Sunteți pe pagina 1din 14

Creierul

Net
Generaliei

Rochester' C' ShawnGreen


erastudentin practicila Universitatea
pentrua juca Counter-strike' un ioc
uia st steatreazpanetSrziu
o
de antiterori;tifa!5 in fali cu
o de acliunecare pune o echipt
pl d. t"rori;ti. dinseptembrt:1"t',t,
intr-odimineals j:"1t::::
la un
st lucr eze
nu ca si cont inuejocul' ci ca
frfa cal cul atorul ui vederii
de cercetarea creierului;i a
mrimentcondusde Laboratorul
cadruluniversit5lii'

trebya s[ verifice dacd


Ceva era in nereguli' Experimentul
u'tuuu reflexJvizuale maibune decAtoamenii cu auz'
careapdreaEi
inantilor li secereasdidentificeo imagine
cu balastvizu-
;;il;;; ;u p" ut'u" 9i careerairacdrcatl
in cincizecila sutd
Dac[ un om obignuit vede imaginea Dar
surzisevor descurca maibine?
ffi; ]u;i'.".,"i,
a oblinutti:t:'-fi:ti::
GlndGreena datelinsuqitestuL gAndit' aqa
s-a
d"-
Nt6. Trebuies[ fie o greqeali Plo.gtu*are'Sj prietenul slu
prieten la-laborator'
el pi'a adus cel ,,,ui Ui"
Green era aproaPesigur ca
r obfinut punctai ma*im' Acum'
programare'Aqa ci a mai 1du1un
Febuiesi fie o greqealide
avdzut corectimagineain doar
prietenla laborator' Acesta
-lotloaitt cazuri,aqacum era de uqtultlt..
*H;";;t*dt ^^r mai
-i cel
^'^^^ qi mai
Mai apoile-apicatfisa'Green
de acliunetoatl noapte4
Lrunprietenal s6ujucauiocurivideo prea ocupatcu
ilffi ce celllalt bliat nu ficea asta'Era pe
ajutAnd tinerii studenli de
tnunca de consilier rezidenfiaf

Net crescufdiSital I I71


creierulGeneraliei
l
adaptabili'
Ffatiei Net pare s[ fie incredibil de flexibild'
l;:i,f,ffi:il::i:l
despre care citegti in paginile celor mai importante jurnak' .L,
gtiinfd din lume, aqa a fost. Green a gdsit dovezi concrett' r,1
Striu al sPaSului
from u"d"u, cred,
multimedia'
c[ imersiuneain mediul digital interactiv
I decAt
tehnologia interactivi - in acest caz, jocurile video - po,rtr,
I
llcut pe subiecfii cercetirii noastremai inteligenfi
mai pufine cirfi
schimba creierul gi, in particular, felul ir care percepem lut.rri
I lumatorul mediu de TV. Chiar daci citesc
scrisului online'
rile. Dupd cum susfineau Green si mentorul sdu, Daplrrre
I Uterature,ei dedici mult timp cititului 9i
Baliver, intr-un articol in revista Nature, acestejocuri te 1'ot I lcumvomvedea,aceastiactivitatepoatefistimultividin
pasiv
ajuta sd observi mai multe lucruri in cAmpul tdu vizual q;ir.,1
I
nct de vedere intelectual' in loc si primeascd
pirlile globului cu viteza
mdregti viteza de procesare a informaflei vizuale.,
I fii, ei le aduni din toate I

celor
Dacd te gAndegtila dovezile incontestabile pe care oam('nri in loc si creadl, pur 9i simplu, in adevirul
t
de gtiinfd le-au adunat de-a lungul ultimilor 20 de ani, cart te de crainicul TV, ei evalueazi 9i investigheazdfap-
I
scriu pe
aratd cd creierul se schimbd gi evolueazi pe parflrrsul intregrr
I care sunt adeseacontradictorii sau neclare. Cand
de a sinte-
viefi, studiul lui Green nu este atAt de surprinzdtor. Ei au dt':;
I I lor sau c6nd posteazdunvideo, ei au gansa
coperit cd tot ceeace facem lasd o urmi fizicd in creierul nos
I pi de a elabora formuliri noi, ceeace le oferd o oportuni-
orice altb
tru. Oamenii de gtiinfd au descoperit cd anumite pdrfi ak'
I uriagi. Generafia Net are mai mult decAt
creierelor unor goferi de taxi erau mai mari decAt cele ale unor
I rfie gansasi iEi indeplineascdpotenlialul intelectual
qoferi obignuifi. Creierul este predispus sX se adaptezr,
I inerent. $tiu ci unii oameni nu sunt de acord cu mine'
azi
influenfelor din exterior mai ales in primii trei ani de viafi ;i
I I de englezl Mark Bauerlein crede c[ tinerii de
aqa cum ne
mai apoi in timpul adolescenfei gi al primilor ani de tinere{t',
I ,,cea mai tAmpi generafie". Jdmp".,
ciruia
perioadi care coincide cu cea in care cei mai mulfi dirr I diclionarul Merriam-Webster, irrseamni "cineva
Generafia Net sunt absorbifi de tehnotogia digitald intre 20 9i capacitatede a se expdma"' Poateinsemna totodatd
I
de
30 de ore pe siptim6n6.
I inteligenfei, in sensul de prostie sau de ,,incapacitatea
Chiar dacd existd controverse, primele dovezi sugereazdcii Estecazul acesteig:ne13tii?Vom vedeamai
I ProcesaJate".
imersiunea in lumea digitali are un impact pozitiv tangibil.
I fir acest capitol cAt de tare se inqall profesorul
Cei care joacd jocuri video nu numai ci observi mai multc
I
lucruri, dar au gi abiliteti spafiale mult mai dezvoltate care I
I
sunt folositoare arhitecfilor, inginerilor gi chirurgilor. in plus, l bderulse poateschimba,chiar9i dupi copilirie
pot spune din propriile mele observafii ci reprezentantul p,
gtiin!6 cre-
mediu al Generafiei Net igi poate schimba sarcinile mai rapid l Car,aeram adolescen!majoritateaoamenilorde
si se degradeze.Timp
gi gdsegtemai iute decAt mine ceea ce cautd pe intemet. Degi haau.e creieruluman nu urma decAt
cercetareaeste de-abia la inceput si nu s-a ajuns la o concluzie t
finald, dovezile care sustin asta sunt coplegitoare. Mintea -f ' dumb(n.r.l.
' ln original:

