Academia de Studii Economice din Bucuresti, Facultatea de Marketing

Sugestii pentru imbunatatirea imaginii de tara a

Romaniei

Proiect realizat de:

Salomia Carmina

Voicu Florin

Voinescu Alexandra

Grupa 1746

- 2016-
1. Imaginea de tara vs. brandul de tara

Imaginea unei ţări este un element esenţial al atitudinii pe care o au oamenii şi

companiile faţă de respectiva ţară. Imaginea sau reputaţia unei ţări se referă la:

 setul de credinţe şi opinii pe care o persoană le are despre ţara respective;

 totalitatea convingerilor, ideilor şi impresiilor pe care le au oamenii în legătură cu ţara

respective;

 rezultatul concentrat şi simplificat al unui mare număr de asociaţii de idei şi informaţii cu

privire la acea ţarǎ, fiind un produs al minţii, care încearcă să prelucreze şi să sintetizeze
o multitudine de date şi informaţii despre o ţarǎ.

Brandul de ţară implică o strategie, o modalitate de a planifica, „e ceea ce ar trebui

politicienii să facă”. Se vorbeşte despre dezvoltare economică, infrastructură, educaţie, politică.
Daca toate sunt prezente, atunci produsul este bun, dar tot nu este de ajuns. Oamenii trebuie să
ştie despre acest produs, să creadă în el şi teoria să se confirme in practică.

Un brand de ţară trebuie să răspundă la două obiective majore:

 să creeze o imagine unitară şi atractivă pentru exterior (turişti oameni de afaceri,

investitori);
 să permită un proces de terapie socială şi dezvoltare spirituală, prin crearea unui traseu
psihosocial prin care naţiunea respectivă să se regăsească (acest traseu sa conţine un
punct de plecare reprezentativ, precum şi o promisiune sau o viziune de tip expectativ
care să fie, în aceeaşi măsură, aşteptată şi acceptată de către membri naţiei.

Aşadar, diferenţa între imaginea unei ţări şi brandul de ţară este aceea că imaginea ţării se
poate forma fără acţiuni concrete şi direcţionate în acest scop, în timp ce brandul de ţară este
imaginea ţării rezultată ca urmare a eforturilor ce se fac în acest sens de ţara respectivă.
2. Experienta Romaniei in crearea imaginii de tara

În România, problema brandingului de ţară a atins un entuziasm considerabil în anul

2004, când faimosul Wally Olins a venit la Bucureşti şi a explicat importanţa brandingului de
ţară. La scurt timp după aceasta a fost înfiinţat Grupul de lucru pentru imaginea României peste
hotare, având ca membri reprezentanţi bancari, din opoziţie şi personalităţi culturale. Comitetul a
organizat câteva întâlniri ad-hoc, dar, neavând o structură organizaţională, şi-a încetat în cele din
urmă activitatea.

În ultimii ani, România a promovat cam la întâmplare diferitele componente ce contribuie

la crearea unei imagini de ţară: turismul, Brâncuşi, produsele Made in Romania, Festivalul
Enescu şi diverse târguri comerciale. Fiecare minister şi-a promovat activităţile cum a ştiut mai
bine, de unul singur, iar campaniile de imagine ale României au fost lipsite de cea mai
elementară coordonare. În cadrul unui seminar organizat de publicaţiile „Banii Noştri” şi
„Eurolider” cu ocazia primei ediţii a Conferinţei Internaţionale de Branding, organizată sub
egida celor două publicaţii, în data de 5 decembrie 2006, Simon Anholt afirma „România va
trebui să-şi cristalizeze acum identitatea naţională, altfel riscă să fie ştearsă de pe hartă în zece
ani şi să devină un cartier al Europei”.

Cu toate că s-au făcut încercări de construire a unui brand de ţară, încă din anul 1996,
prin diferite campanii, în 2012, studiul de cercetare realizat de Future brand, „Country Brand
Index”, pe un eşantion de 118 ţări, clasează România pe locul 100. Se pare că aceste campanii
nu au îmbunătăţit imaginea ţării noastre în lume, deoarece în anul 2011, s-a clasat pe locul 101,
iar în 2010 pe 92. Aşadar, în anul 2012 eram la capătul clasamentului, între Ghana 99 şi Algeria
101, ţări pe care noi le considerăm „lumea a III- a”. Turismul a fost principalul domeniu care a
atras cele mai controversate campanii de imagine de ţară, în experienţa ultimilor ani, orientarea
lor fiind către publicul intern.

