)

8.3 De întrebări în funcţie de conţinut

 factuale (elemente de comportament al indivizilor, calităţi fizice etc.);
 de cunoştinţe (despre cunoştinţele indivizilor);
 de opinie (despre părerile indivizilor);
 de control (pentru verificarea acurateţei răspunsurilor).

8.4 Tipuri de întrebări în funcţie de înregistrare a

răspunsurilor

 închise;
 semideschise;
 deschise.

8.5 Tipuri de întrebări în funcţie de numărul de variabile

pe care le generează

 întrebări ce generează o singură variabilă (sunt întrebările ce necesită o

singură variantă de răspuns);
 întrebări ce generează mai multe variabile (sunt întrebările ce permit mai
multe variante de răspuns, fiecare variantă generând o variabilă).
8.6 Structură
 la început se formulează întrebări ce favorizează comunicarea şi
stimulează cooperarea individului;
 nu se recomandă aşezarea întrebărilor într-o formă logică, unde
următoarele întrebări sunt o consecinţă a precedentelor (individul, astfel,
este direcţionat spre un răspuns aşteptat, ce nu prezintă opinia lui);
 întrebările factualese aşează, de regulă, la sfârşit;
 pentru verificarea sincerităţii sau acurateţei răspunsurilor, pentru
depistarea fraudelor unele întrebări pot să se repete într-o formulare
schimbată (întrebări de control).

9.Exemplu de cercetare (cantitativă)

Tema:Studentul USM şi berea

Scopul: Studierea popularităţii berii în rândul studenţilor USM
(atitudinea studenţilor faţă de bere)
Obiective:
 De a determina volumul de bere consumat în mediu de către studenţi.
 De a determina ce fel de bere (sort, ambalaj) preferă studenţii.
 De a determina unde preferă studenţii să consume berea.
 De a analiza preferinţele berii în funcţie de sex, origine, venit, vechime de
studii.

10.Elaborarea chestionarului

1. Vă place berea?
1) da
2) nu
3) sunt indiferent faţă de ea
2. Câtă bere consumaţi în mediu pe săptămână?
1) mai puţin de o halbă (1/2 litri)
2) 1 -2 halbe
3) 3 -5 halbe
4) 6 -10 halbe
5) mai mult de 10 halbe
 BIBLIOGRAFIE

 http://www.usm.md/crras/CRRAS/ManualePDF/MetStat/2-Introducere.pdf