Denitia vectorilor liberi

Adunarea vectorilor liberi

Inmultirea vectorilor cu scalari
Aplicatii
Bibliograe

Lectia I
Spatiul liniar al vectorilor liberi

Oana Constantinescu

Oana Constantinescu Lectia I

 Denitia vectorilor liberi
Adunarea vectorilor liberi
Inmultirea vectorilor cu scalari
Aplicatii
Bibliograe

Table of Contents

1 Denitia vectorilor liberi

2 Adunarea vectorilor liberi

3 Inmultirea vectorilor cu scalari

4 Aplicatii

5 Bibliograe

Oana Constantinescu Lectia I

Segmente orientate

Notam cu S multimea punctelor spatiului.

Denition

Un segment orientat este o pereche ordonata de puncte

(A, B ) ∈ S × S.
Il notam prin AB .
A se numeste originea iar B extremitatea.
Dreapta AB (daca A 6= B ) se numeste dreapta suport a
segmentului orientat AB .

AA este segmentul orientat nul si dreapta lui suport este

nedeterminata.
Segmente orientate

Notam cu S multimea punctelor spatiului.

Denition

Un segment orientat este o pereche ordonata de puncte

(A, B ) ∈ S × S.
Il notam prin AB .
A se numeste originea iar B extremitatea.
Dreapta AB (daca A 6= B ) se numeste dreapta suport a
segmentului orientat AB .

AA este segmentul orientat nul si dreapta lui suport este

nedeterminata.
Segmente orientate

Notam cu S multimea punctelor spatiului.

Denition

Un segment orientat este o pereche ordonata de puncte

(A, B ) ∈ S × S.
Il notam prin AB .
A se numeste originea iar B extremitatea.
Dreapta AB (daca A 6= B ) se numeste dreapta suport a
segmentului orientat AB .

AA este segmentul orientat nul si dreapta lui suport este

nedeterminata.
Segmente orientate

Notam cu S multimea punctelor spatiului.

Denition

Un segment orientat este o pereche ordonata de puncte

(A, B ) ∈ S × S.
Il notam prin AB .
A se numeste originea iar B extremitatea.
Dreapta AB (daca A 6= B ) se numeste dreapta suport a
segmentului orientat AB .

AA este segmentul orientat nul si dreapta lui suport este

nedeterminata.
Relatia aceeasi directie

Denition

Doua segmente orientate au aceeasi directie daca se aa intr-una

dintre urmatoarele situatii:
• unul dintre ele este segmentul nul;
• segmentele orientate au aceeasi dreapta suport sau drepte suport
paralele.

Doua segmente orientate cu aceeasi dreapta suport se numesc

coliniare.

Relatia au aceeasi directie este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate, deoarece relatia de paralelism
este o relatie de echivalenta pe multimea dreptelor spatiului.
Relatia aceeasi directie

Denition

Doua segmente orientate au aceeasi directie daca se aa intr-una

dintre urmatoarele situatii:
• unul dintre ele este segmentul nul;
• segmentele orientate au aceeasi dreapta suport sau drepte suport
paralele.

Doua segmente orientate cu aceeasi dreapta suport se numesc

coliniare.

Relatia au aceeasi directie este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate, deoarece relatia de paralelism
este o relatie de echivalenta pe multimea dreptelor spatiului.
Relatia aceeasi directie

Denition

Doua segmente orientate au aceeasi directie daca se aa intr-una

dintre urmatoarele situatii:
• unul dintre ele este segmentul nul;
• segmentele orientate au aceeasi dreapta suport sau drepte suport
paralele.

Doua segmente orientate cu aceeasi dreapta suport se numesc

coliniare.

Relatia au aceeasi directie este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate, deoarece relatia de paralelism
este o relatie de echivalenta pe multimea dreptelor spatiului.
Relatia aceeasi directie

Denition

Doua segmente orientate au aceeasi directie daca se aa intr-una

dintre urmatoarele situatii:
• unul dintre ele este segmentul nul;
• segmentele orientate au aceeasi dreapta suport sau drepte suport
paralele.

Doua segmente orientate cu aceeasi dreapta suport se numesc

coliniare.

Relatia au aceeasi directie este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate, deoarece relatia de paralelism
este o relatie de echivalenta pe multimea dreptelor spatiului.
Relatia aceeasi directie

Denition

Doua segmente orientate au aceeasi directie daca se aa intr-una

dintre urmatoarele situatii:
• unul dintre ele este segmentul nul;
• segmentele orientate au aceeasi dreapta suport sau drepte suport
paralele.