1. Anul de grație, 1996 sau anul în care România a devenit „Eternă şi fascinantă”.

Campania, ,,Eterna şi fascinanta Românie” a constat într-un album de fotografii şi hărţi care
prezentau ţara ca un loc unic, cu valori puternice. Albumul a fost gândit ca o ,,explorare mitică”
a unei Românii ,,vibrante şi unice”, un depozitar al adevăratelor valori româneşti, care să nu fie
uitate. În total albumul este format din 513 fotografii însoţite de texte traduse în limba franceza
sub titlul „Eternelle et Fascinante Roumanie”, limba germana, engleza, arabă, spaniolă, italiană,
japoneză şi română. Deşi noi o cunoaştem sub numele de „Eterna si Fascinantă”, varianta în
limba româna se numeşte, în realitate, „Nemuritoarea şi Fascinantă Românie”.

Albumul trebuia să fie tipărit în 97.000 de exemplare şi să fie trimis în 96 de ţări, din
„Afganistan până în Zimbabwe, inclusiv în Groenlanda, în China, dar şi în Taiwan. Valoarea
tirajului a fost stabilită la 5,79 milioane de dolari, dintre care 1,5 milioane au fost virate direct în
conturile unei firme franceze. Ulterior, prin semnarea unui act adiţional la primul contract, restul
sumei a ajuns tot acolo. În schimb, până la expirarea contractului, în martie 1998, din cele 97.000
de albume, au fost executate doar 10.000, iar în ţară au ajuns doar 4.200.

Din pacate, scandalul iscat atunci în jurul proiectului, greşelile tehnice din unele poze
representative, costurile de realizare, apariţia înaintea campaniei prezidenţiale a lui Ion Iliescu,
articolele din presa internă preponderent negative, au umbrit mult imaginea, nu numai turistică,
a ţării noastre. În 2001, trupa CassaLoco a realizat o melodie cu acelaşi nume, parodiind situaţia
poitico-economică a României, melodie ce se bucura de un numar impresionant de aprecieri. În
martie 2012, campania a revenit în atenţia presei deoarece unul dintre albume a fost scos la
licitaţie, la Goldart, valoarea fiind estimată la 500- 600 euro şi a fost expusă în spaţiul
expoziţional al galeriei care s-a ocupat cu licitaţia.

Aşadar, faptul că această primă campanie de promovare a ţării a fost umbrită de scandaluiri,
de probleme, neputând fi susţinută pozitiv de mass-media, iar oamenii nu s-au identificat cu
imaginea transmisă, ci au fost indignaţi de deturnarea de bani, a pus o pată neagră asupra tuturor
campaniilor care au urmat, acestea fiind considerate din start încercări de furt a banilor publici.

2. În 2001, România a lansat prima sa campanie promoţională la nivel internaţional cu

scopul declarat de a-şi îmbunătăţi imaginea avută peste hotare şi de a atrage turişti străini. Ne
referim la „România, mereu surprinzătoare” o campanie transmisă la TV şi prin panotaj stradal,
realizată de Ogily & Mathers Romania. Campania a fost criticată sever datorită costului său
ridicat (aproximativ 20 milioane USD) şi datorită legăturilor cu guvernul PSD, deşi s-a bucurat
de o planificare media corectă: a fost transmisă pe posturile TV europene, în timpul perioadei de
concediu. Ţintind europenii cu un nivel mediu de educaţie, cu vârste cuprinse între 30 şi 55 de
ani, campania „România, mereu surprinzătoare” a urmărit să schimbe percepţia străinilor despre
ţara noastră şi să anunţe că serviciile din turismul românesc s-au îmbunătăţit. În final, campania a
fost abandonată fără a fi făcute publice rezultatele sale finale.