CreierulGeneralieiNet Cr€sculidigital
Cresculidigital CrejerulGeneratieiNet
intAmpli atunci cAnd
ptele pentru ,,a vedea"' Dar ce se
Norman Doidge in getri't la ochi?.o.s":" 1"
de 400 de ani, ne sPune psihiatrul b.r! p",
!rt. '----- suntlegali
rv! vedea :11t::::
Itself medicina standartl ci cei care benefi-
la sa carte The Brain Tiat Changes lnvestigat aceastdPrtriru*a
au ardtat
este fixd' Teot t'r imbunltag *p"ili"
gi gtiinla au crezut ci anatomia creierului # deun sim! al vlzului intacti9i pot
intra ir:rproces intl' mentall
(alfabetul Braille)' Exersarea
pr*tpufe era cd dupl copildrie creierul Iie distir,g"re tactili
nu mai pot fi inloctril"
i,rr'rgui de declin; cd celulele creierului
au fost afectate sittt uneimigciripoateproduceschimbiri
T ":i:T],1"1?:
miqcarea fizicl' Un
atunci c6nd nu se mai dezvolti normal' lcl de semnificative ca cele
induse de
constant susfinea t 'i interpreteze wr exercifiu
au murit"2 Aceasta teorie a creierului uo au lrotur,tari au fost rugafi si
ca o ,,maEini glorioasii" a]tora li s-a cerut
acestorgan este/aqacum scrie Doige, ttpf" a" .*"t migciri la pian'
in tiTP
1
extraordinare' ele nu se schinr
,,ir,si, dlgi maqinile fac lucruri iii i*ugirl"2e ci interp ieteaze.u""]u9t.":i*:"^:-T.::::'
notd cu notd'
bi gi nu cresc."3 -lr" au aceleaEimiEclri ale degetelor'
sunt de acofd cu aceirs irn funclionarea cre-
Oamenii de gtiinli modemi nu mai grupuri au indicat o schirnbare
alfi savanfi' se schimlr'i grupului careau
ti teorie. CreieruI, ne sPun Doidge 9i fraif"rurr1" la fel de mari in rAndul
a unei persoane' Studitrl celor care au cAntat efec-
gi cregte Pe Parcursul intregii vie$ cAntecul mental ca giin cazul
mai performanta ir
care a examinat capacitateade memorare la pian."
scanarea creierelor se Poate
goferilor de taxi ilin Londra a PresuPus iu cuvinte, creierul, ne arati cetcetarea'
nigte rezultate uimitoart" la stimuli
acelor goferi, lucru care a fumtzat "ft"
de-a lungul vielii pe misurl ce rispunde
asociat cu funclia mem(>
Se pare cd hipotalamusuf care este eniti din mediul inconju-
goferi de taxi decAtin cazul tededicicu
riei, este mai mare in cazul acelor . Creierelecopiilor sePot "oeiiecali f115^cind lungb
perioadi
de aceeaqivArsti' in mod totul unui lucrupe o
tuturor celorlalte categorii de goferi imba intr-o mai mare i.t,n.,o,r"p,rrsevareflectain
care cAnti la instru'
similar, studiile efectuate pe muzicienii gur[ decAt cele ale creierelor"'
structurile
frecvente cu degetele att adult
mente cu corzi aratl cd exerciliile dargicreierul
5*-
o,rrrrorrnl!!,iiftr!-W#lt
diferite a creierului dec6t
rv -, Y- -

tA usc
contribuit la formarea unei structuri se schimbe,
sii se face'
schimbe, Ei o face.
EIRsIER
$I PRoFEsoR
cazul celor care au inceput
cea a norunuzicienilor, chiar Ei in le neurocognitive au
chitara ca adu$i'a Ambelc sunt
s[ studieze vioara, violoncelul sau ia^onr,rut c[ evenimentele din viefile noastre
intensd a unei
studii suslin ideea cd utilizarea continud 9i in celmailiteralt:t': * TTl.l; lT::::nt:
ffiJpgionate,
regiuni specifice de creier poate si
o determine sd risp{rndi in activitilile acestuia"ne
il* firna a creieruluinostru 9i '
ca un muEchi, mdrindu-gi volumul
gi probabil eficienla's
StanKutctrer,expertintemaliond *:T1t1t"3 *
Fune dr'
nevoie de atAt de mult .u'" a condus' al[turi de fiul siu'
un
De asemenea, s-ar putea s[ nu fie uJof"r.".,gifor,
funclioneze altfeldecAt o
timp pentru a-gi antrena creierul sl "
.ologdinGeneraliaNe!unstudiupentruprogramulde
face. Cercetdtorii gtiu deia ci' atunci
c6nd orbii iqi folosesc disitale
erectultehnologiei
mesoare
ffi.# ;;;;;;;e
de la degetele lor
degetele pentru a citi, informaliile provenite llupra dezvoltirii creierului
uman''
Cu alte cuvinte' iEi folosesc
,.rit pro."rate de cortexul vizual'