Doua segmente orientate cu aceeasi dreapta suport se numesc

coliniare.

Relatia au aceeasi directie este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate, deoarece relatia de paralelism
este o relatie de echivalenta pe multimea dreptelor spatiului.
Relatia acelasi sens

Denition

Doua segmente orientate cu aceeasi directie au acelasi sens daca

se aa intr-una din situatiile:
• sunt amandoua nule;
• dreptele suport sunt distincte si extremitatile lor sunt situate in
acelasi semiplan determinat de dreapta ce uneste originile lor;
Denition

• dreptele suport coincid si exista un segment orientat necoliniar cu

ele si de acelasi sens cu amandoua.

Relatia au acelasi sens  este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate.

Observatie: in gurile precedente am reprezentat segmentele

orientate prin sageti, punand varful sagetii in extremitatea
segmentului orientat.
Denition

• dreptele suport coincid si exista un segment orientat necoliniar cu

ele si de acelasi sens cu amandoua.

Relatia au acelasi sens  este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate.

Observatie: in gurile precedente am reprezentat segmentele

orientate prin sageti, punand varful sagetii in extremitatea
segmentului orientat.
Denition

• dreptele suport coincid si exista un segment orientat necoliniar cu

ele si de acelasi sens cu amandoua.

Relatia au acelasi sens  este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate.

Observatie: in gurile precedente am reprezentat segmentele

orientate prin sageti, punand varful sagetii in extremitatea
segmentului orientat.
Denition

• dreptele suport coincid si exista un segment orientat necoliniar cu

ele si de acelasi sens cu amandoua.

Relatia au acelasi sens  este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate.

Observatie: in gurile precedente am reprezentat segmentele

orientate prin sageti, punand varful sagetii in extremitatea
segmentului orientat.
Denition

• dreptele suport coincid si exista un segment orientat necoliniar cu

ele si de acelasi sens cu amandoua.

Relatia au acelasi sens  este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate.

Observatie: in gurile precedente am reprezentat segmentele

orientate prin sageti, punand varful sagetii in extremitatea
segmentului orientat.
Relatia aceeasi marime

Denition

Doua segmete orientate AB si CD au aceeasi marime daca

d (A, B ) = d (C , D ), unde d este distanta euclidiana
d : S × S → [0, ∞).

Evident relatia aceeasi marime  este o relatie de echivalenta

pe multimea segmentelor orientate.
Relatia aceeasi marime

Denition

Doua segmete orientate AB si CD au aceeasi marime daca

d (A, B ) = d (C , D ), unde d este distanta euclidiana
d : S × S → [0, ∞).

Evident relatia aceeasi marime  este o relatie de echivalenta

pe multimea segmentelor orientate.
Relatia aceeasi marime

Denition

Doua segmete orientate AB si CD au aceeasi marime daca

d (A, B ) = d (C , D ), unde d este distanta euclidiana
d : S × S → [0, ∞).

Evident relatia aceeasi marime  este o relatie de echivalenta

pe multimea segmentelor orientate.
Relatia de echipolenta

Denition

Doua segmente orientate sunt echipolente daca au acelasi sens si

au aceeasi marime.
Notam AB ∼ CD .

Relatia de echipolenta este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate.
Relatia de echipolenta

Denition

Doua segmente orientate sunt echipolente daca au acelasi sens si

au aceeasi marime.
Notam AB ∼ CD .

Relatia de echipolenta este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate.
Relatia de echipolenta

Denition

Doua segmente orientate sunt echipolente daca au acelasi sens si

au aceeasi marime.
Notam AB ∼ CD .

Relatia de echipolenta este o relatie de echivalenta pe

multimea segmentelor orientate.
Vector liber

Denition

Se numeste vector liber o clasa de echivalenta in raport cu relatia

de echipolenta pe multimea segmentelor orientate.
−→
Notam AB .
−→ −→
AB = {CD | AB ∼ CD }

Deci doi vectori liberi sunt egali daca reprezentantii lor au

acelasi sens si aceeasi marime.

Notam cu V multimea vectorilor liberi si elementele ei cu

−−→
u , w , MN . Marimea vectorului u este d (P , Q ), ∀P , Q ∈ S cu
−→
u = PQ . Ea se noteaza cu |u |.
Vector liber

Denition

Se numeste vector liber o clasa de echivalenta in raport cu relatia

de echipolenta pe multimea segmentelor orientate.
−→
Notam AB .
−→ −→
AB = {CD | AB ∼ CD }

Deci doi vectori liberi sunt egali daca reprezentantii lor au

acelasi sens si aceeasi marime.