3. „Imaginează-ţi România” lansata in 2005 a fost o iniţiativă a câtorva asociaţii de

tineret reunite sub denumirea de Grupul de Iniţiativă pentru Promovarea Imaginii de Ţară a
României. Scopul acesteia a fost organizarea de seminarii şi workshopuri urmărind dezbaterea
imaginii României cu finalitatea iniţierii unor proiecte pentru promovarea imaginii ţării noastre,
dar efectul ei a fost minim.

4. O contribuţie la îmbunătăţirea imaginii de ţară a României în interior a avut-o iniţiativa

„Mari români” a TVR. Aceasta a urmărit identificarea celor mai mari români din toate timpurile.
Inspirându-se din versiunea britanică a emisiunii 100 Greatest Britons, TVR a întocmit topul 100
al celor mai mari români, pe baza votului exprimat de telespectatorii români care au dorit să-şi
exprime preferinţele prin internet, SMS sau telefon. În acest Top 100 sunt cuprinse atât persoane
reale, cât şi personaje imaginare (Bulă), care reflectă modul în care publicul a perceput acest
sondaj. În data de 21 octombrie 2006, TVR a anunţat numele celui mai mare român ales de cei
care au votat, şi anume Ştefan cel Mare. Din lipsa unor criterii coerente de clasificare şi prin
faptul că alegerea s-a bizuit exclusiv pe bunul plac al telespectatorilor care au participat la vot, s-
a ajuns la o listă problematică, disputabilă, care a demarat sute de reacţii şi luări de poziţie, care
au crescut şi mai mult succesul mediatic al respectivei emisiuni

5. Campania „Made in Romania” a fost lansată în anul 2007 datorită scăderii continue a
producţiei interne. Programul a propus o promovare unitară şi coerentă a produselor şi mărcilor
naţionale pentru a asigura o continuitate a activităţii producătorilor naţionali, dar nu a avut prea
mare succes deoarece vânzările firmelor participante în cadrul programului nu au crescut pe
măsura aşteptărilor. Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Asociaţia
Română a Cărnii (ARC) şi Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), alături de Violet
Advertising au realizat o campanie socială, de încurajare a consumatorului român pentru a
consuma produse româneşti.

Campania dorea să protejeze brandurile româneşti care sunt supuse unei competiţii foarte
agresive, datorită intrării pe piaţă a unui număr mare de branduri produse în afara României, cu
experienţă mult mai vastă în ceea ce priveşte politica de marketing, experienţă acumulată pe
pieţe mult mai mature, cu posibilităţi mari de a investi în reclamă. Iniţiativa a aparţinut exclusiv
celor trei patronate, care şi-au exprimat public nemulţumirea faţă de lipsa de implicare a
guvernului. Participând la program, produsele sau serviciile, beneficiază de sprijin mediatic, de o
imagine pozitivă generată de campanie şi primeau o siglă, de participarea la târguri şi expoziţii,
oferirea unui spaţiu online pentru prezentare. Cât despre direcţiile acestei campanii, ca şi
execuţia pe termen lung, s-a dorit aducerea unei contribuţii importante la dezvoltarea durabilă a
economiei româneşti şi diminuarea tendinţei de export de forţă de muncă.

Iniţiativa Camerei Române de Comerţ intitulată „Fabricat în România” a fost lansată

aproximativ în acelaşi timp, creând astfel confuzie pe piaţă. Alte iniţiative sectoriale privind
crearea unor „mărci comune” au fost întreprinse în sectorul IT şi în sectorul producerii vinului.
Pe plan extern s-a avut în vedere promovarea exporturilor produselor şi mărcilor româneşti, insa
după patru ani, proiectul a fost suspendat, invocând că nu erau destui membri cotizanţi şi nu erau
destui bani pentru promovare, iar producătorii înscrişi în program s-au plâns că au oferit
contribuţii mari, dar nu au avut beneficii pe măsură.

6. In acelasi an, ARIS a lansat la nivel internaţional o campanie de promovare intitulată

“Romania, Your Business Partner”, cu scopul de a alege România ca destinaţie pentru investiţii.
Câştigătoarea licitaţiei organizate de ARIS, agenţia Nord Vision, a creat materiale promoţionale
concretizate sub forma unei mape, a unei broşuri, un pliant şi un CD business card. Mai mult,
broşura ARIS a oferit investitoriilor 10 motive pentru care merită să investeşti în România. Prin
această acţiune de promovare, ARIS a dorit să scape de „moştenirea” broşurilor plictisitoare şi
rigide în exprimare şi să îşi creeze o imagine nouă, plină de prospeţime.

