Sunteți pe pagina 1din 5

A

1. Ce anume problemă a sociologiei vrea să exemplifice în curs teoria ”multiculturalismului”


și în ce anume constă eșecul ei? De ce aceasstă teroie nu a fost adevărată și de ce a fost
un eșec?
R: Un recent exemplu la scară macrosocială îl constituie eșecul teoriei
multiculturalismului, promovată în Occident, în legătură cu integrarea în societate a
imigranților aparținând unor alte culturi și alte religii. Cercetarea sociologică
responsabilă și obiectivă ar fi arătat clar că multiculturalismul nu putea să ducă la
”integrare” socială ci, dimpotrivă, la auto-segregare socială și la ostilitate față de
valorile europene. Abia după ce realitățile crude, exprimate în atentatele teroriste, au
făcut necesară și posibilă o abordare sociologică, științifică a fenomenului ”integrării”
sociale, se vorbește despre ”coliziunea culturilor” și ”războiul civilizațiilor”. Aceeași
oameni, care nu vedeau această realitate ar fi fost însă total de acord, pentru că altfel
s-ar fi făcut de râs, că uleiul și apa nu se pot amesteca omogen decțt pentru o scurtă
perioadă de timp, prin amestec și agitare, după care masele lor moleculare diferite, le
vor separa inevitabil. Probabil că, pentru încă o lungă perioadă de timp, politicienii,
dar și alți decidenți vor considera că este suficient să trăiești în societate, pentru a-i
cunoaște legile sale obiective de funcționare și evoluție, confundând opiniile personale
cu judecăți de valoare autentice, bazate pe studiul sociologic.

2. Ce popoare se află, în concepția lui Dumitru Drăghicescu, la baza etnogenezei poporului


român și care erau trăsăturile poporului nostru în secolul al X-lea, cân etnogeneza
formării sale se încheiase?
R: Vorbind despre etnogeneza românilor, Dumitru Drăghicescu scoate în evidenţă
calităţile şi defectele dacilor, romanilor şi ale slavilor, popoare care au avut cea mai
importantă contribuţie în distilarea poporului român. Astfel că, potrivit lui
Drăghicescu, românii secolului al X-lea erau un popor de păstori crud şi violent,
impulsivi, curajoşi, nepăsători în faţa morţii, inteligenţi, cu o imaginaţie activă şi foarte
bogată, înclinaţi spre poezie, vicleni, perfizi, făţarnici. Alterarea caracterului poporului
român a început o dată cu căderea sub turci; istoria zbuciumată cu desele schimbări
de domnie însoţite de corupţie şi de secătuirea ţării, prin mărirea de la an la an a
tributului şi a preţului cu care se cumpăra tronul, a inoculat românilor lipsa de voinţă,
caracterul schimbător precum şi lipsa de aplecare către temeinicia lucrului bine făcut.
Trăsătura dominantă cu care românul s-a ales după anii îndelungaţi de ocupare
turcească este pasivitatea, lipsa de energie, un soi de-a se opune şi de a rezista prin
resemnare şi indiferenţă. Românul nu ştie să zâmbească, viaţa lui exterioară este
aproape în întregime anihilată în schimb e capabil de ironii şfichiuitoare de un fel, de
un umor distructiv uneori.

3. Ce afirmă ”teoria adevărurilor multiple”?


R:
B
1. În ce anume constă influența revoluțiiei industriale asupra gândirii sociologice a lui
Auguste Comte?
R: Pornind de la revoluția industrialã care se desfãșura în Occident, în timpul său,
precum și de la logica spiritului uman, Comte a impus o metodã nouã de gândire a
fenomenalitãții istorice și a instituit o disciplinã științificã cu caracter științific (pozitiv),
care sã explice în termeni preciși evenimentele și procesele din aria existenței umane și
sã formuleze soluții utile, care sã asigure funcționarea optimă a societății umane.
Pentru realizarea scopului sãu și pentru a justifica întemeierea noii științe, care era
sociologia, Auguste Comte a procedat de o manierã metodicã. Mai întâi, el a realizat o
analiză asupra societății occidentale (Occidentul era în plină revoluție industrială) din
vremea sa.