Notam cu V multimea vectorilor liberi si elementele ei cu

−−→
u , w , MN . Marimea vectorului u este d (P , Q ), ∀P , Q ∈ S cu
−→
u = PQ . Ea se noteaza cu |u |.
Vector liber

Denition

Se numeste vector liber o clasa de echivalenta in raport cu relatia

de echipolenta pe multimea segmentelor orientate.
−→
Notam AB .
−→ −→
AB = {CD | AB ∼ CD }

Deci doi vectori liberi sunt egali daca reprezentantii lor au

acelasi sens si aceeasi marime.

Notam cu V multimea vectorilor liberi si elementele ei cu

−−→
u , w , MN . Marimea vectorului u este d (P , Q ), ∀P , Q ∈ S cu
−→
u = PQ . Ea se noteaza cu |u |.
Vector liber

Denition

Se numeste vector liber o clasa de echivalenta in raport cu relatia

de echipolenta pe multimea segmentelor orientate.
−→
Notam AB .
−→ −→
AB = {CD | AB ∼ CD }

Deci doi vectori liberi sunt egali daca reprezentantii lor au

acelasi sens si aceeasi marime.

Notam cu V multimea vectorilor liberi si elementele ei cu

−−→
u , w , MN . Marimea vectorului u este d (P , Q ), ∀P , Q ∈ S cu
−→
u = PQ . Ea se noteaza cu |u |.
Vectori de pozitie

Theorem

Fie u ∈ V si O ∈ S. Atunci exista un singur punct P ∈ S astfel

−→
incat OP = u .

−→
Vectorul OP se numeste vectorul de pozitie al punctului P.
Spunem ca am aplicat vectorul u in punctul P.
−→
Notam OP = r P . Fixand punctul O , se obtine astfel o bijectie intre
multimea vectorilor liberi V si multimea punctelor spatiului S .
 Denitia vectorilor liberi
Adunarea vectorilor liberi
Inmultirea vectorilor cu scalari
Aplicatii
Bibliograe

Adunarea vectorilor liberi

Lema

a) AB ∼ CD ⇔ AC ∼ BD ;
b) AB ∼ A0 B 0 si BC ∼ B 0 C 0 ⇒ AC ∼ A0 C 0 .

Oana Constantinescu Lectia I

Adunarea vectorilor

Denition

Fie vectorii liberi u, v ∈ V A ∈ S . Fie B ,

si punctul respectiv C,
−→ −→
punctele unice cu proprietatea u = AB , v = BC .
−→
Denim suma vectorilor u + v = AC .

Observatie
Denitia nu depinde de alegerea punctului A datorita lemei
anterioare.
Adunarea vectorilor

Denition

Fie vectorii liberi u, v ∈ V A ∈ S . Fie B ,

si punctul respectiv C,
−→ −→
punctele unice cu proprietatea u = AB , v = BC .
−→
Denim suma vectorilor u + v = AC .

Observatie
Denitia nu depinde de alegerea punctului A datorita lemei
anterioare.
Adunarea vectorilor

Denition

Fie vectorii liberi u, v ∈ V A ∈ S . Fie B ,

si punctul respectiv C,
−→ −→
punctele unice cu proprietatea u = AB , v = BC .
−→
Denim suma vectorilor u + v = AC .

Observatie
Denitia nu depinde de alegerea punctului A datorita lemei
anterioare.
Adunarea vectorilor
Relatia lui Chasles
−→ −→ −→
AB + BC = AC

Observatie
Regasim denitia cunoscuta din liceu data de regula
paralelogramului.
Adunarea vectorilor
Relatia lui Chasles
−→ −→ −→
AB + BC = AC

Observatie
Regasim denitia cunoscuta din liceu data de regula
paralelogramului.
 Denitia vectorilor liberi
Adunarea vectorilor liberi
Inmultirea vectorilor cu scalari
Aplicatii
Bibliograe

Inmultirea vectorilor cu scalari

Denition

Fie scalarulα ∈ R si vectorul u ∈ V. Produsul dintre α si u este

vectorul notat αu , denit de urmatoarele proprietati:
• daca α = 0 sau u = 0 atunci αu = 0;
• daca α 6= 0 si u 6= 0 atunci αu are aceeasi directie cu u , acelasi
sens cu u daca α > 0 si sens contrar lui u daca α < 0, iar
marimea lui αu este |αu | = |α||u |.