7. Anul 2009, anul în care România devine „Land of choice”.

Lansarea a fost de mare amploare, Ministerul Turismului, condus de Elena Udrea,

închiriind pentru întreaga zi a lansării piaţa din faţa Primăriei din Paris, unde s-au organizat
spectacole cu ansambluri tradiţionale româneşti şi unde a fost amenajat un teren de tenis, pe care
au jucat un meci demonstrativ Ilie Năstase şi Peter McNamara.

Campania a cuprins două spoturi în cadrul cărora au fost prezente trei personalităţi
cunoscute ale Romaniei Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci şi Ilie Năstase. Începând cu 1 august
2009, Ministerul Turismului a început promovarea celor două spoturi pe Eurosport şi simultan cu
acesta, spotul a fost difuzat şi pe faţada magazinului Cocor din București. Aceste spoturi s-au
difuzat pe postul CNN 529 de ori, de 550 de ori pe Eurosport, de 475 de ori pe Eurosport 2,
contractul fiind in valoare de peste 1,2 milioane de euro pentru Eurosport şi de 400.000 de
euro pentru CNN. Onorariile celor 3 vedete si producţia clipurilor au fost plătite de BRD care
deţinea deja un contract de promovare cu aceştia. Spoturile au fost proiectate şi la Mamaia, în
cadrul unui concert susţinut de Goran Bregovic unde au asistat aproximativ zece mii de
persoane.

În data de 1 mai, „Ministerul Turismului a lansat „Imnul turistic al României” compus

de Marius Moga. Cu toate că a costat 10.000 de euro, un studiu INSOMAR din 2010 arată că:

 peste 60% dintre români nici măcar nu au avut curiozitatea să îl asculte

 48,2%, nu au auzit de campania de promovare denumită „România, the land of choice”,
derulată şi plătită de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Turismului, se arată
într-un studiu realizat de Insomar la comanda Elenei Udrea.
 33,6% au auzit de campanie,
 15,3% au spus că nu îi interesează,
 iar circa 3% au declarat că nu ştiu sau că nu îi interesează,
 o treime din cei care au auzit de această campanie cred că aceasta va ajuta la creşterea
turismului românesc, iar
 55,35% sunt sceptici prind utilitatea ei,
 39,1% sunt nemulţumiţi de activitatea Ministerului Turismului.

8. In prezent: "Explore the Carpathian garden"

“Explore the Carpathian Garden” se constituie intr-o invitatie adresata tuturor celor care
doresc sa descopere “carari neumblate” cu natura neatinsa, cultura autentica si traditii
stravechi. Dupa cum spun reprezentantii Ministerului Turismului, brandul este sustinut de un
element grafic "puternic ancorat in natura si traditia romaneasca, completat de o invitatie
adresata publicului tinta". Conform Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului,
simbolul grafic sugereaza "varietatea formelor de relief specifice Romaniei si trimite la
elementele primordiale pamant-apa, natura salbatica, aventura si dinamism.
 România poate fi o ţară de referinţă pentru cei care au o dorinţă puternică de a explora
destinaţii în afara cărării bătătorite, cu natură sălbatică şi cultură autentică. Astfel, din
sloganul „explore the Carpathian garden”, cuvântul „explore” face trimitere la publicul ţintă
(turistul dornic să descopere), dar şi la ideea că există ceva neexplorat, necotropit de mase.
Munţii Carpaţi au fost aleşi deoarece, potrivit Minsterului Turismului, din cercetarea de piaţă
a reieşit că ei sunt cel mai puternic element de diferenţiere al României. Cuvintele "explore"
şi "garden" au fost scrise intenţional cu iniţiale minuscule, pentru a evidenţia cuvântul
"Carpaţi". Astfel, Carpaţii pot fi promovaţi drept „ultimul lanţ muntos sălbatic, neîmblânzit,
aflat în contrast cu prea dezvoltaţii şi aglomeraţii Alpi şi Pirinei”, „un loc neatins, nealterat,
cu natură sălbatică”. Pe de altă parte, Munţii Carpaţi dau identitate geografică ţării, ajutând-o
să scape de eticheta de „necunoscută” şi pot fi asociaţi uşor cu poveşti şi mituri. Ultimul
cuvânt din slogan, „garden”, este o metaforă ce simbolizează întreaga ţară. Cuvântul este de
asemenea menit să anuleze percepţia de lipsă de siguranţă descoperit de cercetarea de piaţă.
El se referă la turismul ecologic şi la agroturism. "