Netcmcult di$tal |
creierulGeneraiiei 175

Net
Generaliei
crescultdigftalCreierul
tr4 |
tt*:::::il#:
temivormuri,in timPce"tt:
devmi
T::::l;
in desflgurare vor
u"111"^
Creieruladolescent:o activitate O"" limbii engleze
ffi;n 'iffi"ffiJr'u"*"'u
t"t
pan'avars:i T,"tl-^t-^.^ ;- tn,p ani.
:'
reprez('rr str:8yel!a11"::T*:
inainte de a implini
tantul tipic al C"""*1i"i
vArsta de dou[zeci de ani'
Net iqi va fi petrecut
deja pest''
adolescenlilo
Creierul
liii",";;u *'';'#lT"f$ilt:
"iiJ?""*
Hffi T"*
peste 10'000 de ore distrAndu-"'' re a coordonat o sene ceacti-
20.000 de ore pe inte-nr*-qi
Imersiunea in spa$ul digit'rl *t'"'un
.,
ipotetice'
^,- timpno rrfi-
in c**
pe jocuri online d" ;;;-;p"iile'8 :iHJ:t'r#Jul" ;;;;t ti"^t-itt'1' lt:l:T"i X*
* iut" lor suntin-mod tntealot cerebrala
arelocintr-un *o*""i "'"i"'ule -.adolescenla :l"j::l
9r atttt ";; aa,of acitot
,""ribtt" la influenfele
exterioare.
al crt'
I .a* ffi"ili"; ;;; t*P*"onalr' -s,centii'
arati c[' deqi volumul total foloseauacel"*::T:1"":""
r de vArsti era d,ers ani, aris-
pubertllii. Studiile '"1""t"
parte'acelaei jl"i."l]l; ;t"',"t deaniPentru
h;;
ieruluirimAne, 1"pi "to1'l ;:"J:JTffi;;t uto""i cand
* li.ilt: *":1iT:1T
structura pe Parcursrrl
remodeleazi in continuare ela intreblri.Dar re
*:
ecranu'
*"i*ttgt
adolescenlei 9i al *"t"ttt
Studiile indici faptul
cd regiunih' 'i )X.1"ff1ffi;il;;t*t.ug inavldea
aururc"-;;;;; ioto*ut'qlii *:::Tj:ffit
recompens't'
cerebrale asociate cu
atenlia' evaluarea Ei in
in alt I.c( udotu""i'tt'li
altloc?",
qi comporl't ' indici d'ovezile' creieruI
controlul impulsurilor i pentnr a risPunde''
inteligenla emofionali' lui de a inlelege - este
;p se modiiice in mod semnificativ in sine - nu doar fu"oltut"u
mentul in vederea;;t
neurologice din timpttl ".cent
intre l'2 si24 de*i' etu't"ichimblri par s'i
parlial' de ce mulli adolescenli
adolescenlei exptic[' pentrtt
de-autocontrol 9i motivul
fie dezorganizali, lipsili planuri 1tt' creierul?
cAnd au de-a face cu neadigitalb:afecteazi
care intAmpine dificulieli
termenlung' . . rry-L:^.^^rroeXnxt^..
la Institutul Nalional
ae Silaft
meriiPercepmaimultedate: --:-^'
Cercetlrile efectuate repede
(NIMH) aoco*e"teu zh cdtevadintre schirnblrile
f i zt into'm'ili"viiuatamai
proceseaze
Mintal[
to.d:"-':::"::::':'1il]l
cecareaulocr""Iui"tre 4 Ei qiparientaf desprecarc''|' dezvoltarea ir mediul digital stmctura
hzicd a
frontal Poate afecta
;:ffi;;;;;;;;i"lobii citre tttt
i" comportamentulorientat lvitalilorcreieruIui"i"i*i""n|Iui1;1:::"#lTJ
Etie cd sunt respon'ubtft
ating apogeulir iurul vArstei
tlt'
:H:'Jffi;;;;; studiurlui GreenqiBaverier
scopgi alte func$'i superioare'
c"i.",a,orii de IaNIMH suslin ionatmai sus,cares-adesfiEur" il":1:tlit:1i::
tzanl.sCumsep"*;;;;";ur
incepesi elimine din legit
t: deani'care
*p'inseinffetti
ci dupl vArstade 12 ati'creierul ITffi"il;;;"
conexiuniledintre celulele
nervoils('
ntau jocuria""'t'"" P""Ti "i*:"j:*:1?il'l
turile neuronale,limitAnd
ca t]lOU mateml' dar t';i
;li:li::ffi;; p",i':":'llll:au desriqurat
S[ spunem,du u*u*plu' lvltatr: iraceputsl vorbi'ti liml"r a verifica dacl angrenarea
in iocuri
cAnd a$
ati incetat sd o mai fiitttft rimr"t experimente Pentru
:ili";H;.;; ;"; se racin timp cevorbili

cr€s(4i digital lTf


crejerul GeneralieiNet I

GeneralieiNet
tl6 crcscugidigital creierul
|
un flux rapid de
sunt mai buni in a procesa
video de ac$une afecteaz|ceeace pos observadintr-o mul{irrrr' f,perimentali
observat diferenle foarte mari
intre
de informafii. Aqa cum pot confirma oamenii de qtiinli c'rrr fformagie vizuali' ,,Am deplqindu-ide
cu cei careiucaujocuri deacliune
studiazi atenfia viztald, ceea ce observi este destul de dift'r rt ilil; EiBavelier'Totuqi'
de ceeace vezi. Dach citeqti acestecuvinte Pe un computer, tll fopartepe ceicarerul itcatr" 'ttttl" "t::i cerce-
t"t"' p" carel-am oblinutin cadrul
exemplu, s-ar putea sd nu acorzi atenfie altor lucruri din cArrr ffi-"it*portant acealeEiirnbundtifiri la nonjuci-
a obsewa
pul tiu viztal, cum ar fi ceaqcade cafeade pe biroul tiu' Ast'r frii a fost acela de
in lumea iocurilor de
pri, dupi ce in prealabil i-am iniliat
deoarece creierul are un mecanism care direcfioneazi' atetr(t'r de a iuca jocuri
ne-a demonstrat ci acliunea
cdtre alte lucruri din cAmpul tiu vizual' Cu alte cuvinte, ttrr ;ii;;":Asta este insi
catzalaceste imbunitdfiri; nu
ceea ce vezi conteazh st adevdra! conteazi ceea ce observi {ldeo poate determina
ipoteza potrivit cireia cei pasionali
Experimentul lui Green 9i Bavelier a comparat jucitor r lpcesarmente adevirati Ei al vizului
au'inacelaEi timp un simf
inveteraS de jocuri de acfiune qi nonjucitori fir cadrul unui tt'st S;;;;ilacfiune
standard - cu obiqnuitele configurafii de pdftate, diamantc 1r F|iui dezvoltat"'
cerculefecare pAlpAie pe ecran. Ideea era aceeade a evaltr'r
cantitatea de date pe care o observi fiecare grup il1 afara a cct',r
;i alte.abiliteli
ameriidezvoltbde asemenea
ce atenlia Percepein mod conqtient. Experimentul a ardtat t''t chirurgilor
n.r.ii.ti. ..tu ..ttl" t'nt utile
gamerii experimentafi precepeau o cantitate mai IrlEIr€ tL'
informafii. O datd in plus, gamerii au fost mai buni' Ali putt"t t
Bavelier vin in continuarea stu-
O"r.op"ririle lui Green 9i
crede cd acestlucru se intAmpld deoarecejucdtorii inrli1i ar li,
in mod natural, mai bine inzestrafi cu acesteabilitdfi; acestartt' $ttto,"ur"augrsitaltemodalitlq Pj*:1i:i:f,'*:l:::fl:.
,"t irr,Uerila nivelul creierului' Jocurilevideo imbuniti(esc
fi motivul pentru care ar fi fost atragi de jocuri de la bun inct'
iu.
mlresc vTtezadereactiegi antreneazl
put. Dar s-a dovedit, aqa cum Green 9i Bavelier au ardtat prirr ilraor,ur"a ochi-mainl
coordonareaspafiali'
?lzualizareaperifericd' imbunitilesc
experimentul lor, ci poli invila sd ifi mdregttvlteza de proct' mental un obiect 3D' lucru benefic
im
sare a informafiilor vizuale dupi doar zecezile consecutivedt'
lbilitatea de a manipula
inginerilor' Ei' nu in ultimul
€lzul arhiteclilor, sculptorilor Ei
jucat Medal of Honor! performanle superioaredi" Ti-
elt' !lnd, ar putea explica unele
,,Degi s-ar pirea ci jocurile video nu soliciti mintea, poi fi utile chiar *:"::1t:T*;
sunt capabile si modifice Procesareaatenliei viztrale", au ion mite domenii matematice' ?t
i"P"'oscopici tehnicrchirurgicali
cluzionat Green qi Bavelier. Cu alte cuvinte, oamenii care joacii ffiil;' il;;; :*". :
video instrume"*-:h]-
o camera 9i
multe jocuri video pot detecta mai multe obiecte in acela;'r Brlniminvazivi p'i" "u'" minusculi de
in corp printr-o incizie
timp decAt oamenii care nu joac[. in al doilea rAnd, citesc ctr iurgJ."t" sunt iniroduse laparosco-
ilri.t*"O" un centimetru' Specialigtiiin chirurgie
mai multi ugurinli un cuvAnt cu literele amestecate;ei pot doar de imaginile obli
identifica mai rapid o f,nth prezentati sumar intr-un cAmp dt'
plcl dirijeazi intervenfia folosindu-se
intr-un studiu din 2004' s-a
i
luptd aflat in dezordine. $i, in al treilea rAnd, jucltorii nute de camera minusculX'
I
il