2. Cine a pus capăt influenței nefaste a călugărilor greci din Principatele Unite, care
acaparaseră averile mănăstiești, în defavoaea populației locale?
R:Dumitru Draghicescu
3. Ce afirmă ”teoria adevărurilor multiple”?
R:.......

C
1. Care este legătura dintre ”faptul social” și ”raportul dintre societate și individ” în teoria
sociologică a lui Durkheim?
2. Ce diferență este între un grup social și o aglomerare umană?
R: Grupul social reprezintã un ansamblu de persoane caracterizat de o anumitã
structurã și cu o culturã specificã, rezultat din relațiile și procesele psiho-sociale
dezvoltate în cadrul sãu.
Conform definiției de mai sus, trebuie înțeles că nu orice aglomerare, sau mulțime de
oameni este un grup social. Spre exemplu, oamenii care călătoresc împreună într-un
autobuz, sau tren, nu sunt un grup social, ci doar un grup de oameni, în sensul de
aglomerare umană. Dezvoltând acest exemplu, pentru ca această aglomerare umană,
a călătorilor aflați într-un mijloc de transport, să fie ”grup spocial”, aceștia ar trebui să
aibă și altceva în comun, nu numai simpla deplasare dintr-un punct în altul. Astfel dacă
ei sunt navetiști, care zi de zi se deplasează pe aceeași rută la serviciu sunt un grup
social, tot așa cum turiștii care fac o excursie cu un autocare constiruie un grup social.
3. Ce afirmă ”teoria adevărurilor multiple”?
R:.......
D
1. Care sunt deosebirile esențiale între catolicims și calvinism, care l-au făcut pe Weber să
considere că ”etica protestantă” (calvinismul) a favorizat dezvoltarea capitalismului, iar
catolicismul nu?
R: Teoria lui Max Weber. Weber, un critic vehement și pertinent al lui Marx, combate
teoria luptei de clasă, arătâd faptul că schimbările sociale nu se produc ca urmare a
”luptei de clasă”, ci ca urmare a forței ideilor noi, care apar în societate. Capitalismul
nu a apărut, spune weber, ca urmare a dezvoltării mijloacelor de producție, ci
dezvoltarea mijloacelor de producție (revoluția industrială) și aparițai capitalismului s-
a produs ca urmare a răspândirii religiilor protestante în centrul și vestul Europei.
Aceste religii (calvinism, lutheranism) au încurajat austeritatea, munca, economiile,
investițiile (nu cheltuielile nesăbuite pentru lucruri inutile), dar și libertatea de gândire
dând oamenilor posibilitatea de a comunica direct cu Dumnezeu, nu prin mijlocirea
preoților, ca în catolicism și într-o limbă necunoscută popoarelor (limba latină).
2. Care este mecanismul socializării indivizilor în teoria lui Gabriel Tarde? Ce diferență este
între ”publicuri” și ”mulțimi”?
R: Tarde s-a situat într-o ipostazã absolut opusã teoriei lui Durkheim și a urmãrit
constant sã-i demonstreze inconsistența. Pentru Tarde, existență obiectivă are doar
individul, societatea fiind o simplă însumare a indivizilor, iar socializarea indivizilor a
pus-o doar pe seama imitației, iar fenomenul imitației, la scara societății duce la ceea
ce el a numit contagiune. Mergând mai departe cu acest raționament, contagiunea
contribuie la formarea publicurilorcare nu sunt tot una cu mulțimile. Mulțimile sunt
grupuri de oameni pur și simplu însumați, în timp ce publicurile sunt tot grupouri de
oameni dar care sunt constituite pe bază de contagiune, ce înseamnă că au anumite
trăsături și interese care le conferă o anumită personalitate.
3. Ce afirmă ”teoria adevărurilor multiple”?
R:...........

L
1. Cum poate fi cunoscută ”realitatea socială”, în concepția lui Gusti? Ce anume trebuie
cercetat?
2. Ce legătură există între magie și practicarea pescuitului la tribul studiat de Bronoslaw
Malinovski?
3. Care este mecanismul socilizării indivizilor în teoria lui Gabriel Tarde? Ce diferență este
între ”publicuri” și ”mulțimi”?