Proiectul de brand initiat de Ministerul Turismului este finantat din fonduri europene si a
fost conceput pe baza unei ample cercetari de piata desfasurate in Romania si in cele opt
piete principale pentru turismul romanesc, respectiv Germania, Marea Britanie, Italia, Rusia,
Austria, SUA, Franta si Ungaria.

3. Perceptia romanilor asupra identitatii lor

In anul 2010 s-au realizat un numar de 5 focus grupuri in diferite zone ale tari la care au
participat 530 de persoane, urmate de o ancheta pe aceeasi tema: Analiza identităţii naţionale a
românilor. Principalele rezultate ale celor doua metode de cercetare sunt:

 identificarea identităţii naţionale a unei ţări cu limbă, istorie şi cultură;

 percepţie mai degrabă negativă asupra trăsăturilor prezente ale ţării (instabilitate,
corupţie ţară în curs de dezvoltare şi birocraţie). Toate ţin de mediul politic şi gestionarea
actului politic în România;
  românii cred despre ei înşişi că sunt ospitalieri, inventivi, muncitori, inteligenţi, ca
trăsături cu caracter pozitiv şi superficiali, leneşi, corupţi, hoţi, mincinoşi, ca trăsături cu
caracter negativ;
 principalele mituri specific româneşti sunt percepute a fi Mioriţa, Dracula, Meşterul
Manole şi Zburătorul;
 între toate tipurile de simboluri cele ce au fost menţionate de numărul cel mai ridicat de
respondenţi ca fiind reprezentative pentru România şi români sunt: personalităţi sportive,
culturale şi istorice, cât şi simboluri naturale şi arhitecturale. Astfel, simbolul românesc
menţionat ca fiind reprezentativ de cei mai mulţi dintre respondenţi a fost Nadia
Comăneci, urmată de simbolul culinar sarmale şi de cel natural Delta Dunării şi Dunărea.
Lor li se alătură simboluri arhitectutale (Casa Poporului), istorice (Ştefan cel Mare, Mihai
Viteazul, Vlad Ţepeş) şi cultural/artistice (Constantin Brâncuşi, Mihai Eminescu);
 o mare parte a respondenţilor a considerat că vinurile româneşti ar putea fi produse
simbol ale României, acesta fiind şi tipul de produs cel mai des menţionat ca
reprezentativ pentru ţara noastră. Alte tipuri de produse ce pot fi reprezentative pentru
România fac parte tot din domeniul culinar (palinca, ţuica, sarmale, mititeii, apa
minerală, artă culinară tradiţională)
 nu există o opinie clar conturată cu privire la aspectele pe care ar trebui să pună accent
ţara noastră în viitor pentru a-şi defini propria imagine de ţară.

4. Romanii si Romania prin ochii strainilor

In acelasi an a avut loc o ancheta prin intermediul internetului, la care au participat 100
de persoane, din 22 de tari, ancheta ce a vizat parerea acestora cu privire la romani si Romania;
rezultatele arata ca:

 România este apreciată ca fiind o ţară în curs de dezvoltare, către care se îndreaptă multe
speranţe de creştere economică;
 cele mai dezvoltate domenii de activitate din România sunt percepute a fi IT-ul, industria
auto, turismul, industria textilă, construcţiile şi activităţile imobiliare;
 infrastructura considerată a avea carenţe importante, deşi s-a dezvoltat în ultimii ani;
  o altă problemă cu care se confruntă România este, în aprecierea respondenţilor
chestionarului, gradul ridicat de poluare al oraşelor. Se apreciază că în Bucureşti traficul
intens contribuie la creşterea poluării;
 se apreciază că una dintre caracteristicile puternic vizibile ale României este dată de
discrepanţele mari între bogaţi şi săraci, între capitală şi provincie;
 o notă pozitivă a imaginii României este dată de potenţialul turistic ridicat al său
provenit din cadrul natural deosebit şi variat, numeroasele atracţii pentru turismul
cultural, arta culinară apreciată, precum şi de ospitalitatea locuitorilor;
 imaginea oamenilor este şi ea avută în vedere românii sunt apreciaţi ca fiind ospitalieri,
prietenoşi, deschişi, muncitori, dar şi egoişti, materialişti, ipocriţi, cu un nivel scăzut al
încrederii în sine şi care au în general o părere proastă despre propria ţară;
 cea mai cunoscuta marca romaneasca este Dacia;
 ca personalitati, Romania este asociata cu Dracula si Ceausescu;
 legat de turism, strainii asociaza tara noastra cu Castelul Bran, Palatul Parlamentului,
Muntii Carpati, Marea Neagra si Dunarea;
 sursele de informare privind Romania sunt: scoala, vizite in tara, contacte personale cu
romanii, media si internet, evenimente diverse;
 in presa s-a vorbit cel mai mult despre tara noastra in perioada preaderarii la UE;
imaginea României în presa europeană a cuprins aspecte pozitive, neutre şi negative, dar,
aspectele negative le-au depăşit pe cele pozitive şi neutre.

5. Consideratii si recomandari pentru viitor

România nu are o imagine bine conturată la nivel internaţional: în unele locuri suntem în
poziţia de a nu fi cunoscuţi deloc, ceea ce se poate constitui într-un avantaj deoarece putem să ne
creăm o imagine de la zero aşa cum dorim; în alte locuri imaginea României este negativă, dar
sunt şi ţări unde avem o imagine pozitivă. Imaginea nefavorabilă a României se datorează în
mare parte acţiunilor negative a unora dintre românii plecaţi în străinătate şi unei alimentări
continue în această direcţie de către presa internaţională, pe fondul lipsei de reacţii din partea
autorităţilor române.
 Până acum s-au făcut eforturi de promovare a imaginii României la nivel local, zonal, cât
şi general, dar într-un mod necoordonat. Este deci nevoie de un grad mai mare de coordonare
între instituţii şi între acţiuni. În acest scop este necesară crearea unei structuri centralizate
(recomandabilă ar fi o structură de tip reţea, care să se constituie într-un grup de conducere – mai
multe instituţii) care să coordoneze activitatea şi să asigure corelarea activităţilor desfăşurate în
diferite domenii şi de diferite instituţii. Sunt necesare astfel de mecanisme şi structuri de
coordonare cu putere de decizie, susţinute politic şi cu implicarea unor vaste categorii de
persoane din toate sferele societăţii. În acest scop, reamintim că: a) relaţiile publice reprezintă
un instrument puternic ce oferă nenumărate posibilităţi pentru brandingul de ţară, dar ele trebuie
organizate; b) aceste structuri ar trebui, de asemenea, incluse în grupuri inovative care să vină
permanent cu noi idei pentru brandingul de ţară; c) implicarea personală a Preşedintelui ţării ar
creşte gradul de angajare a tuturor părţilor participante prin însuşi puterea exemplului.

Este nevoie de cercetarea continuă a imaginii existente atât în interiorul, cât şi în

exteriorul ţării şi utilizarea rezultatelor studiilor pentru luarea deciziilor privind
crearea/repoziţionarea imaginii de ţară a României, inainte de lansarea oricărei strategii.

Este nevoie de promovarea unei idei unitare despre imaginea României care să fie
completată cu imagini secundare pe domenii care, la rândul lor, să fie concordante cu imaginea
unitară. Un program de branding ar trebui să se bazeze pe o politică integrată prin intermediul
căreia să se comunice şi să se acţioneze în mod coordonat şi repetitiv teme motivante şi care să
diferenţieze România de alte ţări. Este necesară o marcă umbrelă (o marcă a naţiunii), care să
fie folosită drept punct de referinţă de către toate celelalte mărci secundare dezvoltate în diferite
domenii şi/sau zone. Mărcile de produse, ale corporaţiilor, ale oraşelor sau regiunilor, ale
sectoarelor trebuie să facă parte integrantă din brandul naţional. Şi acesta, la rândul lui, poate fi
integrat într-un brand supranaţional, în cazul nostru Uniunea Europeană. Brandul de naţiune
(umbrelă) poate utiliza simboluri ale României deja cunoscute la nivel internaţional (Casa
Poporului/Palatul Parlamentului, Coloana Infinitului etc.).