179
CreierulGeneralieiNet Cre*$idigital |
Net
Clescutidigital CreierulGeneratiei

-
a
intr-un mod nou' Pentru
observat cd doctorii mai tineri care erau instruili in tehrrit tlp ,t c[ trebuia si gAndeasci
laparoscopiceqi,in acelaEitimp erau pasionafl de jocurile vitl.'r' intr-unjocvideo,trebuieshdobAndet'O,"llYl::11;Ll,:-
principii-
invifau mai rapid gi fXceaumai pufine gregeli decat colegii l,rr il#;;" a" rtt"ut*t cumar fi ir:rlelegerea
unor
qi descoperirea
nonjucitori.ll De fapt, cercetdtorii au descoperit cd itrdemanilr r,,t a" a"rii luareadeciziilor'exersarea
unui chirurg in ceea ce priveqte jocurile video reprezinta rrrr ruri noi.15
tTl""'f
este-un
deexemplu'
MatthewMayers,
indicator mai bun al succesului slu viitor decat anii rlF cipitan
1l*"7 sa
in echipa
Este
experienfi medicald. Universitatea Southem Methodist'
Jocurile video ii itrvali, de asemenea pe tineri sd lucrezt'
rrr t luptesreco-romane'
11d".'": :*:1Yj:it:"#;"'';pozilla a
jocurile video arcadi, ffi"T;;*;;i clmin' Estede asemenea
de
eclnipi. CAnd Generaf,a X s-a matrtrlrzat 1n'
dispozifie/ in nt'rrt' fratemitifii
in conducerea din carefaceparte*.1*1:
care le aveau membrii acesteia la Puneau Warcraft'
*":tO of
misurd accentul pe competifie: trebuia si se fni scorul, iar, rrr iEi petrececAtevaore juc6nd
general fiecirui irrvingitor ii corespundea un invins' Prin trrtr ,un cursdesprecum sdcoordonezi:":"T.t"ii:f;
carele irrv6! in clasi
tras! jocurile video populare de astazi sunt orientate cdtre av,'rr spune el. ,,Pot,a iu" toatelec$ilePe
$a",
turd qi explorarea lumii din jur, adesea in timp real' Pun rrrr
mea'"Y""f,"*?:",:i :::::,T::*,t:T;
rHleaplicin echipa
40 de jucltorl Trebuiesi
accent foarte mare Pe performanlele vizual-spaFale;imbuniit'i ;"#;;"" tt"p de peste
*Titt
.tescatenlia distributivdl2 gi incurajeazdiucdtorii sh
descopct| :ezimembrinoi 9i 'i ii ui"gipe memb,riimisiuniiUsau i?l
in timp ce te afli in
reguli prin intermediul observafiei, si invele din greqeli 9i r't nivelul de performanll
verifice ipotezele.13 Ele cer adeseaoponenfilor si cooperezept'tt i atacuri.
tru a invinge un inamic comun, propunAnd probleme care si lit'
rezolvate gi creativ qi oferindu-le prilejul de a acfona in cadnrl dingregeli
comunitifilor globale - ceeace semnalizeazdtendinla jocurikrt
o leclieincareinveli
mingul:
video de a oferi o experienfd mai degrabi sociald decat solitari al jocului
pentm Matthew, student la sMU, peisajul amplu
Conform celor scrisede Steven]ohnson inEaerything Bad l:' pentru generalia*.ttT"^Tll:
Goodfor You, joacaonline este benefici pentru minte: ,,]ocurilc rstituie salade clasi perfectl
El are ocazia sd aplice
te obligd sd decizi, si alegf si stabileqti'prioriti!i"'14 CAliva dirr interactiv, distractiv Ei provocator' tare
rstintele intr-un virtual' Fac pariu ci e mai
tre cei mai renumif, savanli din domeniu sunt de acord cu act'sl -"aru plictisitorinfiecarezi. john
ffi; il;r$;discurs
lucru. Atunci cAnd JamesGee, un teoretician 9i profesor de linli qibursierti
vistici, a inceput si joace jocuri video la vArsta de 60 de ani, 'r
Brown,directoremeritla XeroxPARC Y^tj'
precum World of Warcraftauun impactpozt-
il;;il" o:
' Aparatede ioc electronicecarefunciioneazi pe bazamonedelor(foarte popularc deosebo"
Ir"#*ulatutul,,spre "1ltil-f:TXi: in
incepanddin anii '70 - in cinematografele,pizzeriile;ibaruriledin America9i restullumir)
lifi:il;;tt ticurs'ceeaceseintampld
d'e
pong, SpaceInvaders,Galaxian sunt uneledintrecelemai cunoscute iocuricarerulaupeace"lt "tot"
online reprezinti ceea ce numim invdlare
aparate(n.r.). rile de masi