Denitia anterioara nu depinde de reprezentantii alesi ai

vectorilor liberi.

Oana Constantinescu Lectia I

 Denitia vectorilor liberi
Adunarea vectorilor liberi
Inmultirea vectorilor cu scalari
Aplicatii
Bibliograe

Inmultirea vectorilor cu scalari

Denition

Fie scalarulα ∈ R si vectorul u ∈ V. Produsul dintre α si u este

vectorul notat αu , denit de urmatoarele proprietati:
• daca α = 0 sau u = 0 atunci αu = 0;
• daca α 6= 0 si u 6= 0 atunci αu are aceeasi directie cu u , acelasi
sens cu u daca α > 0 si sens contrar lui u daca α < 0, iar
marimea lui αu este |αu | = |α||u |.

Denitia anterioara nu depinde de reprezentantii alesi ai

vectorilor liberi.

Oana Constantinescu Lectia I

Structura algebrica a multimii vectorilor liberi

Theorem

Multimea vectorilor liberi, impreuna cu adunarea vectorilor si

inmultirea vectorilor cu scalari reali este un spatiu liniar real, adica
(V, +, ·) verica urmatoarele proprietati:
1) (V, +) este grup abelian:
i) (u + v ) + w = u + (v + w ), ∀u , v , w ∈ V; (asociativitatea)
ii) ∃0 ∈ V a.i. ∀u ∈ V, u + 0 = 0 + u = u ;
−→
(existenta elementul neutru 0 = AA, A arbitrar )
iii) ∀u ∈ V, ∃ − u a.i. u + (−u ) = (−u ) + u = 0;
−→ −→
(ecare vector admite un opus u = AB , −u = BA)
iv) u + v = v + u , ∀u , v ∈ V, (comutativitatea);
2) i) α(u + v ) = αu + αv ;
ii) (α + β)u = αu + β u;
iii) (αβ)u = α(β u );
iv) 1u = u , ∀α, β ∈ R, u , v ∈ V.
Diferenta vectorilor

u − v = u + (−v ), ∀u , v ∈ V,

−→ −→ −→
AB = OB − OA, ∀O , A, B ∈ S,

−→
AB = r B − r A , ∀A, B ∈ S.
 Denitia vectorilor liberi
Adunarea vectorilor liberi
Inmultirea vectorilor cu scalari
Aplicatii
Bibliograe

Aplicatii

Example

Asociativitatea adunarii vectorilor liberi ne permite denirea

sumelor nite de vectori.
Vericati ca, pentru linia poligonala A1 A2 · · · An−1 An , au loc
relatiille urmatoare:
−−−→ −−−→ −−−−−→ −−−→
1) A1 A2 + A2 A3 + · · · + An−1 An = A1 An ;
2) in cazul unei linii poligonale inchise
−−−→ −−−→ −−−−→
A1 A2 + A2 A3 + · · · + An−1 A1 = 0.

Indicatie: se aplica succesiv regula lui Chasles.

Oana Constantinescu Lectia I

 Denitia vectorilor liberi
Adunarea vectorilor liberi
Inmultirea vectorilor cu scalari
Aplicatii
Bibliograe

Aplicatii

Example

Asociativitatea adunarii vectorilor liberi ne permite denirea

sumelor nite de vectori.
Vericati ca, pentru linia poligonala A1 A2 · · · An−1 An , au loc
relatiille urmatoare:
−−−→ −−−→ −−−−−→ −−−→
1) A1 A2 + A2 A3 + · · · + An−1 An = A1 An ;
2) in cazul unei linii poligonale inchise
−−−→ −−−→ −−−−→
A1 A2 + A2 A3 + · · · + An−1 A1 = 0.

Indicatie: se aplica succesiv regula lui Chasles.