Pentru crearea unei imagini puternice de ţară trebuie să pornim din interiorul ţării.
Poporul trebuie făcut să creadă în el însuşi. Media, care se axeaza în principal pe subiecte de
scandal şi cu conotaţie negativă, nesprijinind crearea unui spirit pozitiv al poporului, trebuie sa se
concentreze pe aspecte pozitive şi pe realizările ţării din ultimul timp din diferite domenii;
aceasta ar fi o modalitate de a ridica spiritul poporului şi încrederea în el însuşi.

O imagine bună de ţară trebuie să se bazeze pe o realitate corespunzătoare. Este

necesară rezolvarea problemelor interne înainte de a începe repoziţionarea imaginii de ţară. În
acest sens România trebuie: a) să îmbunătăţească calitatea tuturor categoriilor de servicii, dar
mai ales a celor turistice; b) să îmbunătăţească infrastructura de transport – mai ales în mediul
rural dacă turismul rural va fi unul dintre domeniile ce vor fi susţinute; c) să asigure
coordonarea instituţiilor (Minister de Externe, consulate, ambasade, operatori turism, companii
de zbor de către acel organism coordonator, deocamdată inexistent) pentru a oferi serviciile
solicitate; d) să desţelenească instituţiile româneşti, ca să putem beneficia de fondurile europene
şi de programele europene, dar eventual să se aibă în vedere pregătirea oamenilor pentru a scrie
o propunere de proiect; e) să susţină şi să încurajeze produsele/mărcile româneşti prin
achiziţionarea lor de către autorităţile locale (exemplu, autoturisme, autocamioane).

O posibilă strategie de creare de imagine de ţară trebuie să ia în considerare capitalul de

imagine deja existent, lucruri care sunt cunoscute despre noi în afara ţării în mod pozitiv şi pe
care nu este nevoie să le creăm, dar este nevoie să le susţinem şi să profităm de ele. De exemplu:
elementele de cultura: manastiri, muzee, castele, personalitati (Brancusi, Eminescu, etc.). În mod
similar pot fi folosite evenimentele sportive, deoarece România are performanţe la gimnastică,
fotbal, handbal, pentru a proiecta o imagine pozitivă despre ţara noastră care, ulterior, să
contribuie la construirea unui brand de ţară.

Acţiunile întreprinse până acum (mai ales cele la nivel local) nu au fost puternic
mediatizate. Este deci nevoie de un program de mediatizare mai intens şi susţinut în mod
constant pe o perioadă mai îndelungată de timp, la nivel intern şi extern, în momentul în care
se lansează o campanie de imagine. Promovarea imaginii la nivel internaţional este vitală în
crearea imaginii de ţară, dar pentru creşterea eficacităţii mesajelor transmise este nevoie ca în
prealabil să fie identificate pieţele internaţionale-cheie pentru a ne adresa acestora în mod
direcţionat.

Odată cu ridicarea respectului de sine, poporul trebuie pregătit să vorbească despre el

însuşi. Trebuie pregătiţi mesageri la toate nivelurile: de la ministere unde elaborarea unor
materiale documentare sau pregătirea efectivă a unor persoane special pentru rolul de
reprezentare ar fi foarte utilă, la oameni de afaceri români şi oameni obişnuiţi din popor. O
cooptare a tuturor într-o strategie de branding de naţiune ar trebui să cuprindă această sarcină
permanentă de a vorbi frumos despre noi înşine