18I
CreierulGeneralieiNet creac4idi$ul |
l8O I Ocscuti dlgital CreierulGeneralieiNet
mesaiul
accidental5", declarl el. ,,Estevorba despre a invifa sdfii - tur i:r cazul scrisului 9i al ascultlrii, construieqte
audio genereazd un set
rezultat secundar al adaptdrii la noua culturi -/ spre deosebirr' mod diferit. ,,Ascultarea unei cirf,
unei c[r!ii"' declard
de a invila despre ceva. in timp ce educafia tradifionalS sl nmintiri diferit de cel oferit de lectura
procesati altfel
bazeazh.pe teste atent notate, inv6latu1 accidental se bazeaza el qi ]ust. ,,O gtire ascultati la radio este
ziar"'
pe gregeli.Mediile digitale sunt platforme sigure pentru inct'r' daci aceleagi cuvinte sunt citite intr-un
pe intemet sd
ciri gi gregeli. $ansele de a greqi sunt mari, dar costurile sunl V-afi agtepta atunci ca informalia asimilatd
oblinutl prin citirea
joase gi lecliile au efect imediat." Jerry Midralski spune ins,i, 6 un impact diferit fafi de informalia
membrii Generaliei
,,Fii atent la ceea ce presupune un atac de grup ir World ol i ziar. un studiu din 2006 efectuat pe
aceeaqigtire in
Warcraft. Estevorba de o imensi munci de coordonare, manil aratl ci aga este. Cercet[torii au transmis
tradilionale
gement al datelor gi strategie". Jucdtorii nu sunt o gaqci rh' moduri diferite - sub forma unei emisiuni
la care ai acces
singuratici, spune el.,,Noi deplAngemcu tofii aga-zisuldeclirr ptiri la radio, ca o emisiune de qtiri online
interactivl pe web unde
al interacfiunii sociale.insi pugtii ies sd se vadd cu prietenii y ntr-un click, ca o prezentare de gtiri
postlri pe net
interaqtioneazdsocial cAnd sejoaci online sau folosescweb-ul." click pentru fiecare gtire 9i sub forma unei
detalii' Cei din
l in.l.rduu linkuri pentru mai multe
lucruri din
rafia intemetului gi-au amintit mai puline
un sfArgit-
Timpulpetrecutla calculator:afecteaziel iunea tradifionald de gtiri - cu un inceput 9i
le-au dat posi-
felulin careceidin GeneraliaNetabsorbinformafia? au relinut din versiunile interactive care
pentru a afla
ea si dea click pentru a ascultagtirile sau
Cum rdmAneinsd cu efectul general al faptului ci petrecent multe detalii.l6
atAt de mult timp in fafa unui ecran - nu un televizor, ci un
ecran interactiv? Afecteazd mediul de comunicare felul ftr cart'
noi asimilim informafia? in fgS0, Marshall Mcluhan a argu- Netnuincepintotdeauna
dinGeneralia
mentat cd da. Felul in care primim informafia - lecturarea unt'i lnceputul
cdrfi, urmirirea unui film sau convorbirea telefonicd - are un
un irnceput qi un
mare impact asupra creierului, iar acest impact este mai Pentm cei din Generafia baby boom existi
- fie ci este
important decAt confinutul mesajului. Cu alte cuvintc, it, ordinea fireasci in care se fac lucrurile
lui Ed
Mcluhan a spus in citatul siu faimos, dar intr-o oarecar(' ,a de scrierea unui eseu, urmlrirea emisiunii
telecomen-
mhsurh obtuz, ci ,,mediul este mesajul". sau citirea instruqtiunilor firaintea folosirii
cei care au crescut
Marele intelectual din Toronto nu a beneficiat, evident, dc Aqa au invllat si asimileze informafia
din Generalia Net nrr
tehnologia scanirii creierului. Erica Michael gi Marcel |ust dc ntuu upurig"i site-urilor de web' Cei
la Camegie Mellon University au folosit aceastdtehnologie pen- in acest mod secvenlial' Folosind unelte Precum
de tipul
tru a testa ipoteza lui Mcluhan. S-a dovedit cd avea dreptate: clneiede la Google, hipertextul 9i comenzi

CreierulGeneralieiNet Crescqi digital | 183


182 cresculi di$ul creierul GeneraljeiNet
|
orgarrr"'t
,,click, cut, paste", tAndrul de azi poate ciuta Ei
informatia care conline linkuri cdtre alte informafii.lTWilli,rr''
D. Winn, director al Centrului de invilare din catlr"l
Laboratorului de Tehnologiecu lnterfafd Umani al Universi l' rlIi
I
Washingtory a spus-o in felul urmitor:,,copiii gAndescarlll'
decAt noi ceilalfi. Ei dezvolti minli de tip hipertext' GAncl'"''
ir:rsalturi. Este ca qi cum structurile lor cognitive ar fi paralt'I,'
nu secvenfiale".l8Acesta este unul dintre modurile in t"t"'
imersiunea digitald a modificat, literalmente, creierelecelor ,1,
pAn[ in 40 de ani, despre care vorbeqte Marc Prensky in carlr"r
sa Digital Game-Based Lenrning.le
De exemplu, atunci cAnd au in fafd un nou Program s'trl
joc video, tinerii au tendinfa sd exploreze mai intAi, iar cirr'l
se blocheazi, si ceari consultanfd pe o relea social6' ,,$titt ' ''
atunci c6nd oamenii fircep sdjoacejocuri video, mai ales copiir'
ei intri direct in joc gi incep si-l exploreze; apoi, dacd rrrr
infeleg ceva, citesc instrucfiunile pentru a vedea ce anume rrrl
inteleg", declarh Green' ,,Pe de alti parte, vd spun dirr
experienfd, adullii citesc mai intAi manualul de instrucfiuni 1r
abia apoi incep jocul, ceea ce reprezinti o diferenld mare irr
abordarea problemei."

a e t p u n p roblemaaltfel
C e id in Ge n e ra l i N

Diferen{ele dintre cei din Generalia Net 9i boomeri se pot


observa chiar gi din modul fir care li se migcd ochii pe ecrarr'
incercagi ceva: aruncali o privire pe site-ul dedicat cirfii me1'
Wikinomics.Dacd suntefi boomer, pun pariu cd vegi incepe ctr
colful din st6nga sus, Pe misurd ce ciutat'i un text care sd vii
spuni despre ce e vorba. Ochii dumneavoastri se vor misc'r
* M a r cPr e n sky,Dig ita tGa m e - Ba se d L e arni ng,McGraw -H i l l C ompani es'2OOO(n'r')