Oana Constantinescu Lectia I

Aplicatii

Example

Fie triunghiul ABC si M mijlocul laturii BC. Demonstrati ca

−→ −→ −−→ 1
AB + AC = 2AM ⇔ r M = (r B + r C ).
2

−−→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→

Indicatie: AM = AB + BM , AM = AC + CM , BM = −CM .
Aplicatii

Example

Fie triunghiul ABC si M mijlocul laturii BC. Demonstrati ca

−→ −→ −−→ 1
AB + AC = 2AM ⇔ r M = (r B + r C ).
2

−−→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→

Indicatie: AM = AB + BM , AM = AC + CM , BM = −CM .
Aplicatii

Example

Fie triunghiul ABC si M mijlocul laturii BC. Demonstrati ca

−→ −→ −−→ 1
AB + AC = 2AM ⇔ r M = (r B + r C ).
2

−−→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→

Indicatie: AM = AB + BM , AM = AC + CM , BM = −CM .
Aplicatii

Example

Fie patrulaterul convex ABCD si E, N, F, M respectiv mijloacele

laturilor AB, BC, CD, DA.
Demonstrati ca

−→ 1 −→ −→ −→ −−→ −→
EF = (AD + BC ), AC = MN + EF .
2
Aplicatii

−→ − → −→ −→ −→ −→ −→ −→
Indicatie: EF = EA + AD + DF , EF = EB + BC + CF ,
−
→ −→ −→ −→
EA = −EB , DF = −CF .
−−→
Se aplica relatia deja demonstrata si pentru MN :
−−→ −→ −→ −→ −→ −→
2(MN + EF ) = (DC + AB ) + (AD + BC )
−→ −→ −→ −→ −→
= (AD + DC ) + (AB + BC ) = 2AC .
Aplicatii

−→ − → −→ −→ −→ −→ −→ −→
Indicatie: EF = EA + AD + DF , EF = EB + BC + CF ,
−
→ −→ −→ −→
EA = −EB , DF = −CF .
−−→
Se aplica relatia deja demonstrata si pentru MN :
−−→ −→ −→ −→ −→ −→
2(MN + EF ) = (DC + AB ) + (AD + BC )
−→ −→ −→ −→ −→
= (AD + DC ) + (AB + BC ) = 2AC .
Aplicatii

Example

Vericati ca au loc urmatoarele relatii:

||u | − |v || ≤ |u + v | ≤ |u | + |v |, ∀u , v ∈ V,

iar egalitatea are loc daca si numai daca vectorii sunt coliniari si de
acelasi sens.

−→ −→
Indicatie: Fie A, B, C a.i. u = AB , v = BC . Se aplica
inegalitatile cunoscute pentru lungimile laturilor triunghiului
ABC. Egalitatea are loc daca si numai daca triunghiul este
degenerat.
Aplicatii

Example

Vericati ca au loc urmatoarele relatii:

||u | − |v || ≤ |u + v | ≤ |u | + |v |, ∀u , v ∈ V,

iar egalitatea are loc daca si numai daca vectorii sunt coliniari si de
acelasi sens.

−→ −→
Indicatie: Fie A, B, C a.i. u = AB , v = BC . Se aplica
inegalitatile cunoscute pentru lungimile laturilor triunghiului
ABC. Egalitatea are loc daca si numai daca triunghiul este
degenerat.
Aplicatii

Example

Vericati ca au loc urmatoarele relatii:

||u | − |v || ≤ |u + v | ≤ |u | + |v |, ∀u , v ∈ V,

iar egalitatea are loc daca si numai daca vectorii sunt coliniari si de
acelasi sens.

−→ −→
Indicatie: Fie A, B, C a.i. u = AB , v = BC . Se aplica
inegalitatile cunoscute pentru lungimile laturilor triunghiului
ABC. Egalitatea are loc daca si numai daca triunghiul este
degenerat.
 Denitia vectorilor liberi
Adunarea vectorilor liberi
Inmultirea vectorilor cu scalari
Aplicatii
Bibliograe

Bibliograe

I. Pop , Ghe. Neagu, Algebra liniara si geometrie analitica, Ed.

Plumb, Bacau,

M. Ganga, Matematica, Geometrie, manual pentru clasa a

IX-a, Ed. Mathpress, Ploiesti, 2002.

I. Vaisman, Analytical Geometry, World Scientic, 1997.

M. Postnikov, Lecons de geometrie, geometrie analytique, Ed.

Mir, 1981.

Oana Constantinescu Lectia I

 Denitia vectorilor liberi
Adunarea vectorilor liberi
Inmultirea vectorilor cu scalari
Aplicatii
Bibliograe

Bibliograe

C. Ionescu-Bujor, O. Sacter, Exercitii si probleme de geometrie

analitica si diferentiala, vol. 1, E.D.P., Bucuresti, 1963.

Gh. D. Simionescu, Notiuni de algebra vectoriala si aplicatii in

geometrie, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982.

O.N. Tuberbiller, Probleme si exercitii de geometrie analitica,

Ed. Tehnica, Bucuresti, 1952.

Oana Constantinescu Lectia I