6. Concluzii

 În ultimii ani, România a promovat la întâmplare diferitele componente ce contribuie la

crearea unei imagini de ţară: turismul, Brâncuşi, produsele Made in Romania, Festivalul
Enescu şi diverse târguri comerciale; desi fiecare minister si-a promovat ce avea de
promovat, coordonarea si completarea acestor elemente a lipsit cu desavarsire;
 Imaginea unei naţiuni depinde de aspecte precum competitivitatea oamenilor săi, a
economiei, a geografiei, a politicii, dar şi de interpretarea pe care o dă media
internaţională acestor aspect;
 Pentru România, imaginea ţării este esenţială pentru activitatea internaţională şi, în
acelaşi timp, comportamentul ţării este esenţial pentru crearea imaginii sale la nivel
internaţional. Se consideră că cel mai rău lucru pe are îl poate face o ţară este să nu
intervină în formarea propriei imagini la nivel international;
 Un mod de abordare a creării unei imagini de ţară integrată este să ne uităm la originile
noastre, să încercăm să exprimăm cine suntem, sa promovam ceea ce avem doar noi!
7. Deci…

Care este,pana la urma, brandul de tara al Romaniei? Este o frunza? Asta vrem sa
aratam? Un logo? Adevaratul brand de tara al Romaniei este altul!

Brandul de tara al Romaniei este Manastirea Voronet. Nu stiu cati stiu ca albastrul de
Voronet este celebru in intreaga lume, neputand fi reprodus. Americanii ar fi fost dispusi sa
ofere bugetul tarii noastre pentru manastire, insa romanii nu au vandut-o.

Brandul de tara al Romaniei este intreaga noastra istorie. Castele, cetati, manastiri,
lupte, revolutii, toate acestea sunt adevaratul brand de tara al Romaniei. Nu trebuie sa ne
reprezinte o frunza, un copac sau un lant de munti, trebuie sa ne reprezinte oamenii care si-
au dat viata pentru libertate, pentru credinta, pentru un ideal.

Brandul de tara al Romaniei este credinta. Orice s-ar spune despre Romania zilelor
noastre, manastirile si pelerinii arata ca, sub materialismul acut si cuvinte dure lansate in
batalii inutile intre noi, in inima romanilor insa exista crestinism, exista dragoste, nadejde,
credinta, bunatate. Trebuie sa aratam ca suntem Poarta Crestinismului.

Adevarata imagine, adevaratul brand de tara al Romaniei este reprezentat de oameni.

Inventatori romani care castiga premii cu inventiile lor, sportive care poarta la gat mandria
de a reprezenta Romania si de a obtine medalii si premii cu munca lor, olimpici care arata
ca romanii sunt destepti.

Brandul tarii noastre este unul pe care noi il uitam. Trebuie sa uitam de locul 100 si sa
aratam ca suntem,defapt, de 100 de ori mai buni decat cei de pe locul 1, trebuie sa aratam
ca tara noastra merita sa fie prima.
 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=508&idb=

2. http://www.mihaelaivan.ro/ispravi-2-0/brandul-de-tara-vs-imaginea-de-tara/

3. https://datcugabriel.wordpress.com/2013/06/22/care-este-brandul-de-tara-al-romaniei/

4. http://www.scritub.com/economie/BRANDING-DE-TARA-Made-in-Roman554171714.php

5.http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/brandurile-de-tara-ale-romaniei-trecut-prezent-si-
niciun-viitor.html

6.http://stirileprotv.ro/stiri/social/s-a-lansat-brandul-turistic-al-romaniei-iata-cum-arata-logo-ul-
video.html

7.http://stirileprotv.ro/stiri/social/noul-brand-turistic-al-romaniei-explore-the-carpathian-
garden.html

8.http://www.mihaelaivan.ro/ispravi-2-0/campaniile-de-promovare-a-romaniei-sau-cele-8-
incercari-de-creare-a-unui-ambalaj/

9. http://www.scoalaadc.ro/files/upload_old/198-2.pdf

10. https://www.youtube.com/watch?v=YzeKCMNYBew

11. https://www.youtube.com/watch?v=9y-3lAYi7Vg

12. https://www.youtube.com/watch?v=QvfD_y3-vkg

13. https://www.youtube.com/watch?v=H2ivPX4WVpk

14.https://www.youtube.com/watch?v=-
dZGDy45ZeI&ebc=ANyPxKqtUwUuF5YTL3Yd2bpFUV9xvzUDotG8K09B4ddEPI7pubKYM
B8AIy0QIq6K5qox9sQQCrqJRXzqsyUZc_NHrpG3FrdvsQ&spfreload=1