I84 | crescutidigital creierul GeneraljeiNet


mult'
ce iqi fac t"::l"tt'Mai
probabil ci dimensiunea gi culoarea sunt indicii care semtr,rlt geria instantanee in timp
peste *0,U"'*:t.].:
zeazd importanla acelei informatii. rn studiu national care a inclus ?.0 ci
au,descoperit
*;"i it it ani'cercetltorii
##
ipanliiputeausacomprim"""*l1TT3:'t ffri;
datoriti
cronologice
ore_
vizuali
Experli iJ*:i:;ffi"u-r" i"". ease
*1]tT"::?::t"TT::#
ileclieilorpentrumt'ttitu'ti"9= s[ secon-
Cei din generafia intemefului care au crescutintr-un metlrrr le estegreu'deobicel
ffi;il;:u..*"ttttt
digital au invdfat cum si citeasci imaginile, precum poze, Bt,l heze to*pti*ta i""+:5:"-,t:TT:,::il:
peo sarcini
dacrprieteniiseloghea-
ei
fice qi simboluri. S-ar putea sd fie mai ,,vizuali" decAt srrrrl |[:ffi:J#" 'o*t";ciodati
** Se *i b:1"]i=":t::"1":I
descurcl
pirin{ii 1or.21tln studiu efectuat asupra unor studenti rll odatlla cAteva si fie maeEtri
Auirrvllat
colegiu a arltat cd au invifat mult mai mult prin intermedirrl intemetului decAtboomerii?
imaginilor decAt pe baza textelor. Studenfii unui curs tlr multitaskingului?
s[ spun6":g**
bibliologie de la Califomia State University (Hayward) avelrr Multi comentatorisegribesc -t"^*it^::din
durata de atenfie a celor
tendinfa si ignore instrucfiunile lungi gi dese pentru temt'h' digitall diminueazi
de atenlie m"t::t[tn't^:P:':
de acasi, pAni cAnd profesorii qi-au schimbat metodt'lt' tia Net.
reralra ,,Durata capacitilii
r\EL' //sB'---
se plange
tt' t"u a unui !dnla{"
de predare, astfel incAt sd includi mai multe imagirri. de astdzi e comParditra
Rezultatele au fost dramatice: notele studenfilor s-au mirit crr observator. dreptf-t:":i9,"1ft11'T
Potfi catalogali
unsprezece pAnd la gaiprezeceprocente.22
ADHD[Attention-Deficit
ilff'#tcu;;;*t,t"'"*"tt"
Primele dovezi aratl cE,aqacum am discutat mai devrenrc lrrrnptactivitv Disorder]-"'26 .,--=
contuzi
deetiin!6auo PersPectivi
fir acest capitof imersiunea digitali ar putea altera sistemelt' ffiH,L;;J;' ardtat ci
psihologice au
vizuale ale celor din generalia internetului, mai ales vitezl rora multitaskingului- cercetdrile
reflexelor vizuale. Ar putea afecta de asemeneafelul in cart' iiitatea noastrl de face natura umanasdte
preferd sd obfini informalie gi ceea ce igi amintesc. Dar afet' ru[ lucruri in acelaEitimp
*-
:
"f::11:il:,ii
plictiselti9i sb fii neatent'
adesea
teazi in acelagitimp gi felul in care gAndesc? limitatl' Putem' in mod il"ttJolitottsauavisacuochii
nu
saufrecvent
ocazional
vorbi in deschiSi
lutau.rt, merge Ei inseamni ADHD'la naib-al"-^ ^-
selasitimp,darastapenffu "":;;iiicnD'f##;fiiiS,ff*ll
:^-*"

Net
Multitasking:au ceidin Generatia aPeleazd' Pr
el mersul Ei vorbitul
o atengiedistributivHmai buni? h canale mentale diferite'
iar
la adulli'
metsul' esf1.automati
Una dintre aceste activitlli"
Efectuarea mai multor lucruri in acelagi timp in spa{iul la doul lucruri care apeleazd
Dar daclincercim 'i""'gl;at*
digital rcprezintd chintesenfa creierului celor din Generafia
atenlie (n'r')'
Net. Trei din patru studenfi din Generafia Net folosest' I*rrr" hiperkindticicu deficitde

Net cGscutidiSital I I87


crelerulGeneraliei
186 | digital CrejerulGeneralieiNet
Crescugi
flcuti in laborator
rfonului mobil' Esteposibil ca cercetarea
la acelagicanaf cum ar fi cele de naturd verbald, atunci intirrr pentru a Putea
xrufie, deocamdatS,destul de sofisticati
pindm probleme. Suntem mult mai predispuqi la gre;t'lr reali? Fiica mea
ra complexitatea care apare in lumea
incetinim ritmul. Creierul nostru face fafi supraincdrcirii tr,' generalie hiper-
urt" ,-rn u*"mplu perfect pentru aceasti
cAnd de la o sarcini la alta qi, spre deosebire de computt'rr', la ea in cameri' preferi
rectat6.Deqi are un birou dement'ial
nu facem acestetreceri foarte eficient. Rezultatul, conform psi nu cilitoreqte fir inte-
lt.tur" la masa de la bucitlrie cAnd
hologului David Meyer de la Universitatea din Midrigan, estc sl fie acolo "unde e
I de serviciu. Spune cd preferl
ci multitaskingul poate dubla timpul de efectuare a celor dorr,i cAinelg cu pdrinfii
iunea,, - lucrAnd in timp ce se joaci cu
sarcini, in comparalie cu rezolvarea lor pe rAnd' Existd putirrr' cu fereas-
l intrd qi ies (invArtindu-se in jurul frigiderului)'
dovezi care si certifice ci adolescenlii se descurci mai bint' cu alte multe
documentului Ia care lucreazi deschisl'
decAt adulgii, susfine Meyer.,,Este o iluzie sd crezi ci e;li documentare'cu ferestrele
invulnerabil in virfutea vArstei", i-a spus acestaunuia dintrt'
Luro" de intemet deschisePentru ql
pentru comuncare
de mesagerie instantanee qi Facebookul
colegii mei. ,,Estewt mit."27 astea, a fost o elevl de nota zece
6[pU pu.:tt" muzic6. Cu toate
Pentru a vedea daci tinerii driar au o capacitate mai malr' de consultanld
l#e gi este o stea i::r devenire la compania
decAt pirinqii lor de a face mai multe lucruri in acelaqitimp, face. Eu, pur 9i
ltru care |ucteazd acum. Nu gtiu cum o
Institutul pentru Viitorul Mintii de la Oxford a inifiat un sttt acelaqi timp'
nu pot lucra 9i asculta muzic5 in
diu care i-a comparat pe cei din Generafia Nef cu vArstt'
p"r"r*mine, copiiimeiparnigte"oy:Pti U"111:
cuprinse intre 18 gi 21 de ani, cu oameni cu vArste cuprinst' pe com-
li l And constant toate acele ferestre deschise
i irtre 35 gi 39 de ani. Cei din Generafia Net s-au descurcat ctt
terullor.
I
zece procente mai bine la exercifiile intensive, fird pauzd, dt' copii' la prietenii
Iati ce vld cAnd md uit la propriii mei
rezolvare a problemelor decAt cei cu vArste cuprinse intre 3!r ai GenerafieiNet: igi
br gi la legiuni de alli reprezentanli
gi 39 de ani. Pe de alti parte, intreruperile legate de comuni- blodneazdmai
Ji-Ua m-ui."ped" decAtmine priorit[file 9i
care (telefoane, mesaje sau mesageria instantanee) i-au fictrl
ient zgomotul de fundal' mdintreabHadesea: <5unt
pe cei din Generafa Net si igi piardi avantajul Pe careil aveatt ,,Oamenii
Fot lucra eficient cu muzici 9i cooiiide azi diferili de copiiide acum
fald de concurenfii 1or. Cu alte cuvinte, cei de treizeci 9i cevit in 2Ode ani?>Ei bine,sunt'Creierele
de ani au recuperat la capitolele vitezd 9i acuratefe.28Deci, ftiri care curg constant lor sunt configuratediferit,pentruci
&reastralor de Facebook'Jin lumeade acumestediferiti"'
chiar dacd cei din Generafia Net,,gAndesc" mai repede, ei iq;i
cu re.telele lor socia- OXFARD
WESTWFLL,
- MARTIN
revin mai greu odatd ce au fost intrerupfi atunci cAnd au de-a
{zare in timP ce se concen-
face cu o sarcini cognitivi complexi. a se simf
rHeazila lucru; se pare ci au nevoie de astapentru
Cu toate aste4 eu vid o cu totul alti imagine cAnd ii observ intr-o lume in care
Confortabil.Cred ci au invilat si trdiascd
pe cei din Generalia Net in afara laboratorului - 9i felul ir carc cd pot ignora televizorul
luntbombardali cu informaSe,astfel
fac f.alE unei mullimi de fluxuri de informafie furnizate dc muncalor'
lau alte distraclii in timp ce se concentreazhla
laptopurile lor sau de ecranele micule ale BlackBerry-ului 9i