G
1. Care este diferența fundamentală între Marx și ceilalți sociologi conflictualiști L.A. Coser
(1913 – 2003), R.Quinney (1934) si R.Collins (1941) și R. Dahrendorf (1929 - 2009)?
2. Ce diferență este între grupurile primare și cele secundare?
3. Care este specificul teoriei sociologice a lui Herbert Spencer?
H
1. Ce sunt ”gulerele albe” (Mills) , ce mutații a suferit clasa de mijloc transformându-se în
”gulerele albe” și care sunt principallele lor caracteristici?
2. Care sunt funcțiile teoriilor sociale și care vi se pare a fi mai importaantă dintre ele? De
ce?
3. Ce anume a generat, în plan politic și social, teoria marxistă a revoluției sociale?

I
1. Ce modificări a constat Mills că s-au produs în ”elita puterii”?
2. Descrieți ”faptul social” pe care l-a observat Durkheim în legătură cu sinuciderile și care
a fost principala concluzie a cercetării lui în acest domeniu?
3. Ce anume a generat, în plan politic și social, teoria marxistă a revoluției sociale?

J
1. Ce diferență este între ”necaz” și ”conflict social”, în concepția lui Mills, și între
”neliniștea socială” și ”indiferența socială”?
2. În ce constă )(ce cuprinde) metoodologia ”împrumutată” din științele exacte de către
primii sociologi?
3. Ce anume a generat, în plan politic și social, teoria marxistă a revoluției sociale?

K
1. Ce este ”voința socială” în teoria lui Dimitrie Gusti și ce anume factori influențează
voința socială?
2. Ce este ”tipul ideal” în concepția lui Weber? Comentează modelul (tipul) ideal al
birocrației.
3. Care este mecanismul socilizării indivizilor în teoria lui Gabriel Tarde? Ce diferență este
între ”publicuri” și ”mulțimi”?

E
1. De ce Talcot Parsons a fos un sociolog iubit și apreciat de către poliiticienii vremii?
2. Ce diferență este între grupurile formale și cele informale?
3. Care este specificul teoriei sociologice a lui Herbert Spencer?

M
1. Cum era concepută instituția ”căminului Cultural” de la sate, în accepțiunea lui Dimitrie
Gusti?
2. Ce este ”imaginația sociologică”, în concepția lui Mills?
3. Care este mecanismul socilizării indivizilor în teoria lui Gabriel Tarde? Ce diferență este
între ”publicuri” și ”mulțimi”?

N
1. De ce se afirmă, în teoria grupurilor sociale, că ”starea naturală a oamenilor este cea de
grup”?
2. Cine a fost inițiatorul conceptului de ”inginerie socială”, lansat în lucrarea ”Mecanica
socială”?
3. Care este mecanismul socilizării indivizilor în teoria lui Gabriel Tarde? Ce diferență este
între ”publicuri” și ”mulțimi”?

O
1. Ce este ”tabelul sociomertric„ și ”matricea sociometrică” și cine este autorul
”sociometriei”?
2. La ce se referă ”totala lipsă de desăvârșire” – ca o caracteristică a poporului român, în
concepția lui Dumitru Deăghicescu despre psihologia poporului român?
3. Care este mecanismul socilizării indivizilor în teoria lui Gabriel Tarde? Ce diferență este
între ”publicuri” și ”mulțimi”?

P
1. Care este diferența între ”grupul de apartenență” și ”grupul de referință”?
2. Numiți cercetătorii români care, de-a lungul timpului, au realizat profile ale poporului
român (patru sociologi și psihologi).
3. Cine a realizat, în premieră mondială, cercetări monografice?

R
1. Ordonați cele 9 calități pe care trebuie să le aibă un lider, în funcție de oridinea
crescătorare a importanțeilo, conform părerii personale.
2. Ce lider asți alege (democratic, autoritar și laissez-faire) pentru următorele situații:
unitate militară, secție de poliție, firmă de advertising, studio cinematografic, magazin,
restaurant, atelier de confecții, firmă de programatori, call-center, oficiu poștal, serviciu
de contabilitate, seviciu vânzări, seviciu aprovizionare.
3. Cine a realizat, în premieră mondială, cercetări monografice?