CreierulGeneraliejNet Croscu$digitat I I89

188 | Crcsuli didtal CreierulGeneraliejNet


tup#l si gAndeqtisau si
Atunci de ce anumili copii din Generalia Net par sd mattt
pulin analitic; eqti mai pulin
aee]ez].lat".t"1il
festein clasdsimptomele sindromului ADHD? Nu este posil'rl
I'J o probleml 9i mai i""tittut se :t:::t:
te poli gAndiserios la ceva' sd
II
ca rispunsul si fie: pentru ci sunt plictisiti - atAt de ritmul lt'rrt, " Meyer este de acord' ,,Nu
daci eqti constant dis-
I ilizezisau s[ dezvolli o idu" creativi
cAt gi de confinutul lecfiilor? Autorul Marc Prensky este tl'' un nou site sau un de un apel
r de mesajele de pe e-maif de
acord cu explicafia. ,,Atenfia lor nu e de scurtd duratd furcazrrl nu o pot
*oUrt', ,p.trr" C"i din Generalia baby boom
I
jocurilor, de exempltl sau al muzicii, sau cAnd se dau pe rok', "t.
sau cAnd igi petrec timpul pe intemet, sau tr raport cu orice irll hce;qi nici coPiii'
lucru de interes pentru ei", scrie acesta. ,,Nu este vorba tlt'
faptul ci nu pot fi atenfi, ei pur qi simplu aleg sd nu o facd."'" CamereiLorzilor
0 criticbvenitb din partea
savanli a fost exprimatd
lntrebarea Pe care o ridicl aceEti
Poatec; trec marutord e l a un lucr ula altul, Greenfield' neurobiolog celebru
d a r po t g i n di? docvent de baroneasa Susan
aceaparte a sistemu-
membrh a Camerei LorzTlot'
iii*"..t*,,
tn absenla procedurilor electorale'
Jordan Grafman conduce departamentul de gtiinle neur() lui politic britanic tormati tf]T;
cognitive la Lrstitutul Naflonal pentru Tulburiri Neurologitr' Credci merit[ si reflectlmla argumen*1"."t.ry4:: Pe20
digitale.
;:J;ffiliui* critiJiai imersiunii
qi Atacuri Cerebrale.El recunoagteci experienla de a fi cresctrt "."ttor ir:r Camera
a ridicat aceastd problemi
intr-un mediu digital ar putea face mai ugoard trecerea de ll lprilie 2006, baroneasa scend care
tocmai fuseserd martori la o
un gAnd la altul pentru aceasti generafie.,,Dacdin timpul copi' iip"rioura. Colegii ei
cAnd al unsptezecelea
pirea a fi ruptd direct din Monty Pythoo
ldriei faci mai multe lucruri deodat6, probabil creierul tdu st' ci' dacl schimbi
[;;;; *#" a luat cuv6ntul pentru a declara
va dezvolta in jurul comportamentului tdu adaptativ", spunt' astfel incAt soarele s[ apunl mai
Grafman. ,,Ar putea asta schimba creierul astfel fircdt sd dez- Oratuturor ceasurilor din lari de ase-
nu ar inlelege ci el va rdsiri'
volte abilitatea de i:rdeplini mai multe sarcini concomitent? Ur-ziu, oamenii de rAnd
Rdspunsul poate fi unul afirmativ." Dupi care, cercetdtorul menea/ mai devreme'
la Oxford' a adresat
pune i:rtrebarea estenfiald: ,Na genera dezvoltarea capacitdlii Greenfield, profesoar6 de farmacologie
pertinent[: "Ar putea avea
de multitasking aparilia unor performanfe intelectuale superi- Camerei superioare o intrebare
u un impact asuPra gTdt:
oare (qi aici md refer la creativitate, inventivitate 9i productivi- lceasti culturl multimedia "'*t'l"i
intrebare la.care a risPuns .cuemfaza-i
tate)? R[spunsul este,in majoritate a cazurilor, nu". Chiar daci rli gi educagieinoastre?"'* catte'
;ffi;ffia. c6ndnoi' ceidin secolulXX'citimo
reprezentanlii Genera$ei Net irrvafd si igi reorienteze atenfia "et"ttt cu
de mAn[ Eicildtoreqtiimpreund
mai rapid decAt pdrinfii lor, spune acesta,asta nu inseamnd ci celmai adeseaautorul te ia serie
spre #Argitul clrfii intr-o
vor gAndi mai creativ sau mai profund despre un subiect com- el de la incePut sPremijloc apoi
afirma ea'
plex. ,,Cu cAt faci mai multe lucmri in acelaqi timp, cu atAt eqti naraUveaorrti,'"'ecu trepte interconectate"'

l9I
CreierulG€neralieiNet Crecu$di$tal I
l9O I Crexuli digital creierul GeneratieiNet
,,Apoi, bineinfeles, noi compardm o narafiune cu alt,r putea face in timp ce dim paginile 9i rdmAnem cu pri-
ProcedAnd astfel, am inceput sd construim un cadru conc(,ll in perete pentru a reflecta."
tual care ne permite si evaludm alte cildtorii, care ne v()l Greenfield a cerut mai multe studii pentru a vedea felul in
influenla in schimb cadrul nostru individualizat. Cineva ,rr noua tehnologieafecteazlqi dezvoltXcreierul' Bineinfeles
putea susfine ci asta este fundamentul educaliei - educall,r trebuiesdstudiem asta;sunt atAtde multe necunoscute'Dar
aga cum o qtim. Construirea unui cadru concepfual persor,r,l baroneasaqi criticii ei dreptate?ii transformdecranulpe
lizat in care putem corela informaflile noi cu ceeace qtim dcj,r intr-o generafie care sPune doar ,,nagpa" 9i ,,uau" in loc
Putem plasa un fapt izolat intr-un context care ii dii ,r eegAndeascilace citesc?Ugor alarmat,am citit tot discur-
semnificafie. Educafia tradifionald ne-a iirvdfaf daci vrefi, s,i baronesei pentru a vedea care sunt dovezile pe care le-a
transformdm informafia ftr cunoastere." pentru a-qi argumenta ingrijorarea. Discursul continua
,,Acum imaginati-vd cd nu existi niciun cadru concepttr,rl lamentarea cum cd tinerii folosesc intemetul fdrd si bene-
solid. Imaginafi-vd cd vi aflafi in fala unei prezentdri mulri de leqtiile care si ii irivete cum sd facl ast4 venite pro-
media in care nu ai posibilitatea, pentru cd nu ai avrrl il din partea adullilor. Atunci am inceput s[ jubilez'
Generafia
experienfa multor cilhtorii intelectuale, si evaluezi ceea ce i1r fi-v[: vrea ca profesorii s6le arate celor din
apare pe ecran. Prima reacfie este sd acorzi atenfie celei m.ri cum si foloseasci intemetul! Cred c+ aqa cum ar sPune
stridente imagini, confinutului senzorial imediat - putem si i mea Niki, asta este un LOL sau un OMG (sau, de dragul
sPunem factorul (<uau)> sau <naspa>.Ai avea o experien!5, dar. i, e un,,mor de rAs" sau un,,oh, Doamne!|').
nu ai invdla neapdrat ceva. Aici, sunetele gi imaginile unci ' sd dezvolte abilitatea
$i unde era dovada cd nu reuqesc
prezentdri multimedia rapide elimini timpul de reflecfie sarr lntelectuali de a evalua ce citesc? Chiar baroneasa Greenfield
orice fel de conexiuni imaginative sau particulare pe car(' I fost nevoiti si recunoasci faptul c6, potrivit Asocialiei
Nafionale pentru Alfabetizare, ,,nu existd nicio dovadi cd stan-
Figura 4.2 ScorurileIQ suntin cre;tere3r-
dardele cititului ar h scdzut".32Conform Literacy Trust, baro-
E 112
i neasale-ar fi spus colegilor ei ci lecfura Pe un ecran este la fel
Ht'
o" ' de buni ca lectura dintr-o carte.
H;: 1 "* o" d

H|I *""-;,'**"*F:dYa*sir's3$!
c "' ' gi gindirea
Tehnologia
o
H;: oa s c "s - €P*
-r.i1$lotolod}retrlotbgt\eo\od}gorro*roe$"oolocf tqo\oo6"O$ in toamna lui2007,Fundafia Nafonald a Artelor din Statele
Anul Unite a lansat un raport cu un titlu tngrijotdtot: Cititul tn peri-
Sursa:GeneraSiaNet.O investigaliestrategicd,@nGenera2OO8 col. Acesta ar6ta ci doar o treime dintre copiii de 13 ani din
' d a t e l esu n td in SUA
Statele Unite citesc zibric literaturi - cu 1"4procente mai pufin

192 | Cresuli digitel CreierulGeneralieiNet Cr€ierulGeneralieiNet Cresculidlgital | 193


decAt acum doudzeci de ani. $i aproape unu din cinci copii tl+,
a citi gi a c Autaai nev oi ede ac el eapti tudi ni
L7 aru nu citesc deloc literaturS, de doui ori mai mulfi dcriil le spe c i al e
noncititorii de literaturd de acum 20 de ani. sfudiul nu a aritirl
totugi cd tinerii citesc mai puFn. Ei citesc mai mult online det,,rl lntggZ,P. David Pearsory un teoretician din zona gtiin-telor
offline gL de obicei, nonficfiune, fapt care nu a fost inclus irr ve de la Universitatea din Illinois, a stabilit aptitudinile
studiul despre literaturi.33 careun bun cititor le folosegtepentru a in,telegeun text. Un
Acum, ca scriitor a doudsprezececirfi, n-ag spune niciodal,r cititor face apel la cunoaqterea anterioard, se asiguri ci
cd tinerii ar trebui sd renunle la citit gi cumpirat cirfi pentrrr ceea ce citegte gi reciteqte daci este cazul, face
a str6nge bifi de informafie de pe intemet. pot doar si ii incrr ieri gi sintettzeazd sau rezumi ce a invifat - ceea ce
rajez pe tineri si citeascdmai mult pentru a-qi lirgi orizontrr ie si faci pentru a dezvolta cadrul intelectual de care
rile gi pentru a-gi crea un aparat critic pe care baroneasa il baroneasa Greenfield. Dar ciutarea informaliilor pe
considerd atat de important pentru cititorul inteligent. Evide.l necesitl acbleaqiaptitudini, conform unui studiu pre-
cd este important si citegti cdrfi de ficfiune gi nonficfiunt, t in numirul din septembrie2003al lournal of Adolescent
Copiii imiti comportamentul de cititor al pirinfilor qi, dacir
Wd Adult Literacy.sl
pirinfii le citesc povegti atunci cAnd sunt mici, probabil cd
6i I

lor le va plicea sd citeascd. Sofia mea citeqte un roman p(,


sdptdmAnS,iar Niki qi Alex i-au cdlcat pe urme. AmAndoi sunl
4.3 Mai mulli eleviau dat testulSAT,
cititori irueifl de cirli, inclusiv mult6 ficf,une. Aqa cd, dacd eqti dar scorula rimas stabilsaua crescut-
pdrinte gi vrei ca puqtilor tii si le placd lectur4 citeqte-le atunci Numlrul deelevi caredauacum testul SAT
(milioane) ^
J- _
cAnd sunt copii gi aratd-le dragostea pentru citit prin propriul Jt t't

exemplu. t.4

Totugi, intrebarea reald este dacd timpul petrecut in fafa I"3


r,2
ecranului descurajeazd tinerii sd-qi dezvolte aptitudinile dc
l"r
gAndire criticd despre care vorbeqte baroneasa in discursul
t0
sdu. Departe de a amorfi creiereletinere, imersiunea irispalitrl -t o9
digital poate, dupd pdrerea me4 sd ii ajute si iqi dezvolte apti-
101$1oro1od\otA.1otb"rot$reeorqea\eqrroo6loofooo"o$oofoolO$
tudinile de g6ndire criticd, cele de care ai nevoie pentru a navi_
Anul
ga intr-o lume a vitezei gi saturatd informaflonal. sursa:Asocialiacollege Boardt
' Un numlr marede eleviau dat testul 5AT,nu doarelitagi eleviide top, ata cum se
Intlmpla in trecut.Acestedate corespundrestructuririitestuluipentrua includeo secliune
tcrlsl gi reducereanumlrului de oamenicaredau testul mai mult decit o singurl dati.
Rtta elevilorcareau dat testuldoaro dati a crescutla 49 de procentede la 44 de procente,
Itr numdrulelevilorcareau dat testul de trei ori a fost redusla mai pu;in de 13procentefa1tr
dc 15procentein anul anterior.

Lg4 | Ct*rg ai6of Creierul


ceneraliei
Net Crejerul
ceneralieiNetCrcsculi
dlgtal | [pl